Vulnerabilităţi pe Aeroportul  "Ştefan cel Mare"

·        Şeful ISU, Ion Burlui, atrage atenţia asupra posibilităţii de acces al unor persoane predispuse la comiterea de fapte ilicite, "care ar putea transporta bagaje sau colete suspecte".

·        Regimul dronelor şi al dispozitivelor luminoase de tip laser este insuficient reglementat, în special în proximitatea pistei de aterizare-decolare, "acest lucru putând afecta siguranţa zborurilor".

Aeroportul "Ştefan cel Mare" Suceava prezintă mai multe  vulnerabilităţi, acestea intervenind mai ales după modernizarea din anii trecuţi, cât şi ca urmare a creşterii numărului de călători şi a intensificării traficului aerian, atrage atenţia generalul de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina". Prin Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, Ion Burlui propune completarea planului anterior, avertizând asupra insuficienţei sistemelor perimetrale inteligente şi a celor de supraveghere video din zonele de triere a bagajelor de cală, inclusiv din parcare şi drumul de acces. Şeful ISU trage un semnal de alarmă şi în legătură cu posibilitatea de acces al unor persoane predispuse la comiterea de fapte ilicite în parcările şi zonele aglomerate din proximitatea Aeroportului şi "care ar putea transporta bagaje sau colete suspecte". 

Potrivit generalului de brigadă Ion Burlui,  regimul dronelor şi al dispozitivelor luminoase de tip laser este insuficient reglementat, în special în proximitatea pistei de aterizare-decolare, "acest lucru putând afecta siguranţa zborurilor", în circumstanţele "unui număr redus la angajaţilor administraţiei Aeroportului, cât şi al firmelor care desfăşoară activităţi în acest sens". Remarcată este, de asemenea, perturbarea traficului rutier din preajma Aeroportului, pe fondul creşterii traficului de pasageri şi a lipsei îmbunătăţirilor la reţeaua rutieră şi la parcări. "Avem alt aeroport decât am avut până acum, vorbim despre alte aeronave care aterizează acolo, alt tip de personal, altă aerogară şi un alt tun de control, care impun altfel de măsuri", subliniază generalul de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina".   În luna aprilie a acestui an, numărul pasagerilor care au apelat la Aeroportul "Ştefan cel Mare" Suceava ajunsese la 18.733, faţă de maximul din 2016, de 11.034 călători, înregistrat în luna septembrie. 

Curtea de Conturi: 

Consiliul Judeţean Suceava a decontat ilegal 330.000 de cornuri   

·        Decontarea s-a făcut în baza centralizatoarelor de distribuţie care conţineau cantităţi superioare comparativ cu numărul de preşcolari şi elevi prezenţi la şcoală.

·        "Abaterea consemnată a avut drept consecinţă prejudicierea bugetului ordonatorului principal de credite prin efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 118.416,84 de lei", reliefează raportul auditorilor.

Curtea de Conturi Suceava au depistat nereguli privind modul în care Consiliul Judeţean Suceava a făcute decontările în cadrul Programului guvernamental "Laptele şi cornul". Irina Vasilciuc, administratorul public al judeţului a declarat că sumele care fac obiectul imputării nu sunt mari, măsura prescrisă de Curtea de Conturi fiind urmare a incorectitudinii listei cu prezenţa la ore a elevilor. "Plătim facturile în baza unor confirmări făcute de 761 de unităţi şcolare din judeţ. Directorii unităţilor şcolare nu au reuşit să evalueze corect prezenţa elevilor, vizavi de numărul de porţii de corn pe care l-au livrat furnizorii. Şi, atunci, noi am făcut nişte plăţi peste numărul de copii prezenţi în şcoală, la momentul respectiv. Nu este vorba despre sume mari, cea mai mare, la una dintre şcoli, fiind de 500-600 de lei", a subliniat Irina Vasilciuc.

Conform Curţii de Conturi, valoarea totală a operaţiunilor care constituie abateri producătoare de prejudiciu este de 118.416 de lei, reprezentând contravaloarea a 329.310 de cornuri facturate şi decontate nelegal, în neconcordanţă cu  prezenţa la program a elevilor şi preşcolarilor beneficiari de produse. Conform auditorilor, printre cauzele deficienţelor constatate se numără inclusiv acceptare la plată, de către autoritatea contractantă, a facturilor însoţite de "centralizatoare de distribuţie produse", care conţin cantităţi superioare comparativ cu numărul de preşcolari şi elevi prezenţi la şcoală în 2016. 

"Abaterea consemnată a avut drept consecinţă prejudicierea bugetului ordonatorului principal de credite prin efectuarea de plăţi nelegale în sumă de 118.416,84 de lei", reliefează raportul auditorilor, în care se mai arată că diferenţele nejustificate de produse de panificaţie au fost decontate în baza facturilor întocmite de furnizorii Parisienne al Vys, Buzdea Com, Sava Cazac, Ilvas şi Mopan. 

Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean să verifice prezenţa la cursuri a beneficiarilor Programului guvernamental "Laptele şi cornul".  "Trebuie să închidem cercul cu cei de la Inspectoratul Şcolar, în condiţiile în care se iau 100 de cornuri, dar prezenţi figurează doar 80 de copii. Curtea de Conturi vine şi spune că diferenţa se impută, în cauză fiind nişte bani care trebuie plătiţi", a spus Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Cristian Cuciurean, adjunctul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Şcolar, recunoaşte că a intervenit o neconcordanţă, menţionând că deja a cerut directorilor unităţilor şcolare să revadă listele cu prezenţa elevilor. "Am analizat această situaţie, iar problema este invers: s-a  luat mai mult lapte decât cornuri,  pentru că  laptele este cu termen de garanţie mai mare şi de aceea a apărut respectiva neconcordanţă. Am transmis către şcoli să refacă situaţia, în raport cu prezenţa zilnică", a explicat inspectorul şef adjunct Cristian Cuciurean.      

La Direcţia de Asistenţă Socială,

Discrepanţe mari între salariile funcţionarilor şi personalului contractual 

·        "Am cerut ca, din orice economie, atât cât putem, să majorăm salariile personalului contractual", a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.   

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava are nevoie de o rectificare pozitivă de circa 15 milioane de lei, bani de la bugetul de stat necesari inclusiv pentru acoperirea creşterilor salariale operate deja. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean  Suceava a propus, în şedinţa de ieri a deliberativului, ca salariile să rămână la nivelul celor de la finele lunii iunie 2017, banii care vor veni de la Guvern urmând a fi destinaţi reducerii diferenţei mari dintre salariile celor două categorii de personal al DGSPSC. "Noi avem un minus la fondul de salarii de la Direcţia de Asistenţă Socială. Propunerea este ca să se rămână la nivelul salariilor în plată de la 30 iunie 2017. Am solicitat rectificare bugetară pozitivă pentru două luni şi jumătate, 15 milioane de lei, având în vedere calculele făcute de Direcţie. Dacă vine aceasta, cred că putem vorbi despre o majorare de salarii, pentru acoperirea discrepanţelor. În acest sens, am avut mai multe discuţii şi cu sindicatele, pentru că suntem şi în proces, pentru anumite drepturi salariale" arată şeful executivului sucevean, accentuând că, într-o videoconferinţă, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a confirmat rectificarea în plus, însă, din păcate, respectiva suplimentare se va petrece abia pe parcursul luni august. Flutur recunoaşte că la DGASPC este o discrepanţă mare între banii pe care îi iau funcţionarii publici şi salariile personalului contractual, din total, în jur de 1.200 de lucrători, adică circa două treimi intrând în categoria funcţionarilor, iar 450 având contracte individuale de muncă.  "Este diferenţă mare de salarizare, contractualii având mult mai puţin. De aceea, am cerut, din orice economie, atât cât putem, să majorăm, salariile personalului contractual", a evidenţiat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.    

Consilierii PNL+PMP nu au acceptat majorarea cu doar 2 lei a taxei de salubritate

·        "Cu 5 lei nu se mai poate face colectare, totuşi nu se recomandă o mărire exagerată, aşa cum a propus iniţiatorul", a subliniat Dan Roibu, ales ALDE.

·        "Nu este corect ca Primăria să mai pună bani,  astfel încât să se acopere toate costurile", a reliefat viceprimarul Marian Adronache.               

Locuitorii municipiului Suceava vor plăti, începând cu luna august, aproape dublu pentru colectarea, ridicarea şi transportul gunoiului menajer. Consiliul Local a aprobat, în şedinţă ordinară, majorarea taxei de ecologizare de la 5 lei pe lună şi persoană, la 9 lei pe lună şi persoană. Preşedintele de şedinţă Dan Roibu, ales ALDE, a propus creşterea la 7 lei  de persoană şi lună, în cazul persoanelor care locuiesc în codomeniu, adică al bloc, precum şi la 8 lei de persoană şi lună, în cazul celor sucevenilor cu locuinţe individuale. "Am vorbit cu domnul primar şi am solicitat majorarea progresivă acestei taxe, dar au fost ani electorali şi nu s-a mai făcut, deşi era necesară Cu 5 lei nu se mai poate face colectare, totuşi nu se recomandă o mărire exagerată, aşa cum a propus iniţiatorul", a subliniat Dan Roibu, susţinând că "la curte", se produc mai mult deşeuri decât în apartamente. Plenul a aprobat proiectul de hotărâre în forma in iniţială, acesta trecând cu 12 voturi "pentru" ale aliaţilor PNL+PMP. Cei 3 consilieri ALDE s-au împotrivit, iar cei 8 aleşi ai PSD s-au abţinut, ceea ce echivalează cu vot împotrivă. Viceprimarul Marian Adronache a cerut ca discuţiile populiste să fie lăsate deoparte, întrucât actualul nivel al taxei nu acoperă cheltuielile cu salubritataea menajeră, cosItul ierbii şi tunsul ierbi, nicidecum pe cele cu salubritatea stradală. "Nu este corect ca Primăria să mai pună bani, în aşa fel încât să acopere toate aceste costuri", a reliefat Marian Adronache.  Din taxa de salubritate, la bugetul local ar trebui să intre în jur de 6,5 milioane de lei pe an, însă încasările efective au fost de doar 50% din total. Primarul Ion Lungu preciza că, în perioada care urmează, după o acţiune de "conştientizare", rău-platnicii vor fi executaţi silit prin popriri pe pensii şi salarii. De menţionat este că nivelul taxei pentru colectarea şi debarasarea de gunoiul menajer a suferit o majorare cu 66% în şedinţa ordinară a Consiliului Local din decembrie 2013. Creşterea a fost de la 3 lei la 5 lei, locuitorii Sucevei fiind obligaţi la plata taxei de salubritate în funcţie de numărul de persoane din familie sau a celui al locatorilor existenţi la o anumită adresă. Tot atunci, taxa de ecologizarea datorată de către persoanele juridice a fost stabilită a se calcula în funcţie de numărul salariaţilor şi cel al reprezentanţilor legali, respectiv al asociaţilor, administratorilor care nu au calitatea de asociaţi, noul cuantum fiind de 6 lei pe lună şi persoană. Tot în decembrie 2013, în cazul instituţiilor publice, taxa de salubritatea s-a aprobat la nivelul de 3 lei de pe lună şi persoană. Totul s-a întâmplat după ce, la începutul lui 2013, taxa de salubritate pentru persoanele fizice fusese redusă cu 25%, adică de la 4 lei de persoană şi lună, la 3 de persoană şi lună, decizia venind pe fondul majorării impozitelor şi taxelor locale cu 16%.   

Primăria a adunat doar puţin peste 50 la sută din sumele pe care se conta în prima jumătate a lui 2017   

·        Cheltuielile cu "Învăţământul" reprezintă 43,02% din totalul alocărilor, ponderea cea mai mare reprezentând-o cele de natură salarială.

·        După primul semestru, datoriile Primăriei, respectiv restanţele care au depăşit termenul prevăzut în facturi sau prin contracte, sunt de 16,455 de milioane de lei.

La bugetul local al municipiului Suceava a intrat doar 57,75% din veniturile programate pentru prima jumătate a anului 2017,  se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea conturilor de execuţie bugetară. În conformitate cu acesta, veniturile proprii au crescut cu aproximativ 6 milioane de lei, încasări mari făcându-se din defalcările din impozitul pe venit, precum şi din impozite şi taxe pe proprietate. În primele 6 luni, intrările aferente secţiunii de funcţionarea au fost de 69,75%, iar cele privind secţiunea de dezvoltare situându-se la numai 17,25%.   Pe partea de cheltuieli, în total plăţi, în perioada de referinţă  93,39% o reprezintă cele pentru funcţionarea administraţiei publice locale, în timp ce sumele cheltuite pentru dezvoltare s-au ridicat la doar 6,61%. În cadrul acestora, alocările pentru "Învăţământ" reprezintă 43,02% din total, ponderea cea mai mare reprezentând-o cheltuielile de personal, adică cele de natură salarială. În dreptul capitolului "Combustibil şi energie" sunt consemnate 9,98% din cheltuieli, mare parte mergând înspre acoperirea diferenţei dintre tariful de producere şi cel de facturare a agentului termic din sistemul centralizat de termoficare. Capitolul "Transporturi" deţine 8,7% din totalul cheltuielilor din primele 6 luni ale anului 2017, ponderea deţinând-o cele cu repararea la străzi, cât şi cel pentru subvenţionarea diferenţei dintre costul real şi preţul unui bilete de călătorie cu mijloacele de transport în comun ale TPL. În ceea ce priveşte cheltuielile de funcţionare, în perioada la care facem referire de la bugetul local au fost făcute plăţi de 127,85 de milioane de lei, valoarea restanţelor datorate care au depăşit termenul prevăzut în facturi sau prin contracte fiind de 16,455 de milioane de lei. "Menţinerea la un nivel scăzut a plăţilor pentru dezvoltare este cauzată de, în principal, de nivelul scăzut de Încasare a sumelor de la UE, în contul plăţilor efectuate în cadrul programelor cu finanţare europeană", se arată în hotărârea privind aprobarea conturilor de execuţie bugetară. Potrivit acesteia, deficitul secţiunii de funcţionare din primul semestru al anului, respectiv diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, este de 16,55 de milioane de lei. Deficitul urmează a fi acoperit prin diminuarea sumelor vărsate dinspre secţiunea de funcţionare către secţiunea dezvoltare, însă doar cu condiţia ca măsura să nu afecteze "unele angajamente legale".     

Natura s-a dezlănţuit asupra a 56 de localităţi sucevene, stricăciunile făcute fiind de aproape 7 milioane de lei

Pagubele produse în judeţul Suceava de fenomenele hidrometeorologice periculoase din prima jumătate a anului 2017 au fost inventariate de 26 comisii mixte, valorea rezutltată cu prilejul evaluărilor fiind de 6,79 de milioane de  lei, a informat ieri, într-o şedinţă de analiză, Inspectoratul pentru Situaţii de Ugenţă "Bucovina". Natura dezlănţuită a făcut stricăciuni de 262.000 de lei în 10 gospodării, 8 locuinţe, 6 anexe şi 24 curţi, precum şi unele de 4.380 de lei la un solar de legume. La reţeaua stradală  pagubele din primele 6 luni ale anului sunt de 1,18 milioande lei; de 3,95 de milioane de lei la un drum comunal distrus, precum şi de 196.776 mii lei la un drum judeţean. Podurile afectate necesită reparaţii de 565.680 de lei; podeţele, unele de 152.864 de lei;  punţile pietonale, de 54.000 de lei, iar apărările de mal afectate tot de 54.000 de lei. Valoarea pagubelor pricinuite culturile agricole se ridică la 324.000 de lei, iar cele la drumurile forestiere însumează 43.897 de lei. Potrivit ISU Suceava, în primul semestru al anului 2017 au avut de suferit de pe urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase 56 de localităţi de pe raza a 27 de unităţi administrativ teritoriale, cât şi un ocol silvic. Pagubele cele mai mari s-au înregistrat în Vatra Dornei, Buneşti, Stulpicani, Capu Câmpului, Ostra, Drăgoieşti, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Bălăceana, Bălcăuţi, Berchişeşti, Dărmăneşti, Drăguşeni, Forăşti, Fântânele, Grămeşti, Izvoarele Sucevei, Moldoviţa, Pârteştii de Jos, Slatina, Straja, Stulpicani, Ulma, Vereşti, Zamostea şi, respectiv, la Ocolul silvic Falcău. "În urma evenimentelor produse pe raza judeţului Suceava s-a urmărit refacerea infrastructurii, cât şi punerea în siguranţă a cetăţenilor afectaţi", se arată în informarea citată.  De asemenea, Inspectoratul pentru Situaţii de Ugenţă "Bucovina" al judeţului Suceava a întocmit două rapoarte de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, acestea fiind transmise Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi Administraţiei Bazinale de Apă „Siret” Bacău. 

 Primăria "oficializează" parcările  de pe spaţiile verzi de la parterul blocurilor  

·        "Acestea sunt făcute de către oameni, neoficiale, iar noi vrem să le oficializăm, să le intabulăm, iar în perioadă următoare să le reparăm", declară viceprimarul Lucian Harşovschi.

·        Adjunctul şefului executivului spune că acestea nu vor fi taxate, în dezavantajul altor proprietari de autoturisme care nu au norocul ca Primăria să le modernizeze gratuit locurile de parcare. 

Primăria Suceava va moderniza parcările amenajate de suceveni în faţă sau în spatele blocurilor. Anunţul este făcut de viceprimarul Lucian Harşovschi, care a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că este autorul unui proiect de hotărâre în acest sens şi care va fi supus aprobării Consiliului Local. "După o muncă destul de importantă, de peste 3 luni de zile, a celor de la Serviciul de administrare străzi, voi propune colegilor din deliberativ inventarierea a 4.364 de astfel de parcări. Acestea sunt făcute de către oameni, neoficiale, iar noi vrem să le oficializăm, să le intabulăm, iar în perioadă următoare să le reparăm. Vrem să le facem aşa cum trebuie, cu borduri, cu asfalt şi pante, potrivit programului de modernizare la scara blocului", a spus adjunctul şefului executivului municipal. În cauză sunt de 342 de mini-parcări de la parterul blocurilor ori din imediata apropiere a imobilelor de locuit, cu o suprafaţă totală de 66.931 de metri pătraţi, pe care pot fi lăsate 4.364 de maşini. Dintre acestea, 1.087 sunt în cartierul Burdujeni, 1.161 în cartierul Obcini, 1.755 în cartierul "George Enescu" şi Centru, iar 361 în cartierul Zamca. Viceprimarul Sucevei susţine că este vorba doar despre terenuri virane, şi nu despre spaţii verzi transformate în parcări. "În momentul de faţă acestea apar ca terenuri virane, pentru că sunt făcute de către oameni, iar odată ce vor fi modernizate, vom avea aproape încă 5.000 de locuri de parcare oficiale în municipiul Suceava. Lucrăm şi la registrul spaţiilor verzi, iar pe Axa 2 a POR avem un proiect de reabilitare a zonelor degradate, prin care vom prinde şi porţiunilor care nu sunt ocupate de maşini şi care vor rămâne ca spaţiu verde", a spus viceprimarul Sucevei.  În ciuda faptului că respectivele amenajări vor fi făcute pe bani din bugetul local, iar terenurile sunt domeniu public, Lucian Harşovschi spune că ocupanţilor nu li se va percepe vreo taxă. Aceasta în detrimentul celorlalţi proprietari de autoturisme care nu au norocul chior ca Primăria să le asigure şi să le modernizeze gratuit locurile de parcare.      

Primăria nu mai dă bani şcolilor care în vacanţă îşi zăvorăsc terenurile de sport

·        "S-a ţinut cont de priorităţi, dar şi de acest aspect, pentru a se şti clar că aceste terenuri de sport sunt şi vor trebui să fie ale sucevenilor", a pus în vedere Lucian Harşovschi.

·        Reticenţele survin modernizărilor amenajărilor făcute cu bani publici de pe două terenuri de sport ale unor unităţi şcolare.

Conducerile unităţilor şcolare din municipiul Suceava refuză ca pe durata vacanţei de vară să pună terenurile de sport la dispoziţia amatorilor de mişcare în aer liber. Consiliul Local a aprobat încă din urmă cu circa 2 ani o hotărâre cu privire a asigurarea accesului pe respectivele amenajări, însă, potrivit viceprimarului Lucian Harşovschi, "nu există reacţii pozitive din partea tuturor unităţilor de învăţământ ". Harşovschi le cere consilierilor locali, membri a consiliilor de administraţie din şcoli, să dea dovadă că se implică pe această linie, reliefând, de asemenea, că acele unităţi de învăţământ care nu s-au conformat nu vor primi banii solicitaţi la rectificarea de buget ce va fi operată în şedinţa ordinară a deliberativului. "Cei care nu respectă acest lucru nu vor mai fi sprijiniţi. La rectificările care vor fi făcute şi la solicitările şcolilor pentru a primi noi fonduri s-a ţinut cont de priorităţi, dar şi de acest aspect, pentru a se şti clar că aceste terenuri de sport sunt şi vor trebui să fie ale sucevenilor", a pus în vedere Lucian Harşovschi. Viceprimarul a dat ca exemplu o unitate şcolară din Burdujeni care a stabilit un regulament de funcţionare şi un orar pentru accesul locuitorilor cartierului la terenul de sport. "Cred că, acolo unde este pus un lacăt mare la poartă, lucrurile nu sunt în regulă", a reliefat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava, menţionând că acolo unde este nevoie de pază Primăria o va asigura. Reticenţele survin vandalizării modernizărilor făcute cu bani publici de pe două terenuri de sport ale unor unităţi şcolare. 

Sorin Vezeteu, poliţistul sucevean ucis în gara Burdujeni, cetăţean de onoare al Sucevei

·        Familia îndurerată ar putea primi un sprijin financiar de  5.000 de lei, viceprimarul Lucian Harşovschi solicitând factorilor responsabili să facă demersuri pentru ca soţia victimei să fie angajată în structurile Ministerului Afacerilor de Interne.     

Un proiect de hotărâre privind acordarea distincţiei de cetăţean de onoare al municipiului Suceava poliţistului Sorin Vezeteu, atacat pe la spate şi omorât în Gara Burdujeni, în timp ce îşi făcea rondul, se află pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local. Iniţiativa aparţine viceprimarului Lucian Harşovschi, care propune, de asemenea, şi alte măsuri de sprijinire a familiei victimei ucigaşului de 23 de ani care se învârtea prin zona staţiei feroviare sucevene. "Am să rog colegii să voteze un proiect de hotărâre de acordare post mortem a titlului de cetăţean de onoare lui Sorin Vezeteu şi, totodată, de asigurare a sumei de 5.000 de lei, ca sprijin pentru familia acestuia", a evidenţiat a Lucian Harşovschi. Pe de altă parte, viceprimarul Sucevei solicită ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, facă demersuri pentru angajarea văduvii îndoliate, referindu-se, în acest sens, la Legea nr. 360, actualizată, potrivit căreia, în cazul decedării poliţistului aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, "soţul sau soţia pot fi numiţi în funcţie  de poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne". Acelaşi apel este adresat şi inspectorului şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, Dorel Aiacuboaie şi prefectului Mirela Adomnicăi, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, demersul survenind şi recentei decizii de îngheţare a angajărilor în sistemul bugetar. "După cum se ştie, este apărută Ordonanţa nr.3 din 20 iulie care interzice angajările în cadrul structurilor centrale sau ale celor din subordinea acestora. În urmă a rămas o soţie îndurerată şi doi copii minori, de aceea, fac apel la Ministerul de Interne, la cei responsabili, să respecte Statutul poliţistului şi să o angajeze pe soţia poliţistului Sorin Vezeteu", a punctat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava.   

Poliţiştii locali renunţă la veste antiglonţ pentru aer condiţionat

·        Conform unei informări, poliţiştii locali din subordinea administrativului reşedinţă de judeţ sunt dotaţi cu pistoale Glock 19, de calibrul 9 mm, letale sau neletale.

Temperaturile caniculare i-a determinat pe poliţiştii locali suceveni să opteze pentru instalarea de echipamente de aer condiţionat, lăsând dotarea cu veste antiglonţ pentru altă dată.       

Cel puţin aşa prevede proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului local al municipiului Suceava, în cadrul căruia se  propune eliminarea poziţiei nr. 5 "veste antiglonţ" cu valoarea de 13.500 de lei şi, în acelaşi timp, suplimentarea, cu 10.200 de lei, a poziţiei nr. 9 "aparate de aer condiţionat". Conform proiectului de hotărâre, diferenţa dintre cele două propuneri cheltuieli, cea de 3.300 de lei, va trece în Fondul de rezervă la dispoziţia autorităţilor locale. De menţionat este faptul că, în urmă circa 3 ani, într-un material semnat de directorul Viorel Horodenciuc, conducerii Primăriei i se propunea completarea dotării cu echipament individual a poliţiştilor locali,  precum şi a compartimentelor funcţionale, cerinţe formulate, de altfel, şi prin proiectul de venituri şi cheltuieli al structurii. Conducerea Poliţiei Locale cerea, inclusiv asigurarea condiţiilor necesare executării şedinţelor de tragere cu armamentul din dotare şi cele de participare a personalului la cursurile de formare organizate de structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. La capitolul armament, potrivit informării amintite, poliţiştii locali din subordinea administrativului reşedinţă de judeţ sunt dotaţi cu pistoale Glock 19, de calibrul 9 mm, letale sau neletale.

Printre atribuţiile Direcţiei de Poliţie locală se numără cele privind asigurarea climatului de siguranţă publică; supravegherea actelor de comerţ din pieţele agroalimentare; acţiunile de fluidizare a traficului; verificarea respectării autorizaţiilor de construire şi a celor de reparaţii, precum şi verificarea îndeplinirii obligaţiilor pe linie de protecţia mediului.  În urmă cu 5 ani, Primăria municipiului Suceava a făcut eforturi financiare şi a reuşit să achiziţioneze 4 autoturisme noi pentru Direcţia Poliţiei Locale din subordine. Este vorba despre autoturisme Logan MCV cu câte 7 locuri, de la bugetul local fiind plătită suma de 273.800 lei.

Se dezleagă băierile pungii

·        Guvernul disponibilizează sumele promise,  constructorii de pe şantierele Sucevei urmând a fi plătiţi la zi.     

În condiţiile în care asigurarea finanţării nu mai reprezintă o problemă, lucrările de amenajare a Zonei de agrement "Tătăraşi" din municipiul Suceava vor fi gata până la finele lunii septembrie. Aşa a precizat reprezentantul constructorului Victor Construct, ieri, cu prilejul analizei săptămânale a stadiului lucrărilor de investiţii din reşedinţa de judeţ, şedinţă prezidată de viceprimarii Lucian Harşovschi şi Marian Andronache. Perspectiva optimistă vine în contextul în care Ministerul Finanţelor Publice a permis accesul Primăriei la creditul de 10 milioane de lei, blocat la începutul lui 2017 pe motiv de creştere a deficitului bugetar. "Banii sunt la CEC, iar noi doar facem tragerile. Prin urmare, la constructor ajung, zilele acestea, 800.000 de lei, ordinele de plată fiind deja semnate", a spus viceprimarul Harşovchi. Guvernul a dat drumul şi la 7 milioane de lei din Programul "Termoficare 2007-2020", lucrări de reabilitare desfăşurându-se în 3 puncte termice din cartierele Sucevei. "Joi, în şedinţa Consiliului Local, rectificăm suma de 7 milioane de lei dată prin Hotărâre de Guvern. Am întrebat la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice şi sper ca până săptămâna viitoare să vină şi banii", a subliniat adjunctul şefului executivului municipal. Pe drum înspre municipiul Suceava sunt şi decontările aferente proiectului de modernizare cu fonduri elveţiene a sistemului de iluminatul public. "Achitată va fi o factură de 2,7 milioane de lei, dintr-un total de 4 milioane de lei. S-a făcut conversia din franci elveţieni în lei, urmând ca, după semnătura de la Minister, banii ajungă tot până la fel, până săptămâna viitoare", a reliefat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava. Execuţia la Zona de agrement "Tătăraşi" costă 5,18 de milioane de lei, iar în vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank. Pe partea de termoficare, Guvernul a aprobat suma 8,37 de milioane de lei, prin lucrările executate de Consix Bucureşti vizate fiind punctele termice Obcini IV, "Zamca" şi cel de pe strada "Ion Vodă Viteazu". Introducerea iluminatului de tip LED  este făcută de asocierea de firme Flash Lighting Services & Loial Impex Suceava, pentru 13,19 de milioane de lei montate fiind 3.843 de corpuri de iluminat şi amenajat un sistemul de telegestiune.

Amendă de 25.000 de lei pentru săpături fără autorizaţie în albia râului Siret

·        O firmă  care a deversat ape uzate în râul Bistriţa, fără a respecta autorizaţia de gospodărire a apelor, a fost amendată cu 35.000 de lei. 

Inspectorii Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava au făcut, în primele 6 luni ale acestui an, nu mai puţin de 564 de verificări la utilizatorii de apă şi lucrările construite pe cursurile de apă sau în legătură cu acestea din urmă. Directorul executiv Daniel Drăgoi, precizează că neregulile depistate s-au concretizat în 15 sancţiuni contravenţionale, controlorii Sistemului de Gospodărire a Apelor dând 13 de avertismente şi aplicând 2 de amenzi. Valoarea acestora  din urmă totalizează 60.000 de lei, o amendă în valoare de 35.000 lei a încasând-o o firmă  care a deversat ape uzate în râul Bistriţa, fără a respecta autorizaţia de gospodărire a apelor. Un alt agent economic sucevean a fost amendat cu 25.000 lei, acesta făcând săpături în malurile şi albia râului Siret, în lipsa autorizaţiei de gospodărire a apelor. Lucrătorii SGA au întocmit 105 de procese verbale de monitorizare a cantităţilor de nisip şi pietriş din albiile cursurilor de apă,  pentru  folosinţele de apă fiind eliberate 108 de autorizaţii, 25  de avize, 15 notificări de punere în funcţiune şi 7 notificări de începere a execuţiei.   În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2017, în ceea ce priveşte monitorizarea şi evoluţia calitativă a apelor, pentru 3 lacuri personalul specializat a întocmit 23 de buletine de analiză, altele 244 fiind eliberate pentru 16 cursuri de apă.

Tunurile pe munca la negru

·        În perioada următoare, în toate domeniile de activitate, vor fi intensificate acţiunile de control privind identificarea şi combaterea muncii nedeclarate.

·        Vizaţi sunt agenţii economici din construcţii, exploatarea şi industrializarea lemnului, alimentaţie publică, agricultură, industria textilă, micul comerţ, micii transportatori, industria alimentară şi prestările de servicii.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava desfăşoară, până pe 30 august, acţiuni de informare şi conştientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată, anunţă inspectorul şef Romeo Butnariu. Şeful ITM declară că noua campanie se concentrează pe entităţile persoane fizice şi persoane juridice care desfăşoară activitate în domeniile cu incidenţă crescută a muncii nedeclarate, respectiv pe cele din construcţii, exploatarea şi industrializarea lemnului, alimentaţie publică, agricultură, industria textilă, micul comerţ, micii transportatori, industria alimentară şi prestările de servicii. "Asupra principalelor reglementări vor fi informaţi cetăţenii, foştii, actualii ori viitorii salariaţi din aceste domenii, cu precădere grupurile de persoane cu nivel de educaţie scăzut, persoane din zone izolate şi/sau defavorizate, elevi de liceu şi studenţi", a declara inspectorul şef. Romeo Butnariu subliniază că, astfel, până pe 31 august, inspectorii de muncă vor participa la întrunirile organizate la primăriile Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, Fălticeni şi Siret, la sediile  Direcţiei Silvică, Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Inspectoratului Şcolar Judeţean, precum şi la cele ele angajatorilor de pe raza judeţului Suceava. Celor prezenţi le vor fi prelucrate principalele reglementări cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă; timpul de muncă şi timpul de odihnă, cât şi cu privire la elementele care trebuie înregistrate în Registrul general de evidenţă a salariaţilor şi termenele de transmitere a acestora. Grupurile ţintă amintite vor fi informate şi despre intensificarea, în perioada următoare, a acţiunilor de control privind identificarea şi combaterea muncii nedeclarate, în toate domeniile de activitate.

TPL acoperă traseele desfiinţate la expirarea contractelor cu maxi-taxi private    

·        Conducerea firmei cere autorităţilor locale să aprobe linia   Burdujeni-Piaţa Mare-Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare"-Colegiul Naţional "Petru Rareş".

·        Scoaterea maxi-taxi de pe trasee a fost impusă de organismele europene, finanţarea nerambursabilă  pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice acordându-se doar în cazul existenţei unui unic operator de transport de călători.

Prin adrese înaintate Primăriei şi Consiliului Local, firma de transport public local TPL cere aprobarea modificării programului de transport de persoane prin introducerea unei noi linii. TPL îşi întemeiază cererea prin necesitatea acoperirii nevoii călătorilor pe vechiul traseu Burdujeni-Piaţa Mare-Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare"-Colegiul Naţional "Petru Rareş", rămas descoperit după ce contractul cu operatorii maxi-taxi a încetat. "Începând cu 1 iulie 2017, operatorul public TPL s-a văzut pus în situaţia de a trebui să răspundă nevoilor de transport a călătorilor din zonele deservite până atunci de alţi transportatori care prestau serviciul pe rute complementare, deoarece contractele de delegare a gestiunii cu aceştia au expirat, nemaiexistând posibilitatea legală a prelungirii", se arată într-o expunere de motive la proiectul de hotărâre înaintat înspre analizare şi aprobarea deliberativului municipal sucevean. Societatea de transport public local TPL cere, de asemenea, cale liberă pentru înfiinţarea unei noi linii cu punct terminus Cetatea de Scaun, aceasta urmând a fi activă  doar pe pentru perioada de vară, în care în zonă sunt organizate târguri, festivaluri şi manifestări cultural-artistice. Totodată, conducerea TPL cere ca, odată cu introducerea celor două linii, să fie aprobată eliminare liniei nr. 18, una care se suprapune peste o alta solicitată anterior. Contractele cu transportatorii particulari de persoane au fost încheiate pentru o perioadă de 5 ani, acestea expirând la 1 iulie 2016. Atunci s-a aprobat o prelungire cu jumătate de an, după care în decembrie trecut s-a mai dat o perioadă de graţiei de 6 luni. De fiecare dată, societatea de transport public local TPL, deţinătorul contractului pentru transportul regulat cu autobuze şi autobuze de capacitate redusă, şi la care unic acţionar este municipiul Suceava, a transmis Consiliului Local şi Primăriei că „până la achiziţionarea autobuzelor electrice nu are posibilitatea de a asigura necesitatea de transport public din municipiu”. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în urmă cu 1 lună, când directorul TPL a spus că se va descurca şi fără cele 5 firme de maxi-taxi, adică Trans DMV Europa, Euro Tip, Sory&Nell şi Family. Scoaterea maxi-taxi de pe trasee a fost impusă de organismele europene, finanţarea nerambursabilă  pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice acordându-se doar în cazul existenţei unui unic operator de transport de călători. 

Inspectorii antifraudă au suspendat activitatea a 48 de comercianţi fără case de marcat electronice

·        În urma controalelor, lucrătorii DRAF au făcut 23 de sesizări penale şi au instituit 33 de măsuri asigurătorii, în valoare de 28,45 de milioane de lei.

Nu mai puţin de 1.658 de controale au efectuat, în primul semestru al anului în curs, inspectorii Direcţiei REgionale Antifraudă Fiscală Suceava, la operatori economici din judeţele Suceava, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Neamţ şi Bacău. Potrivit unei informări a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), urmare verificărilor specifice desfăşurate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2017, aceştia au identificat un prejudiciu cauzat bugetului de stat în valoare de 54,89 milioane de lei. În consecinţă lucrătorii specializaţi au întocmit 23 de acte de sesizare a organelor de urmărire penală şi au instituit 33 de măsuri asigurătorii, în valoare de 28,45 de milioane de lei. În primele 6 luni ale anului, inspectorii antifraudă au constatat abateri de la legislaţia în vigoare pentru sancţionarea cărora au aplicat 1.969 de avertismente şi amenzi, valoare acestora din urmă ridicându-se la 9,14 milioane de lei. Totodată, inspectorii DRAF au dispus confiscarea unor sume, bunuri şi venituri ilicite însumând 1,83 milioane de lei. Suspendată a fost activitatea economică a 48 de contribuabili, măsura fiind luată ca urmare a lipsei aparatelor de marcat electronice fiscale sau pentru neutilizarea caselor de marcat.  În ceea ce priveşte cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legale şi financiar-contabile constatate de inspectorii din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava, "acestea sunt abateri de la obligaţia de a deţine şi utiliza case de marcat, transportarea, deţinerea şi comercializarea bunurilor fără acte justificative, dar şi privind încălcarea obligaţiei de a întocmi şi utiliza documente contabile pentru toate operaţiunile economice efectuate".

Lipsă de protecţie împotriva caniculei, la firmele de gardă şi protecţie 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de verificare a modului în care sunt respectate cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la agenţii economici profilaţi de activităţi de protecţie şi gardă. Romeo Butnariu, şeful ITM, precizează că, pe latura relaţiilor de muncă, 9 inspectori au descins la 4 angajatori din domeniu, iar în urma verificărilor efectuate aceştia au dat 3  amenzi, însumând 11.000 lei. Inspectorii de muncă au constatat că la firmele cu pricina nu sunt respectate dispoziţiile legale privind munca pe timp de noapte, cea suplimentară, precum şi cea stabilite drept sărbători legale. De asemenea, s-a mai descoperit că foile de prezenţă colectivă nu erau întocmite în concordanţă cu timpul efectiv lucrat. În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă, doi lucrători ai ITM au controlat  9 societăţi de protecţie şi gardă, cu 365 de angajaţi, cele 7 amenzi aplicate totalizând 4.000 de lei. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, principalele deficienţe constatate ţin de ameliorarea condiţiilor de muncă în perioade cu temperaturi extreme. Astfel, nu s-au luat măsuri privind reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice; asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă; alternarea efortului dinamic cu cel static; intercalarea perioadelor de lucru cu cele de repaus, în locuri umbrite. Totodată, în scopul menţinerii stării de sănătate a angajaţilor, nu sunt asigurate 2-4 litri de ap minerală de persoană şi schimb, echipamentul individual de protecţie, dar nici acces la duşuri.

Pentru cele 5 luni rămase din acest an,

Fiecare sucevean  este obligat să plătească un adaos de 20 de lei pentru ridicarea gunoiului 

·       De la 1 august, taxa de salubritate se majorează de 5 lei la 9 lei de persoană şi lună, primarul Ion Lungu fiind de părere că aceasta nu este o scumpire, ci doar o aliniere la nivelurile practicate în alte localităţi urbane din ţară.

·        În anul 2016, de pe raza municipiului s-au adunat aproape  de 100.000 de metri cubi de deşeuri, încasările efective de la cei obligaţi la plată fiind de numai 50% din total.

De la 1 august, locuitorii municipiului Suceava vor achita bani în plus pentru colectarea, ridicarea şi transportul gunoiului menajer. Un proiect de hotărâre în acest sens urmează a fi aprobat în şedinţa ordinară a Consiliului Local, "persoanele fizice fiind obligate la plata acestei taxe în funcţie de numărul de persoane din fiecare familie sau de numărul locatarilor existenţi la o anumită adresă". Astfel, taxa de ecologizare se majorează de la 5 lei pe lună şi persoană la 9 lei pe lună şi persoană, respectiv cu 88%. În consecinţă, pe lângă suma stabilită la început de an, fiecare sucevean va fi nevoit să plătească, pentru cele 5 luni rămase până la finele lui 2017, încă un adaos de 20 lei. "Veniturile astfel, obţinute vor fi folosite pentru sistemul de colectare a deşeurilor municipale, cât şi pentru transportul acestora la depozitul ecologic de la Moara", se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi. Potrivit Serviciului "Prelucrare automată a datelor" la sfârşitul anului 2016, în evidenţele Primăria figurau 76.454 de persoane fizice beneficiare ale activităţii de salubritate menajeră, de la care ar fi trebuit să se adune 4,6 milioane de lei pe an. Până la momentul anunţatei majorări, cei 2.541 de angajaţi ai persoanelor fizice autorizate datorează 182.880 de lei, la care se adaugă cu o obligaţie de 1,77 de milioane de lei, pwntru cei 30.692 de lucrători ai persoanelor juridice şi instituţiilor publice. Drept urmare, lunar, la bugetul local, din taxa de salubritate, ar fi  normal să se fi adunat o media de 549.691 de lei, adică un total de 6,56 de milioane de lei pe an.   Primarul Ion Lungu declara că aceasta nu este o scumpire a  serviciului de salubritate, ci o aliniere la taxele practicate în alte localităţi urbane din ţară. 

Drept exemplu sunt date oraşe precum Paşcani, cu 13 de persoană şi lună, Botoşani-11 lei; Câmpina-9,62 de lei; Voluntari-9,53 de lei; Dărmăneşti, Oneşti şi Moineşti-9,25 de lei; Ţăndărei-9 lei; Braşov-9,06 lei; Mizil şi Târgu Mureş-8,5 lei pe lună şi persoană. În anul 2016, de pe raza municipiului Suceava s-au  adunat 95.742 de metri cubi de deşeuri, dintre care 14.187 de metri cubi de deşeuri reciclabile, 14.795 de metri cubi de deşeuri voluminoase din construcţii şi demolări şi 77.022 de metru cubi de deşeuri reziduale.       

Din taxa de salubritate, încasările efective sunt de doar 50% din total, primarul Ion Lungu precizând că după o acţiune de "conştientizare", rău-platnicii vor fi executaţi silit, prin popriri pe pensii şi salarii. De menţionat este că nivelul taxei pentru colectarea şi debarasarea de gunoiul menajer a suferit o majorare cu 66% în şedinţa ordinară a Consiliului Local din decembrie 2013. Creşterea a fost de la 3 lei la 5 lei. Tot atunci, taxa de ecologizarea datorată de către persoanele juridice a fost stabilită a se calcula în funcţie de numărul salariaţilor şi cel al reprezentanţilor legali, respectiv al asociaţilor, administratorilor care nu au calitatea de asociaţi, noul cuantum fiind de 6 lei pe lună şi persoană. Pe 17 aprilie 2015, ca urmare a expirării contractului cu ex-prestatorul Rosal Grup, atribuirea pe o perioadă limitată a activităţii de salubritate menajeră s-a făcut, pe motiv de forţă majoră, către asocierea dintre Florconstruct şi Diasil Service, firme care asigură şi în prezent adunarea şi transportul gunoiului.  

Concediu de odihnă suplimentar pentru peste 440 de salariaţi ai Primăriei care lucrează pe calculator

·        Aceştia sunt expuşi la iluminarea ecranului; fenomenul de vibrare a imaginilor; heterogenitatea spectrală a culorilor; dimensiunea, forma şi conturul caracterelor; contrastul imaginii, dar şi la solicitare pentru vederea de aproape.

·        De 5 zile în plus de concediu se bucură şi personalul care îşi desfăşoară activitatea sub acţiunea câmpurilor electromagenetice peste valoarea limită admisă. 

Mai multe categorii de personal din cadrul Primăriei municipiului Suceava vor va avea parte de un supliment la concediul de odihnă.  Este vorba despre lucrătorii de la Direcţia de Evidenţă a Persoanei, Direcţia Administraţiei Pieţelor, Direcţia Generală a Domeniului Public, Direcţia de Ecologizare şi Direcţia de Asistenţă Socială, aceştia urmând a se bucura de 5 zile de concediu în plus faţă de ceilalţi salariaţi. Conform Compartimentului "Evaluare factori de risc din mediul de viaţă şi muncă" al Direcţiei de Sănătate Publică, printre angajaţii beneficiari se numără 437 de persoane care lucrează cu computere şi imprimante şi care sunt expuse la iluminarea ecranului; fenomenul de vibrare a imaginilor; heterogenitatea spectrală a culorilor; dimensiunea, forma şi conturul caracterelor; contrastul imaginii, dar şi la solicitare pentru vederea de aproape. Pe lângă pericolul de agresiune din partea animalelor, cei 16 lucrători ai Primăriei care se ocupă de cânii fără stăpân, trebuie protejaţi împotriva expunerii la agenţi biologici, de la cei mai puţin periculoşi şi până la cei de natură să provoace boli grave, să se propage în comunitate şi pentru care, în general, nu există profilaxie şi tratament eficace. În condiţii de expunere la microclimat cald nefavorabil, gaze de ardere, ortostatism prelungit, cădere pe pavimente lunecoase şi accidente mecanice, de concediu de odihnă suplimentar de 5 zile vor avea parte doi angajaţi de la Serviciul pentru situaţii de urgenţă, respectiv de la centrala termică a Primăriei. Compartimentul "Evaluare factori de risc din mediul de viaţă şi muncă" al Direcţiei de Sănătate Publică a expertizat locurile de muncă din cadrul direcţiilor administraţiei publice locale, în care personalul îşi desfăşoară activitatea sub acţiunea câmpurilor electromagenetice de radiofrecvenţă, peste valoarea limită admisă.  Acesta este expus mai multor afecţiuni, printre care anxietate, depresie, dureri de cap, oboseală, migrene, greaţă, oboseală, insomnii, tulburări de ritm cardiac, convulsii, sindrom asteno-vegetativ, tulburări endocrine şi trofice.  

Inspectorii fiscali suceveni, două sesizări penale în sectorul agroalimentar, pentru prejudiciu de nu mai puţin de 8 milioane de lei

·        În prima jumătate de an, în cele 8 plângeri penale sunt reclamate pagube de 10 milioane de lei aduse bugetului statului.

·        În anul anterior, lucrătorii AJFP Suceava au formulat au 18 sesizări penale, cu prejudiciu de peste 28 de milioane de lei.

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au desfăşurat, în primul semestru al anului 2017, 170 de acţiuni de control la persoanele juridice, în urma cărora la bugetul statului a fost atrasă o sumă suplimentară de 16,97 de milioane de lei. Aceasta în comparaţie cu primele 6 luni ale anului 2016, când, cu prilejul celor de 210 controale, suplimentul atras s-a ridicat la 37,75 de milioane de lei, deci cu aproape 11 milioane de lei mai puţin. Purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea informează că, în cea dintâi jumătate a anului acesta, verificările s-au lăsat cu  amenzi însumând 47.600 de lei,  faţă de cele de  63.950 de lei, din intervalul omolog anterior. Astfel, controalele făcute s-au concretizat într-o diminuare a pierderii fiscale cu 10,25 de milioane de lei, una mai mică de peste 3 ori raportată la cea de  33,91 de milioane de lei din 2016. Oana Violeta Apetrea arată că, în primele 6 luni din 2017, inspectorii AJFP au instituit 13 măsuri asigurătorii, pentru  19,18 milioane de lei, raportate la 17 măsuri în cea dintâi jumătate a anului precedent, vizând 26,5 de milioane de lei. Anul acesta, în primul semestru, lucrătorii specializaţi ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au întocmit 8 sesizări penale, pentru un prejudiciu de 10,69 de milioane de lei adus bugetului statului. În anul anterior, în primele 6 luni, inspectorii AJFP au făcut 18 sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul a însumat 28,47 de milioane de lei, deci cu peste 8 milioane de lei mai mult. Anul acesta, sesizările penale au fost formulate împotriva agenţilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu 3 dosare, pentru un prejudiciu care însumează 1,66 de milioane de lei) şi, respectiv,  construcţiile tot cu 2 sesizări, pentru 517.584 de milioane de lei prejudiciu. În sectorul agroalimentar, inspectorii fiscali suceveni au formulat 2 sesizări penale pentru un prejudiciu de 8 milioane de lei, o alta fiind întocmită pe numele unui operatori din transporturi, care a prejudiciat bugetul statului cu 439.090 de lei. În ceea ce îi priveşte pe contribuabilii persoane fizice, în primele 6 luni ale anului 2017, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au întreprins 165 de acţiuni de control, faţă de 299, în perioada omoloagă anului anterior, 78 fiind inspecţii fiscale generale, 68 inspecţii fiscale parţiale, 2 controale inopinate şi 17 de cercetări la faţa locului.

Suceava nu va avea autobuze electrice nici măcar în 2018

·        "Dacă totul merge bine, estimăm că, în prima parte a anului viitor, vom depune documentaţia la Piatra Neamţ, în vederea organizării licitaţiei", a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi.

·          Procedura pentru desemnarea furnizorului se va întinde până în toamna lui 2018, după care, dacă nu se vor înregistra contestaţii, se va trece la achiziţionarea şi livrarea propriu-zise.

·        Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei a fost desemnat în septembrie 2016, atunci apreciind-se că autobuzele vor sosi în Suceava înspre finele anului în curs.       

Cu toate că şi-a făcut treaba ca la carte, municipiul Suceava nu va accesa prea repede fondurile de la Uniunea Europeană, disponibile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020.  Consiliul Local a aprobat Strategia Integrală de Dezvoltare Urbană (SIDU) şi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) încă de pe 13 iulie, documentaţiile strategice în cauză fiind deja înaintate Structurii pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane de la Piatra Neamţ, întrucât, în lipsa acestora atragerea finanţării europene nerambursabile nu este posibilă.  De altfel, Suceava este primul dintre reşedinţele celor 6 judeţe ale Regiunii de Dezvoltare Nord Est care a depus cele două documente, SSDU supunându-le unei analize care se desfăşoară într-un interval de 3 săptămâni. 

Odată încheierea operaţiunii, acestea vor merge la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, de unde un răspuns urmează a veni în Suceava până pe 21 august. Începând cu acel moment, Autoritatea Urbană din cadrul Primăriei municipiului Suceava va selecta proiectele principale, dar şi pe cele secundare, în cea de-a două lună a toamnei acestea luând calea ADRNE. "În momentul de faţă nu este aprobat ghidul şi nici nu este deschisă vreo linie de finanţare. Ultima dată, printr-o corecţie, ghidul a fost modificat pe 17 mai, în condiţiile în care de aceasta vorbim din 2014", a spus viceprimarul Lucian Harşovschi, adăugând că respectivul ghid va fi disponibil abia în octombrie. La data respectivă, autorităţile sucevene vor depune lista principală de proiecte, dar şi cea de  rezervă la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est, după care se va aştepta răspunsul organismului intermediar, respectiv al Ministerul Fondului Europene.

"După toate acestea, dacă totul merge bine, estimăm că, în prima parte a anului viitor, vom depune documentaţia la Piatra Neamţ, în vederea organizării licitaţiei. Aceştia sunt termenele, procedurile sunt foarte greoaie, însă trebuie spus clar că noi le respectăm. Primăria şi-a făcut treaba, suntem pregătiţi, numai că suntem nevoiţi să aşteptăm pentru a primi ok-ul", evidenţiază viceprimarul Lucian Harşovschi.  Procedura pentru desemnarea furnizorului va merge până în toamna lui 2018, după care, dacă nu se vor înregistra contestaţii, se va trece la achiziţionarea şi livrarea propriu-zise. Municipiul Suceava ar putea accesa, pe Axa IV a Programului Operaţional Regional, 26,5 de milioane de euro pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice; 0,54 milioane de lei pentru consolidarea Dealului "Mănăstirii Teodoreni"; 3,25 de milioane de euro pentru "Centrul multifuncţional Iţcani" şi 3,62 de milioane de euro pentru grădiniţele din Burdujeni-sat şi din cartierul Obcini, adică un total de 32,9 de milioane de euro.  Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei a fost asocierea de firme Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, acesta surclasând alţi 4 participanţi, atunci apreciind-se că autobuzele vor veni înspre finele anului în curs.