Primăria Suceava ar putea disponibiliza 142 din cei 826 de angajaţi
Administraţia municipală suceveană ar putea face concedieri masive de lucrători. Aceasta întrucât într-o anexă la o ordonanţă de urgenţă în lucru a guvernului, primăria Suceava figurează cu disponibilizarea a 142 de persoane. „Am aflat dintr-o sursă de la Ministerul Administraţiei şi Internelor despre această decizie, aşteptăm să aflăm amănunte şi în funcţie de acestea vom stabili ce vom face. Este un moment nefericit, pentru că nu este o bucurie să anunţ reduceri de personal”, declară primarul Ion Lungu. Şeful administraţiei locale sucevene spune că, în ultimii ani, statul de personal al primăriei s-a „îmbogăţit” cu circa 300 de noi salariaţi, angajarea având însă loc tot în baza unor acte normative emise de autorităţile centrale. Astfel, au fost preluate atribuţiile Poliţiei comunitare, cu circa 200 de agenţi, în subordinea administrativului trecând 64 de cadre medicale de la unităţile şcolare şi 30 de lucrători ai Direcţiei de evidenţă a populaţiei. „Iată deci aproximativ 300 de persoane care au venit prin servicii desconcentrate sau descentralizate la nivelul primăriei”, a evidenţiat edilul şef. În prezent Primăria are efectiv un total de 826 de angajaţi, în schemă existând şi 100 de posturi vacante.

Municipalitatea girează cu 10 milioane de lei constituirea stocurilor de cărbune de la Termica
Prima licitaţie pentru constituirea stocurilor de cărbune de la Termica va avea loc pe 12 iulie, informează conducerea administraţiei municipale sucevene. Procedura este lansată într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, primăria şi Termica sperând să poată accede la oferte cât mai avantajoase. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a făcut cunoscut, ieri, într-o conferinţă de presă, că admnsitraţia locală se va pune garant la creditul contract în acest scop de producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic din Lunca Sucevei. „Este vorba despre o primă cantitate de 30.000 de tone şi vrem să vedem cine se anunţă şi ce preţuri se oferă pe piaţă. Este evident că suntem într-o situaţie foarte delicată, în care Termica şi primăria nu au bani, la fel nici Guvernul, care intenţionează să taie subvenţiile la încălzire. De ceea vom face tot ce putem la primărie, să girăm, într-un fel sau altul, cu bani lichizi, cu creanţe, aproximativ 100 de miliarde de lei pentru a asigura achiziţionarea de cărbune la Termica şi funcţionarea acesteia în iarna 2010-2011”, precizează ocupantul fotoliului din Areni, asigurând, din nou, că în iarna care vine sucevenii vor avea apă caldă şi căldură. Ion Lungu a reînnoit apelul făcut către consumatorii casnici, respectiv acela de rămânere în sistemul centralizat de termoficare, astfel încât scăderea sub un anumit număr de beneficiari să nu devină nerentabilă pentru Termica. Conform unei situaţii a executivului local, în 2007 s -au înregistrat 15 solicitări de debranşare, în 2008-427, în 2009-571, iar în perioada trecută din 2010-150. Termica are nevoie de 130.000 de tone cărbune, în prezent în curtea societăţi aflându-se 15.000 de tone de combustibil.

Riscul ca Suceava să rămână fără apă caldă persistă
· „Există posibilitatea ca acea conductă care alimentează cu apă caldă municipiul Suceava să cedeze în orice moment”, subliniază Lungu
Pilonul „podului de utilităţi” dărâmat de viitura de zilele trecute de pe râul Suceava ar putea fi reconstruit cel mai târziu în luna august, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Sucevei, Ion Lungu. Prima condiţie este cea a revenirii apelor în limitele normale, remedierea deficienţelor fiind abordată într-o întrunire de urgenţă a conducerii administrativului municipal cu directorul general al Termica, Constantin Plăcintă, şefii compartimentelor specializate ale executivului, precum şi cu directorul general al societăţii de utilităţi comunale ACET, Ştefan Groza. „Lucrul cel mai grav se referă la conducta de termoficare, cea care, practic, alimentează cu apă caldă oraşul Suceava. Sigur, această conductă poate ceda oricând, acum nefiind încă afectată datorită faptului că a fost deasupra nivelului apei. Am avut un comandament cu directorul general de la Termica, şeful ACET şi specialişti din primărie, astfel încât să încercăm sa refacem cât mai repede acel pilon. În primul rând trebuie se retragă apa, dar deja am dat dispoziţii să se identifice proiectul iniţial, în vederea refacerii obiectivului. Există riscul ca acea conductă care alimentează cu apă caldă municipiul Suceava să cedeze în orice moment”, subliniază dl. Lungu. Edilul şef evidenţiază că repararea podului de supra-traversare cu reţele de utilităţi a râului Suceava va avea loc, cel mai probabil, în luna august, atunci când Termica va intra în revizia generală anuală a instalaţiilor de producere, furnizare şi transport a agentului termic, interval în care livrarea ape calde va fi sistată. Reamintim că, marţi dimineaţă, din cauza viiturii de pe Suceava, un piciorul al „podului tehnologic” din aval de Bazar s-a aplecat sub viteza puhoaielor, două conducte de apă rece din cadrul Programului ISPA fiind rupte, iar altele două, respectiv cea de gaze naturale şi cea de agent termic fiind încă în pericol.

Iţcănenii inundaţi ar putea fi despăgubiţi de primărie
· O mare parte a necazurilor revine şi unui canal din zona depoului CFR Iţcani, acesta fiind colmatat şi plin de gunoaiele aruncate de localnici
Municipalitatea sceveană ar putea despăgubi pe locuitorii de pe mai multe străzi din cartierul Iţcani ale căror gospodării au avut de suferit stricăciuni de pe urma invaziei apelor scăpate de sub control. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale că, în acest sens, va înainta o propunere legislativă Consiliului Local. Primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ susţine că o mare parte a necazurilor revine şi unui canal din zona depoului CFR Iţcani, acesta fiind colmatat şi plin de gunoaiele aruncate de localnici. „Vom face o adresă scrisă la CFR, să vedem ce este de făcut. În măsura în care nu vom găsi o soluţie, va interveni primăria, în aşa fel încât să curăţim acel canal, pentru că acesta s-a umplut cu apă şi a deversat în mai multe curţi. La sfârşitul săptămânii vom face un bilanţ şi vom încerca să intervenim în Consiliul Local, astfel încât, funcţie de pagubele înregistrate de locuitorii din Iţcani, să putem acorda despăgubiri”, subliniază dl. Lungu.
Edilul şef spune că lucrătorii Serviciului pentru situaţii de urgenţă al administrativului au lucrat zi şi noapte la îndepărtarea urmărilor inundaţiilor, ieri 4 pompe îndepărtând încă apa din curţile gospodăriilor şi grădinile oamenilor.Precipitaţiile abundente, precum şi ruperea digului unui iaz din zona Pătrăuţi, au dus la inundarea a 39 de gospodării iţcănene de pe străzile „Depoului”, „Liliacului” şi „Aurel Vlaicu”. De suferit au avut şi 50 de hectare de terenuri agricole, gara şi depoul de locomotive, precum şi o serie de societăţi comerciale de pe malul râului Suceava.

Comisia a stabilit
Clasamentul concursului dintre asociaţiile de proprietari
O comisie care are ca preşedinte pe primarul Ion Lungu, vicepreşedinte pe viceprimarul Lucian Harşovchi, iar ca membri pe mai mulţi consilieri locali şi lucrători ai executivului, au stabilit câştigătorii concursului între asociaţiile de proprietari „Toţi pentru curăţenia oraşului”.
În competiţie s-au înscris 57 de asociaţii de proprietari din totalul de 104, în perioada martie-aprilie având loc 3 evaluări intermediare. Din cauza slabei implicări a asociaţiilor în programul de salubritate, autorităţile locale au hotărât ca anul acesta să nu mai acorde premiul întâi. „Comisia care a făcut evaluări a considerat că gradul de implicare a asociaţiilor a fost insuficient. Ca atare, în acest an premiul întâi nu se mai dă, dar acesta se redistribuieşte, suma de 20.000 de lei fiind împărţită în 4 noi menţiuni”, a precizat primul gospodar al urbei. Astfel, în urma deliberării comisiei, premiul al doilea a fost luat de Asociaţia 23+27 Obcini, care a totalizat 65 de puncte, premiul al doilea fiind adjudecat de Asociaţia 32 Burdujeni, cu 62 de puncte. Cele 5 menţiuni s-au îndreptat către asociaţiile 16 Centru, 44 Burdujeni, 10 Centru, 34 Burdujeni şi 25 Centru. Totodată, decernate sunt şi 7 premii diplome de participare fără premii în bani. Primăria a decis să stimuleze asociaţiile de proprietari antrenate în campania de curăţenie de primăvară. În acest sens, la fel ca şi anul trecut, municipalitatea a organizat un concurs, cele mai merituoase participante fiind răsplătite cu premii în bani. În consecinţă, administrativul local a pus la bătaie 50.000 de lei, prima clasată trebuind să se aleagă cu 20.000 de lei, cea de doua cu 15.000 de lei, a treia cu 10.000 de lei, iar a patra cu o menţiune de 5000 de lei. Ca urmare a dezinteresului pentru ameliorarea imaginii urbanistice şi întreţinerea curăţeniei, premiul de 20.000 de lei a mai luat calea unui singur câştigător, ci s-a împărţit, sub formă de menţiuni, la încă 4 asociaţii.

De vină pentru inundaţii nu este natura, ci guvernanţii
· Crede liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Organizaţia suceveană a Partidului România Mare remarcă lipsa unei strategii de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor. Liderul filialei, ex senatorul Gheorghe Acatrinei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că în ultimii 20 ani, autorităţile române au dat dovadă de neputinţă în realizarea a ceea ce alte ţări au pus la punct, în urmă sute de ani, respectiv un sistem hidrografic sigur. Domnia sa precizează că, deşi România este o ţară săracă, statul trebuie să găsească resurse pentru întreţinerea şi refacerea infrastructurii hidrografice învechite. „În loc să cheltuim sute de milioane de euro la fiecare dezlănţuire a stihiilor, mai bine investim sistematic şi riguros în lucrări de amenajare şi îndiguire a cursurilor de apă, care vor dura de lungul zecilor de ani”, a precizat dl. Acatrinei, adăugând că pe lângă bugetul de stat, se poate recurge la contractarea de credite sau la accesarea de proiecte europene de finanţare. Gheorghe Acatrinei consideră că vinovate de această situaţie se fac atât guvernarea PD-L, cât şi cea a tuturor partidelor care s-au perindat pe la putere din 1989 încoace. „Vinovată de această catastrofă nu este natura, ci guvernanţii. Nimeni nu se îngrijeşte de sinistraţi, oamenii politici de la putere, dar şi ceilalţi nefiind mânaţi decât de propriile interese”, a relevat liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, „decretând” că ajutoarele de înmormântare şi despăgubirile pentru sinistraţi sunt tardive, reflectând „incapacitate şi incompetenţa” autorităţilor.

54 de localităţi sucevene sub teroarea ploilor diluviale şi vijeliei
· Doi suceveni erau daţi dispăruţi, 5 au fost găsiţi decedaţi, puhoaiele distrugând 13 case şi avariind altele 936
Ploile puternice, vijelia, torentele şi revărsările de apă de luni au afectat grav 54 de localităţi din judeţul Suceava. Potrivit unei informări a Prefecturii, până ieri dimineaţă la ora 5.00, evacuate fuseseră 270 de persoane(cele mai multe de la Grămeşti, Zamostea, Zvoriştea, Pătrăuţi şi Şerbăuţi), 8 localnici s-au adăpostit în podul caselor, doi suceveni erau daţi dispăruţi, 4 au fost găsiţi decedaţi, iar o persoană a fost rănită. Conform aceleiaşi surse, puhoaiele au distrus în totalitate 13 case(la Pătrăuţi şi Dărmăneşti), 936 s-au ales cu avarii, iar altele 402 erau izolate de ape.
Dezafectaţi sunt 8 km de drumuri judeţene, 25 km de drumuri comunale, iar distruse au fost 9 poduri, 3 podeţe, 7 stâlpi de înaltă tensiune şi 5 stâlpi de joasă tensiune, precum şi 100 de metri de apărări de maluri. Avarii parţiale sunt consemnate la 17 km de drumuri judeţene, 135 km de drumuri comunale, 0,72 km de drumuri naţionale, 21 de poduri, 84 de podeţe şi 100 de metri de apărări de maluri. Inundate au fost, de asemenea, 1166,5 hectare de terenuri agricole şi păşune. Calea ferată din judeţ a avut de suferit pe 6 tronsoane, cel mai avariat de pârâul Pătrăuceanca fiind Suceava-Dărmăneşti, în dreptul localităţii Pătrăuţi.
Ieri dimineaţă, blocate erau 13 drumuri judeţene, respectiv Zvoriştea-Zamostea-Grămeşti; Pătrăuţi; Şerbăuţi Dragomirna; Arbore; Iaslovăţ; Dărmăneşti; Cacica; Vicovu de Jos; Gura Humorului – Ilişeşti; Comăneşti; Frătăuţi şi Marginea.
În mare parte, problemele au fost create de cele trei iazuri ale căror diguri au cedat, respectiv cele de la Grăniceşti, Crujana(Pătrăuţi) şi Mitocu Dragomirnei. Apele învolburate au cauzat stricăciuni digului lacului de acumulare de la Berchişeşti, de alimentare cu apă a municipiului Suceava, dar şi celui de la Baia, de aprovizionare a municipiului Fălticeni, la acesta din urmă pompele fiind duse la vale.

Vântoasa a lăsat pe întuneric 32 de localităţi, distruse fiind 7 linii electrice de medie tensiune, 12 lini având parţial de suferit, la fel ca şi 379 de posturi de transformare. Echipaje ale ISU, IPJ, IJJ şi IJPF împreună cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă acţionează în continuare pentru căutarea şi salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea efectelor viiturilor.

Viitura a rupt un pilon de la podul de supratraversare cu conducte de utilităţi a râului Suceava
· O conductă de apă din Programul ISPA a cedat, în pericol fiind cea de gaze naturale, precum şi magistrala pentru asigurarea apei calde în municipiu
· Până vineri se mai anunţă furtuni şi ploi abundente. primăria fiind în stare de alertă la inundaţii

Două conducte noi montate în cadrul Programului ISPA şi care supratraverează râul Suceava, în aval de podul rutier de lângă Bazar, au fost afectate de viitura din noaptea de luni înspre marţi, una dintre acestea rupându-se în dimineaţa zilei de ieri. Potrivit primarului Ion Lungu, care s-a deplasat la faţa locului, unul dintre picioarele aşa numitului pod tehnologic de peste cursul apă a cedat, de suferit având şi o conductă de gaze naturale. De asemenea, puhoaiele au exercitat presiune şi asupra magistralei de transport a agentului termic de la Termica înspre municipiu, existând pericolul distrugerii acesteia şi sistării furnizării apei calde la robinete. „Din cauza ploilor abundente şi creşterii nivelului cursului de apă, a cedat un pilon de la podul tehnologic, iar noi încercăm să vedem ce mai putem face. Sigur, conductele pe ISPA vor fi puse din nou şi trebuie să o salvăm pe cea de termoficare. În caz contrar, este pusă în pericol alimentarea cu apă caldă a oraşului”, a subliniat edilul şef. Dl Lungu a precizat că ploile masive şi viitura nu au făcut stricăciuni importante în municipiu, însă râul Suceava a depăşit cota de pericol existând pericole mari în zona depoului CFR Iţcani, precum şi pe străzile „Tudor Vladimirescu” şi Liliacului”. „Din informaţiile pe care le avem, nivelul apei este în scădere, însă, în acelaşi timp, în următoarele zile, până vineri se anunţă furtuni şi ploi abundente. De aceea suntem într-o stare de alertă în ceea ce priveşte inundaţiile şi sperăm să depăşim acest moment critic”, a declarat primarul Ion Lungu. Din cauza preciptaţiilor puternice nu a fost o săptămână bună nici pentru lucrările ISPA de pe raza urbei reşedinţă. Precipitaţiile au stat în calea intervenţiilor la reabilitarea reţelelor de apă şi a celor de canalizare, dar şi la cele de readucere la starea iniţială a străzilor care au fost afectate de săpături.

Alimente şi apă minerală de la rezerva de stat pentru sinistraţi
· Guvernul s-a mobilizat pentru acordarea de ajutoare, în vederea sprijinirii sinistraţilor, preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, lansând un apel umanitar şi către parlamentari
După inundaţiile de ieri, conducerea Consiliului Judeţean Suceava a solicitat deblocarea de la rezervele statului a unor cantităţi de alimente şi apă minerală, precum şi de saltele şi pături pentru sinistraţii aflaţi în condiţii grele.
Preşedintele executivului judeţean, Gheorghe Flutur spune că la Grămeşti şi Pătrăuţi localnicii, printre care şi foarte mulţi copii sunt cazaţi în şcoli şi grădiniţe, instituţiile abilitate primind sarcini de asigura acestora medicamente şi asistenţă medicală. De asemenea, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va proceda la ecarisarea teritoriului, foarte multe animale, mai ales păsări fiind înecate de viitură.
Ieri se lucra intens la deblocarea drumurilor din localităţile potopite, dl Flutur sperând că nu vor mai fi înregistrate şi alte pierderi umane, iar cei dispăruţi vor fi găsiţi în viaţă.
Potrivit şefului administraţiei judeţene, noile stricăciuni s-au suprapus peste cele făcute de revărsările de ape de la finele lui iulie 2008. „Atunci a fost o perioadă foarte grea, după care s-au alocat bani puţini, iar infrastructura judeţului nu a fost reparată cum trebuie”, a reliefat dl Flutur.
Preşedintele Consiliului Judeţean a făcut cunoscut că are informaţii conform cărora Guvernul s-a mobilizat şi va acorda ajutor judeţelor Suceava, Botoşani şi Bacău, pentru sprijinirea sinistraţilor dl Flutur lansând un apel umanitar şi către parlamentari.
Pentru ieri după amiază Administraţia Naţională de Meteorologie anunţase un nou front de precipitaţii, preşedintele Gheorghe Flutur spunând că acesta ar fi putu lovi tot la graniţa României cu Ucraina. „Avertizarea a fost trimisă către primari şi ceilalţi factori de răspundere”, a declarat Gheorghe Flutur.

Consiliul Judeţean preia managementul asistenţei medicale de la Spitalul Judeţean de Urgenţă
Aleşii judeţeni au aprobat, în şedinţa extraordinară de ieri, preluarea managementului asistenţei medicale a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava de către Consiliul Judeţean Proiectul de hotărâre a obţinut sufragiile consilierilor, mai puţin a celor doi aleşi ai PNL. Prin vocea lui Brînduşel Nichitean, liberalii au invocată insuficienta fundamentare a iniţiativei legislative, reclamând lipsa unei priviri asupra datoriilor spitalului, activităţii de perspectivă a unităţii spitaliceşti, precum şi a finanţării acesteia. „Pentru mine acest proiect de hotărâre este o nebuloasă totală. Voiam o prezentare mult mai amplă, pentru a fi informaţi şi noi despre ceea ce se întâmplă. Este un lucru sensibil, de aceea vrem să ne dăm votul în cunoştinţă de cauză”, a spus dl Nichitean.
Preşedintele administraţiei judeţene Gheorghe Flutur a reliefat că Spitalul Judeţean de Urgenţă este deja proprietate a Consiliului Judeţean şi că prin noua hotărâre este pus în aplicare actul normativ privind descentralizarea din sistemul sănătăţii. Potrivit dlui Flutur, 80% din finanţarea unităţii spitaliceşti sucevene revine Casei de Asigurări de Sănătate, 13% reprezintă alocări de la bugetul de stat, iar diferenţa de 7% se asigură de la bugetele judeţean şi local, precum şi din surse proprii ale spitalului. Cheltuielile cu salariile sunt de 58% din cele totale, şefului executivului judeţean considerând că Suceava este un caz fericit din acest punct de vedere şi în comparaţie cu alte instituţii similare din ţară. „Trebuie să apreciez managementul corect din această perioadă de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava”, a precizat dl Flutur. Domnia sa îşi susţine afirmaţia prin aceea că, la 31 mai, datoriile curente erau de 2,5 milioane de lei, în timp ce de la Casa de Asigurări de Sănătate trebuie să se primească 10,2 milioane de lei, fonduri care vor acoperi toate cheltuielile, inclusiv salariile. „Consiliul Judeţean a alocat bani Spitalului Judeţean şi în anii trecuţi şi orice om poate să vadă că acolo s-a întâmplat ceva bun”, a evidenţiat Gheorghe Flutur.

Fermierii care nu anunţă culturile inundate pierd sprijinul european la hectar
Fermierii care au depus cereri pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă şi ale căror culturi au fost inundate sunt obligaţi să anunţe, în scris, Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA).
Anunţul este făcut de directorul coordonator al instituţiei, Angela Coroleucă, care subliniază că demersul trebuie să aibă loc termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la apariţia cazului de forţă majoră. Astfel, agricultorii cu terenuri afectate trebuie să transmită la APIA o înştiinţare însoţită de mai multe acte doveditoare. În cazul în care suprafeţele inundate nu se află în zonele declarate calamitate în baza unui act normativ naţional, fermierii vor anexa o copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţa de la primărie şi/sau o copie după procesul verbal de constatare a pagubelor emis de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Agricultorii ale căror culturi afectate se găsesc în perimetre declarate calamitate prin ordonanţă de urgenţă sau hotărâre de guvern vor transmite la Centrul Judeţean doar înştiinţarea în cauză, fără alte acte doveditoare însoţitoare. „Este important de menţionat că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv despre culturile calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar”, explică Angela Coroleucă.

Ploile în exces dăunează culturilor agricole
· Bolile foliare la cereale sunt în expansiune, cartofii vor fi afectaţi de mană, iar porumbul se va coace mai târziu
Precipitaţiile importante cantitativ căzute în judeţul Suceava fac rău mai tuturor culturilor agricole. „Cantitatea de precipitaţii este peste cea care era necesară pentru alimentarea solului, manifestându-se exces de umiditate, iar pe alocuri băltiri. Problemele încă nu sunt grave, însă dacă ploile continuă şi în săptămâna următoare situaţia se agravează”, declară Vasile Tofan, specialist în cadrul Direcţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Dl. Tofan spune că, pe acest fond, se dezvoltă bolile foliare la cereale, precum şi mana la cartofi, terenul moale nepermiţând aplicarea tratamentelor specifice. Din aceleaşi motive, nu se poate interveni la praşilele mecanice, buruienile făcând deja ravagii.
Pe de altă parte, din cauza diferenţei de temperatură dintre noapte şi zi, plantele sunt supuse stressului termic, creşterea acestora având suferit. De pe urma nivelului scăzut al mercurului din termometre afectat este şi porumbul, cultură care se va coace mai târziu în toamnă.Speranţele pentru o recoltă bună la grâu se păstrează, în Suceava treieratul la cereale păioase începând abia la finele lunii viitoare. „Mai avem o lună de zile, iar în perioada aceasta se mai pot face tratamente la bolile foliare şi la spic. Majoritatea culturilor de păioase au un aspect vegetativ bun, iar în intervalul următar important este să avem vreme bună, cu soare şi căldură”, a subliniat Vasile Tofan, specialist la DADR Suceava

Sute de persoane din 12 localităţi, evacuate din cauza debitului în creştere de pe Siret
Riveranii din 12 localităţi sucevene din bazinul hidrografic al râului Siret, au primit, ieri, înştiinţare de părăsire a gospodăriilor, în baza unui ordin dat de şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Sorin Arcadie Popescu. Decizia survine unei avertizări hidrologice, conform căreia nivelul râului Siret avea să crească cu 50 de centimetri. Prefectul a precizat că, din cauză că barajul de la Rogojeşti nu mai poate suporta acest debit, necesară era deversarea controlată a apei. În acest condiţii, câteva sute de persoane trebuiau a lua calea şcolilor, bisericilor şi cămine culturale, unde respectivele se vor adăposti până la retragerea apelor.Ieri la ora 12.00, debitul Siretului era de 1055 de metri pe secundă, informaţiile primite de la partea ucraineană arătând că acesta va creşte şi în perioada următoare. Aceasta şi în condiţiile în care, pentru după amiază fuseseră emise două avertizări de averse de ploaie pentru orele 15.00 şi 20.00, acestea vizând zonele deja afectate de ploi şi inundaţii. Evacuaţi urmau să fie localnicii din perimetrele inundabile din satele Grămeşti, Zamostea, Zvoriştea, Adâncata, Hînţeşti, Bereşti, Siminicea, Dumbrăveni, Vereşti, Fântînele, precum şi din oraşele Liteni şi Dohasca. „Toate comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi primarii au fost anunţaţi despre această urgenţă, la rându-le aceştia trebuind să informeze populaţia. În zonele respective au fost comasate şi forţe de poliţie, de jandarmi şi lucrători ai ISU, pentru ai convinge pe cei în cauză că viaţa este mai importantă decât bunurile”, a declarat prefectul Sorin Arcadie Popescu.

Asociere pentru ridicarea unui nou campus universitar
Municipiul Suceava se asociază cu Consiliul Judeţean, comuna Şcheia, comuna Moara şi Universitatea „Ştefan cel Mare”. Aceasta în urma unei adrese prin care importantul centru universitar sucevean îşi exprimă intenţia dezvoltării de relaţii în vederea susţinerii intereselor comune, dar şi în sensul promovării şi implementării de programe şi proiecte de interes local, regional, naţional şi internaţional. În esenţă, este vorba despre proiectul amenajării unui nou campus universitar la limita celor 3 localităţi unităţi administrativ-teritoriale, după un proiect deja aprobat. Reamintim că, în anul 2007, prin hotărâre de guvern, Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava i s-a repartizat o suprafaţă de 30 de hectare în scopul construirii unui campus universitar în prejma localităţii Moara.
În noua locaţie este prevăzută ridicarea de spaţii de învăţământ pentru Facultăţile de silvicultură şi Facultatea de Educaţiei Fizică şi Sport, de centre de cercetare în nanotehnologii şi biotehnologii, a unui laborator de restaurare, precum şi unui muzeu universitar. De asemenea, vor fi amenajate o bibliotecă centrală universitară, 5 cămine studenţeşti, o sală polivalentă cu 4500 de locuri, un bazin de înot olimpic, terenuri de sport, un lac nautic, un parc dendrologic, o grădină botanică, un complex de sere şi un restaurant studenţesc.

Pericol
Ridicarea subvenţiilor va duce la pierderea încrederii în sistemul centralizat de termoficare
· Municipiul Suceava are un avantaj în comparaţie cu alte localităţi din ţară, 80% dintre consumatorii casnici rămânând în sistem
„Pericolul cel mai mare este cel al debranşării consumatorilor şi pierderii încrederii în sistemul centralizat de termoficare”, pune în vedere primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, care face această afirmaţie pe fondul vehiculatelor măsuri de ridicare a diferitor forme de subvenţionare a energiei termice.
În acest sens, şeful municipalităţii sucevene spune că, în 2010, tariful pentru populaţie nu va creşte cu mai mult de 10%, ajungând la aproape 200 de lei, faţă de 176 de lei pe gigacalorie în prezent. Pe de altă parte, la licitaţiile din iulie, atât conducerea administrativului, cât şi cea a Termica, vor să prindă o ofertă cât mai avantajoasă la constituirea stocurilor de combustibili pentru sezonul rece 2010-2011. În aceste circumstanţe, pentru a nu greva bugetele beneficiarilor casnici, primăria şi producătorul, furnizorul şi distribuitorul de agent termic va apela la un credit. „A fost dată o ordonanţă de urgenţă prin care se permite ca primăria să angajeze credite cu dobândă subvenţionată de 6,5 %”, explică primarul Ion Lungu, adăugând că, în iarna care vine, sucevenii sigur nu vor avea de suferit de pe urma lipsei apei calde şi căldurii.
Edilul şef relevă că, pe termen scurt, sunt intensificate demersurile de construire a unei centrale termice noi, dimensionată la nevoile actuale de consum ale Sucevei. Ocupantul fotoliului din Areni crede că, astfel, mulţi dintre debranşaţii municipiului reşedinţă de judeţ se vor întoarce la sistemul centralizat de încălzire, în caz contrar toate investiţiile făcute până acum în magistrale şi puncte termice putând fi în zadar. „Ne interesează să păstrăm piaţa de energie termică, acesta fiind lucrul cel mai important. În măsura în care vom reuşi să asigurăm o gigacalorie ieftină, la un preţ rezonabil, un serviciu civilizat de termoficare, am convingerea că o parte dintre peroanele fizice, societăţi comerciale, supermarket-uri şi alte unităţi care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Suceava, se vor întoarce la sistemul centralizat”, relevă primarul. Ion Lungu evidenţiază că municipiul Suceava are un avantaj în comparaţie cu alte localităţi din ţară, 80% dintre consumatorii casnici rămânând în sistem. În curtea termica se află 15.000 de tone de huilă rămase de anul trecut, stocurile urmând a fi completate până la necesarul de 130.000 de tone.

În 5 localităţi sucevene,
Aproape 150 de hectare de culturi agricole potopite de ape
· Cea mai bătută de intemperii a fost Boroaia, cu 90 de hectare inundate
Ploile torenţiale şi revărsările de ape din ultima perioada au pricinuit stricăciuni culturilor agricole din 5 localităţi sucevene. Directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Valeria Simioniuc, spune că este vorba despre Păltinoasa, Frasin, Gura Humorului, Boroaia şi Vadu Moldovei, suprafaţa afectată ridicându-se la aproape 150 de hectare. Culturile agricole nu au fost distruse în totalitate, parte dintre acestea având şanse să-şi revină. Cea mai bătută de ploi, din acest punct de vedere, a fost Boroaia, localitate în care de suferit au avut 20 de hectare de cartofi, porumb şi sfeclă; 30 de hectare de plante furajere şi 40 de hectare de fâneţe. În Păltinoasa au fost inundate 13 hectare de cartofi, porumb şi păşune, iar la Frasin apa a pătruns pe 1 hectar cu aceleaşi culturi. La Gura Humorului, zona Bogdăneasa, ponoase au tras, de pe urma torentelor, 2 hectare de cartofi şi 3 de păşune, în timp ce, la Vadu Moldovei, sub ape au ajuns 20 de hectare cultivate cu grâu şi 15 cu floarea soarelui, terenuri aparţinând unei societăţi comerciale din zonă. În judeţul Suceava, în teritoriu au fost stabilite 7 zone de monitorizare a consecinţelor fenomenelor meteorologice, responsabilii de la camerele agricole ţinând legătura şi comunicând evenimentele produse la DADR.

Patru sute de job-uri pentru sucevenii care vor să presteze în spaţiul economic european
Sucevenii care îşi doresc o slujbă peste graniţe pot să opteze pentru unul din cele circa 400 de job-uri disponibile, face cunoscut Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Potrivit directorului coordonator Aurelia Focşa, în această perioadă oferta angajatorilor din străinătate totalizează un număr de 406 de locuri de muncă vacante.
Astfel, 3 pomicultori sunt solicitaţi de angajatorii din Danemarca; 10 farmacişti şi 3 asistenţi sociali de cei din Marea Britanie, iar 6 muncitori în bucătărie sunt „curtaţi” de firmele din Italia. Un medic chirurg poate lucra în Suedia; un aplicator de pardoseli industriale-în Spania, în timp ce 20 farmacişti şi 200 asistenţi medicali au o şansă în Malta; Cea mai consistentă cerere de forţă de muncă vine din Cipru, societăţile cipriote având nevoie de 19 sudori, 45 brutari şi ajutori de brutari, 4 strungari, 3 operatori chimişti, 6 îngrijitori pentru persoane în vârstă, 4 desenatori tehnici, 3 electromecanici la reparaţii moto-stivuitor, 4 mecanici moto-stivuitor, 6 farmacişti şi 3 operatori pe maşină de produse farmaceutice. Tot în Cipru ar putea fi angajaţi 4 ingineri mecanici, 3 medici generalişti, 10 asistente medicale, 2 frigotehnişti, 3 tăietori şi montatori de sticlă, 3 tehnicieni la instalaţii de aer condiţionat, 18 montatori de piscine şi 6 tinichigii.

Suceava: un sfert din controalele protecţiei consumatorului din Regiunea de Nord Est
· În urma verificărilor, comisarii suceveni au dat amenzi de 1,41 milioane lei
Judeţul Suceava se remarcă la capitolul verificări ale comisarilor pentru protecţia consumatorilor. Astfel, potrivit datelor oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, în judeţ s-au desfăşurat 24,5% din totalul acţiunilor de control efectuate, până la finele lunii aprilie, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. DJS Suceava are ca sursă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, conform căreia, în intervalul 1 ianuarie-30 aprilie 2010, în judeţul Suceava s-au organizat 1119 acţiuni de control, din acest punct de vedere, în clasament Suceava fiind urmat de judeţele Bacău cu 21,3% din totalul descinderilor, Vaslui-cu 16,1%, Iaşi-cu 14,6%, Botoşani-cu 12,8% şi Neamţ-cu 10,7%. Verificate, astfel, au fost produse şi servicii neconforme în valoare de 704.246 lei, din care aproximativ 400.000 lei reprezintă doar valoarea celor extra-comunitare. În urma inspecţiilor la care s-a procedat, comisarii suceveni ai protecţiei consumatorului au dat amenzi de 1,41 milioane lei, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat şi încasate operativ şi prin executări silite fiind de 410.200 lei.
Numărul acţiunilor de control desfăşurate în judeţul Suceava reprezintă, de asemenea, 2,9% din totalul acţiunilor înregistrate la nivel naţional.

Doar 6 slujbe vacante din 145 se adresează lucrătorilor cu facultate

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM) Suceava pune la dispoziţia amatorilor mai multe job-uri vacante în această perioadă. Astfel, până joi, angajatorii din judeţul Suceava scot la bătaie nu mai puţin de 145 de locuri de muncă disponibile, şeful instituţiei menţionând că oferta este reînnoită săptămânal şi că aceasta poate fi consultată şi pe pagina web a AJOFM, http://www.suceava.anofm.ro/. În aceste zile căutate sunt 44 de persoane necalificate, acestea urmând a presta la ambalat, demolat clădiri, întreţinere drumuri şi poduri, silvicultură, dar şi în industria confecţiilor. Cei 95 de calificaţi pot opta să lucreze ca gaterist la tăiat de buşteni, cameristă, şofer, mecanic auto, ospătar, ajutor de ospătar, agent de vânzări, operator pe calculator sau electrician. Oferta are ca ţintă şi 6 persoane cu studii superioare şi având specializările de inginer proiectant în construcţii, director de vânzări sau analist de preţuri „Oferta pentru această săptămână totalizează un număr de 145 de locuri de muncă, informaţii putând fi obţinute apelând 0230/523279 sau direct parterul sediului instituţiei”, arată dna Focşa, adăugând că la dispoziţia doritorilor stau cu 14 locuri de muncă mai puţin comparativ cu săptămâna trecută.

Tinerii şomeri suceveni, interesaţi să-şi completeze bagajul de cunoştinţe
· Aceştia ocupă aproape jumătate din locurile din băncile cursurilor de formare organizate de AJOFM
Aproape 800 de şomeri suceveni s-au decis, de la începutul acestuia an, să-şi completeze cunoştinţele profesionale prin intermediul Agenţiie Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Directorul coordonator, Aurelia Focşa spune că un interes deosebit pentru cursurile de formare organizate de instituţia pe care o conduce îl acordă şomerii de la sate, aceştia depăşindu-i numeric pe cei din mediu urban. „Numărul de şomeri care s-au înscris la cursuri de formare profesională, de la începutul anului, a ajuns la 793 de persoane, din care 464 provin din mediul rural, iar 605 sunt şomeri indemnizaţi”, declară dna Focşa. Meseriile cele mai solicitate şi în care preferă se califice şomerii anul acesta sunt cea de bucătar, pentru care au optat 146 de persoane, precum şi cele de coafor(120 de persoane), operator calculator(112 persoane), ospătar(95 de persoane), instalator (94 de persoane), precum şi pentru cea de lucrător în confecţii piele şi înlocuitori(69 de persoane). Pe de altă parte, Aurelia Focşa remarcă şi faptul că hotărâţi pentru a căpăta noi cunoştinţe profesionale sunt şi tinerii, aceştia ocupând aproape jumătate din locurile din bănci. „Remarcabil pentru această perioadă este numărul de şomeri tineri, sub 25 de ani, care au ales să urmeze un curs de formare profesională, ponderea acestora în total şomeri cursanţi atingând 47,2%”, a încheiat directorul coordonator al Agenţiei judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Aurelia Focşa.

Nepăsarea autorităţilor şi indiferenţa unui supermarket fac victime
· Lipsa semafoarelor din intersecţia bulevardului „1 Decembrie 1918” cu strada „Bistriţei” din cartierul Obcini poate lăsa loc unor accidente cu consecinţe deosebit grave
Abandonarea de către municipalitatea suceveană a proiectului de semaforizare a intersecţiei bulevardului „1 Decembrie 1918” cu strada „Bistriţei” din cartierul Obcini poate lăsa loc unor accidente cu consecinţe deosebit grave, semnalează preşedintele organizaţiei municipale Suceava a Partidului România Mare, Aurele Jescu. Dl. Jescu a dat ca exemplu, într-o conferinţă de presă, accidentul petrecut zilele trecute la întretăierea arterelor cu pricina, eveniment care numai printr-un fericit concurs de împrejurări nu s-a soldat cu decesul conducătorilor auto implicaţi, precum şi al pasagerilor din cele două autoturisme care s-au ciocnit. Fost consilier local, Aurel Jescu arată că, în acest sens, în intervalul 2004-2008, a făcut numeroase intervenţii în plenul deliberativului, dar şi la conducerea executivului, acestea nefiind însă luate în seamă de factorii de răspundere. Şeful Filialei Suceava a PRM evidenţiază că singura măsură a avut în vedere amplasarea unor „balize” separatoare de sens, pentru interzicerea intrării directe a maşinilor în curtea supermarketului din preajmă, dar nici măcar aceasta nu se mai aplică. La fel, susţine liderul municipal PRM, în intersecţie nu-şi mai fac simţită prezenţa nici măcar agenţii de la Serviciul Poliţiei Rutiere. „Ştiu că, încă de anii trecuţi, primăria şi conducerea centrului comercial din prejmă au convenit la mutarea intrării în curtea acestuia din urmă, precum şi la introducerea de semafoare, însă, se pare, aceste angajamente au fost uitate. Este vorba despre o intersecţie deosebit de expusă la riscuri, iar dacă nu se intervine cât mai rapid, vom putea avea neplăcerea înregistrării de accidente soldate şi cu victime umane”, pune în vedere Aurel Jescu, adăugând că, pe lângă aspectul negativ semnalat, pentru a ajunge pe arterele principale, sucevenii din Obcini trebuie să aştepte cu maşinile, la coadă, chiar şi zeci de minute.

Natura dezlănţuită a făcut stricăciuni de 7,5 milioane lei
· Distrugerile cele mai mari, de circa 3,7 milioane de lei, se regăsesc la drumurile judeţene care trec prin cele 14 localităţi afectate
Dezlănţuirea naturii din ultima perioadă a produs importante pagube materiale în judeţul Suceava. Aşa reiese dintr-o informarea a Prefecturii, potrivit căreia stricăciunile făcute de mişcările atmosferice puternice şi revărsările de apă au fost evaluate la peste 7,5 milioane lei(75 de miliarde de lei vechi). Până ieri, inventariate au fost doar efectele condiţiilor meteorologice nefavorabile în 14 din cele 16 localităţi sucevene afectate în zilele de 21, 22, 23 şi 24 iunie. Conform situaţiei Prefecturii, puhoaiele au pătruns peste 25 de case, 29 de anexe gospodăreşti şi 8 obiective socio-economice. De suferit au avut, de asemenea, 8 km de apărări de maluri, 5 km de drumuri judeţene, 74 de km de infrastructură rutieră comunală, 21 de podeţe, precum şi 6 poduri.
Distrugerile cele mai mari, de circa 3,7 milioane de lei, se regăsesc la drumurile judeţene care trec prin cele 14 localităţi.

Rata şomajului scade pentru a doua lună consecutiv
· În regres simţitor sunt disponibilizările colective, acelaşi trend descrescător anunţându-se şi pentru perioada imediat următoare
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă diminuarea ratei şomajului înregistrată în judeţul Suceava. Conform unei informări a AJOFM, la sfârşitul lunii trecute s-a consemnat o valoare a ratei şomajului de 7,73%, în scădere cu 0,51% faţă de luna anterioară. „Rata şomajului este în scădere pentru a doua lună consecutiv, aceasta fiind cu 0,51% mai mică faţă de valoarea de la finele lunii aprilie 2010, şi cu 0,94% mai redusă comparativ cu sfârşitul lui martie 2010”, declară directorul coordonator al instituţiei, Aurelia Focşa. Şeful AJOFM evidenţează că în regres simţitor sunt disponibilizările colective, acelaşi trend descrescător anunţându-se şi pentru perioada imediat următoare. În luna mai, pe piaţa muncii au fost absorbite 1338 de persoane, dintre care 729 de şomeri indemnizaţi, 30 de absolvenţi de învăţământ şi 579 de şomeri neindemnizaţi. La nivel naţional, valoarea înregistrată a ratei şomajului plasează judeţul Suceava într-o poziţie cu 0,12 procente peste media pe ţară consemnată pentru această perioadă, respectiv cea de 7,67%.
În evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă figurează un total de 19.669 persoane, 10.936 fiind beneficiari de indemnizaţie de şomaj. Structura pe categorii socio-profesionale a şomerilor arată că 74% dintre aceştia din urmă au studii primare şi profesionale, 22% au pregătire medie sau post-liceală, în timp ce şi 4% sunt absolvenţi de studii superioare.

Nouă din zece reclamaţii la ITM semnalează abuzuri ale patronilor faţă de salariaţi
Inspectoratul Teritorial de Muncă a înregistrat, în luna mai, nu mai puţin de 201 sesizări şi reclamaţii, iar şeful instituţiei a primit în audienţă 98 de angajaţi nemulţumiţi.
Directorul coordonator al ITM, Eugen Mogoş spune că, de regulă, salariaţii reclamă abuzurile presupuse sau chiar reale ale angajatorilor, 90% dintre acestea vizând relaţiile de muncă şi fiind rezolvate în favoare petiţionarilor. Printre neregulile semnalate se numără nerespectarea programului de lucru; neplata orelor suplimentare; neachitarea drepturilor salariale la încetarea contractelor de muncă şi neînregistarea contractelor de muncă în termenul prevăzut de lege. Dl Mogoş mai arată că angajaţii se plâng de faptul că patronii nu respectă cele 2 zile obligatorii de repaus săptămânal şi că timpul lucrat suplimentar nu este compensat cu ore libere. În altă ordine de idei, şeful ITM spune că la instituţia pe care o conduce nu s-au înregistrat reclamaţii referitoarea la suprimarea sporurilor aferente salariilor, dl Mogoş remarcând introducerea acestora în salariul tarifar, acest demers având loc, în special, în cazul sporului de vechime. „În general, patronii nu mai păstrează distincţia dintre sporul de vechime şi celelalte sporuri. Ba mai mult, sporul de vechime, cât şi alte sporuri, sunt incluse aceeaşi sumă convenită ca şi salariu. Este vorba, cumva, despre un compromis la care recurg angajatorul şi angajatul, demersul fiind motivat de imposibilitatea de găsi cu uşurinţă un alt loc de muncă, evident unul mai avantajos din punct de vedre salarial”, a declarat Eugen Mogoş, director coordonator al ITM Suceava.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean:
Raportul dintre numărul de salariaţi şi cel de asistaţi este unul nedrept şi imoral
· O soluţie pentru depăşirea impasului ar consta în lărgirea bazei de impozitare, spune şeful administraţiei judeţene sucevene
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, crede că, în perioada care vine, se impune o revedere şi o reaşezare a sistemului de protecţie socială. Potrivit şefului administraţiei judeţene, modificată şi reîmprospătată va fi legislaţia de profil, aşteptată fiind apariţia Codului protecţiei sociale. Dl Flutur crede că este necesar ca demersul să fie urgentat, întrucât raportul dintre persoanele ocupate şi cele asistate s-a schimbat dramatic în ultimii ani şi, din păcate, în defavoarea celor dintâi. Preşedintele Flutur relevă că acest fenomen apasă greu asupra bugetului de stat şi că este obligatorie identificarea de noi surse de alimentare a acestuia. În acest sens, o soluţie ar consta în lărgirea bazei de impozitare.
„Domeniul protecţiei sociale va trebuie revăzut, legislaţia reaşezată, necesar fiind şi acel Cod al protecţie sociale. În ultimii ani, am trecut de la 2,2 contribuabili pe asistat la 0,8 persoane ocupate pe acelaşi asistat. Raportul nu numai că este nedrept şi imoral, dar acesta secătuieşte şi bugetul de stat. Va trebui să încurajăm baza de impozitare, astfel încât numărul de contribuabili să fie cât mai mare”, a spus. Dl Flutur.
Şeful executivului judeţean sucevean este de părere că economii în sistemul asistenţei sociale se vor face şi în urma apariţiei şi introducerii standardelor de cost şi personal. „Administraţiile locale şi judeţene au participat cu propuneri la stabilirea standardelor de cost şi personal, la aceste se lucrează şi sperăm să apară cât mai repede”, conchis Gheorghe Flutur.

Reducerea la tăcere a jurnaliştilor netezeşte calea înspre dictatură
· consideră liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, critică „atentatul” actualei puteri la libertatea de exprimare.
Dl. Acatrinei ia această poziţiei după ce în Strategia naţională de apărare a României, campaniile de presă sunt catalogate a fi un risc serios la adresa securităţii ţării. Liderul judeţean al PRM este de părere că aceasta este o dovadă a modului în care actualii conducători ai ţării dispun de putere, hotărârea de a „închide gura jurnaliştilor” netezind calea înspre dictatură. Ex-senatorul PRM de Suceava, Gheorghe Acatrinei apreciază că atât timp cât Poliţia şi Justiţia îşi fac în mică măsură datoria în ceea ce priveşte anti-corupţia, necesare sunt măsuri împotriva intenţiei de suprimare a libertăţii presei şi de reducere la tăcere a ziariştilor neaserviţi puterii. Domnia sa spune că în toate rapoartele de ţară, se arată că, în România, libertatea presei este afectată în mod vizibil şi că asupra jurnaliştilor se fac presiuni de tot felul. „În conformitate cu prevederile Constituţiei, democraţia presupune libertatea de exprimare, iar potrivit Curţii Europene a Drepturilor Omului, pedepsirea jurnaliştilor cu închisoarea pentru publicarea unor informaţii şi idei publice este un tip de cenzură aptă să descurajeze emiterea de critici similare în viitor”, relevă fostul parlamentar sucevean. Potrivit dl Acatrinei, Partidul România Mare va monitoriza toate aceste manifestări de cenzurare a liberei opinii şi de obstrucţionare a dreptului la informare corectă a populaţiei, opinând că ziariştii trebuie lăsaţi să se exprime liber, conform propriei conştiinţe. „Presa nu trebuie îngrădită cu nimic, chiar dacă relevă şi aspecte care nu convin, nefiind degeaba numită şi ”, a încheiat liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.

Ultimele zile la cererile de motorină cu acciză redusă pentru agricultură
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava reaminteşte producătorilor agricoli că riscă să nu beneficieze de acciza redusă pentru motorina utilizată în agricultură dacă nu depun, până la data de 28 iunie 2010, cererea de acord prealabil pentru finanţarea prin rambursare. Directorul coordonator al instituţiei sucevene, Angela Coroleucă, face cunoscut că, prin această cerere, beneficiarii estimează cantitatea de motorină care va fi consumată în acest an, respectiv cea pentru care pot solicita trimestrial ajutorul de stat. Solicitarea este înaintată până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea şi este însoţită de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv. Potrivit HG 408/2010, pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice în agricultură se stabileşte o acciză redusă de 21 euro la 1000 de litri. Beneficiarii ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pot fi producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, organismele sau organizaţiile de cercetare, întreprinderile mici şi mijlocii care desfăşoară activitate în domeniul producţiei primare agricole, precum şi organizaţiile de îmbunătăţiri funciare.

Gigacaloria pentru încălzirea apartamentelor nu se va scumpi cu mai mult de 10%
· „Eu nu cred în majorarea preţului la energia termică, pentru că nu trebuie să uităm că populaţia nu poate plăti nici actualul tarif”, a declarat edilul şef, Ion Lungu
Tariful la agentul termic furnizat de Termica pentru asigurarea căldurii şi apei calde în locuinţele racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava nu va creşte cu mai mult de 10 procente. Asigurarea este dată de şeful executivului municipal sucevean, Ion Lungu, care a ţinut să spună ieri, într-o conferinţă de presă, că beneficiarii serviciilor producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic vor achita mai puţin de 200 de lei pe gigacalorie, comparativ cu 178 de lei cât costă aceasta în prezent. „Restul va prins la Termica, pentru că nu avem altă soluţie. Eu nu cred în majorarea preţului la energia termică, pentru că nu trebuie să uităm că populaţia nu poate plăti nici actualul tarif. Vom avea discuţii şi cu conducerea Termica, fiind posibil să acordăm subvenţii şi de noi, respectiv pe anumite trepte de venituri ale consumatorilor”, arată dl. Lungu, fiind convins că facturile sucevenilor vor fi aproximativ similare cu cele din sezonul trecut. Şeful municipalităţii face aceste afirmaţii în ciuda celor spuse de directorul general al societăţi de termoficare Termica Suceava, Constantin Plăcintă, care, în urmă cu puţin timp, se exprima asupra unei majorări cu o cincime a preţului local de referinţă a agentului termic livrat populaţiei.
Reamintim că, printr-o decizie a ANRE de dinainte de Crăciun, preţul de producere de la producătorul, furnizorul şi distribuitorul de energiei termică Termica Suceava s-a majorat de la 360,4 lei pe gigacalorie la 384,37 lei pe gigacalorie, respectiv cu 6,6%. Şeful administrativului local, Ion Lungu, declara atunci că mărirea cade cum nu se poate mai prost, municipalitatea nefăcând faţă nici măcar vechiului nivel al tarifului în cauză. Astfel, din cei 360,4 lei în vigoare, 178 de lei constituie preţul actual de referinţă achitat de populaţie, 122,65 lei pe gigacalorie este cuantumul completat de la bugetul Sucevei, iar diferenţa reprezintă subvenţia la combustibil asigurată de la bugetul de stat. Primarul Lungu susţine că şomerii şi peroanele cu handicap vor beneficia şi în această iarnă de sprijin financiar la căldură şi că, de asemenea, de la bugetul local se vor acorda ajutoare pentru familiile sau persoanele cu probleme financiare grave. Pentru preîntâmpina situaţiile neplăcute, autorităţile locale i-au în calcul construirea unei noi centrale termice pe biomasă, care va avea o capacitate strict dimensionată la nevoile de consum ale racordaţilor la sistemul centralizat. Aceasta ar putea să folosească resturile de masă lemnoasă de la exploatările din judeţ şi să aibă şi un anumit număr de arzătoare pe gaze naturale, pentru vârful de sarcină din sezonul rece. Noua centrală are şanse să fie concretizată doar în baza unui parteneriat public privat, municipalitatea punând la dispoziţie terenul necesar. De menţionat este faptul că Termica are de încasat de la consumatorii casnici restanţe de circa 11 milioane de lei, 3 milioane de lei fiind penalităţile de întârziere.

Construirea de noi apartamente ANL, condiţionată de vânzarea celor vechi
· „Funcţie de numărul de locuinţe ANL pe care le vom vinde şi de fondurile trimise la Bucureşti, vom avea prioritate şi la finanţarea celorlalte 80 de apartamente”, spune primarul Ion Lungu
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu va mai da bani pentru ridicarea de noi locuinţe prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe(ANL). Cel puţin aşa rezultă din cele spuse de primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, care a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că excepţie fac unităţile teritorial-administrative care virează la Bucureşti banii încasaţi din înstrăinarea apartamentelor ANL ridicate în perioada anterioară. „Funcţie de numărul de locuinţe ANL pe care le vom vinde şi de fondurile trimise la Bucureşti, vom avea prioritate şi la finanţarea celorlalte 80 de apartamente pe care le avem prinse în cea de a doua etapă a investiţiilor din zona Metro”, explică ocupantul fotoliului din Areni. Primăria Suceava are disponibile pentru vânzare 168 de garsoniere şi apartamente, 44 dintre chiriaşi exprimându-şi intenţia de ale plăti. În conformitate cu prevederile legale cumpărătorii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 1 an în locuinţele ANL atribuite cu chirie tinerilor în vârstă de până la 35 de ani. Primarul spune că, în acest an, conform noilor reglementări legale, valoarea de înlocuire este de 407 euro pe metru pătrat, inclusiv TVA. Aceasta înseamnă că un apartament cu două camere şi suprafaţa de 90 de metri pătraţi este evaluat la 36.000 de euro. Dacă din valoarea astfel stabilită se scade amortizarea de până la 3000-4000 de euro, rezultă preţul final pe care doritorii vor trebui să-l plătească pentru a avea o casă proprietate personală. „Vom fi foarte operativi, astfel încât să facem vânzarea acestor apartamente, să ne reţinem comisionul de 1% care revine primăriei după efectuarea tranzacţiei şi să putem să crea un fond pentru derularea investiţiilor programate la celelalte 5 blocuri din zona Metro”, reliefează primarul Ion Lungu.

Vineri şi sâmbătă
Marea debarasare de hârburi electrocasnice în toate municipiile judeţului
Ministerul Mediului şi Pădurilor continuă, pe 25 şi 26 iunie, campania naţională de colectare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice(DEEE) de la populaţie, denumită „Marea debarasare”, anunţă şeful interimar al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Iluţă Cocriş. „Acţiunea vizează stimularea procesului de colectare selectivă de la populaţie a echipamentelor electrice si electronice vechi, care nu mai sunt utile, în vederea atingerii obiectivului naţional de colectare, la care România s-a angajat faţă de Uniunea Europeană, respectiv 4 kg pe locuitor şi an. Cetăţenii vor preda deşeurile de echipamente electrice şi electronice conform instrucţiunilor stabilite de fiecare primărie”, explică dl Cocriş. În judeţul Suceava la campania de vineri şi sâmbătă participă municipiile Suceava, Rădăuţi, Fălticeni si Cîmpulung Moldovenesc, localităţi cu peste 20.000 locuitori, acestea având amenajate puncte de colectare a deşeurilor electrice si electronice, conform prevederilor legale.
În reşedinţa de judeţ, „Marea debarasare” coincide cu sărbătorirea „Zilelor Sucevei” şi, de aceea, va funcţiona doar un singur punct de strângere a hârburilor electronice, acesta fiind amenajat în parcarea de lângă sediul primăriei. DEEE pot fi depozitate, de asemenea, şi la pubelele sau containerele tradiţionale, cei interesaţi având posibilitatea de a suna şi la primărie(0230/212696) sau la firma de salubritate Rosal(0230/516446). La Rădăuţi, DEEE vor fi colectate de angajatori ai Serviciului de mecanizare din cadrul primăriei, acesta răspunzând doar la solicitările cetăţenilor şi la numărul de telefon gratuit 0800 0800 401. La Fălticeni, GOSCOM şi primăria pun la dispoziţie două autoutilitare, cu câte doi muncitori fiecare, serviciile respective fiind la dispoziţia locuitorilor între orele 9.00 şi 13.00. În Cîmpulung Moldovenesc, populaţia va depozita DEEE în faţa blocurilor, deşeurile fiind în grija operatorul local Florconstruct.

Trei firme se bat să repare străzile Sucevei
Trei societăţi sau asociaţii de firme s-au înscris în cursa pentru contractul de reparaţii şi întreţinere a străzilor din municipiul Suceava. În competiţie au intrat Viarom Constrcut & Argecom Argeş, SUCT & Florconstruct Suceava, precum şi fostul operator din reşedinţa de judeţ, SCCF Group Colas Iaşi. Primarul Ion Lungu spune că reluarea lucrărilor de asfaltare din Suceava depinde de rezultatele ce vor fi înregistrate pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice(SEAP). Dl Lungu sperăm ca deliberările să aibă loc în mai cele mult o săptămână, astfel încât infrastructura rutieră să nu aibă de suferit.
„Comisia de specialitate va analiza partea tehnică a ofertelor, iar cele care vor fi declarate eligibile, vor merge mai departe, pe sistemul de licitaţii electronice. Sperăm ca într-o săptămână să putem delibera, în aşa fel încât să putem continua lucrările de asfaltare din municipiul Suceava”, subliniază edilul şef al Sucevei. Noul contract pentru intervenţii la infrastructura de drumuri este scos la bătaie pe SEAP pentru o sumă de 20 de milioane de lei, iar în condiţiile în care participanţii la competiţie nu recurg la contestarea învingătorului, execuţiile ar putea fi reluate de luna viitoare. Pe 28 iunie va fi organizată, de asemenea, şi licitaţia pentru amenajare trotuarelor cu pavele, licitaţia pornind de la 4,3 milioane de lei. Şi în acest caz fostul executant este tot SCCF Group Colas Iaşi, la care Primăria mai are datorii de până la 3,5 milioane de lei.

Ion Lungu, analiză la jumătatea celui de al doilea mandat
Bilanţul este unul pozitiv
· Ca auto-critică, primarul aderă la opiniile sucevenilor despre starea deplorabilă a străzilor din municipiu, nerealizarea la timp a depozitului ecologic la Moara şi a noii centrale termice pentru încălzirea locuinţelor sucevenilor
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, şi-a marcat ieri, într-o conferinţă de presă, jumătatea celui de al doilea mandat de şef al executivului din Areni. Prezentarea realizărilor vine pe fondul Zilelor Sucevei, respectiv cel al manifestărilor prilejuite de aducerea moaştelor Sfântului Ion cel Nou de la Suceava. „Sigur, cu toată lipsa de modestie, eu zic că, la doi ani de mandat, bilanţul este unul pozitiv”, a declarat Ion Lungu.
Dl Lungu a punctat la declararea Sucevei ca pol de dezvoltare urbană, pentru suma de 22,4 milioane de lei; demararea lucrărilor la prima rută ocolitoare a capitalei de judeţ, pe ruta Moara-Mihoveni-Pătrăuţi. Siret, cu 8 milioane de lei alocate până acum. Totodată, edilul şef se „mândreşte” cu finalizarea Programului ISPA, preconizată pentru decembrie 2010, şi cu investiţii de peste 22 de milioane de euro. Ocupantul fotoliului din Areni spune că urmează a doua etapă în domeniu, cea de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, la Bruxelles fiind depusă o aplicaţie prin care Sucevei i se rezervă suma de 35 milioane de euro.
Ca realizări, şeful administraţiei locale evidenţiază, de asemenea, semnarea acordului de finanţare a proiectului de reabilitare a Cetăţii de Scaun a Sucevei; continuarea modernizării reţelelor de transport a energiei termice; repararea a peste 20 de străzi şi a trotuarelor din toate cartierele; reabilitarea termică a 16 blocuri şi achiziţionarea de la E-ON, la un preţ mai mult decât acceptabil, a infrastructurii de iluminat public.
La jumătatea celui de al doilea mandat la conducerea administraţiei locale, Ion Lungu îşi pune în cont modernizarea drumului din zona pasarelei CFR Şcheia; punerea gratuită la dispoziţia tinerilor a unor terenurilor pentru construirea de locuinţe în regim privat; modernizarea parcului central; construirea a 40 de apartamente pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate; darea în folosinţă a 80 de locuinţe ANL şi crearea a circa 3000 de noi locuri de muncă la marile centre comerciale din oraş. La toate acestea, adăugate sunt acordarea de abonamente gratuite pensionarilor, elevilor şi studenţilor, precum şi finanţarea Festivalului de artă medievală şi a Festivalului-concurs „Lira de aur”, neuitată fiind premierea cuplurilor aur ale Sucevei.
Primarul Ion Lungu şi-a făcut şi auto-critica, cela mai mari eşecuri fiind nerealizarea la timp a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Moara şi construirea în timp real a noii centrale termice pentru încălzirea locuinţelor sucevenilor;
Primarul Ion Lungu aderă la opiniile sucevenilor despre starea deplorabilă a străzilor din municipiu afectate de lucrările ISPA, precum şi a reţelelor de termoficare, gaze naturale şi energie electrică.

Construcţiile, sectorul cu cele mai mare risc la accidente
În primele 5 luni ale anului 2010, în judeţul Suceava au avut loc 15 accidente de muncă, dintre care 5 mortale. Doua dintre nefericitele evenimente s-au petrecut în construcţii, acesta fiind domeniul cu cel mai mare risc la accidente. Potrivit directorului coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Mogoş, un sector cu incidenţă mărită din acest punct de vedere este şi cel al exploatării forestiere şi prelucrării primare a lemnului. „Se constată că, în continuare, construcţiile prezintă un risc sporit de accidente şi, în particular, de accidente urmate de decesul victimei. O parte dintre accidentele mortale au fost consemnate în timpul deplasării lucrătorilor, acestea fiind clasificate şi ca accidente de circulaţie”, subliniază dl. Mogoş.
Printre cauzele accidentelor, Eugen Mogoş enumără nerespectarea reglementărilor legale pentru lucrul la înălţime; montarea schelelor metalice fără respectarea reglementărilor tehnice; lipsa balustradelor de protecţie; podinele necorespunzătoare; neîntocmirea planurilor de securitate pentru lucrările de pe şantiere; faptul că muncitorii nu poartă echipamentul de lucru şi de protecţie, precum şi nemarcarea zonelor periculoase şi în care există riscul căderii de la înălţime, atât a obiectelor, cât şi a lucrătorilor.
Directorul coordonator al ITM, Eugen Mogoş arată că, în ultima perioadă, firmele de construcţii au făcut obiectul a 141 de acţiuni de control, valoarea aplicate amenzilor ridicându-se la 37.000 de lei. În timpul verficărilor, depistaţi au fost şi 6 persoane care munceau fără forme legale de angajare, angajatorii în cauză fiind amendaţi cu un total 18.000 de lei.

Pentru 2009,
Fermierii sucevenii vor primi sprijin pe suprafaţă de peste 109 milioane de lei
APIA Suceava face cunoscut că s-a făcut autorizarea la plată pentru fermierii care au venit cu dosare pentru schemele de sprijin pe suprafaţă din anul 2009. Directorul coordonator al instituţiei, Angela Coroleucă, declară că, până în prezent, eşantionaţi au fost 56.518 agricultori din totalul de 56.523 de depunători de solicitări, plăţile urmând a se face la o suprafaţa solicitată de 211.278 de hectare. Pentru fermierii selectaţi, suma autorizată la plată este de 109,7 milioane de lei.Centrul judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) mai informează că, la nivelul judeţului, în cadrul campaniei de depunere a cererilor de sprijin pe suprafaţă aferente anului 2010 au fost depuse, până la data de 11 iunie, un număr de 56.711 cereri. Prin intermediul acestora s-a solicitat acordarea de sprijin financiar pentru o suprafaţa de 211.349 hectare. De remarcat este faptul că 199 de fermieri mari, fiecare dintre ei cu peste 50 de hectare de teren lucrate, au şansa să primească ajutor financiar pentru un total de aproape 35.000 de hectare. Reamintim că perioada de depunere a cererilor a fost 1 martie-17 mai 2010, pentru intervalul 18 mai-11 iunie fiind percepute penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere. Nici o cerere de sprijin înaintată după 11 iunie nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.

Parte din Bazar inundat şi locuinţe pe cale să o ia la vale pe Dealul Teodoreni
Aversele din noaptea de 21 înspre 22 iunie au creat probleme în mai multe zone ale municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat, ieri, că inundate au fost chioşcurile aparţinând unui operator privat din Bazar. „În Bazar au fost inundaţii din nou, în partea de jos, care nu aparţine primăriei municipiului Suceava, fiind vorba despre o firmă privată, dar voi face o deplasare la faţa locului”, a declarat edilul şef.
Dl. Lungu a spus că, va merge, de asemenea, şi pe Dealul Mănăstirii Teodoreni, unde, din cauza torentelor, s-au înregistrat deplasări ale terenului. Este vorba despre 9 locuinţe ale burdujenenilor din zonă, care au fost afectate şi mai mult de recentele scurgeri de ape de pe versanţi. „Sunt în pericol câteva case ca urmare a alunecărilor de teren de acolo”, reliefează primarul Ion Lungu, adăugând că va face demersuri la Ministerul Mediului pentru alocarea de fonduri în vederea amenajării chesoanelor necesare.
Şeful administraţiei locale face cunoscut că, în noaptea de luni înspre marţi, inundată a fost strada „Nicolae Iorga”, de legătură cu Staţia de cale ferată Burdujeni, pe care apa nu a mai fost absorbită de reţeaua de canalizare, pătrunzând în subsolul mai multor blocuri din cartierul „George Enescu”. „S-a lucrat toată noaptea cu echipe de intervenţii de la primăria municipiului Suceava, cu utilajele pe care le avem în dotare, cu oamenii de la Compartimentul pentru situaţii de urgenţă şi încercăm, în continuare, să ţinem lucrurile sub control”, a declarat primarul Ion Lungu.

Străzi potopite de apă din cauza obturării gurilor de canal cu asfalt
Mai multe artere de circulaţie din urbea reşedinţă de judeţ nu au făcut faţă căderilor importante de precipitaţii din ultimele zile, cauza constând în incapacitatea gurilor de canal. Este vorba despre străzi pe care s-au făcut intervenţii ISPA şi de reamenajare a terenului afectat de săpături, la turnarea covoarelor asfaltice respectivele facilităţi de scurgere a apei fiind obturate cu bitum. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, a declarat că acest fenomen este urmare a nesicronizării specialiştilor executivului cu cei ai societăţii de utilităţi comunale ACET, fapt care a stârnit nemulţumirea ocupantului fotoliului din Areni. „ACET, în primul rând, trebuie să colaboreze, pentru că este beneficiarul final, şi ar trebui să se ferească să arate cu degetul înspre alţii. M-am şi iritat atunci când am văzut că se pune problema colaborării între ACET şi primărie. Nu prea avem cum lua măsurile care trebuie luate, pentru că nu suntem în relaţie constructorii ISPA, care au contractul la nivelul Ministerului de Finanţe, la Direcţia de infrastructură. Dar, în ceea ce priveşte relaţia de colaborare dintre primărie şi ACET, nu pot să îmi închipui decât aspecte bune şi foarte bune. Găsesc că problema este la mijloc, atât la ACET, cât şi la primărie ”, relevă primul gospodar al urbei. Primarul a accentuat că, anterior momentului în care se trece la readucerea la starea iniţială a unei străzi şi turnarea covorului asfaltic, este obligatorie corelarea proiectelor şi intrevenţiilor celor doi factori implicaţi.

Lipsesc resursele financiare pentru cele 10.000 km de drumuri judeţene
Conducerea administraţiei judeţene sucevene este în aşteptarea lansării efective a Programului naţional 10.000 de km de drumuri judeţene, şeful acesteia Gheorghe Flutur, declarând, într-o întâlnire cu mass media locale, că speră ca acesta să înceapă să-şi rate roadele, inclusiv la nivelul judeţului Suceava.
Dl. Flutur spune că Suceava are deja întocmită documentaţia pentru mai multe artere de rang judeţean, acestea din urmă având urgentă nevoie de modernizare. „Aşteptăm Programul 10.000 de km de drumuri judeţene şi sperăm ca acesta să producă ceva efecte anul acesta, inclusiv în judeţul Suceava. Avem mai multe drumuri care sunt proiectate şi pentru care trebuie să demarăm modernizarea”, a subliniat dl. Flutur.
Gheorghe Flutur a enumerat, ca prioritar, drumul judeţean Mănăstirea Humorului-Suceviţa, traseu turistic extrem de important, care trece pe la Poiana Micului şi care leagă bazinele hidrografice ale Sucevei şi Moldovei. De asemenea, este vorba şi despre drumul judeţean Cîmpulung Moldovenesc-Slătioara, rută care include Codrii seculari de la Slătioara şi care reclamă, la fel, reabilitare. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, precizează că Programul a fost aprobat în Guvern, însă problema o prezintă identificarea surselor de finanţare. „Problema este a surselor de finanţare, însă după părerea mea, s-ar putea să se ia şi credite, o soluţie reprezentând-o, în viitorul apropiat, şi parteneriatul public privat. Toate în aşa fel încât să se dea drumul şi să funcţioneze economia, iar nişte oameni să-şi mai găsească de lucru”, a conchis Gheorghe Flutur.

Prioritatea zero: asigurarea de fonduri pentru cofinanţarea proiectelor europene
· „Se riscă pierderea unor proiecte de milioane de euro, de aceea mai bine este să se renunţe la alte cheltuieli”, precizează preşedintele CJ, Gheorghe Flutur.
Prioritatea de grad zero în această perioadă este asigurarea de lichidităţi pentru cofinanţarea proiectelor europene, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, într-o conferinţă de presă. Dl. Flutur a reliefat că administraţia judeţeană face frecvente analize, căutând să diminueze fonduri de la alte capitole şi să le orienteze înspre susţinere proiectelor urgente. „Este perioadă grea în care trebuie să ne concentrăm pe chibzuirea banului public. În special, prioritatea de grad zero este asigurarea de lichidităţi pentru cofinanţarea proiectelor pe bani europeni. În fiecare zi facem analiză, iar dacă este să reducem, diminuăm fonduri din alte părţi, astfel încât să nu afectăm, sub nicio formă, proiectele europene. Dacă nu există bani de cofinaţare, se riscă pierderea unor proiecte de milioane de euro, de aceea mai bine este să se renunţe la alte cheltuieli”, precizează şefului executivului judeţean sucevean. dând ca exemplu renunţarea la cumpărarea unui autocar care era pe lista de achiziţii publice a Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu”.
Gheorghe Flutur este de părere că, în intervalul care vine, resursele nu trebuie risipite, ci mai degrabă concentrate pe obiective clare, cu predilecţie pe cele de infrastructură.

Una din zece amenzi ale inspectorilor de muncă este transformată în avertisment
· Lucrătorii ITM s-au repliat, întocmind mai riguros procesele verbale de contravenţie şi nelăsând portiţe de atacare a acestora
La peste 1 milion de lei se ridică valoarea amenzilor aplicate în primele 5 luni ale anului de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă. Media sancţiunilor contravenţionale este de 200.000 de lei pe lună(2 miliarde de lei vechi), directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş, reliefând că multe dintre acestea sunt atacate în instanţă de către angajatori. „Media amenzilor se păstrează la nivelul celei din perioada similară a anului trecut, crescând însă cuantumul acţiunilor aplicabile unor abateri, a sporit şi totalul contravalorii sancţiunilor. De remarcat este faptul că, în paralel, în creştere sunt şi numărul contestărilor în instanţă a proceselor verbale de contravenţie şi amenzilor aplicate”, relevă dl Mogoş. Şeful ITM spune că în cel mult 10% din cauze, organele de judecată dau câştig de cauză angajatorilor contestatari, amenzile fiind transformate, de regulă, în sancţiune cu avertisment. Numărul sancţiunilor anulate este în scădere, de-a lungul vremii, inspectorii de muncă învăţând să elimine punctele slabe ale proceselor de contravenţie. „În general, inspectorii de muncă întocmesc mai riguros procesele verbale de contravenţie şi nu lasă portiţe de atacare a acestora. De regulă, scăpările sunt de formă şi nu de fond, iar acest lucru uşurează sarcina compartimentului juridic al instituţiei”, declară directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş. În perioada ianuarie-mai 2010, inspectorii de muncă suceveni au avut 2374 de descinderi, dintre care 1469 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 905 în cel al sănătăţii şi securităţii în muncă. Valoarea amenzilor însumează circa 1 milioane de euro, dintre care 569,3 mii de lei pe latura relaţiei între angajat şi angajator.

Vicele PRM, Vasile Cerlincă bate obrazul parlamentarilor suceveni ai PD-L
· În campania electorală, cu promisiuni deşarte, democrat-liberalii au cerşit şi obţinut voturile pensionarilor şi bugetarilor, pentru ca mai apoi, fără ezitare, să le taie pensiile şi salariile, spune dl Cerlincă
Cabinetul Boc nu ar trebui să creadă că respingerea moţiunii de cenzură este un succes, din moment ce doar 197 de parlamentari s-au exprimat pentru măsurile de diminuare a pensiilor şi salariilor, în timp ce 238 de membri ai forului legislativ s-au arătat împotrivă. Afirmaţia aparţine vicepreşedintelui organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Vasile Suceava, care, într-o conferinţă de presă i-a felicitat pe deputaţii şi senatorii PSD şi PNL, precum şi pe cei ai PD-L, care au fost de parte pensionarilor şi bugetarilor. „Aceştia au dat dovadă că sunt buni români, în timp care au votat contra pensionarilor, bugetarilor şi a copiilor, le spun să le fie ruşine la obraz”, precizat viceliderul sucevean al PRM. Vasile Cerlincă îi include în această din urmă categorie şi pe parlamentarii suceveni ai PD-L care, în campania electorală, au mers pe la porţile oamenilor şi, cu promisiuni deşarte, le-au obţinut voturile. Dl. Cerlincă a dat exemplu pe deputatul democrat-liberal Dumitru Pardău, care întrebat de pensionari cum va vota în cadrul moţiunii de cenzură, acesta a răspuns că trebuie să consulte conducerea partidului. „Însă atunci când a venit după voturile bătrânilor, dl Pardău nu am mai trebuit să ceară voie la nimeni”, a reliefat dl. Cerlică, pensionar, care după tăierea statuată de cabinetul Boc, va avea o pensie de sub 500 de lei. Bugetarilor şi pensionarilor suceveni care au votat de două ori pe preşedintele Traian Băsescu, vicepreşedintele PRM le trimite un mesaj în pilde: „Dacă cineva te-a păcălit o dată, aceluia să-i fie ruşine. Însă dacă fraierit, de aceeaşi persoană, eşti şi a doua oară, atunci ruşine să-şi fie”. Dl Cerlică a încheiat remarcând că Traian Băsescu şi Emil Boc nu mai fac băi de mulţime ca pe vremuri, fiindu-le frică de oameni pe care i-au nedreptăţit. „Vreau să-i avertizez pe preşedintele Băsescu şi premierul Boc să-şi întărească gărzile de corp, să aibă grijă să evite întâlnirile, pentru că am impresia că vor exista şi intenţii de linşaj”, a conchis Vasile Cerlincă, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Suceava a PRM

Pasajele CFR de la Câmpulung Moldovenesc intră în reabilitare
Lucrările de pe DN 17, de la pasajele de cale ferată de pe raza municipiului Cîmpulung Moldovenesc sunt reluate zilele acestea. Anunţul este făcut de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care spune că echipamentele necesare au fost comandate în Germania. „Pe DN 17 s-au reluat lucrările la pasajele de cale ferată de la Cîmpulung Moldovenesc. S-a dat drumul la achiziţionarea de echipamente elastice pentru trecerile la nivel cu calea ferată, de import Germania, acestea fiind folosite şi la alte două obiective de traseul Suceava-Vatra Dornei”, a declarat dl. Flutur. Acelaşi echipamente au fost folosite la pasajele de cale ferată de la Gura Humorului şi Păltinoasa, dl. Flutur exprimându-şi speranţa că execuţia va fi încheiat în vara acesta.

Firma „Drumuri şi Poduri” a Consiliului Judeţean Suceava concediază jumătate din angajaţi
· Societatea cu unic acţionar executivul judeţean, este în litigiu cu Direcţia de Drumuri şi Poduri a aceluiaşi executiv

Jumătate din cei peste 350 de salariaţi ai societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava, la care unic acţionar este consiliul Judeţean, vor fi disponibilizaţi în perioada următoare, a anunţat, în şedinţa deliberativului judeţean de ieri, preşedintele executivului, Gheorghe Flutur. Dl Flutur a spus că decizia a fost luată în Adunarea Generală a Acţionarilor(AGA) de săptămâna aceasta, de comun acord cu conducerea unităţii şi reprezentanţii sindicaliştilor. Şeful administraţiei judeţene reliefează că demersul este consecinţă a situaţiei financiare grele a societăţii, una dintre soluţii fiind şi reducerea de personal. Pe de altă parte, în vederea menţinerii pe piaţă a firmei, s-a tras concluzia că necesară este câştigarea prin licitaţie a unui număr cât mai mare de lucrări. „O soluţie de redresare a activităţii acestei societăţi o reprezintă şi participarea la cât mai multe licitaţii, astfel încât să aibă front de lucru în perioada care urmează. În momentul de faţă este tot mai greu să faci faţă sistemului concurenţei de piaţă, până acum cei de acolo arătând că nu rezistă în formula actuală”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. De menţionat este faptul că societatea „Drumuri şi Poduri” este în litigiu cu Direcţia de Drumuri şi Poduri a executivului judeţean, pentru o sumă de 8,2 milioane de lei, reprezentând presupuse lucrări ilegale făcute în prima parte a anului 2008, pe timpul administraţiei PSD a judeţului. Societatea comercială „Drumuri şi Poduri”, la care acţionar unic este Consiliul Judeţean, are ca obiect de activitate construirea, modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor şi podurilor; întocmirea de studii şi documentaţii tehnice de execuţie pentru lucrări de construcţii şi instalaţii de drumuri, poduri şi tuneluri; producerea şi comercializarea materialelor de construcţii, prefabricatelor de beton; mixturilor asfaltice, produselor bituminoase; extracţia, prelucrarea şi valorificarea petrei, pietrişului şi nisipului pentru construcţii şi altele. În august 2005, la momentul în care a renunţat la statutul de regie autonomă, firma a luat în concesiune, pe o perioadă de 10 ani de la data înfiinţării, activitatea de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

În 2010,
Aeroportul Suceava va realiza venituri proprii de doar 950 de mii de lei
· Cheltuielile de personal sunt de 1,83 milioane lei, diferenţa pentru plata acestora şi funcţionarea unităţii aero-portuare fiind asigurată din subvenţii
Aleşii judeţeni au aprobat ieri obiectivele şi criteriile de performanţă ale directorului general al Regiei autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare”, Dumitru Sahlean.
Printre obiectivele de până la finele lui 2010 a diriguitorului unităţii aeroportuare sucevene se numără îndeplinirea condiţiilor necesare prelungirii certificatului de funcţionare pentru anul viitor, certificarea aeroportului pentru accesul în spaţiul Schengen. creşterea traficului de pasageri cu 5 %., modernizarea fluxurilor de procesare a pasagerilor, bagajelor şi sistemului de acces în zona securizată, satisfacera cerinţelor, aşteptărilor clienţilor prin oferirea de produse şi servicii de calitate, evaluarea şi ţinerea sub control, prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a accidentelor, bolilor profesionale şi a impactului negativ asupra mediului înconjurător. De asemenea, Dumitri Sahlean îşi asumă angajamentul identificării de surse de finanţare a investiţiilor planificate, atragerii de venituri suplimentare, îmbunătăţirii continue a sistemului integrat de management şi eliminării totale a pierderilor din eroare umană.
La capitolul criterii de performanţă se remarcă asigurarea dezvoltării modernizării şi întreţinerii infrastructurii aero-portuare, mărirea numărului de curse charter sau pe bază de contract, crearea condiţiilor de procesare a pasagerilor conform normelor europene, autorizarea prin cursuri de specialitate a personalului, precum şi executarea unor lucrări şi servicii în regie proprie pentru a evita angajarea de cheltuieli suplimentare. În 2010, Regia autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” are planificate venituri toatele de 5,56 milioane lei, dintre care 950 de mii de lei sunt venituri proprii, iar 4,61 milioane lei subvenţii. Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul bugetului de venituri şi cheltuielile este de 1,83 milioane lei, adică de 32,87%. Aeroportul Suceava are un număr mediu de angajaţi de 52 de persoane.