31 ianuarie 2016

Gripa porcină, la graniţa Sucevei cu Ucraina
·        În Punctul de Trecere a Frontierei Siret un punct de asistenţă medicală funcţionează 24 de ore din 24, personalul fiind vaccinat, cât şi instruit pentru depistarea potenţialilor contaminaţi.
·        În judeţ au fost identificate, după simptoame şi semne clinice, două cazuri de gripă, neconfirmate însă de Institutul „Cantacuzino” Bucureşti.
Gripa AH1N1, care a produs 122 de decese în Ucraina, dintre care 5 în Cernăuţi, alertează autorităţile din judeţul Suceava.
Potrivit generalului de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, unităţile şcolare din Cernăuţi, dar şi din localităţile învecinate au fost închise timp de o săptămână, cu prelungire de încă una, maladia fiind răspândită masiv în zonele Kiev, Odessa și Lvov. În aceste condiţii,
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit sâmbătă, la Palatul Administrativ Suceava, în Sala „Bucovina”, pentru a găsi şi lua măsuri preventive în cazul producerii unor situaţii de urgenţă determinate de posibila apariţie a unei pandemii de gripă cu tulpină de virus AH1N1.
Prefectul Constantin Harasim a declarat că şedinţa CJSU a fost convocată după ce Inspectoratul General al Poliţei de Frontieră a informat autorităţile judeţene sucevene despre evoluţia unei epidemii de gripa porcină pe teritoriul statului vecin, Ucraina. Astfel, prima măsură dispusă este constituirea unui punct de asistenţă medicală care funcţionează 24 de ore din 24 în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Totodată, personalul care îşi desfăşoară activitatea în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina a fost vaccinat, cât şi instruit în vederea identificării potenţialilor contaminaţi cu virusul AH1N1. De asemenea, respectivilor lucrători li s-au  distribuit mijloace de protecţie individuală şi colectivă, iar Direcţia de Sănătate Publică Suceava a solicitat, de la Ministerul Sănătăţii, doze suplimentare de vaccin.  
·        Virusul sezonier AH1N1 provoacă îmbolnăviri severe la tineri şi adulţi sănătoşi.
Nu în cele din urmă, cu finanţare asigurată de  Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia de Sănătate Publică şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă vor realiza pliante cu măsurile de prevenire şi combatere a gripei AH1N1, acestea urmând a fi distribuite în punctele de trecere a frontierei, în locuri şi instituţii publice, dar şi în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava. Constantin Harasim, prefect de Suceava, a anunţat că, până în prezent, Conform Direcţiei de Sănătate Publică, în judeţul Suceava s-au identificat, după simptoame şi semne clinice, două cazuri de gripă, însă acestea nu au fost confirmate de Laboratorul de analize medicale a Institutul „Cantacuzino” Bucureşti.  Gripa se transmite de la om la om, atât pe cale aeriană, cât şi prin contactul direct cu bolnavul sau diferite obiecte personale ale acestuia, contaminate cu secreţiile nazofaringiene. Direcţia de Sănătate Publică recomandă evitarea aglomeraţiilor, alimentaţia sănătoasă, măsuri sporite de igienă personală, cât şi vaccinarea în cazul grupelor de risc. Virusul sezonier AH1N1 provoacă îmbolnăviri severe la tineri şi adulţi sănătoşi, în contrast cu AH3N2, care a afectat persoanele mai în vârstă.
 Aglomerări de gheaţă pe Dorna şi Moldova
·        Sperăm că nu se vor înregistra probleme, deoarece stratul de zăpadă este mic, neexistănd aport pentru creşterea debitului şi crearea de blocaje”, face cunoscut Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.
Două aglomerări de gheţuri sunt prezente, la această dată, pe râul Dorna, anunţă Sistemul de Gospodărire a Apelor. Una dintre aglomerări, în lungime de 1.000 de metri, este monitorizată în localitatea Dorna Candreni, iar cealaltă, în lungime de 600 de metri, se află în Vatra Dornei, în amonte de podul din centrul municipiului staţiune. „Gheaţa este subţire, iar aglomerările nu prezintă pericol. Apa curge pe sub gheaţă, debitul este destul de mic, în jur de 6 metri cubi pe secundă, iar aglomerările se disipează şi se dezintegrează datorită temperaturilor destul de ridicate. Având în vedere că nu se înregistrează precipitaţii, nici o creştere bruscă a nivelului, nu există riscul de a se crea blocaje în aval”, informează Sistemul de Gospodărire a Apelor.
SGA monitorizează, de circa 3 săptămâni, alte 3 aglomerări de gheaţă pe râul Moldova, pe raza comuna Breaza, cât şi la intrarea în comuna Fundu Moldovei, în schimb râul Bistriţa este „curat, cu excepţia unor zone cu gheaţă la mal”. „Monitorizăm, în continuare, toate fenomenele, dar sperăm că nu se vor înregistra probleme, deoarece stratul de zăpadă este mic şi nu există aport pentru creşterea debitului şi crearea de blocaje”, face cunoscut Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.                         
Reamintim că, pe 12 ianuarie 2016, pe raza comunei Iacobeni au fost deblocate acumulările de gheaţă create în zona celor două poduri, fapt ce a condus la deplasarea sloiurilor în aval.

S-a intervenit, de asemenea, pentru deblocarea unor acumulări de gheaţă pe cursul superior al râului Moldova, în zona localităţii Breaza. Acumulările de gheaţă rezultate au provocat depăşirea cotei de atenţie pe raza municipiului Vatra Dornei, distrugând puntea pietonală Berna.    
Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ Suceava:
Modernizarea cu finanţare europeană a drumului inter-judeţean alternativ Suceava-Iaşi este o certitudine 
·        Drumul care leagă două capitale de judeţ, este cel mai lung dintre toate cele 4 propuse în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, proiectul urmând a fi depus, împreună cu autorităţile ieşene, în cadrul POR 2014-2020.

Consiliul Judeţean Suceava intenţionează ca, începând de anul acesta, să depună cât mai multe proiecte prin care să acceseze finanţările disponibile pe duruta programării europene 2014-2020. „Principala noastră preocupare este ca, în anul în curs, să reuşim să depunem cât mai multe proiecte de finanţare, pe axele programului multianual de finanţare europeană 2014-2020”, arată preşedintele Ioan Cătălin Nechifor. Potrivit şefului administraţiei judeţene, până acum respectivele axe încă nu au fost disponibile, însă, în urma discuţiilor purtate la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cât la şi la nivel central, există asigurări că din vară  vor putea fi depuse proiecte pe axele POR. „Faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut, cred că a crescut foarte mult  expertiza autorităţilor de management şi organismelor intermediare, dar şi în rândul beneficiarilor, de aceea cred că nu vor mai fi întârzieri foarte mari”, a opinat preşedintele CJ. Ba mai mult, Nechifor susţine că există certitudini conform cărora programul de dezvoltare a drumului alternativ inter-judeţean Iaşi-Suceava va obţine finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Aceasta întrucât la nivel regional există doar 4 iniţiative similare de colaborare inter-judeţeană, drumul Suceava-Iaşi, care leagă două capitale de judeţ, fiind cel mai lung dintre toate. În plus, documentaţia tehnică aferentă promovării proiectului se află într-o fază avansată, acesta urmând a fi depus, împreună cu autorităţile ieşene, în cadrul POR. Şeful executivului judeţean reliefează că este vorba despre o modernizare complexă a infrastructurii rutiere, care în judeţul Suceava începe din de la graniţa cu judeţul Iaşi, vizând traseul Probota-Dolhasca-Liteni-Udeşti-Bosanci-Ipoteşti, cu ocolire a municipiului Suceava, continuând prin Moara-Drăgoieşti-Zahareşti-Stroieşti, cu traversarea DN 17, urmându-se ruta Vîlcele-Costîna, unde se construi un nou pod, şi ajungându-se la Dărmăneşti, pe DN 2, drumul de legătură Suceava-Siret, înspre frontiera cu Ucraina. „Acest drum este o certitudine, pentru că nu cred că mai putem discuta de competiţie. În toată regiunea noastră de dezvoltare există 4 astfel de proiecte, iar decizia, practic, a fost luată la nivel informal, între toţi preşedinţii din Regiune, singura chestiune rămasă de discutat fiind  data la care depunem proiectul”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.   

29 ianuarie 2016

În 2015,
Proiecte  europene de peste 535 de milioane de lei, monitorizate în judeţul Suceava
·        Lunar este realizat „Buletinul informativ de afaceri europene”, acesta fiind transmis primăriilor şi serviciilor publice desconcentrate.
Instituþia Prefectului judeþului Suceava a monitorizat, în cursul anului 2015, 96 de proiecte cu o valoare totală de 535,82 de milioane de lei, acesta fiind finanţate prin programele aferente exerciţiului bugetar european 2007-2013. Constantin Harasim, prefect de Suceava precizează că pentru diseminarea informaţiilor cu privire la sursele de finanţare active, trimestrial instituţia pe care o conduce a transmis unităţilor administrativ-teritoriale, organizaţiilor non-guvernamentale şi întreprinderilor mici şi mijlocii „Catalogul surselor de finanţare”, precum şi o serie de alte informaţii utile cu privire la lansarea de noi linii de finanţare. „Având în vedere, rolul deosebit de important al societăţii civile în accesarea fondurilor alocate României de către Uniunea Europeană, s-a realizat actualizarea bazei de date a organizaţiilor neguvernamentale din judeţul Suceava, care cuprinde de 80 de organizaţii active”, a subliniat Constantin Harasim.  Pe de altă parte, începând din luna iulie 2015, lunar este realizat „Buletinul informativ de afaceri europene”, postat pe site-ul Instituţiei Prefectului, acesta fiind transmis primăriilor şi serviciilor publice desconcentrate. Tot pe durata anului trecut, Instituţia Prefectului  judeţului Suceava a obţinut finanţare pentru proiectul cu titlul  ”Vizită de studiu la OSLO”, în cadrul Fondului pentru Relaţii Bilaterale aferent Programului „Întărirea capacităţii şi cooperare instituţională între instituţiile publice, autorităţi locale şi regionale române şi norvegiene”, susţinut prin granturile norvegiene 2009-2014. Obiectivul proiectului a vizat transferul de cunoºtinþe pe linia prevenirii situaþiilor de urgenþã din domeniul incendiilor de pãdure, inundaþiilor ºi fenomenelor meteorologice periculoase. 
Rapid CFR nu va putea juca pe Areni, din cauză că liberalii au tăiat fondurile pentru nocturnă
·        Sucevenii nu se vor bucura prea repede nici de un trafic decongestionat în zona comercială, tot consilierii PNL cerând construirea unui pod nou peste Suceava, investiţie care ar dura şi 10 ani.
·        Eu ca primar, dacă eram orgolios, aveam această posibilitate, să retrag proiectul de buget de pe ordinea de zi”, a punctat Ion Lungu, şeful executivului, menţionând că i s-au respins două proiecte la care ţinea foarte mult.  
Consiliul Local Suceava a aprobat ieri, cu 21 de voturi favorabile, bugetul reşedinţei de judeţ pe anul 2016. Consilieri iliberali, care au majoritatea de 14 voturi, din totalul de 23, au venit cu o serie întreagă de amendamente, care, până la urmă, au trecut în „bloc” de plenul aleşilor municipali. Printre suplimentări de fonduri şi introducerea de finanţări pentru noi obiective, prin vocea viceprimarului Lucian Harşovschi, liberalii au eliminat de pe lista obiectivelor investiţia privind  amenajarea instalaţiei de nocturne pe stadionul Areni. Aceasta în ciuda faptului că s-a atras atenţia că, odată cu noul campionat, seriile fotbalistice din Liga a doua se vor comasa, şi nu de va mai juca la matinal, ca până acum, ci după-amiaza. Astfel, din cauza lipsei nocturnei, echipa Rapid CFR nu va mai putea evolua pe stadionul Areni, televiziunile preferând să transmită meciurile la orele serii, când au şi audienţă pe măsură. 
Consilierii PNL şi-au motivat decizia prin aceea că mai întâi trebuie făcute lucrări de consolidare a tribunei şi peluzei, care se află într-o stare jalnică. De asemenea, necesare ar fi fost intervenţii la cabinele pentru arbitri, vestiare, grupurile sanitare şi amenajările pentru mass media. 
Consilierul Vasile Mocanu  a propus ca demersurile respective să aibă loc concomitent, însă propunere sa nu a fost luată în seamă.
Sucevenii nu se vor bucura prea repede nici de un trafic decongestionat în zona comercială din Lunca Sucevei, tot liberalii fiind cei care au cerut construirea unui pod nou în zona gropii de gunoi de pe Mirăuţi, unele voci din plen evidenţiind că o investiţie de asemenea anvergură ar dura şi 10 ani, la aceasta adăugându-se problemele care se vor ivi la exproprierea terenurilor proprietate privată. 
Proiectul aleşilor liberali vine la  concurenţă cu cel al primarului Ion Lungu, care prevede înfiinţarea unei mini-rute ocolitoare care să pornească de la actualul pod de peste râul Suceava, să continue cu strada „Energeticianului”, societatea Termica, zona Lanişte şi să se conecteze cu DN 29, la Salcea, oraş cu care se vizează încheierea unui parteneriat. Iniţiativa edilului-şef nu exclude nici varianta unui nou pod, însă acesta ar putea fi construit într-o zonă optimă, în care să nu fie necesare cheltuieli cu amenajarea  de multiple artere de legătură, cât şi traversarea unor suprafeţe de teren din proprietate particulară.
În ceea ce îi priveşte pe consilierii PSD, Eugen Girigan, liderul de grup, a făcut singurul amendament al social-democraţilor, cel de alocare a 50.000 de lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate care să stea la baza înfiinţării parcului industrial din zona Termica, amendament preluat de primarul Lungu. Cornel Grosaru, tot de la PSD, a remarcat că, din raţiuni electorale, acesta este cel mai „complet” buget din ultimii, unul al dezvoltării, iar dat fiind faptul că „hârtia suportă totul”, viitorului primar, cât şi următorului Consiliul Local le vor reveni sarcina să procedeze la rectificările de rigoare.
Consilierul independent Adrian Arămescu a iterat că în joc este un buget „fierbinte”, acordând credit primarului Ion Lungu, iniţiatorul acestuia, care, până în prezent, a fundamentat şi pus pe masa aleşilor 12 bugete. „Eu ştiu cum arăta bugetul în urmă cu 12 ani şi cum arată în prezent, şi câte s-au făcut pentru cetăţeni în perioada care a trecut de atunci”, a pus în vedere Adrian Arămescu.
Ion Lungu susţine că bugetul pentru 2016 este unul al dezvoltării, peste 30% din cheltuieli luând această cale. La partea de venituri, bugetul municipiului este fundamentat la 382,24 de milioane de lei, iar la cea de cheltuieli, la 382,36 de milioane de lei, cu un deficit de 117.196 de milioane de lei.  „Cred că am dat dovadă de maturitate, deşi două proiecte la care ţineam mult nu s-au aprobat. 
Eu ca primar, dacă eram orgolios, aveam această posibilitate, să retrag proiectul de buget de pe ordinea de zi. Puteam să fac acest lucru şi nu mai ajungeam la vot”, a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.   
Proiectul de buget al municipiului Suceava pe anul 2106 a  trecut cu 21 de voturi „pentru” şi o abţinere, un singur consilier absentând la şedinţă. „Iată că întreg Consiliul Local votează un buget de dezvoltare. Vă mulţumesc stimaţi colegi!”, a exclamat preşedintele de şedinţă Ovidiu Doroftei, consilier PNL.  
Dumitru Teodorescu, directorul cotidianului Crai Nou, în Cartea de onoare a valorilor bucovinene
·        Crai Nou rămâne, „nu neapărat un model, ci un fel pozitiv de a face ziaristică”, a spus Teodorescu, după ce, în plenul Colegiului prefectural, prefectul Constantin Harasim i-a înmânat diploma de excelenţă pentru întreaga activitate.      
Ieri, în prima şedinţă din acest an a Colegiului prefectural,    Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava, a înmânat diploma de excelenţă pentru întreaga activitate directorului cotidianului Crai Nou, jurnalistul Dumitru Teodorescu.
 Harasim a apreciat că, în faţa şefiilor serviciilor desconcentrate, că Dumitru Teodorescu este un ziarist profesionist care a scris, cu maximă decenţă, mii de articole, iar împreună cu echipa sa practică un jurnalist sincer, nemanipulator, potrivit  vremurilor, ocolind faptul zgomotos, divers, cu aspecte subterane, în favoarea temelor concrete, care contribuie la educaţia oamenilor, la formarea valorilor, precum şi la promovarea culturii. „În articolele domniei sale, Dumitru Teodorescu a fost atent la acurateţea limbii române, la acele mesaje care conduc înspre a învăţa şi limba română. A avut ca dascăl pe doamna profesor Iulia Leomiza, şi-a desfăşurat activitatea şi construit cariera de jurnalist pe o maximă conştientizare şi maxim devotament faţă de valori, cultură, faţă de cei care au avut şi mai au ceva de spus în Bucovina”, a reliefat reprezentatul Guvernului în teritoriu. Constantin Harasim a evidenţiat că, în 2009, directorului Dumitru Teodorescu i s-a conferit medalia de aur a Senatului Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, ca semn de recunoaştere pentru practicarea unui jurnalism de calitate, onest şi echilibrat, realizând o informare corectă a comunităţii bucovinene, promovând învăţământul şi imaginea instituţiei de învăţământ superior sucevean. „În acest context, noi, Instituţia Prefectului, cu aprobarea întregului Colegiu prefectural, astăzi îi conferim domnului Dumitru Teodorescu diploma de excelenţă pentru întreaga sa activitate, recunoscându-i-se meritele ca valoare bucovineană”, a apus prefectul de Suceava.
Constantin Harasim, a felicitat întregul colectiv, întreaga redacţie a cotidianului Crai Nou, reamintindu-şi că acesta din umră este primul ziar sucevean al României post-comuniste, cu cea dintâi apariţiei pe 23 decembrie 1989, precum şi că în cel de-al doilea număr, sub semnătura Doinei Cernica, a fost consemnată şi participarea, domniei sale, a actualului prefect, la Revoluţia din Bucureşti.
Adresându-se celor prezenţi Dumitru Teodorescu, a arătat că gestul Instituţiei Prefectului „este unul minunat, nu în mod neapărat pentru domnia sa, ci pentru oamenii care de-a lungul timpului au lucrat la cotidianul Crai Nou, succesorul  ziarului Zori Noi din perioada comunistă. „Pe 22 decembrie 1989, construisem deja un Zori Noi, însă la orele 5.00, după amiază, am decis să rupem relaţia cu cei care erau stăpâni şi să scoatem , atunci. A fost un gest  care astăzi nu pare eroic, dar putea să fie. Dacă nu ar fi căzut stăpânul nostru, cu siguranţă am fi putut fi puşi  în faţa zidului. A ieşit un Crai Nou nu foarte deosebit, în liniile esenţiale, de predecesorul lui, aşa cum nici Zori Noi nu a fost foarte deosebit de Făclia Sucevei, şi nici Făclia Sucevei de Lupta Poporului, astfel că, din 1946 încoace, cotidianul Bucovinei s-a numit în patru feluri, dar a rămas acelaşi. Aceasta nu prin devotamentul faţă de stăpâni - deşi ne punem cenuşă în cap, şi recunoaştem că a fost -, ci prin faptul că, dincolo de puterea stăpânilor şi voinţa lor, a adunat valorile Bucovinei, în special cele literare, dar nu numai, ci şi pe oamenii care meritau să fie aduşi în faţă, reuşind să coaguleze în jurul său Bucovinei, neexistând, practic scriitor bucovinean care să nu fi publicat, de-a lungul timpului, în Zori Noi, în paginile speciale pe care le păstrăm şi astăzi. Acesta este un merit pe care ni-l asumăm şi care ne poate trimite – cu obrăznicie, este adevărat, puţin, – la cei 70 de ani de presă. Dar noi existăm, practic, din 23 decembrie 1989, dată de la care colectivul s-a schimbat consistent, oamenii cu care am venit de la Zori Noi pierind, încet, încet, iar despre unii nu se mai ştie nimic astăzi, şi este şi ruşinea noastră”, a rememorat Dumitru Teodorescu.                  
Directorul Teodorescu a scos în evidenţă că, în pofida faptului că i s-a dorit cu îndârjire dispariţia, Crai Nou a reuşit să rămână pe piaţă, fiind unul dintre puţinele cotidiane venite dinainte de 1989. Şi aceasta şi prin aceea că, în afara aducerii în atenţia lumii a faptului cotidian local, s-a apelat tot mai mult la valorile locale, care, de-a lungul vremurilor, au semnat şi mai semnează în paginile ziarului, condeiele care scriu la Crai Nou fiind oameni cu talent din localităţile judeţului. 
Dumitru Teodorescu a subliniat că, deşi vechea echipă „s-a împuţinat”, s-a reuşi păstrarea spiritului ziarului, care în sine, rămâne, „nu neapărat un model, ci un fel pozitiv de face ziaristică”. „Mulţumesc pentru această diplomă de excelenţă. Sunt convins că o să se bucure şi colegii mei, deoarece, în fond, este opera lor, pentru că ei scriu, iar acest ziar se face cu efortul lor. Mulţumesc că prin mine le-aţi recunoscut meritele”, a conchis Dumitru Teodorescu, directorul cotidianului Crai Nou, semnând şi consemnându-şi impresiile în Cartea de onoare a valorilor bucovinene.                           

Instituţia Prefectului Suceava a institut Cartea de onoare a valorilor bucovinene la începutul unii iulie 2015, până acum în aceasta fiind înscrise, la loc de cinste, 7 personalităţile judeţene care s-au remarcat prin realizări deosebite.       
Depozitul ecologic de deşeuri de la Pojorîta va fi recepţionat în luna mai
·        Perioada de finanţare se încheie pe 30 iunie 2016, în prezent  desfăşurându-se „recepţia la terminarea lucrărilor” de la depozitul ecologic de deşeuri menajere de la Moara.
·        Urmează licitaţia pentru execuţia staţiilor de transfer şi centrelor publice de colectare din Fălticeni şi Rădăuţi, desemnarea operatorilor din depozitele de la Moara şi Pojorîta, dar şi a celor pentru colectarea şi transportul deşeurilor.
Lucrările de amenajarea a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Pojorîta vor fi recepţionate în luna mai 2016. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare a Consiliului Judeţean Suceava referitoare la stadiul investiţiilor realizate în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Suceava”. Potrivit sursei citate, stadiul fizic al lucrărilor  de la Pojorîta este de 95%, construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului, inclusiv proiectarea şi execuţia staţiei de tratare a levigatului fiind contractate la o valoare de 27,67 de milioane de lei.Demn de remarcat este faptul că informarea Consiliului Judeţean reliefează că, în această perioadă, „se desfăşoară recepţia la terminarea lucrărilor” de la depozitul ecologic de deşeuri menajere de la Moara. 
Investiţia cuprinde atât depozitul propriu-zis, cu o investiţie de 18,34 de milioane de lei, cât şi proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a staţiei de tratare a levigatului, a staţiei de sortare, inclusiv amenajarea facilităţilor auxiliare, cu o alocare financiară de 27,24 de milioane de lei.  În materialul informativ al Consiliul Judeţean se scoate în evidenţă că urmează desfăşurarea procedurii de licitaţie publică de desemnare a antreprenorului pentru execuţia staţiilor de transfer şi centrelor publice de colectare din Fălticeni şi Rădăuţi, precum construirea efectivă a acestora. Tot în această perioadă, Consiliul Judeţean face demersuri de lansare a procedurii de achiziţie publică pentru desemnarea operatorului Centrului de management integrat al deşeurilor de la Moara, dar şi a celui de al depozitului ecologic  de la Pojorîta. Nu în cele din urmă, obligatorie este şi declanşarea procedurii de achiziţie publică pentru desemnarea operatorilor activităţilor de colectare şi transport al deşeurilor menajere de pe raza judeţului, aceasta revenind Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare de Gestionare a Deşeurilor.Proiectul „Sistem integrat de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava” este implementat de Consiliul Judeţean Suceava, prin acesta realizându-se „mare parte a infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale”. Proiectul este finanţat în cadrul Programului operaţional Sectorial „Mediu” 2007-2013, contractul de finanţare fiind semnat pe 11 aprilie 2011. La semnare, valoarea contractului a fost de 218,04 milioane de lei, însă datorită economiilor realizate, aceasta este 172,29 de milioane de lei. Perioada de finanţare se încheie pe 30 iunie 2016, pe lângă obiectivele amintite mai sus, finalizate fiind deja construirea a 1.242 de platforme de colectare a deşeurilor reciclabile şi deşeurilor reziduale, precum şi achiziţionarea a 7.362 de eurocontainere, 44.000 de unităţi de compostare individuală, cât şi a 15 tocătoare. În curs de închidere, în cadrul SIMD, sunt cele 7 depozite neconforme de deşeuri municipale din Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Siret şi Vatra Dornei.  
Disconfort din cauza spaţiilor autorizate de stocare temporară a deşeurilor menajere
·        „Am înregistrat sesizări ale unor cetăţeni nemulţumiţi de disconfortul creat de unele platforme pentru sortarea şi stocarea temporară a deşeurilor”, semnalează Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.                       
·        Între timp, autorităţile locale sunt în aşteptarea deschiderii celor două depozite de deşeuri ecologice de la Moara şi Pojorîta, amenajate prin Proiectului european „Sistem de management integrat al deşeurilor”.
Cea mai mare problemă de gestionare a deşeurilor municipale o constituie lipsa depozitelor ecologice, relevă o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, prezentată Colegiului prefectural. În judeţul Suceava au existat 7 depozite urbane neconforme, precum şi 136 de spaţii de depozitare în mediul rural, însă acestea au fost închise până la 16 iulie 2011, conform reglementărilor europene şi prevederilor HG nr. 349 din 2005, ultimele fiind cele din Gura Humorului şi Cîmpulung Moldovenesc. În aceste condiţii, pentru o perioadă, gunoiul din Suceava a fost transportat în judeţele Botoşani şi Neamţ. iar după sistarea activităţii platformelor respective, începând cu anul 2013 s-a permis amplasarea resturilor din gospodării în vecinătatea depozitelor neconforme sau chiar pe acestea, cu scopul „umplerii golurilor şi asigurării volumului necesar lucrărilor de reprofilare, în vederea ecologizării”. La această dată, cu excepţia unor mici cantităţi care ajung în judeţul Neamţ, în judeţul Suceava funcţionează 5 spaţii autorizate de stocare temporară a deşeurilor menajere, respectiv cele din Gura Humorului, Ipoteşti, Fălticeni, Ilişeşti şi Rădăuţi. În paralel, informează Agenţia pentru Protecţia Mediului, în judeţ continuă lucrările de închidere finală a depozitelor „istorice” din Suceava, Rădăuţi, Fălticeni şi Siret, la amenajările neconforme din Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei procedându-se la o „etanşeizare temporară, cea finală urmând a fi realizată cu alte fonduri (?!)”. Între timp, autorităţile locale sucevene sunt în aşteptarea deschiderii celor două depozite de deşeuri ecologice amenajate la Moara şi Pojorîta, în cadrul Proiectului european „Sistem de management integrat al deşeurilor”. „APM Suceava a atras atenţia primăriilor Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei asupra  necesităţii finalizării lucrărilor de închidere definitive a  celor două depozite de deşeuri neconforme. Decalajul de timp existent între sistarea activităţii pe depozitele neconforme şi începerea funcţionării celor două depozite ecologice creează mari dificultăţi atât autorităţilor administraţiei publice locale, responsabile de gestionarea deşeurilor municipale, cât şi APM Suceava, unde s-au înregistrat sesizări ale unor cetăţeni nemulţumiţi de disconfortul creat de unele platforme pentru sortarea şi stocarea temporară a deşeurilor”, a reliefat, în şedinţa Colegiului prefecural, Iluţă Cocriş, şef de Serviciu de specialitate în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.      
Aproape 3 sferturi din şcolile sucevene nu sunt supuse autorizării pe linia securităţii la incendii      
·        Pentru 283 de clădiri şcolare autorizarea era obligatorie, în 113 de cazuri nefiind solicitate avizele de securitate la incendiu.    
·         În 2015, inspectorii ISU Suceava au aplicat unităţilor de învăţământ 39 de amenzi în valoare de 25.500 de lei şi au dat 569 de avertismente.         

Din cele 1.067 de clădiri şi corpuri de clădiri cu destinaţie şcolară din judeţul Suceava, 784, adică 73,47% nu intră sub incidenţa avizării sau autorizării pe linia securităţii la incendiu, informează Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”. Conform ISU Suceava, imobilele respective au fost construite sau au trecut prin intervenţii de modernizare, extindere ori de schimbare de destinaţie înaintea apariţiei Hotărârii Guvernului nr. 571 din 1998. Pe de altă parte, de reliefat este faptul că, în cazul unora dintre şcolile ridicate între anii 1998-2006, suprafeţele desfăşurate ale acestora erau sub limitele care să facă obiectul legislaţiei cu specific.              Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă evidenţiază că pentru 283 de clădiri sau corpuri de clădiri din sistemul judeţean de învăţământ, reprezentând 26,52% din total, solicitarea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu era obligatorie.
„Din anul 2006, până în prezent, ISU Suceava a emis 170 de avize de securitate la incendiu pentru proiectele de investiţie la unităţile şcolare, precum şi autorizaţii la incendiu pentru 24 de clădiri şi corpuri de clădiri de învăţământ”, se arată într-o informare semnată de generalul de brigadă Ion Burlui, şeful ISU Suceava, în care se reliefează că nu au fost solicitate avize de securitate la incendiu în 113 de cazuri.                  
În anul 2015, unităţile de învăţământ din judeţul Suceava au făcut obiectul a 146 de controale de fond în domeniu situaţiilor de urgenţă, 3 controale inopinate şi 100 de controale tematice  comune, acestea din urmă vizând încălzirea cu sobe, centrale termice sau convectoare alimentate cu gaze naturale. Verificate au fost Universitatea „Ştefan cele Mare” Suceava, 23 de colegii, licee şi seminare, 91 de şcoli gimnaziale, 25 de grădiniţe şi 5 şcoli de educaţie incluzivă. În timpul controalelor s-au depistat 811 de deficienţe referitoare la aspecte organizatorice, constructive, tehnice şi de pregătire, inspectorii ISU Suceava aplicând 39 de amenzi în valoare de 25.500 de lei şi dând 569 de avertismente.

27 ianuarie 2016

În propunerea de buget pe 2016,
Burse şcolare de 450.000 de lei, în învăţământul preuniversitar sucevean
·        Cu un an în urmă, în proiectul bugetului local se avansase o sumă mai mică cu 100.000 de lei.  

Autorităţile locale din municipiul Suceava sunt preocupate, şi în 2016, de asigurarea unei sume consistente pentru acordarea de burse şcolare în învăţământul preuniversitar de stat. Este vorba despre 450.000 de lei, sumă prinsă în proiecţia bugetară pentru noul an fiscal, primarul Ion Lungu sperând ca aleşii locali îşi vor da votul favorabil asupra programării veniturilor şi cheltuielilor.   „Şi în acest an, Primăria municipiul Suceava, am prins în bugetul şcolilor suma de 450.000 de lei pentru burse şcolare. Sigur că, după cum se ştie, întotdeauna sunt discuţii pe această temă, consilierii locali voind mai mult. De la an la an am crescut valoarea burselor şcolare şi numărul lor. Sperăm ca acestea să fie aprobate în Consiliul Local, iar un lucru important care trebuie spus, este acela că în fiecare an am făcut tot posibilul şi am achitat în integralitate aceste burse”, a declarat Ion Lungu, şeful administraţiei locale sucevene. Conform celor statuate până la această dată, bursele de performanţă sunt în valoare de 100 de lei şi au ca beneficiari pe elevii cu rezultate deosebite obţinute la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursele de merit se ridică la 80 de lei şi sunt orientate către elevii cu rezultate bune adjudecate după participarea la acelaşi gen de activităţi, însă ţinute la nivel judeţean. Bursele de studiu de 60 de lei pe lună se acordă elevilor care provin din familii cuvenituri mici, iar de bursele sociale, de aceeaşi valoare, vor beneficia elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate(orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate, situaţii materiale grele), burse de ajutor social. Legea educaţiei naţionale prevede că bursele se plătesc din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile din învăţământul preuniversitar de stat.
Primăria Suceava este dispusă la cheltuirea a 3,71 de milioane de lei pentru înlocuirea a 1.136 de contoare de apă caldă şi gigacalorimetre  
·        Deoarece operatorul de transport agent termic Thermonet  Suceava are ca acţionar pe Elsaco Botoşani, firmă specializată în sistemele de termoficare, primarul Ion Lungu a reliefat că pentru furnizarea şi montarea noilor aparate de măsură  va fi organizată o licitaţie publică.
Mii de aparate de măsură a consumului de apă caldă şi energie termică din sistemul de termoficare din municipiul Suceava vor fi reparate sau înlocuite. Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ spune că acestea au fost montate chiar şi în urmă cu un deceniu, iar fostul prestator al serviciului, Termica Suceava, intrat în insolvenţă, iar ulterior în faliment, nu s-a mai îngrijit de buna funcţionare a contoarelor. „De 2 ani de zile, fiind în insolvenţă şi faliment, Termica nu a mai făcut verificări ale gigacalorimetrelor. Este necesar să facem acest lucru, pentru că avem o problemă pe care încercăm să rezolvăm cu fonduri europene, aceea reducerii pierderilor, dar până una alta trebuie să ne asigurăm că beneficiarii finali, consumatorii, plătesc ceea ce consumă”, a declarat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. La subsolul blocurilor sau în căminele special amenajate în preajma imobilelor de locuit se află 3.297 de aparate de măsură a consumului, dintre care 1.638 pentru căldură, iar 1.659 pentru apă caldă.  Cei de la Thermonet vor să repare 2.861 de contoare, 1.136 de aparate urmând a fi înlocuite. Acestea din urmă, respectiv 570 de gigacalorimetre şi 566 de apometre au o vechime mai mare de 10 ani, iar unele dintre ele au funcţionat în condiţii improprii, în apă sau aburi.  Lungu susţine că potrivit legislaţiei în vigoare, repararea contoarelor intră în atribuţiile operatorului de transport, distribuire şi furnizare, în timp ce înlocuirea aparatelor de măsură revine organelor administraţiei publice. Potrivit edilului-şef sucevean în proiectul de bugetul pe anul 2016, Capitolul Combustibili şi energie deţine o pondere de 12,8%, având prevăzută o sumă de 22,3 de milioane de lei, dintre 16,8 de milioane de lei pentru achitarea subvenţiilor, iar 5,67 de milioane de lei cu destinaţia reparaţiilor, inclusiv a celor la sistemul de contorizare. Conform Thermonet, 3,71 de milioane de lei este suma necesară pentru achiziţionarea  celor 1.136 de contoare noi, iniţiativa înlocuirii urmând a fi dezbătută şi cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari. Deoarece Thermonet are ca acţionar societatea comercială Elsaco Botoşani, firmă specializată în construirea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor de termoficare urbană, şeful municipalităţii sucevene a reliefat că pentru furnizarea noilor contoare de apă caldă şi gicalorimetrelor  va fi organizată o licitaţie publică. „Cu siguranţă, vom face o licitaţie. De asemenea, ne vom consulta şi cu asociaţiile de proprietari, să vedem şi punctul lor de vedere. Însă de la întâlnirile organizate cu şefii acestora, o problemă ridicată se referă la funcţionarea necorespunzătoare a gigacalorimetrelor”, a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Thermonet Suceava, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani, a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava după ce, la negocieri, s-a detaşat la criteriile privind aspectele tehnice, conducând în clasament, cu un total de 312,68 de puncte, în faţa Transagent,  firmă a autorităţilor locale, care a acumulat doar 283,10 puncte.
Dacă nu depun rapoartele de evaluare, 
Agenţii economici vor plăti impozite de 10 ori mai mari  
·        „Este un Cod fiscal nou, filozofic, şi greu de aplicat”, spune Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
Conducerea Primăriei municipiului Suceava face apel, în special la persoanele juridice, dar şi la persoanele fizice autorizate, care desfăşoară în locuinţă şi activităţi economice, să se prezinte la serviciul de specialitate al executivului, pentru a se lămuri în legătură cu întocmirea raportului de evaluare impus de noul Cod fiscal. Primarul Ion Lungu a atenţionat ieri că, acolo unde este cazul, raportul cu pricina  trebuie depus până la 31 martie 2016, în lipsa acestuia, contribuabilii riscând să fie obligaţi să achite, potrivit legii,  impozite de 10 ori mai mari, urmare directă a aplicării coeficientului de 2% la baza de impozitare, şi nu a celui de 0,2%. „Îi rugăm cei care sunt în situaţia de a-şi clarifica lucrurile, să vină la Primărie, în ceea ce priveşte locuinţele rezidenţiale, nerezidenţiale şi cu funcţiune şi pe cele mixtă. Până pe 31 martie trebuie aduse rapoartele de evaluare, iar dacă acesta sunt prezentate pe 1 aprilie, de exemplu, nu vor mai fi luate în calcul. Astfel, cei care întârzie, se vor trezi în situaţia că au de plătit de 10 ori mai mult faţă de cei care au adus la timp rapoartele de evaluare”, a accentuat Lungu, adăugând că pe lângă raportul de evaluare trebuie depusă şi declaraţia de impunere. Lungu spune că, în scopul clarificării noilor prevederi ale Codului fiscal, lucrătorii serviciului specializat al Primăriei se întâlnesc cu contabilii şi evaluatorii autorizaţi. „Este un Cod fiscal nou, filozofic, greu de aplicat. Intenţia noastră şi a mea, personală, este de a sta la dispoziţia oamenilor. Nu este o situaţie foarte comodă, sunt saci întregi de documente, însă situaţia trebuie clarificată până pe 31 martie”, a opinat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că încasările de la persoanele fizice sunt superioare celor de la persoanele juridice. Media de încasare la ghişee a sumelor din impozite şi taxe locale este de circa 250.000 de lei pe zi, până acum, în baza prevederilor privind plata anticipată până pe 31 martie, cele 5.714 persoane fizice beneficiind de bonificaţii de 10% în valoare totală de 97.311 lei. De asemenea, 117 de agenţi economici plătitori în avans au avut parte de o reducere însumată de 11.246  de lei a obligaţiile către bugetul local. 
Autorităţile sucevene se pregătesc de inundaţii
·        Căderea de precipitaţii, topirea bruscă a zăpezii, dar şi dezgheţul rapid pot duce la revărsări ale cursurilor de apă.

Autorităţile judeţene sucevene sunt îngrijorate de posibila apariţie a inundaţiilor cauzate de creşterea bruscă a temperaturilor, cât şi de anunţatele căderi de precipitaţii lichide, în perioada care urmează. În acest context,  Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava, a convocat la Palatul Administrativ, o şedinţă de lucru la care au participat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina”, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, Gărzii Forestiere şi Direcţiei Silvice. „Având în vedere că situaţia şi prognoza hidrometeorologică din perioada următoare este caracterizată printr-o încălzire semnificativă, care ar putea conduce la potenţiale inundaţii cauzate de căderea unor cantităţi de precipitaţii, topirea bruscă a zăpezii, dar şi de prezenţa fenomenelor de dezgheţ pe cursurile de apă, se impune o serie de măsuri şi acţiuni care au ca scop pregătirea comunităţilor pentru gestionarea unor eventuale situaţii de urgenţă”, a declarat şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu.   Constantin Harasim a ţinut să precizeze că, în acest  cadru au fost stabilite măsurile necesare în vederea prevenirii, dar şi diminuării unor eventuale pagube produse de inundaţii.
Zeci de mii somaţii şi executări silite de sute de milioane de lei
·        În 2015, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a înfiinţat 34.146 de popriri pe disponibilităţile din conturile bancare, pentru debite în sumă de 209,8 milioane de lei.
·        „Aceste măsuri urmăresc dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici”, se subliniază în raportul privind activitatea AJFP.
În vederea recuperării creanţelor fiscale, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2015, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au desfăşurat o intensă activitate de executare silită. Potrivit raportului privind activitatea instituţiei, anul trecut AJFP a comunicat către cei în cauză 66.223 de somaţii, valoarea cumulată a debitelor acestora ridicându-se la 419,14 milioane de lei, efectiv încasându-se 356,96 de milioane de lei, dintre care 176,17 milioane de lei prin executarea silită în cadrul somaţiile trimise pe durata anului trecut. În acelaşi spirit, înfiinţate au fost 34.146 de popriri pe disponibilităţile din conturile bancare, pentru debite în sumă de 209,8 milioane de lei. Măsura dispusă de inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice s-a concretizat în recuperarea a 92,32 de milioane de lei. Pe de altă parte, la terţi s-au înfiinţat 2.200 de popriri, din totalul înregistrat al creanţelor, cel de 11,1 milioane de lei, la bugetul de stat au intrat 2,99 de milioane de lei.  În tot anul 2015, inspectorii AJFP Suceava au înfiinţat 177 de sechestre pe bunuri mobile, a căror valoare se ridica la 31 de milioane de lei, precum şi 86 de sechestre pe bunuri imobile, în valoare de 21 de milioane de lei. „Aceste măsuri urmăresc dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici, concomitent cu reducerea fraudei în faza de colectare forţata, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului acestora. Astfel, contribuabilii cu datorii restante, notificaţi pentru a fi executaţi silit, vor fi împiedicaţi să sustragă bunuri care urmează să fie valorificate”, se subliniază în raportul privind activitatea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava în anul 2015.
Contracte muncă desfăcute pentru 29 de asistenţi personali, ca urmare a decesului persoanelor cu handicap grav

·        Conform legii, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia bolnavul cu handicap grav domiciliază.
La începutul anului 2016, în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Suceava erau 373 de asistenţi personali ai persoanelor cu nevoi speciale, dintre care 80 pentru minori şi 288 pentru adulţi, la care se adaugă alţii 5 aflaţi în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.  Serviciul de Protecţie Socială din cadrul DAS face cunoscut, printr-o informare, că pe durata anului 2015 au încetat 53 de contracte de muncă ale asistenţilor personali, cele mai multe, respectiv 29, prin decesul persoanei cu handicap grav. Potrivit reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia bolnavul cu handicap grav domiciliază.
Încă 8 contracte de muncă au fost desfăcute la cererea asistentului, tot pe atâtea încetând ca urmare a renunţării la salariu, în favoarea primirii indemnizaţiei acordate prin lege persoanei cu dizabilităţi. În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal, se arată în informarea citată, în care se mai reliefează că, la această dată,  Serviciul de Protecţie Socială are 328 dosare ale persoanelor cu handicap grav care au solicitat să primească ele însele indemnizaţie în cauză. De asemenea, 4 contracte au fost  desfăcute ca urmare a expirării duratei pentru care acestea au fost încheiate; 3 prin pensionarea salariatului şi câte unul din cauza decesului salariatului, respectiv, a schimbării domiciliului bolnavului. Direcţia de Asistenţă Socială funcţionează la sediul din Burdujeni al Primăriei Suceava, pe parcursul anului 2015 fiind încheiate 62 de contracte noi de muncă cu asistenţii persoanelor cu handicap grav.    
Medicii şcolari îşi iau salariile majorate
Autorităţile sucevene operează modificări în contractul pentru asigurarea fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor de personal aferente medicilor, stomatologilor, asistenţilor medicali, precum şi a cheltuielilor cu medicamente şi materiale  sanitare din cabinetele generală şi medicină dentară de pe lângă unităţile şcolare. Contractul a fost încheiat pe 7 aprilie 2015, prelungirea intervenind în condiţiile în care, din cauză că suma necesară nu fusese prinsă în buget, medicii în cauză nu ar putea încasa salariile majorate, ţinând cont că drepturile aferente lunii decembrie a anului trecut se achită în prima lună a acestui an. „Prin aprobarea şi semnarea actului adiţional nr. 2 se va modifica valoarea contractului cadru pentru anul 2015, prin majorarea cu suma de 48.882 de lei. Valoarea totală va fi, astfel, de 1.886.682 de lei, repartizată din bugetul Ministerului Sănătăţii, şi reprezintă o diferenţă a drepturilor salariale pentru angajaţii cabinetelor medicale şcolare, aferente lunii decembrie 2015, care se plătesc în luna ianuarie 2016”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipal.     Începând cu 1 iulie 2009, la Primăria municipiului Suceava  a fost înfiinţat compartimentul de medicină şcolară, structurat în Biroul de medicină şcolară generală şi Biroul de medicină şcolară dentară. Acestea funcţionează în subordinea Serviciului de Autoritate Tutelară, din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială, cuprinzând 11 cabinete de medicină generală şi 8 cabinete de medicină dentară. În cabinetele de pe lângă unităţile şcolare îşi desfăşoară activitatea 50 de cadre medicale.

26 ianuarie 2016

Beneficiarii venitului minim garantat ies la muncă, şi nu prea
·        Primăria Suceava are 121 de dosare în plată, în lucrări publice prestând efectiv numai 76 de persoane.
·        În această perioadă asistaţii social sunt scoşi la deszăpezire în parcuri şi locuri de joacă pentru copii.
Doar o parte a beneficiarilor de ajutor social din municipiul Suceava, ies la muncă pentru a presta în folosul comunităţii, aşa cum prevede Legea venitului minim garantat. Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei are în evidenţă 140 de dosare deschise, dintre care în plată efectivă sunt doar 121. Însă, în familiile beneficiare apte de muncă sunt numai 76 de persoane, acestea având obligaţia să efectueze, lunar, un anumit de muncă în lucrări publice. Potrivit planului de lucrări de interes local, în această perioadă asistaţii social sunt scoşi la deszăpezire în parcuri şi locuri de joacă pentru copii, urmând ca, o dată cu venirea primăverii, beneficiarii de venit minim garantat să presteze la eliminarea gheţii, măturatul aleilor pietonale şi parcurilor, precum şi la vopsirea mobilierului urban. Pe durata verii, lucrătorii în cauză vor menţine curăţenia locurilor de joacă pentru copii şi vor avea grijă de trotuarele din parcuri, lucruri valabile şi în toamnă, când asistaţii cu pricina vor aduna şi frunzele moarte căzute din copaci.  Conform unui proiect de hotărâre care va fi analizat de deliberativului sucevean, numărul obligatoriu de ore de muncă se calculează proporţional cu mărimea ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, la care se aplică un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de durata medie lunară a timpului de muncă. La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure, se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia ori persoana singură le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii de acordare a ajutorului social, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat şi asigurări de şomaj; indemnizaţii; alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent; indiferent de bugetul din care se suportă; obligaţii legale de întreţinere, cât şi alte creanţe legale. Excepţie fac alocaţia pentru susţinerea familiei, bugetul complementar persoane cu handicap, bursele de studiu şi bursele speciale, ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, precum şi sprijinul financiar din Programul „Bani de liceu”.