Scumpirea abonamentelor de călătorie, amânată, deşi trebuia operată încă de anul trecut  

·        Primarul Ion Lungu şi-a retras proiectul de hotărâre de pe de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului, discuţiile urmând a fi reluate după clarificări solicitate „de grupurile de consilieri”.

·        În ultimii 3 ani, TPL a înregistrat pierderi, a declarat directorul general al societăţii de transport public local, Darie Romaniuc.

Consiliul Local Suceava nu s-a pronunţat, ieri, în şedinţa ordinară pe luna februarie, asupra creşterii contravalorii abonamentelor de călătorie cu mijloacele de transport ale TPL cu 10%. Aceasta deoarece, autorul iniţiativei, primarul Ion Lungu, şi-a retras proiectul de hotărâre de pe ordinea de zi, invocând solicitarea grupurilor de consilieri, care ar fi solicitat clarificări în legătură cu oportunitatea acestei decizii. „În urma discuţiilor avute cu grupurile de consilieri, pentru anumite clarificări, voi retrage proiectul de pe ordinea zi, până la o şedinţă următoare”, a spus edilul şef. Potrivit proiectului de hotărâre, abonamentul lunar nominal integrat general, valabil pentru toate liniile, ar urma să fie în valoare de 66 de lei, cel fracţionat pentru 15 zile va putea fi procurat contra a 40 de lei, iar cel pe 7 zile va costa 24 de lei. Consilierul local PDL, Costel Tătăranu, a solicitat efectuarea unei analize a activităţii societăţii de transport public local de călători, din care să rezulte inclusiv „neajunsurile care conduc la majorările succesive a abonamentelor”. Primarul Lungu a ţinut să precizeze că nu este „avocatul TPL”, însă, ţinând cont de scumpirea combustibililor şi scăderea, pe fondul crizei economice, a numărului de călători, majorarea tarifelor abonamentelor de călătorie este o măsură justificată. „Această majorare trebuia făcută încă de anul trecut, însă nu s-a făcut, pentru că fost un an electoral. Este o măsură care va trebui luată,  deoarece, ca şi Termica şi ACET, şi TPL se află în dificultate”, a precizat şeful executivului municipal, Ion Lungu.  

·        „Cred că este vorba doar despre un limbaj populist, fiind propusă o majorare de doar 6 lei”, a reliefat consilierul PSD, Tiberiu Brădăţan.

Andrei George Păduraru(PNL),membru în AGA de la TPL, a iterat că se va face o analiză a cauzelor care au condus la acumularea pierderilor financiare, cu accent pe optimizarea rutelor şi monitorizarea încasărilor firmei sucevene, cât şi a pirateriei din transportul intra-judeţean de călători, cu microbuze care preiau şi locuitori din interiorul Sucevei, în aşa fel încât costurile să fie ţinute sub control. Vasile Monacu(PDL) a opinat că se poate face un plan de rentabilizare prin eforturile proprii ale TP, astfel încât „să nu se mai stea cu mâna întinsă înspre Primărie”. Alesul social-democrat Tiberiu Brădăţan, membru în AGA, a pus în vedere că, în ţările civilizate, transportul de călători este susţinut şi din taxele şi impozitele plătite de către cetăţeni. „Ne propunem să venim în sprijinul categoriilor defavorizate, cum sunt persoanele cu handicap, elevii, studenţi, care beneficiază de reduceri legale, astfel încât să fie cât mai suportabilă această majorare de tarif. În rest, cred că este vorba doar despre un limbaj populist, fiind propusă o majorare de doar 6 lei”, a reliefat Brădăţan.                      Directorul general al societăţii de transport public local, Darie Romaniuc, a declarat că, în ultimii 3 ani, unitatea pe care o conduce a înregistrat pierderi, acestea fiind cauzate, în principal, de creşterea bruscă a preţului combustibilului şi suportării din  resurse proprii a diferenţei de 30 de lei dintre valoarea  reală de 60 de lei a abonamentului şi celei de 15 lei pe lună, achitată de elevi şi studenţi şi de încă 15 lei, parte onorată din bugetul local.  La această dată, călătorii suceveni plătesc 60 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pentru toate liniile, 36 de lei pentru legitimaţia fracţionată valabilă 15 zile şi pe toate liniile, în timp ce abonamentul fracţionat nominal pentru 7 zile şi pe toate liniile costă 22 de lei. Ultima majorare a abonamentelor a avut loc la sfârşitul lunii iunie 2011.   

Corpul de control al Guvernului ar putea verifica facturile suspecte emise de primăriile din judeţul Suceava

·        „Nu putem să tot plătim pentru nişte lucrări care nu ştim dacă s-au făcut, în ce condiţii sau la ce preţuri au fost executate”, precizează şeful executivului judeţean, Cătălin Nechifor.

Circa 40 de unităţii administrativ-teritoriale din judeţul Suceava se află în situaţia de a stinge arierate prin contractare de credite cu dobândă de 5,25% pe an de la Ministerul de Finanţe ,potrivit OG nr. 3/2013, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Cătălin Nechifor. Şeful  administraţiei judeţene sucevene este de părere că această facilitate acordată de Guvern nu va rezolva decât pe moment problema datoriilor mari pe care primăriile din judeţul Suceava le au, întrucât, „există încă foarte multe facturi emise, dar care sunt ţinute în sertar”. Consiliul Judeţean neavând atribuţii de control asupra primăriilor din judeţ, Nechifor nu exclude posibilitatea ca acestea să fie verificate de Corpul de control al Guvernului. „Situaţia nu se va rezolva foarte repede, deoarece, după stingerea acestor arierate, apar altele din trecut, respective acele facturi care nu au fost înregistrate în contabilitate şi care sunt, din păcate, destul de multe. Aici cred că trebuie să avem o discuţie punctuală asupra modalităţii în care se va verifica dacă acele facturi sunt emise cu respectarea legii în vigoare şi dacă  s-au realizat obiectivele de investiţii în cauză. Chiar dacă între Consiliul Judeţean şi consiliile locale există doar relaţii de coordonare, este vorba despre bani publici, iar în situaţia în care ne aflăm este bine să plătim arierate, însă cu condiţia ca acestea să fie legale şi să fi existat ca atare”, subliniază Nechifor. Şeful administraţiei locale susţine că multe dintre datorii provin din anii 2008 şi 2010, când au avut loc inundaţii, iar statul a alocat fonduri pentru remedierea stricăciunilor. Potrivit lui Nechifor, facturi „suspecte” pentru lucrările executate apar şi la această dată şi, de multe ori „firmele sunt aceleaşi”. „Trebuie să găsim o formulă pentru a verifica legalitatea facturilor şi dacă lucrările respective au fost efectuate. Nu putem să tot plătim pentru nişte lucrări care nu ştim dacă s-au făcut, în ce condiţii sau la ce preţuri au fost executate. De la lună la lună apar facturi noi şi niciuna nu bate valoric cu ceea ce aveam raportat în trecut, ceea ce este foarte ciudat”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.  Conform OG nr. 3/2013, primăriile sunt obligate ca, până la 31 martie, să-şi achite 85% din arieratele înregistrate la sfârşitul anului 2012. Ca exemplu, primăria municipiului Vatra Dornei figurează cu arierate de 4,2 milioane de lei, cea de la Suceava cu 3,7 milioane de lei,  iar cea de la Gura Humorului cu 1,7 milioane de lei.  

Palatul Administrativ şi instituţiile subordonate CJ, cheltuielile înrobitoare cu încălzirea

·        Acestea se pot dubla din 2014, „producând grave dezechilibre bugetare”.

Consiliul Judeţean a comandat Suceava un studiu de privind oportunitatea reducerii cheltuielilor cu producerea energiei termice la sediul Palatului Administrativ şi cele ale unităţile subordonate executivului. Documentaţia, întocmită de o firmă specializată evidenţiază că se impun măsuri urgente şi consistente de folosire raţională a gazelor naturale pentru producerea căldurii, dar şi adoptarea unor soluţii noi de producere a agentului termic, bazate pe combustibili mai ieftini. Astfel, eliminate ar urma să fie motorina şi gazul petrolier lichefiat, în caz contrar cheltuielile cu încălzirea, „care se dublează din 2014, ar putea creşte şi mai mult în anii următori, producând grave dezechilibre bugetare”. Astfel, potrivit studiului amintit, luându-se în calcul majorarea anunţată a preţurilor în anii 2013-2014, respectiv de 2,6 ori la gaze naturale şi de 1,5 ori la combustibili lichizi, anul viitor bugetul pentru încălzirea Palatului Administrativ şi sediilor instituţiilor subordonate se va ridica la 17,4 milioane de lei, unul dublu comparativ cu cel actual. Analiza citată recomandă soluţii de economisire, cum ar fi folosirea de dispozitive de automatizare şi reglare a temperaturii şi înlocuirea cazanelor pe combustibili lichizi sau gaz petrolier lichid cu cele pe bază de peleţi sau tocătură de lemn. Efectul imediat ar fi înjumătăţirea cheltuielilor care se fac cu procurarea combustibilului, economia, la preţurile actuale, fiind de 4,2 milioane de lei pe an, în 2014 aceasta ajungând la peste 8,64 milioane de lei. Studiul de oportunitate comandat de Consiliul Judeţean reliefează că, la preţurile prezente, recuperarea investiţiilor se va face într-un an şi jumătate sau într-un singur an, ţinând cont de evoluţia estimată a acestora. În următorii 4 ani, economiile ar putea fi de 11 milioane de lei, în preţuri actuale, şi de 31,1 milioane de lei, în preţuri prognozate. În 2012, contravaloarea combustibililor consumaţi a fost de 8,5 milioane lei, respectiv de 4,5 milioane lei cea a gazelor naturale, 3,8 milioane de lei a combustibililor lichizi, în timp ce 0,2 milioane de lei reprezintă contravaloarea lemnului folosit la încălzire.

Primarul Lungu a s-a întâlnit cu vicepremierul Chiţoiu pe tema creditării Termica 

·        Creditul de 13 milioane de lei este destinat finanţării Termica, societatea aflată în mare impas financiar.

Ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, s-a întâlnit cu vicepremierul Daniel Chiţoiu, Ministru al Finanţelor, tema discuţiilor fiind contractarea unui credit de 13 milioane de lei destinat finanţării firmei de termoficare sucevene, Termica, societatea aflată în mare impas financiar. Edilul şef ne-a declarat că intervenţii a avut  şi în cadrul comisiei de specialitate din minister, Lungu precizând că un răspuns oficial va fi cunoscut în următoarele zile. „Am avut discuţii la Bucureşti cu domnul Daniel Chiţoiu, vicepremier şi ministru al Finanţelor pe tema angajării unui credit de 130 de miliarde lei vechi pentru plata subvenţiei la Termica. De asemenea, am purtat discuţii cu comisia din minister care analizează acordarea acestor credite. Sperăm să putem angaja acest credit şi aşteptăm un răspuns oficial în acest sens”, a precizat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. Potrivit unei recente hotărâri a Consiliului Local, aprobată pe fondul problemelor deosebit de grave de Termica şi necesităţii diminuării volumului arieratelor cu cel puţin 85%, până la 31 martie 2013, creditul de 13 milioane de lei ar urma să fie angajat pentru o perioadă de 5 ani. În conformitate cu OUG nr.3/2013 unităţile administrativ-teritoriale pot lua împrumuturi de la Ministerul Finanţelor Publice, banii putând fi folosiţi pentru achitarea arieratelor înregistrate faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi executanţii de lucrări. La sfârşitul anului 2012, datoriile municipalităţii sucevene către Termica erau de 16,5 milioane de lei, reprezentând subvenţia restanţă la diferenţa dintre costul real al  gigacaloriei şi cel achitat efectiv de consumatorii casnici.                

Cu ochii pe podurile de gheaţă de pe cursurile de apă din judeţ

·        Straturile de gheaţă de pe râurile Dorna şi Bistriţa sunt mai subţiri decât în anii anteriori, iar pe acestea au apărut, deja, întinse porţiuni „şenalizabile”

În perioada următoare în judeţul Suceava se anunţă temperaturi diurne ridicate, prefectul de Suceava cerând Sistemului de Gospodărire a Apelor şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” să fie cu ochii pe podurile de gheaţă de pe cursurile de apă din judeţ. Reprezentantul Guvernului în teritoriu atrage atenţia asupra necesităţii monitorizării şi prevenirii din timp a inundării zonelor locuite expuse la acest risc „Nu vreau să ajungem în situaţia de a fi  inundată o zonă şi abia mai apoi să intervenim. În cazul în care există semnale că ar putea fi probleme, anumite zone fiind puse în pericol de încălzirea vremii, trebuie să ne deplasăm din timp pentru a lua măsurile necesare”, a subliniat prefectul Florin Sinescu. Potrivit responsabililor Sistemului de Gospodărire a Apelor, în prezent pe cursurile de apă judeţene nu se înregistrează niciun fel de probleme, debitele de apă înregistrate fiind sub cele medii multi-anuale. De asemenea, straturile de gheaţă de pe râurile Dorna şi Bistriţa sunt mai subţiri decât în anii anteriori, iar pe acestea au apărut, deja, întinse porţiuni „şenalizabile”. În aceste condiţii, probabilitatea apariţiei unor blocaje cu sloiuri este mai mică, însă totul ţine – conform specialiştilor SGA – de încălzirea bruscă a vremii şi de precipitaţii lichide în cantităţi mari. Pin staţiile hidrologice, Sistemul de Gospodărire a Apelor monitorizează zilnic cursurile de apă din judeţ, în special cele de pe văile Bistriţei şi Dornei, ţinându-se permanent legătura şi cu persoanele cu atribuţii de supraveghere de pe lângă primării.                          

Începând de mâine,

Fermierii suceveni pot depune cereri pentru sprijinul pe suprafaţă pe anul 2013

Campania de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă se va derula în perioada 1 martie-15 mai, anunţă conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava, reliefând că solicitările vor putea fi înaintate până pe 10 iunie, însă cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În acest sens, sub  sloganul: „Fii fermier european! Depune la APIA cererea de sprijin!”, instituţia suceveană desfăşoară o acţiune de informare al cărei obiectiv îl reprezintă familiarizarea fermierilor cu fondurile europene şi naţionale din schemele de sprijin pe suprafaţă, precum şi cu modalitatea de accesare a acestora. Potrivit directorului executiv Eugen Mogoş, accent se pune, în continuare, pe informarea cu privire la aplicaţia de identificare online a parcelelor agricole, prin care beneficiarii îşi pot vizualiza, prin conexiune la Internet, propriile parcele „digitizate”. Pe durata acţiunii, centrul judeţean şi cele locale ale APIA vor organiza sesiuni de informare şi instruire a agricultorilor, dar şi a responsabililor din primării, cu privire la perioada de depunere a cererilor de sprijin pentru plăţi pe suprafaţă în anul 2013; modul de completare a acestora; condiţiile de eligibilitate impuse de legislaţia europeană şi naţională; tipurile de controale consacrate de regulamentele europene, precum şi la pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul măsurilor de sprijin pe suprafaţă. „În cadrul sesiunilor de instruire se va acorda o atenţie deosebită procedurii de completare electronică a declaraţiei de suprafaţă şi identificare, respectiv de schiţare corectă, online, a parcelelor agricole. De asemenea, se va pune accent pe obligativiţia agricultorilor de a respecta normele de eco-condiţionalitate pe toate suprafeţele agricole utilizate”, a spus Eugen Mogoş, menţionând că la instruiri va lua parte şi personalul din bibliotecile cuprinse în programul „Biblionet”.

Anul trecut,

APIA Suceava a atras în judeţ fonduri de peste 19 milioane de euro

·        Eugen Mogoş este noul director executiv al instituţiei sucevene.

Noul director executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) este Eugen Mogoş.  Potrivit unei decizii a Direcţiei de Management a APIA Bucureşti, Mogoş(PSD), consilier principal, înlocuieşte, prin transfer în interesul serviciului, la Serviciul „Economic şi recuperare debite” al Centrului Judeţean Suceava al APIA, pe fostul director executiv din partea PDL, Angela Coroleucă. Instalarea în funcţie a avut loc în prezenţa prefectului Florin Sinescu, care a subliniat că Eugen Mogoş vine la conducerea unui serviciu public foarte important, care derulează măsuri de sprijin cu fonduri comunitare, atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel zootehnic. „Vorbim despre 10 măsuri de sprijin care sunt gestionate de APIA Suceava, dar şi de fonduri foarte importante, de peste 19 milioane de euro, în cursul anului trecut. În 2013 este foarte multă treabă de făcut şi sunt convins că, împreună cu colectivul APIA, vor fi aduşi bani acolo unde trebuie, respectiv în dezvoltarea fermelor din judeţul Suceava”, a subliniat prefectul Sinescu. Prezent la ceremonie, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, şi-a exprimat încrederea că activitatea noului director executiv al Centrului Judeţean al APIA Suceava va fi marcată de succes. „Există, aici, un colectiv important, atât de din punct de vedere numeric, dar şi al probităţii profesionale, de ceea sunt convins că rezultatele obţinute vor fi cel puţin la nivelul celor de top, de până acum”, a  declarat Cătălin Nechifor. La rându-i, Eugen Mogoş, a ţinut să arate că se bazează pe colectivul pe care îl va conduce. „Şansa mea este de veni într-un colectiv care ştie foarte bine ce are de făcut, iar performanţele de până acum o dovedesc. De altfel, şansa unui manager bun este de avea alături un colectiv de excepţie”, a reliefat Eugen Mogoş, menţionând că, la unele dintre formele de sprijin, judeţul Suceava se situează pe locuri fruntaşe în ţară. Eugen Mogoş este absolvent al Facultăţii de Mecanică Iaşi(1988) şi Facultăţii de Drept a Academiei de Poliţie „Al. I. Cuza” Bucureşti(2002). Până în 2002, a lucrat, timp de 10 ani, ca director general la Fabrica de Amidon şi Glucoză Fălticeni, după care, până în 2009,  a îndeplinit funcţii de conducere în sectorul privat fălticenean. În intervalul 2009-2010, Eugen Mogoş a fost director coordonator la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, în prezent fiind şi membru al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava.    

Din cauza lipsei de cărbune,

Furnizarea încălzirii, sistată de la jumătatea lunii martie

·        Autorităţile se roagă ca primăvara să vină mai devreme, în timp ce Termica intră în rezerva obligatorie a fi păstrată de la un sezon la altul.

Deoarece Termica Suceava nu poate respecta graficul de eşalonarea a datoriilor către furnizorul de cărbune Unicom Holding, livrarea agentului termic pentru încălzire ar putea înceta mai devreme decât în sezonul rece trecut. În urma unor discuţii pe care le-a avut cu prefectul de Suceava, Florin Sinescu, şi cu primarul municipiului reşedinţă, Ion Lungu, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă că, în funcţie de evoluţia temperaturilor exterioare, sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare ar putea rămâne fără căldură în apartamente chiar de la jumătatea lunii martie.  Nechifor spune că, în timp ce Primăria Suceava încearcă să contracteze un credit de 13 milioane de lei, la rându-i, astăzi, va face o intervenţie la Guvern. „Vom încerca să găsim o soluţie, deşi această problemă este mai degrabă în curtea Termica, societate a Consiliului Local, şi care, din nefericire, se află într-o situaţie dramatică. Nu-i simplu deloc, dar sperăm ca şi vremea să ţină cu noi”, a accentuat şeful executivului judeţean. Cu toate că, în ultimele două luni, plăţile făcute de populaţie au fost mai mari, iar asociaţiile de proprietari au orientat banii prioritar către Termica, în defavoarea societăţii de apă şi canalizare ACET,  fondurile suplimentare adunate nu rezolvă problema stocurilor de huilă neacoperitoare. În aceste condiţii, firma din Lunca Sucevei ar putea intra - potrivit preşedintelui Nechifor -, în rezerva obligatorie a fi păstrată de la un sezon la altul. „Suntem alături de Primăria municipiului Suceava şi vrem din tot sufletul să găsim soluţii. Dar, important este ca aceia care beneficiază de apă caldă şi căldură să-şi plătească la timp facturile”, a pus în vedere şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor. Din informaţiile pe care le avem, în condiţiile meteorologice actuale, Termica mai poate asigura apă caldă şi încălzire încă 9 zile.            

Criză de cartofi de sămânţă

·        „Am luat legătură cu judeţele Harghita şi Covasna, astfel încât să putem asigura agricultorilor cantităţile de sămânţă necesare”, a declarat Vasile Schipor, şeful Direcţiei pentru Agricultură.

Direcţia pentru Agricultură Suceava, împreună cu Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă vor lua legătura cu factorii responsabili din Harghita şi Covasna, în vederea anihilării deficitului de cartofi de sămânţă din judeţul Suceava. Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Suceava, Vasile Schipor, spune că, în noul an agricol, la cultura cartofului este prevăzută a se înfiinţa o suprafaţă de 22.000 de hectare, însă din cauza condiţiilor nefavorabile de anul trecut, cantităţile de sămânţa sunt neacoperitoare. „La cultura cartofului avem unele probleme. Am avut sesizări de la Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor, care semnalează că nu prea se găseşte sămânţă. De aceea, am luat legătură cu colegii din judeţele Harghita şi Covasna, care au mari producători, pentru ca, împreună cu Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, să putem asigura agricultorilor cantităţile de cartofi de sămânţă necesare”, subliniază şeful primei instituţii agricole a judeţului.                   Schipor a ţinut să reliefeze că, din punct de vedere a aportului hidric, iarna care trece a fost una favorabilă, recomandând ca, imediat ce se poate intra în câmp, să se treacă la însămânţarea cerealelor de primăvară, respectiv a grâului şi orzoaicei. În toamnă, semănatul a fost realizat în proporţie de 80%, din programul de 22.500 de hectare, însămânţate fiind 17.241 de hectare. „Rămâneri în urmă s-au înregistrat la grâu, fiind semănată doar 71% din suprafaţă. La celelalte culturi, realizările sunt cele planificate, cu toate că a fost secetă, arându-se şi semănându-se mai greu”, precizează şeful Direcţiei pentru Agricultură, reliefând că la rapiţă, deşi fuseseră preconizate 600 de hectare, înfiinţate efectiv au fost 1.150 de hectare, deci aproape de două ori mai mult.  Vasile Schipor a mai evidenţiat că, la fel ca şi în 2012, se anunţă un an agricol capricios sub aspect meteorologic, cu aport de apă substanţial, în prima parte şi cu deficit acut de umiditate, în cea de a doua parte.   

Doi potenţiali investitori s-au interesat de proiectul „Safari park” de la Păltinoasa  

Consiliul Judeţean Suceava va realiza un studiu de fezabilitate privind înfiinţarea unui „adventures park” la Păltinoasa, pe infrastructura unei foste unităţi militare dezafectate din zonă. Anunţul a fost făcut de către preşedintele, Cătălin Nechifor, care a declarat că doi potenţiali investitori s-au arătat interesaţi de iniţiativa autorităţilor judeţene sucevene. „În perioada următoare vom elabora un studiu din care să reiese clar posibilităţile de a face această investiţie, care, pe de o parte,  înseamnă trafic de turişti în zonă, iar pe de altă parte şi implicarea administraţie publice locale în susţinerea proiectului.  Hotărârea noastră este de implicare foarte puternică, iar în afară de cele 96 de hectare de teren şi clădirile eferente din proprietate, dorim să ducem acolo toate utilităţile, astfel încât investiţia să poată fi făcută de către o persoană privată, juridică, iar după materializare, aceasta să vină în completarea ofertei turistice a judeţului Suceava”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean. Nechifor precizează că, în ultimul timp, iniţiativă a fost abordată într-un cadru mai larg şi că aceasta începe să prindă contur. Şeful executivului judeţean susţine că, în ţările vestice, acest mod de agrement se bucură de întâietate în faţa modalităţilor standard de petrecere a timpului liber şi că proiectul ar putea fi un succes pentru judeţul Suceava. „Ar fi un proiect complementar care vine să întregească oferta turistică clasică, respectiv cea de turism religios, balneclimateric sau în alte forme practicate în judeţul Suceava”, a explicat Cătălin Nechifor. „Safari Park” s-ar putea adresa, în mod special familiilor cu copii, care vor să viziteze, în habitatul lor natural, animalele din această parte a ţării, precum şi altele, aduse din celalalte zone ale României.   

Bugetul local al Sucevei va fi dezbătut pe 11 martie

·        „Cred că vom aproba şi vom avea un buget pe anul 2013, în caz contrar vom întâmpina greutăţi în desfăşurarea activităţii”, a declarat şeful executivului sucevean, Ion Lungu.

Consilierii municipali suceveni se vor întruni pentru a dezbate şi aproba bugetul local abia pe 1 martie, a anunţat, ieri, primarul Ion Lungu. Potrivit edilului şef, procedurile minimale prevăzute de lege trebuie obligatoriu respectate, iar acestea nu pot fi scurtate mai multe de două săptămâni. Lungu şi-a exprimat speranţa că bugetul de venituri şi cheltuieli va trece fără probleme, o amânare fiind de natură să tulbure activitatea serviciilor din competenţa executivului. „Legea bugetului de stat a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, iar peste două săptămâni, respectiv pe 11 martie, voi convoca şedinţa extraordinară a Consiliului Local, pentru a dezbate şi aproba bugetul pe 2013. Pe parcursul săptămânii trecute am avut discuţii cu consilieri opoziţiei, respectiv PDL, cât şi cu cei USL, ai puterii, iar în urma acestora am înţeles că vor fi făcute şi mai multe amendamente. Însă, cred că vom aproba şi vom avea un buget pe anul 2013, în caz contrar vom întâmpina greutăţi în desfăşurarea activităţii”, a declarat şeful executivului sucevean, accentuând că, aşa cum este fundamentat, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul acesta, răspunde nevoilor actuale locuitorilor municipiului Suceava”. Primarul a precizat că totalul veniturilor este fundamentat la 270,13 milioane de lei, dintre care 207,75 milioane de lei la secţiunea de dezvoltare, iar 62,43 de milioane de lei pentru secţiunea de funcţionare. Astfel, faţă de o execuţie bugetară de 297,9 milioane de lei pe anul trecut, în anul acesta este propus un buget cu aproape 10% mai mic.      Ion Lungu reliefează că, la capitolul investiţii, ca priorităţi figurează continuarea lucrărilor la reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei; încheierea celor de la străzile din cartierul Iţcani, restanţă POR; darea în folosinţă a Centrului de Conservarea a tradiţiilor populare; finalizarea Centrului cultural „Bucovina; materializarea proiectelor cu fonduri elveţiene; extinderea reţelelor de apă şi canalizare cu finanţare în cadrul POS; inaugurarea noului adăpost pentru cânii fără stăpân şi reabilitarea Curţii Domneşti. La investiţii noi, în bugetul pentru anul acesta vor fi prinse finanţări destinate reabilitării străzilor în cadrul POR cu fonduri redistribuite; reabilitării termice a blocurilor de locuinţe; amenajării unei piste pentru roleri şi introducerii utilităţilor în noul cartier pentru tineri, „Europa”. Nu în cele din urmă de atenţie se vor bucura centura ocolitoare a urbei reşedinţă, depozitul ecologic de  deşeuri  de la Moara şi noua centrală de termificare a Adrem Invest.

Abonamentul de călătorie pe toate liniile societăţii de transport public TPL se scumpeşte cu 10 la sută 

·        Măsura are în vedere evitarea unui blocaj financiar cauzat de scăderea încasărilor, ca urmare a diminuării numărului de călători, precum şi a limitării celui de abonamente eliberate către beneficiarii de facilităţi.

Locuitorii municipiului Suceava vor scoate mai mult din portmoneu pentru a călători cu autobuzele societăţii de transport public local TPL. Un proiect de hotărâre va fi pus pe masa aleşilor locali în şedinţa ordinară de la finele acestei luni,  creşterea contravalorii unui abonament fiind, potrivit iniţiativei legislative amintite, de 10%. Astfel, abonamentul lunar nominal integrat general, valabil pentru toate liniile, va fi de 66 de lei, cel fracţionat pentru 15 zile va putea fi procurat contra a 40 de lei, iar cel pe 7 zile costând 24 de lei.  Noile tarife  vor fi valabile începând cu 11 martie,  dată la care va fi aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2013 al administraţiei locale. Propunerea a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor de la TPL, iar în nota justificativă înaintată de conducerea firmei către autorităţile municipale sucevene se arată că solicitarea de majorare vine pe fondul situaţiei economice necorespunzătoare a operatorului de transport local, care, în anii 2010 şi 2011, a înregistrat pierderi importante. Măsura are în vedere evitarea unui blocaj financiar cauzat de scăderea încasărilor, ca urmare a diminuării numărului de călători, precum şi a limitării celui de abonamente eliberate către elevi, studenţi, veterani de război şi altor categorii de sociale de beneficiari de facilităţi pentru transportul urban de călători.  „Creşterea tarifelor abonamentelor lunare are în vedere faptul că finanţarea cheltuielilor curente şi de capital necesare efectuării serviciului de transport public local de persoane, prin curse regulate, se asigură din venituri proprii provenite din încasarea, de la utilizatori, a contravalorii serviciului prestat, precum şi din subvenţii de la bugetul local, calculate ca diferenţă de tarif, în condiţiile legii”, se evidenţiază în susţinerea conducerii TPL. În prezent, călătorii suceveni plătesc 60 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pentru toate liniile, 36 de lei pentru legitimaţia fracţionată valabilă 15 zile şi pe toate liniile, în timp ce abonamentul fracţionat nominal pentru 7 zile şi pe toate liniile costă 22 de lei. Ultima majorare a abonamentelor a avut loc la sfârşitul lunii iunie 2011.    

AJOFM a oferit sprijin pentru 167 de şomeri suceveni din străinătate  

·        Instituţia a eliberat acte necesare atestării perioadelor pentru stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj, prestaţiilor acordate membrilor din familia şomerului sau pentru exportul ajutorului de şomaj.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  facilitează accesul pe piaţa muncii din străinătate, acordând solicitanţilor servicii de informare, consiliere şi mediere privind mobilitatea şi securitatea socială a cetăţenilor români care doresc să lucreze într-un alt stat membru UE,  se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Potrivit materialului citat, în cursul anului trecut, compartimentul EURES de ocupare a forţei de muncă în străinătate al AJOFM a eliberat, la solicitarea lucrătorilor emigranţi, 167 de formulare europene E301, E302 şi U009, acte necesare atestării perioadelor pentru stabilirea dreptului la indemnizaţia de şomaj, prestaţiilor care se acordă membrilor din familia şomerului sau pentru exportul ajutorului de şomaj într-un alt stat membru. Pe de altă parte, în sprijinul celor care au apelat la mobilitatea forţei de muncă, prin implementarea proiectului SAFE - „Servicii de abordare flexibilă a mobilităţii la nivel european”, în cadrul AJOFM Suceava a fost înfiinţat „Helpdesk Cipru”, serviciu destinat lucrătorilor români care sunt în căutarea unui loc de muncă în această ţară. Astfel, prin intermediul Departamentului de Muncă cipriot, personalul AJOFM a beneficiat de instruire în domeniile specifice mobilităţii forţei de muncă, oferind servicii de informare, mediere şi consiliere cetăţenilor români care lucrează sau vizează o slujbă în Cipru.    

Peste 60 de copii, victime ale abuzului şi violenţei în familie

Peste 60 de minori, din judeţul Suceava, victime ale abuzului şi violenţei în familie, au fost evaluaţi şi cuprinşi într-un program de consiliere psihologică, se arată într-o informare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie, protejare împotriva abuzului şi neglijării, precum şi a violenţei a familie. Potrivit statisticii amintite, în primul semestru al anului trecut, pe adresa instituţiei au fost făcute 274 de sesizări, confirmate fiind 122 de cazuri de neglijare, 16 de abuz fizic, 8 de abuz emoţional şi  încă 4 de abuz sexual. În aceste situaţii, pentru 40 de copii s-a luat măsura plasării în regim de urgenţă în sistemul judeţean de protecţie. În cel de al doilea semestru al lui 2012, din totalul celor 202 sesizări, s-au dovedit a fi adevărate 110 situaţii de neglijare a copiilor, adică 15 de abuz fizic, 5 de abuz emoţional şi 4 de abuz sexual. În 35 de cazuri, s-a decis instituirea măsurii protejării copiilor în sistem de plasament. De asemenea, tot pe durata anului 2012, în scopul prevenirii situaţiilor de risc, lucrătorii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului au instrumentat şi acordat servicii de specialitate pentru 55 de familii şi copii din cadrul acestora. Pe de altă parte, în baza unui parteneriat încheiat cu Fundaţia „ Hope&homes for children” România, 45 de familii cu probleme au beneficiat de un sprijin financiar total de 80.000 de lei. Conform informării citate, anul trecut, la Gura Humorului, printr-un proiect finanţat de BIRD, în valoare de peste 172.000 de euro, a fost finalizat şi dotat Centrul multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie.             

Datornici la cotizaţia pentru implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor  

·        Municipiul Suceava, cu o contribuţie de peste 36.000 de lei pe an,  este restant pe anii 2011 şi 2012.

Membrii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare pentru Gestionarea Deşeurilor din judeţul Suceava nu-şi plătesc cotizaţia, deşi aceasta a fost păstrată la nivelul din anii anteriori, nemaifiind majorată încă din 2009. Este vorba despre 0,35 de lei lunar, pe fiecare locuitor al comunei, oraşului sau municipiului membru. Consiliul Judeţean, separat, achită, pentru fiecare locuitor al judeţului, 0,05 lei de persoană şi an. Ca exemplu negativ, şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor, a dat pe cel mai mare contribuabil, respectiv municipiul Suceava, cu o contribuţie de peste 36.000 de lei pe an,  care este dator încă din anii 2011 şi 2012. Pe de altă parte, dacă Forăşti, cu 1.730  de lei pe an, este cu plata la zi, comuna Rîşca nu şi-a onorat obligaţiile nici într-un an. „Din păcate, foarte multe localităţi din judeţ nu au achitat această cotizaţie, deşi nu este una foarte mare. Este păcat, pentru că aceste cotizaţii noi le folosim pentru a fundamenta bugetul  de venituri şi cheltuieli, unul modest folosit pentru echipa tehnică, dotarea, deplasări în teren şi altor costuri cu implementarea acestui proiect deosebit de important”, a spus Nechifor. Veniturile Asociaţiei sunt realizate exclusiv din cotizaţia de membru,  în total, intrările anuale trebuind a fi de peste 282.000 de lei. Cheltuielile, în acelaşi cuantum, iau calea dotărilor, suportării contravalorii combustibililor, reparaţiilor curente pentru autoturisme, taxei de drum, facturilor telefonice, asigurărilor, servind şi la acoperirea costurilor administrative. Preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare pentru Gestionarea Deşeurilor a fost ales şeful executivului judeţean, Cătălin Nechifor, din comitetul director făcând parte viceprimarul de Suceava, Gavril Vîrvara, şi primarul de Fălticeni, Cătălin Coman. „Nu este o funcţie simplă, dar o să încerc să ţin aproape de toţi cei care sunt parte a acestui proiect. Ne interesează ca, în perspectiva anilor 2014-2015 să avem acest sistem finalizat”, a explicat Cătălin Nechifor. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitare pentru Gestionarea Deşeurilor a fost constituită în vederea implementării sistemului integrat de management la deşeurilor din municipiul Suceava, care prevede construirea două depozite ecologice de deşeuri la Moara şi Pojorîta, a 5 staţii de transfer şi  mai multo puncte de colectare. 

Casa de Pensii a executat silit aproape 600 de debitori 

·        Stinse integral au fost debitele a 435 de „executaţi”, popriri bancare fiind înfiinţate pe numele a 205 de debitori.

După somaţii de plată, anul trecut Casa Judeţeană de Pensii Suceava a luat măsuri de executare silită pentru 592 de debitori la bugetul asigurărilor sociale de stat, debitele fiind stabilite conform declaraţiilor de asigurare, a declarat directorul executiv al instituţiei sucevene, Camelia Chitul. Şefa CJP precizează că popriri bancare s-au înfiinţat pe numele a 205 de debitori, cu privire la bunurile mobile şi imobile ale 150 de debitori fiind solicitate informaţii de la administraţiile publice locale pe raza cărora „executaţii” domiciliază.  „În intervalul  1 ianuarie-31 decembrie 2012, s-au  aplicat măsuri de executare silită pentru debitele din pensii, pentru persoanele care nu mai au calitatea de pensionar, în cazul a 654 dosare. Astfel, până  la sfârşitul anului, au fost stinse integral debitele pentru de 435 de debitori”, explică directorul executiv la Casei Judeţene de Pensii, Camelia Chitul. În consecinţă, la începutul acestui an, la Serviciul juridic al CJP mai erau, în curs de executare silită, 219 de debitori, măsurile fiind continuate potrivit Codului de procedură fiscală.

Muncă la negru, încă din prima lună a anului 
Munca fără forme legale nu dă înapoi în judeţul Suceava. Încă din prima lună a anului 2013, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă  au avut 422 controale, dintre care 279 în domeniul relaţiilor de muncă şi 143 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca urmare a încălcării actelor normative de specialitate, aplicate au fost 364 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 87.000 lei. În cazul relaţiilor angajator-angajat, inspectorii de muncă au dat 126 de amenzi, însumând 71.000 de lei. Directorul executiv al ITM, Romeo Butnariu informează că 4 agenţi economici au primit la muncă 5 persoane fără forme legale de angajare, operatorii cu pricina fiind amendaţi cu un total de 40.000 lei. Pe lângă primirea la muncă a lucrătorilor fără contracte individuale de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, controlorii ITM au constatat şi alte deficienţe, printre care nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, precum şi a celor referitoare la repausul săptămânal şi munca suplimentară. Inspectorii de muncă au mai depistat  încălcarea dispoziţiilor care privesc obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat; nepăstrarea registrului general de evidenţă a salariaţilor la sediul angajatorului şi netransmiterea modificărilor intervenite în acest registru.

Bugetul judeţean, în creştere cu 8 la sută faţă de anul 2012

În 2013, judeţul Suceava va avea parte de alocări bugetare mai consistente de cât cele de anul trecut. „La nivelul actual, regăsim, faţă de bugetul consolidat din anul 2012, o creştere cu circa 8%”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. Astfel, în momentul de faţă, pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivel judeţean, în bugetul de stat este prevăzută suma de 98,5 milioane de lei, fonduri care vor lua calea sistemului de protecţie a copilului, susţinerii centrelor de recuperare şi reabilitare neuropsihică, Programului guvernamental „Laptele şi cornul”, învăţământului special şi achitării unor drepturi băneşti câştigate prin hotărâri judecătoreşti. În ceea ce priveşte sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată(TVA), Nechifor  exemplificat cu finanţarea de bază a cheltuielilor din învăţământul preuniversitar, pentru care se va repartiza suma de 30,8 milioane de lei. Un capitol  aparte îl constituie drumurile judeţene, Consiliul Judeţean având datorii de peste 10 milioane de lei, atât prin Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, cât şi către societatea de „Drumuri şi Poduri”. „Intenţionăm să le plătim, întrucât, în urma unei hotărâri judecătoreşti din 2010, s-au adunat dobânzi de 800.000 de lei, la o datorie efectivă de aproape 4,4 milioane de lei. Vrem, ca, din ceea ce avem repartizat prin cote defalcate din TVA, în acest an să plătim această datorie, iar ulterior să achităm, cu eşalonare, şi dobânda”, explică şeful executivului judeţean. Nechifor subliniază că alte debite au fost cumulate pe durata sezonului rece în curs, „aceasta fiind cea mai grea iarnă”, căreia autorităţile judeţene au trebuit să îi facă faţă în ultimii ani.  „Aşadar, cu tot ce avem în partea proprie a bugetului, sper ca, pentru componenta de drumuri judeţene, în acest an să dispunem de circa 40 de milioane de lei”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.                

Fără bugetele locale aprobate, Zona Metropolitană este nefuncţională  

·        Primăria Şcheia ar putea reveni asupra deciziei de a nu intra în această structură,  membre noi urmând a fi comunele Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dărmăneşti şi Dumbrăveni.  

Luni, la ora 12.00, Consiliului Director al Asociaţiei pentru Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană” Suceava se va întruni pentru prima dată după alegerile locale din iunie 2012. Primarul Ion Lungu, preşedintele structurii, în calitatea sa de şef al celei mai mari unităţi teritorial-administrative componente, spune că ar fi intenţionat să convoace Consiliul de Administraţie, însă acest lucru nu este deocamdată posibil, din cauză că primăriile încă nu ştiu pe ce bugete locale se pot baza şi ce proiecte îşi pot permite. „Voi avea discuţii cu primarii din localităţile componente, participând, în calitate de invitaţi şi cei de la Siminicea şi Vereşti, care, printr-o scrisoare, şi-au manifestat intenţia de a intra în Zona Metropolitană. Ţinta noastră este să adunăm circa 200.000 de persoane, faţă de actuala structură, cu aproximativ 150.000 de locuitori”, a precizat edilul şef de la Suceava. Lungu spune că a reluat discuţiile cu primarul comunei Şcheia, Vasile Andriciuc, comună al cărei Consiliul Local din legislatura anterioară a votat împotriva aderării la Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană” Suceava. Şeful administraţiei locale din reşedinţa de judeţ crede că  decizia a fost una politică şi electorală,  acum existând şanse ca unitatea administrativ-teritorială de la poalele Sucevei să adere la noua formă de organizare.  Pe de altă parte, încadrându-se într-o rază  de 20 km faţă de capitala de judeţ, în Zona Metropolitană ar putea fi acceptate şi comunele Stroieşti, Dărmăneşti şi Dumbrăveni. „Am prezentat această variantă şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, şi dumnealui îmbrăţişează acest proiect.  În măsura în care se va realiza acest lucru, am văzut nişte schiţe de proiecte potrivit cărora, în această formulă, sunt şanse mult mai mari de accesare de fonduri europene. Primul este cel de transport în comun integrat, însă mai avem încă unul pe care nu putem să-l dezvăluim, întrucât condiţia este ca în acesta să fie angrenate 12 localităţi”, a precizat primarul De Suceava, Ion Lungu. Din Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară „Zona metropolitană” Suceava fac parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adîncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Bosanci. Organele de conducere ale Asociaţiei sunt Consiliul de Administraţie, Consiliul Director şi Cenzorul.  Consiliul de Administraţie are 57 de membri din rândul consilierilor locali ai localităţilor componente, iar din Consiliul Director fac parte cei 7 primari.  Preşedintele Asociaţiei este primarul de Suceava, Ion Lungu, în calitatea sa de şef al celei mai mari unităţi teritorial-administrative din componenţă.  

Deşi se spera că noul operator va fi cunoscut în primăvară,

 Licitaţia pentru  salubritatea Sucevei, împinsă până înspre noul sezon rece

·        După două contestaţii, procedurile de organizare a licitaţiei au ajuns să fie atacate la Curtea de Apel. 

Telenovela concesionării serviciilor publice de salubritate şi de iarnă din municipiul Suceava, continuă a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. După două contestaţii, modul de organizare a procedurii de licitaţie a ajuns la Curtea de Apel, iar în cazul în care Primăria pierde, aceasta va fi reluată de la zero.     „În continuare rămânem blocaţi cu această licitaţie. În luna decembrie, cei de la Vitalia Servicii pentru Mediu au depus o contestaţie, cerând corectarea în minus a cifrei de afaceri pentru participanţi. Modificarea a fost aprobată pe 4 ianuarie, însă, Primăria primind comunicarea pe 12 ianuarie, ANRMAP a considerat că termenul de 3 zile până pe 15 ianuarie, când era programată licitaţia, este prea scurt.  Ca atare s-a decis anularea licitaţiei şi reluarea ei. Din păcate, această decizie a noastră a fost contestată, pentru că în ziua de 15 ianuarie se depuseseră deja 3 oferte. Pe 7 februarie, CNSC a le-a respins acestora contestaţia ca nefondată, drept pentru care, cei în cauză au  depus plângere şi au deschis acţiune la Curtea de Apel. Acum există două variante: ori ni se dă nouă câştig de cauză şi mergem mai departe, ori trebuie să reluăm de la capăt procedura, cu anunţ, pe SEAP, ANRMAP ş.a.m.d”, a explicat primul gospodar al oraşului.  Primarul Ion Lungu şi-a exprimat speranţa că, totuşi, până la venirea viitorului sezon rece, municipiul Suceava va avea desemnat un operator stabil de salubritate. Precizăm că, pentru înscrierea la licitaţie, deliberativul local al municipiului Suceava aprobase o cifră de afaceri de 24,5 milioane de lei pe ultimii 3 ani, iar la solicitarea Vitalia Servicii pentru Mediu Bucureşti CNSC a coborât-o la 6,2 milioane de lei.  Reamintim totodată că, de la 1 decembrie 2012, din cauza declanşării cu întârziere a procedurilor de licitaţie,  autorităţile sucevene au fost nevoite să prelungească vechiul contract de concesionare a serviciilor publice de salubritate, document parafat încă din anul 2004 cu Rosal Grup Bucureşti.    

Fermierii suceveni pot returna banii europeni, pentru că nu s-au instruit în management 

·        „Mai mult, la aceştia se adaugă şi dobânzile legale aferente”, atrage atenţia şeful OJPDRP, Mihai Moraru.

Oficiul Judeţean pentru Plăţi şi Dezvoltare Rurală(OJPDRP) Suceava atrage atenţia beneficiarilor Măsurii 1.1.2 – „Instalarea tinerilor fermieri” că, în cazul în care obligaţiile asumate de aceştia nu sunt respectate, nu va efectua plăţile aferente ultimei tranşe. Directorul executiv Mihai Moraru arată că, potrivit contractului, cea de a doua tranşă de plată, în mărime de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare, se poate acorda doar după îndeplinirea acţiunilor prevăzute în planul de afaceri. „Mai mult, există posibilitatea reală ca beneficiarilor care nu mai îndeplinesc obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare şi criteriilor de eligibilitate, să li se solicite returnarea integrală a banilor primiţi, la care se adaugă şi dobânzile legale aferente” arată Moraru. Astfel, unul dintre criteriile de eligibilitate asumate prevede ca, în maximum 3 ani de la primirea sprijinului, beneficiarul să urmeze un curs de formare profesională prin Măsura 1.1.1 – „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe” în cel puţin unul dintre domeniile managementul exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului sau agricultură ecologică. De aceea, în momentul solicitării ultimei tranşe de plată, fermierii vor trebui să facă dovada că au absolvit cursurile respective. O altă condiţie de eligibilitate la acceptarea finanţării nerambursabile este aceea ca mai mult de 50% din timpul de lucru al beneficiarului să se desfăşoare în cadrul fermei proprii. În cadrul Măsurii 1.1.2 „Instalarea tinerilor fermieri”, sprijinul este de cel puţin 12.000 de euro, dar nu va putea depăşi 40.000 de euro pe exploataţie. Prima tranşă plătită este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare, iar cea de a doua tranşă reprezintă diferenţa. „Condiţiile impuse pentru accesarea acestei măsuri de investiţii au ca scop îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol, cât şi ameliorarea managementului exploataţiilor agricole, prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora. Aceste cerinţe urmăresc atingerea obiectivului privind creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tineri fermieri”, a declarat Mihai Moraru, şeful OJPDRP Suceava.  

În 2013,

Un buget cu aproape 10 la sută mai mic faţă de anul trecut

·        „Sigur, nu este un buget prefect, acesta putând suporta anumite amendamente”, reliefează primarul Ion Lungu.

·        Cheltuielile de funcţionare a aparatului propriu al Primăriei, sunt dimensionate la 4,38%, acestea scăzând, faţă de 2004, cu peste 7,5%.

Municipiul Suceava va avea, în 2013, un buget sub cel de anul trecut, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Astfel, totalul veniturilor este fundamentat la 270,13 milioane de lei, dintre care 207,75 milioane de lei la secţiunea de dezvoltare, iar 62,43 de milioane de lei pentru secţiunea de funcţionare. Edilul şef că, faţă de o execuţie bugetară de 297,9 milioane de lei pe anul 2012, în anul acesta este propus un buget de venituri şi cheltuieli cu aproape 10% mai mic. „Sigur, nu este un buget prefect, acesta putând suporta anumite amendamente. În măsura în care consilierii le vor face, vom încerca să asigurăm sursa de finanţare”, relevă ocupantul fotoliului din Areni. Anul acesta, cei mai mulţi bani vor fi îndreptaţi înspre învăţământ-30,18%; transporturi şi străzi-16,93%, precum şi înspre combustibili şi energie-12,15%. Capitolul locuinţe, serviciile şi dezvoltarea publică, adică  cel de alimentare cu apă, iluminat public şi sistematizare rutieră figurează cu 9,22%; protecţia mediului, respectiv apa, canalul şi salubritatea-cu 7,94%, iar domeniul public, cu activităţi de recreare, parcuri şi finanţarea Centrului Cultural „Bucovina” este prins, în proiectul de buget, cu 5,43% din total. Cheltuielile cu autorităţile executive, adică cele de funcţionare a aparatului propriu al Primăriei, sunt dimensionate la 4,38%, acestea scăzând, faţă de 2004, potrivit primarului Lungu, cu peste 7,5%. Pentru asistenţă socială este prevăzut a se aloca 4,03% din totalul cheltuielilor, datoria publică de onorat este de 3,53%, iar protecţia civilă şi poliţia locală figurează cu o cotă de 1,72%. Pentru sănătate se va cheltui 1,52% din buget, fondul de rezervă bugetară este dimensionat la 1,54%, în timp ce cultura şi cultele sunt înscrise cu 1,02%, iar sportul cu 0,99%. Alte acţiuni economice şi fondurile pentru coeziune au prevăzute 0,27% din buget, iar serviciile comunitare de stare civilă şi evidenţa populaţiei sunt creditate cu 0,21%. „Cred că am făcut o repartizare corectă şi echitabilă între capitole bugetare”, a explicat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu.   

Primăria repartizează 10 apartamente ANL dintre cele părăsite de către foştii ocupanţi  

·        „Cei care aveau posibilitatea să le cumpere, au optat pentru piaţa liberă, unde sunt mai ieftine”, a primarul declarat Lungu

Primăria municipiului Suceava  va repartiza 10 unităţi  de locuit construite prin intermediul  Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. De la începutul anului şi până pe 7 februarie, solicitanţii din evidenţa compartimentului de specialitate al executivului municipal trebuiau să vină cu acte doveditoare actualizate la dosar, însă, spune primarul Ion Lungu, puţinii dintre cei în cauză au   făcut-o.  Edilul şef  precizează că aceştia sunt şi primii care fac scandal la Primărie, deşi chiar de ani întregi nu s-au mai interesat de ceea ce se întâmplă cu cererile lor.  Întrucât, în ultimii ani nu s-au mai ridicat locuinţe cu fonduri ANL, celor îndreptăţiţi li se vor repartiza unităţi de locuit rămase libere după ce au fost părăsite de către tinerii care au depăşit vârsta  de 35 de ani.  „Din păcate sunt multe cereri, dar puţine dosare reactualizate. Solicitanţii nu-şi completează dosarele, după care, tot ei vin şi mai bat şi cu pumnul în masă. Aşa cum prevede legea, noi vom aproba această listă de priorităţi. Chiar dacă nu avem construite noi locuinţe, avem 10 apartamente  vacante, datorită faptului că unii dintre ocupanţi au împlinit 36 de ani şi le-au eliberat. Alţii care aveau posibilitatea să le cumpere, au optat pentru piaţa liberă, unde sunt mai ieftine decât cele ANL”, a declarat Lungu, precizând că lista cu beneficiarii va fi aprobată în prima şedinţă de Consiliului Local. Actualizate au fost doar 155 de documentaţii, punctajul maxim întrunit fiind de 64 de puncte, iar cel minim de 24 de puncte. Cel mai vechi dosar a fost depus în 2004, iar cel mai nou în 2012.  

Primele victime ale crizei economice: sportul şi cultura

Capitolul de cultură  şi culte, cât şi cel privind  şi activităţile sportive sunt cele mai văduvite de bani anul acesta, a anunţat primarul municipiului Suceava Ion Lungu, precizând că, în condiţiile crizei economice, acestea vor avea parte, fiecare, de doar aproximativ 1% din buget. „Sigur procentele sunt foarte mici, de circa 1%. Însă, în contextul în care avem atâtea probleme la Primărie, sumele sunt unele rezonabile.” declară primarul Sucevei. Lungu spune că, în proiectul de bugetul pe 2013, pentru sprijinirea financiară a ramurilor sportive a propus fonduri de 2,68 de milioane de lei. Suma cea mai mare, respectiv cea de 1,4 milioane de lei, va lua calea echipei de fotbal de ligă secundă Rapid CFR şi a celei de liga a treia, Sporting. Clubul Sportiv de handbal „Universitatea” Suceava va avea parte de 1 milion de lei, mai puţin decât în 2012, când a fost creditat cu 1,16 milioane de lei. Echipa de rugby va fi finanţată cu 100.000 de lei, în timp ce restul activităţilor sportive semnificative, adică volei, box, tenis şi atletism, se vor alege cu un total de 130.000 de lei. „Aşa după cum am făcut în ultimii ani, de când sunt primarul municipiului Suceava,  vreau şi în acest an, în măsura în care Consiliul Local va aproba, să sprijinim activităţile sportive. Primele victime ale crizei economice sunt sportul şi cultura” a precizat şeful executivului municipal, Ion Lungu. La capitolul cultură şi culte, în proiectul de buget pe anul acesta este prinsă o sumă de 2,86 milioane de lei, adică 1,02% din cheltuieli. Cei mai mulţi bani, 2 milioane de lei sunt destinaţi unităţilor de cult, din care jumătate Catedralei „Naşterea Domnului”, a cărei primă sfinţire este programată, conform graficului, pentru anul 2014.                       

Nevoiaşilor Sucevei li s-au tăiat produsele cele mai aşteptate, respectiv făina şi uleiul 

·        „Nu este vina municipalităţii, însă anunţăm, pe cei care aveau dreptul, să nu se mai aştepte la ulei şi făină, pentru că nu mai vin în acest an”, a declarat primarul Lungu.

Sucevenii înscrişi pe lista beneficiarilor ajutoarelor în produse alimentare din stocurile de intervenţie comunitară  nu vor mai primi cele mai consistente şi aşteptate pachete, respectiv cele de făină albă şi ulei. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care a precizat că nu este vina Primărie, ci a firmei bulgăreşti care câştigat licitaţia de livrare şi care nu şi-a respectat contractul.  Lungu a precizat că, în acest sens, a semnat şi un act adiţional la Consiliul Judeţean. „Din păcate, două dintre produsele cele mai aşteptate de către sucevenii care au drept la ajutoare de Uniunea Europeană, nu vor mai veni. Este vorba despre făină şi ulei. Am semnat un act adiţional la Consiliul Judeţean prin care se diminuează cantităţile de 31 de tone de făină şi 35.000 de litri de ulei, în condiţiile în care, se ştie, sunt probleme cu licitaţia la firma din Bulgaria, care nu a respectat contractul. Nu este vina municipalităţii, însă anunţăm, pe cei care aveau dreptul, să nu se mai aştepte la ulei şi făină, pentru că nu mai vin în acest an”, a declarat edilul şef, Ion Lungu. În afară de cele 15 kg făină de grâu şi cei 7 litri de ulei, pentru categoriile prevăzute de lege s-au acordat 7 kg de orez, 3 kg de zahăr, 0,8 kg de paste făinoase, 0,5 kg de biscuiţi, 1 kg de fasole, 1,56 kg de mazăre, 0,8 kg de bulion, 0,6 kg de roşii în bulion şi 10 kg de mălai. Aceste produse alimentare au avut ca ţintă 5.880 de locuitori ai reşedinţei de judeţ, adică 192 de persoane beneficiare de ajutor social, 692 de şomeri, 2.371 de pensionari şi 2325 de persoane cu handicap grav. Pentru prima dată, au figurat pe lista pentru sprijin în produse alimentare şi 210 de şomeri neidemnizaţi şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din evidenţa AJOFM, cât şi 29 de beneficiari de indemnizaţii speciale, respectiv deportaţi, deţinuţi politic, veterani de război şi văduve ai acestora din urmă.