28 decembrie 2017

Ignorare a timpului de condus şi a celui odihnă, la transportatorii rutieri suceveni
·        Inspectorii de muncă au descoperit că una dintre firme controlate nu era autorizată pentru activitatea respectivă şi că o alta nu comunicase un accident de muncă la ITM.  
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a fost implicat în campania naţională de verificare a aplicării de către transportatorii rutieri a prevederilor privind contractele individuale de muncă, dar şi a celor care reglementează  timpul de muncă şi timpul de odihnă a conducătorilor auto. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, totodată, vizate au fost modul de implementare a legislaţiei şi a directivelor europene  cu privire la detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii transnaționale, cât şi respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă. Astfel, pe linie de relaţii de muncă inspectorii instituţiei sucevene au controlat 99 angajatori. În urma verificărilor efectuate lucrătorii specializaţi ai ITM au aplicat de 24 sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 39.000 lei. Amenzile au fost date pentru nerespectarea prevederilor Codului muncii, a reglementărilor referitoare la perioadele de condus autovehiculele, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, dar şi a neregulilor privind utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii. De asemenea, sancţionată a fost încălcarea legislaţiei privitoare la organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier. Pe linie de sănătate şi securitate în muncă, controlorii ITM au trecut pe la 19 angajatori, care aveau 461 de angajaţi. În consecinţă, depistate au fost 22 deficienţe, 16 agenţi economici fiind sancţionaţi, unul dintre aceştia cu o amendă în valoare de 3.500 lei. Pe durata descinderilor s-a remarcat că operatorii de transport cu pricina nu efectuaseră instruiri adecvate pentru toţi lucrătorii, omisă fiind şi trecerea obligatorie a acestora în fiecare fişă individuală. De asemenea, s-a mai descoperit că nu se supraveghează starea de sănătate a angajaţilor, prin controlul periodic la medicul de medicina muncii, dar şi că un eveniment survenit pe un drum public, în care a fost implicat un lucrător aflat în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, nu a fost comunicat la ITM. Nu în cele din urmă, una dintre firmele controlate nu era autorizată pentru activitatea desfăşurată.
 

Petardele şi artificiile nu pot fi folosite de către persoane neautorizate
·        Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment este permisă numai în urma obţinerii acordurilor de la Primărie, ISU şi IPJ.

Odată cu apropierea mopţii dintre anii 2017-2018, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava pune în vedere că, potrivit normelor legale în vigoare, articolele pirotehnice din categoriile 2, 3, 4, T1, T2 şi P2 pot fi utilizate numai de către pirotehnicieni şi doar în scopul pentru care sunt destinate. Generalul de brigadă Ion Burlui, şeful ISU, evidenţiază că persoanele fizice şi persoanele juridice autorizate pot folosi articole pirotehnice de divertisment numai cu luarea măsurilor de protejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor şi a mediului. 
Pe de altă parte, important este de ştiut că se interzice folosirea acestora între orele 24:00 şi 6:00, cu excepţia perioadelor autorizate; la o distanţă mai mică de 50 de metri faţă de locuinţe cu până la patru niveluri şi la mai puţin de 100 metri faţă de cele cu peste patru niveluri, dar şi la sub 500 de metri de instalaţiile electrice de înaltă tensiune, de locurile de depozitare şi livrare a combustibililor lichizi sau solizi, cât şi de instalaţiile de gaze. La fel, utilizarea articolelor pirotehnice nu este permisă  în apropierea obiectivele chimice şi petrochimice ori a altora similare şi care prezintă pericol de incendiu sau explozie. Restricţia este valabilă inclusiv în locurile în care există riscul producerii de alunecări de teren, avalanşe sau de căderi de pietre; pe drumurile publice deschise circulaţiei rutiere, pe aleile pietonale şi în spaţii deschise cu aglomerări de persoane, precum şi la o distanţă mai mică de 500 metri faţă de păduri. „Organizarea de jocuri cu articole pirotehnice de divertisment din categoriile 3 şi 4 este permisă numai în condiţiile în care există acordul Primăriei, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi avizul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, pe a cărui rază se execută jocurile respective”, a transmis generalul de brigadă Ion Burlui, şeful ISU „Bucoivina” Suceava.
Luna trecută,
 Inspectorii ITM au descoperit 26 de suceveni  desfăşurând de muncă nedeclarată
·        Cele 4 firme prinse că aveau lucrători la negru au fost sancţionate cu amenzi totalizând 20.000 de lei.

În luna noiembrie a anului 2017, inspectorii de muncă suceveni au depistat 26 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava precizează că în cauză este o persoană al cărei contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, la care se adaugă alte 19 persoane ale căror contracte au fost trimise înspre REVISAL, însă după expirarea termenului legal. De asemenea, lucrătorii ITM au descoperit 5 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia prestând la 4 societăţi. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmele prinse că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 20.000 de lei. Pe parcursul lunii noiembrie, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 258 de controale. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că verificările făcute s-au lăsat cu aplicarea a 54 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ridicându-se la 88.500 de lei. În timpul controalelor din noiembrie 2017, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a mai descoperit că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 
La echilibrarea bugetelor locale,
Primăriile sucevene cer de cinci ori mai mult decât li se poate da
·        Unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava încheie anul 2017 cu datorii  restante de 19,5 milioane de lei.

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în ultima şedinţă ordinară anului 2017, repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din TVA, cât şi a celor alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale în următorii 4 ani.   Potrivit unei adrese a Administraţiei Judeţeane a Finanţelor Publice Suceava, privind limitele sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale în anii 2018-2021, în anul viitor Consiliul Judeţean va repartiza 58.361 milioane de lei. Din total, 34.426 de milioane de lei reprezintă cota de 20% plus gradul de necolectare a veniturilor proprii care urmează a fi repartizate localităţilor din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Pentru întocmirea  estimativului, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ li s-a solicitat să transmită necesarul de cofinanţare pentru programele de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură cu participarea financiară proprie, totalul centralizat de 299.957 de mii de lei stând la baza repartizării sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. „Urmare a  centralizării răspunsurilor primite de le consiliile locale, cu un total de finanţare în valoare de 280.807 mii de lei şi având în vedere valoarea arieratelor la nivelul întregului judeţ, la data de 29 noiembrie 2017, comunicată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, în sumă de 19.150 de mii de lei, sumele depăşesc de aproape cinci ori finanţarea”, se arată în raportul la proiectul de hotărâre aprobat de plenul Consiliului Judeţean. Repartizarea urmează a avea loc conform, Scrisorii-cadru privind contextul macroeconomic şi metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2018, cât şi a estimărilor pentru intervalul 2019-2021.   
Judeţul Suceava, reprezentat la Târgul de turism din Viena de doi meşteri populari
·        De la bugetul judeţean se alocă 40.200 de lei, contravaloare a cazării, diurnei, asigurărilor medicale, combustibilului, taxei de autostradă şi a celei de stand, inclusiv pentru traducător şi cei doi specialişti ai executivului judeţean.

Judeţul Suceava va avea reprezentare la Târgul Internaţional de Turism „Ferien Messe”, din Viena, Austria, din intervalul 11-14 ianuarie 2018. Delegaţia suceveană va fi formată din 5 persoane, respectiv din 2 reprezentanţi ai Serviciului de turism al executivului judeţean, un translator de limbă germană, cât şi din doi meşteri populari. Conform ultimelor statistici, Târgul Internaţional de Turism „Ferien Messe” este primul ca mărime şi importanţă din Austria, la ediţia din 2017 înregistrându-se 150.000 de vizitatori şi 850 de expozanţi din 70 de ţări. „Având în vedere că, din numărul total de turişti care vizitează anual judeţul Suceava, pe primul loc se regăsesc turiştii vorbitori de limbă germană, austrieci şi germani, participarea la această manifestare este importantă, cu atât mai mult cu cât târgul este inclus în calendarul Ministerului Turismului pentru anul 2018, iar cheltuielile pentru standuri sunt preluate de această autoritate”, se precizează în expunerea de motive la proiectul de hotărâre de Consiliul Judeţean privind aprobarea deplasării. Conform aceleiaşi susţineri, la Târgul Internaţional de Turism „Ferien Messe”, din Viena promovarea judeţului Suceava, respectiv a destinaţiei turistice Bucovina, se va axa pe punerea în valoare a obiectivelor şi atracţiilor turistic, moştenirii culturale, tradiţiilor şi obiceiurilor zonei, „produsele specifice urmând a fi cunoscute de către cei interesaţi prin intermediul materialelor de informare şi promovare, precum şi al ofertelor turistice realizate de agenţii economici şi de asociaţiile profesionale de turism din judeţ”. De la bugetul judeţean este alocată o sumă de 40.200 de lei, reprezentând contravaloarea cazării, diurnei, asigurărilor medicale, combustibilului pentru transport, taxei de autostradă  şi a celei de stand.                         

22 decembrie 2017

Pe final de an bugetar,
Veniturile bugetului judeţean contrazic previziunilor alarmiste de la începutul lui 2017
·        Sumele defalcate din TVA au fost încasate 100%, intrările proprii sunt cu 21,66% mai mari, iar după rectificare veniturile au fost completate cu sumele destinate asistenţei sociale.
·        Cheltuielile de dezvoltare au un nivel scăzut din cauza întârzierilor în procesul de achiziţie, unele dintre obiective aflându-se în execuţie, livrare, recepţie ori punere în funcţiune.  
Veniturile bugetului local au fost realizate în proporţie 96,66% faţă de prevederile pe anul 2017, se arată în raportul la proiectul de hotărâre de Consiliu Judeţean privind aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava. Astfel, printre altele, la data de 11 decembrie, veniturile proprii sunt cu 21,66% mai mari decât cele din programul anual, ca urmarea a utilizării excedentului din 2016, în timp ce sumele defalcate din TVA au fost încasate 100%. Subvenţiile de la bugetul de stat au fost realizate la nivelul de 79,38%, cu menţiunea că ulterior întocmirii execuţiei, de la Guvern nu fuseseră primite sumele pentru achitarea drepturilor persoanelor cu handicap, şi finanţarea aparaturii medicale şi a cheltuielilor capitale din sănătate. De asemenea, cheltuielile aferente Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor nu fost făcute la nivelul prognozat, drept pentru care nu s-au încasat sumele cuvenite de la bugetul de stat.
·        Finanţările pentru Planul de amenajare teritorială a judeţului şi proiectarea curţii interioare a Palatului Administrativ vor fi prinse în bugetul anului 2018.

 Conform proiectului de hotărâre de Consiliul Judeţean privind aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava, cheltuielile au un nivel de 79,32% din prevederile bugetare anuale. Pe partea de funcţionare,  execuţia era, la 11 decembrie 2017, de 87,39%, iar aceasta deoarece, la momentul respectiv nu erau plătite salariile aferente lunii noiembrie; drepturile sociale ale persoanelor asistate; ratele şi dobânzile la credite; produsele lactate şi de panificaţie din programul guvernamental pentru şcoli etc. În ceea ce priveşte partea de dezvoltare, la începutul celei de a doua decade a lui decembrie 2017, execuţia era de doar 29,85%, nivel scăzut fiind cauzat de întârzierile apărute în procesul de achiziţie, atât în bugetul judeţean, cât şi în bugetele unităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Potrivit raportului citat, unele dintre obiectivele de investiţii se află în procedură de achiziţie, altele în curs de execuţie, respectiv de livrare sau de recepţie ori punere în funcţiune. Totodată, există şi cheltuieli de natura investiţiilor care nu se mai fac în 2017, cum ar fi Planul de amenajare teritorială a judeţului Suceava şi proiectarea pentru amenajarea curţii interioare a Palatului Administrativ, finanţări care vor fi prinse în bugetul anului 2018.                     
În 2018,
Se micşorează tarifele pentru vizitarea Muzeului Bucovinei
·        În plan este şi introducerea de noi tarife şi taxe, acestea fiind gândite în aşa fel încât obiectivele cu aflux mare de vizitatori să se răsfrângă şi în creşterea numărului de vizitatori şi la cele mai puţin accesate.
·        Un exemplu este biletul unic de vizitare a Muzeului de Istorie, Cetăţii de Scaun, Muzeului Satului Bucovinean, Muzeului de Ştiinţe ale Naturii, Hanului Domnesc şi Casei Memoriale „Simion Florea Marian”.
Pentru anul 2018, Muzeul Bucovinei propune reducerea unor taxe şi tarife la desfăşurarea de activităţi în incinta instituţiei. Diminuarea în comparaţie cu anul 2017 are în vedere „creşterea accesibilităţii la cultură”, dar şi alinierea la prevederile Legii educaţiei care stipulează că „elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film şi alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţiile publice”. Astfel, potrivit propunerii înaintate Consiliului Judeţean, în subordinea căreia Muzeul Bucovinei se află, vizitarea de către adulţi a Sălii tronului va fi taxată cu 6 lei de persoană faţă de 4 lei de persoană în anul 2017, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru accesul în Sala tezaurului. Pentru intrarea în ambele Săli, de la anul elevii şi studenţii cu legitimaţii valabile ar urma să scoată din buzunar doar câte 1 leu de fiecare, comparativ cu 1,5 lei de persoană, la această dată. În acelaşi context, la expoziţiile temporare cu costuri de asigurare, pentru adulţi, taxa de vizitare scade de la 6 lei la 4 lei de persoană, în timp ce pentru elevii cu legitimaţii valabile taxa se reduce la jumătate, respectiv de la 2 lei de persoană la 1 leu de persoană. Muzeul Bucovinei propune Consiliului Judeţean şi introducerea de noi tarife şi taxe, „acestea fiind gândite în aşa fel încât obiectivele cu aflux mare de vizitatori să faciliteze creşterea numărului de vizitatori la obiectivele mai puţin accesate, ceea ce determină creşterea pe ansamblu a numărului total de vizitatori, cât şi creşterea veniturilor încasate din bilete”. Printre acestea se numără tariful automat pentru suveniruri, tariful de desfacere carte şi taxa pentru manifestări extra-muzeale, cum ar fi pentru teatru, teatru pentru copii, seri muzicale, conferinţe etc. Taxa de participare la activităţi de pedagogie muzeală se percepe la activităţi educaţionale susţinute de către lectori remuneraţi şi de către personalul propriu. Se are în vedere de asemenea, introducerea biletul unic de vizitare pentru Muzeul de Istorie, cetatea de Scaun, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, Hanul Domnesc şi Casa Memoriale „Simion Florea Marian”. Propuneri  de tarife există pentru bilete în grupuri organizate mai mari de 20 de persoane, dar şi pentru taxa de fotografiere la cununii, botezuri şi alte manifestări ocazionale, toate acestea urmând a fi analizate în plenul şedinţei Consiliului Judeţean. 

20 decembrie 2017

2017, un an plus pentru municipiul Suceava

·        „Lucrurile, în Suceava, merg pe un drum bun, dar nu cu viteza cu care ne-am dorit”, a reliefat, cu prilejul bilanţului de final de an, Ion Lungu, primarul Sucevei.          
·        Cea mai mare nerealizare este întârzierea accesării fondurilor europene aferente exerciţiului european 2014-2020.
În prejma Sărbătorilor de iarnă, ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei, a prezentat un scurt „raport” de activitate pe anul 2017. La capitolul infrastructură stradală, edilul-şef a punctat cu turnarea de covoare asfaltice pe 4 străzi; realizarea a 516 de noi locuri de parcare; fluidizarea traficului în zona comercială de pe Calea Unirii; asfaltarea a 3 străzi de pământ; demararea documentaţiilor pentru amenajarea unui pod nou peste râul Suceava şi demararea lucrărilor de reabilitare a străzii „Vasile Bumbac”, în cadrul PNDL 1. Primarul a continuat cu finalizarea studiului de prefezabilitate pentru construirea Sălii polivalente; încheierea lucrărilor la Zona de agrement „Tătăraşi”; întocmirea proiectului tehnic pentru extinderea reţelelor de gaze naturale în Burdujeni-sat; ridicarea a 80 de noi apartamente ANL; intervenţiile la străzi, parcări şi alimentare cu energie electrică în cartierul „Tătăraşi”, cât şi cu modernizarea pieţelor agroalimentare.
Lungu a enumerat, de asemenea, implementarea proiectelor cu fonduri elveţiene; finalizarea şi aprobarea documentaţiilor pentru accesarea fondurilor europene; depunerea şi aprobarea, în primă etapă, a proiectului pentru reabilitarea termică a sediului Primăriei; finalizarea Planului Urbanistic General(PUG) şi demersurile pentru soluţia tehnică de amenajare a unui Monument al Unirii. Conform şefului municipalităţii sucevene, în 2017 s-au repartizat noi locuri de veci în cimitirele din Iţcani şi Budujeni şi s-a demarat proiectul de modernizarea ştrandului din Iţcani, în timp ce, în domeniul cultural, şeful executivului a evidenţiat organizarea Festivalului Internaţional al Filmului Ecologist, Zilelor Teatrului „Matei Vişniec”, Festivalului de artă Medievală;  Festivalului „Lira de aur”, dar şi alte  manifestări. La toate acestea, primarul Sucevei a adăugat proiectele pentru perfectarea noi parteneriate cu oraşele Soroca din Republica Moldova şi Betlehem din Palestina; sprijinirea financiară a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”; susţinerea financiară a ramurilor sportive sucevene şi a unităţilor de cult, dar şi sărbătorirea cuplurilor de aur.

Pe de altă parte, cea mai mare nerealizare este, potrivit primarului Lungu, neaccesarea fondurilor europene aferente exerciţiului bugetar european 2014-2020. „Suntem la jumătatea exerciţiului, iar, practic, noi nu am accesat niciun leu”, a spus edilul şef.  Tot la acest capitol, trecute sunt nefinalizarea licitaţiei pentru delegarea prin concesionare a serviciului public de salubritatea menajeră şi pierderea finanţării europene de circa 2 milioane de euro pentru construirea grădiniţei cu program prelungit din cartierul Obcini. Nu în cele din urmă, cu toate că a fost înaintat un proiect de lege în Parlament, încă nu s-a reuşit transferarea Parcului „Şipote” şi a Pădurii „Zamca” în administrarea  autorităţilor locale. La fel, o neîmplinire o constituie şi neîncheierea lucrărilor  de modernizarea a reţelelor şi punctelor termice, în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2020”. „Anul 2017 rămâne cu plus la Primăria municipiului Suceava. Lucrurile în Suceava merg pe un drum bun, dar nu cu viteza cu care ne-am dorit. A fost un an greu din punct de vedere financiar, vom vedea ce va fi în 2018, numai că semne bune anul n-are, având în vedere că pierdem circa 7 milioane de euro din impozitul pe venit. Dar, de asta suntem aici, bucuroşi le vom duce toate, şi trebuie să găsim soluţii”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei.           
În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est,
Suceava, singura reşedinţă de judeţ care are undă verde la depunerea proiectelor europene
Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, din cadrul  Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) a aprobat documentaţia cu lista de proiecte propuse de municipiul Suceava, a declarat ieri, primarul Ion Lungu. „După ce în luna noiembrie am obţinut aprobarea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, pe 14 decembrie am primit şi OK-ul din partea Ministerului Dezvoltării regionale. Ca atare, putem depune proiecte. De altfel, Suceava este singurul municipiul reşedinţă de judeţ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est care are aprobarea Guvernului pentru a depune proiecte ”, a precizat Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni. În cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava ar putea accesa 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice, cu sistem de e-tiketing şi „monitorizare în trafic a flotelor”. La aceasta se adaugă circa 3 milioane de lei pentru regenerarea zonelor urbane şi spaţiilor verzi; 1,2 de milioane de lei pentru "Centrul multifuncţional Iţcani"; 3,62 de milioane de lei pentru grădiniţele din Burdujeni-sat şi din cartierul Obcini, precum şi 620.000 de lei pentru şcolile tehnice.
Primăria Suceava intenţionează să atragă finanţare europeană de 10 milioane de euro pentru reabilitarea Curţii Domneşti
·        „Ne vom grăbi, astfel încât să putem depune proiectul în cursul anului viitor, termenul limită fiind decembrie 2018”, declară primarul Ion Lungu, după ce, recent, suma alocată prin POR 2014-2020 a fost dublată.
·        În anii trecuţi, primarul Sucevei a avut discuţii pe această temă cu Corina Creţu, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, insistând pe majorarea finanţării destinată obiectivelor din această categorie.
Primăria municipiului Suceava reia demersurile pentru  reabilitarea cu finanţare europeană a Curţii Domneşti din centrul urbei reşedinţă de judeţ. Aceasta după ce Comisia Europeană a aprobat dublarea sumei prevăzută prin Programul Operaţional Regional 2014-20230 pentru susţinerea financiară a proiectelor din această categorie. „A crescut pragul de finanţare pentru reabilitarea patrimoniul naţional cultural de la 5 milioane de euro la 10 milioane de euro. Este deja pregătit proiectul de 17 milioane de euro pentru reabilitarea Curţii Domneşti, această dublare fiind binevenită. Drept urmare, avem prinsă poziţie bugetară pentru anul viitor, deoarece trebuie să refacem proiectul pentru o sumă de 10 milioane de euro. Ne vom grăbi, astfel încât să-l putem depune în cursul anului viitor, termenul limită fiind decembrie 2018”, declară Ion Lungu, şeful executivului sucevean. Iniţiat încă din programarea europeană precedentă, proiectul de reabilitare a Curţii Domneşti din municipiul Suceava a bătut o vreme pasul pe loc, pe motiv că finanţarea asigurată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 era insuficientă. Potrivit calculelor din exerciţiul anterior, valoarea proiectului - acceptată la acel moment -  a fost estimată de 17 milioane de euro, însă, conform noilor reglementări UE, proiectele din cadrul Axei prioritare 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020 li s-a rezervat o finanţare de maxim 5 milioane de euro. Primarul Ion Lungu a avut discuţii pe această temă cu Corina Creţu, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, solicitând majorarea sumei destinată obiectivelor de acest tip.

Reamintim că studiul de reabilitare a Curţii Domneşti din centrul Sucevei a fost întocmit de Arena Teatro, firmă specializată din Spania. Aceasta recomandă construirea unei clădiri care va avea rolul de „Centru de interpretare” a Curţii Domneşti, cadru în care, resturile arheologice vor fi prezentate publicului, cu explicaţiile de rigoare. Imobilul, cu suprafaţă desfăşurată de 5.737 de metri pătraţi, va avea parter, un etaj intermediar, etajul propriu zis şi mansardă, urmând a fi construită din materiale ceramice de natură să accentueze aspectul de fortăreaţă.   Centrul în cauză va fi compartimentat în recepţie şi sală de întâmpinare; expoziţie permanentă cu elemente arhitectonice; pivniţa de piatră reconstituită; pivniţa de lemn refăcută; sală de ateliere didactice; „Curtea Domnitorului în Suceava”; sală de proiecţie 4D; sală de expoziţii temporare; bibliotecă, centru de studii medievale, zona administrativă şi birouri. Curtea Domnească se află în preajma oraşului medieval, în apropierea bisericii „Sfântul Dumitru”, Parcului Şipote, vechiului centru meşteşugăresc al Sucevei, precum şi a Bisericii „Beizadelelor”. Primele lucrări, la o casă domnească din lemn, prevăzută cu pivniţă, au fost iniţiate în timpul lui Petru I Muşat. Pe durata domniei lui Alexandru cel Bun au fost refăcute construcţiile din lemn şi au fost ridicate, din piatră, un zid de incintă, iar pe latura de est alte câteva clădiri cu beciuri. Peste vechea casă domnească a fost ridicat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un palat de piatră dotat cu  pivniţă. Ansamblul a dăinuit până în a doua jumătate a secolului al  XVI-lea, când a fost distrus de un incendiu.
Pe durata Sărbătorilor de iarnă,
Grad de rezervare de aproape sută la sută în pensiunile din judeţul Suceava    
·        „Sunt convins că va fi peste tot plin de turişti, întrucât solicitarea este foarte mare, iar acest lucru ne bucură”, a declarat ieri, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. 
De Crăciun şi Revelion, unităţile de cazare turistică din judeţul Suceava vor fi ocupate la capacitate maximă. Cel puţin aşa a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care a reliefat că, potrivit unei situaţii a Biroului de turism a executivului, la această dată gradul de rezervare pentru Sărbătorile şi manifestările de la sfârşit de an variază între 80% şi 100%. „Avem zone în care ne apropiem de sută la sută, iar mai ales pentru Revelion, este aproape de plin. Însă, pentru doritori se mai găsesc locuri”, a spus Flutur. În ceea ce priveşte Crăciunul, şeful administraţiei judeţene a dat ca exemplu Vatra Dornei, cu rezervări de 80% până ieri; Cîmpulung Moldovenesc cu 90%; Gura Humorului cu 90%; Putna cu 70%; Vama cu 90% şi Suceviţa cu 100%. „Este o statistică făcută de Biroul de turism al Consiliului Judeţean şi sunt convins că va fi peste tot plin de turişti. Solicitarea este foarte mare, iar acest lucru ne bucură. În acest context, pentru perioada care urmează organizăm şi mai multe evenimente, împreună cu primăriile din judeţ”, a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
Salariul brut modificat se transmite în REVISAL până pe 31 martie 2018 
·        „Măsura nu generează costuri suplimentare pentru angajatori”, precizează Romeo Bunariu, şeful ITM Suceava, accentuând că „nu se amână întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligaţia comunicării efectuării acesteia”.
·        Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat se face de la 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveşte obligaţia de transmitere a datelor către REVISAL.

Angajatorii vor putea transmite orice modificare a salariului de bază brut în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REVISAL) până pe 31 martie 2018, face cunoscut Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Aceasta potrivit unei hotărâri a Guvernului privind transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS şi CASS, începând din anul 2018, de la angajator la salariat. „Angajatorii vor putea transmite orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului şi până pe 31 martie 2018”, precizează Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, menţionând că, după expirarea termenului amintit,  modificările aferente contractului de muncă se transmit în maxim 20 de zile lucrătoare de la data în care acestea se produc. În ceea ce priveşte contractelor nou-încheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul să îşi înceapă activitatea. Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor se completează şi se transmite Inspectoratului Teritorial de Muncă în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data începerii activităţii, funcţia, salariul, sporurile, perioada şi cauzele de suspendare a raportului de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă. Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat se face de la 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveşte obligaţia de transmitere a datelor către REVISAL. „Măsura nu generează costuri suplimentare pentru angajatori”, subliniază inspectorul şef Romeo Bunariu, accentuând că „nu se amână întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligaţia comunicării efectuării acesteia”. 
Pensiile restante se plătesc până pe 22 decembrie

·        Pentru persoanele care nu au fost găsite acasă, plata se va face la ghişeele poştale, dar nu mai târziu de 28 decembrie 2017.

 Drepturile din sistemul public de pensii, precum şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, sunt achitate, la domiciliul beneficiarilor, în intervalul 12-22 decembrie. Potrivit Casei Judeţene de Pensii Suceava, drepturile restante din aceleaşi categorii sunt plătite în perioada 19-22 decembrie, la fel ca şi în cazul veteranilor de război, respectiv al celor care îşi primesc banii la domiciliu. În situaţia în care beneficiarii au fost avizaţi la domiciliu, adică a persoanelor care nu au fost găsite acasă, plata se va face la ghişeele poştale, până pe da de 28 decembrie 2017. Conform Casei Judeţene de Pensii Suceava, „având în vedere apropiatele Sărbători de iarnă, cât şi din dorinţa de a veni în sprijinul beneficiarului sistemului public de pensii, Casa Naţională de Pensii Publice şi Compania Naţională Poşta Română si-au manifestat disponibilitatea de a achita drepturile băneşti în avans”. Referitor la drepturile achitate prin intermediul băncilor cu care Casa Naţională de Pensii are încheiate convenţii,  acestea au fost disponibile de la aceeaşi dată, adică de pe 14 decembrie.       

19 decembrie 2017

Faţă de 2012,
Producţia de ouă din judeţul Suceava a scăzut de peste 2,7 ori
·        De la 152.000.000 de bucăţi în urmă cu 6 ani, aceasta a coborât la 54.957.000 de bucăţi, în timp în cazul cărnii, de la 65.416 de tone în viu, s-a ajuns la livrări de doar 15.030 de tone, cu o diminuare de circa 75%.
·         La laptele de capră s-a înregistrat o creştere spectaculoasă de circa 7,6 ori, la mierea de albine,  doar în ultimul an, producţia sporind de peste 3 ori.
În ultimii 6 ani, în judeţul Suceava producţia de carne cunoscut o scădere drastică. Aşa se poate concluziona dintr-o informare  a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, conform căreia, începând din 2012, după creşteri anuale succesive, ajungându-se la maximul de 65.416 tone de carne în viu, la 1 noiembrie 2017 se înregistraseră livrări de doar 15.030 de tone, însemnând o diminuare de producţie de peste 75%. În 2012, producţia de lapte de vacă din judeţ era de 3.180.000 de hectolitri, cu un vârf de 3.605.000 de lei în 2014, urmată de o diminuare până la 2.339.2011 de milioane de hectolitri. În consecinţă, la 1 noiembrie anul în curs, faţă de anul de referinţă, căderea este de 840.799 de hectolitri. În ceea ce priveşte ouăle, de la 152.000.000 de bucăţi în urmă cu 6 ani, producţia a coborât la 54.957.000 de bucăţi, înainte cu 2 luni de încheierea lui 2017. Astfel, diminuarea este de 97.043.000 de milioane de bucăţi, adică de peste 2,7 ori.  În schimb, la laptele de oaie, producţia a cunoscut creşteri de la 104.000 de hectolitri în 2012, la 120.250 de hectolitri în 2014, cu scăderi la 116.528 de hectolitri în 2016 şi un salt la 132.930 de hectolitri la 1 noiembrie 2017. Drept urmare, plusul, comparativ cu 6 ani în urmă, este de 28.930 de hectolitri.  La laptele de capră saltul este şi mai spectaculos, pornind de la 8.750 de hectolitri în 2012 şi ajungând la 66.658 de hectolitri după primele 10 luni ale anului acesta, creşterea fiind de peste 7,6 ori. Potrivit informării Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, în cazul mierii de albine s-a pornit de la 484 de tone în anului 2012, s-a continuat cu o producţie relativ constantă în anii anteriori, cu o diminuare la 406 de tone în 2016, pentru ca, la 1 noiembrie 2017, să se atingă nivelul de 1.272 de tone, unul de peste 3 ori mai mare decât cele din anul anterior. 
Multe din şcolile sucevene încă nu prezintă securitate la incendiu
·        „Beneficiarii care au în derulare investiţii sunt exceptaţi de la aplicarea amenzilor, doar dacă termenul de realizare a lucrărilor de construcţie şi obţinere a autorizaţiei nu depăşeşte data de 31 decembrie 2017”, reliefează generalul de brigadă Ion Burlui, şeful ISU.
·        Ulterior datei de amintite, celor care nu au intrat în legalitate li se pot aplica sancţiuni contravenţionale cuprinse între 20.000-50.000 lei.
În ciuda prorogării termenului pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu până la 30 septembrie 2017, rămâne încă nesoluţionată problema autorizării unor categorii de obiective, în special a celor publice, declară generalul de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, precizând că într-o asemenea situaţie de află unităţile de învăţământ. Conform şefului ISU, pentru acestea, având în vedere şi alocările financiare asigurate, cum ar fi cele prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, la nivelul Guvernului sunt în analiză soluţii legislative care să permită efectuarea lucrărilor necesare de conformare la cerinţa de securitate la incendiu şi obţinerea actului administrativ necesar funcţionării în condiţii de legalitate. „Spre exemplu, beneficiarii care au în derulare investiţii din fonduri publice sau fonduri europene, pentru conformare la cerinţa de securitate la incendiu, sunt exceptaţi de la aplicarea amenzilor, doar dacă termenul de realizare a lucrărilor de construcţie şi obţinere a autorizaţiei de securitate nu depăşeşte data de 31 decembrie 2017”, reliefează generalul de brigadă. Un amendament la OG nr. 17/2016 prevede că „beneficiarii care au depus, până la data de 30 septembrie 2017, documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu sau au proiecte în avizare pentru finanţare, sunt exceptaţi de la aplicarea amenzilor, doar dacă termenul de conformare nu depăşeşte 31 decembrie 2017”. Ulterior datei de amintite, celor care nu au intrat în legalitate li se pot aplica sancţiuni contravenţionale cuprinse între 20.000-50.000 lei. „Beneficiarii care au depus solicitarea pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi documentaţia aferentă nu sunt excluşi de la plata amenzilor, măsura fiind stabilită de către agentul constatator, în funcţie de particularităţile fiecărui caz”, punctat Ion Burlui, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava.

18 decembrie 2017

Ca urmare a crizei forţei de muncă,
Două mii de locuri vacante ale angajatorilor din judeţul Suceava au rămas neocupate 
·        În 2017 s-au angajat 17.719  de suceveni, firmele venind pe piaţă muncii cu 19.742 de slujbe disponibile.

În cursul primelor 11 luni ale anului 2017, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a oferit suport pentru angajarea a 17.719 de persoane, se arată Programul judeţean de ocupare a forţei de muncă, în care se precizează că din partea angajatorilor oferta a fost de 19.742 de locuri vacante. Astfel, cu aportul AJOFM, 1.215 persoane s-au încadrat prin participarea la servicii de informare şi consiliere profesională; 355 de şomeri au obţinut un loc de muncă după absolvirea unui curs de formare profesională; 890 de persoane au fost stimulate să se angajeze prin acordarea de prime; 710 de şomeri din categorii defavorizate s-au ales cu o slujbă în urma subvenţiilor acordate firmelor, diferenţa fiind rezultat al medierii locurilor de muncă vacante. „Pârgiile prin care Serviciul Public de Ocupare a intervenit în echilibrarea cererii cu oferta de forță de muncă, în cursul acestui an, au fost serviciile de creştere a nivelului de competenţe profesionale, de adaptare a instrumentelor de căutare a unui loc de muncă, subvenţiile acordate angajatorilor care încadrează şomeri, cât şi primele pentru şomerii care se angajează”, se precizează în informarea AJOFM. Raportul este întocmit pe fondul împlinirii a 19 ani de servicii publice pentru facilitarea accesului pe piaţa forţei de muncă, perioadă în care activitatea instituţiei specializate sucevene s-a diversificat atât calitativ, cât şi din punctul de vedere al numărului de servicii oferite beneficiarilor. „În 19 ani de activitatea publică, am pornit de la înregistrarea şomerilor şi protecţia socială prin dreptul la indemnizaţia de şomaj şi am ajuns la serviciile publice de ocupare de astăzi, prin înţelegerea nevoilor clienţilor şi facilitare a accesului pe piaţa forţei de muncă”, se reliefează în informarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.
Vistieria municipiului Suceava este pe jumătate goală  
·        „Din păcate, agenţii economici sunt într-o situaţie de jenă financiară şi nu au capacitate de plată”, este de părere primarul Ion Lungu.
·        La Serviciul „Executări silite” au fost angajaţi 10 inspectori şi se aşteaptă ca munca acestora să se reflecte pozitiv asupra bugetului local.

O fundamentare optimistă a bugetului local, fonduri europene neatrase, precum şi neonorarea angajamentelor Guvernului, sunt cauzele veniturilor insuficiente ale vistieriei municipiului Suceava în anul 2017. „Execuţia este una destul de modestă, de 58,70 %, din care 71,65% la partea de funcţionare şi 17,24% la partea de dezvoltare. Sigur, cauze sunt mai multe, în primul rând fiind bugetul optimist de anul trecut, iar în al doilea faptul că o parte din buget a fost fundamentat pe atragerea de fonduri europene. Din păcate, anul acesta nu s-a tras niciun ban din fonduri europene, şi să ne ajute Dumnezeu măcar pentru anul viitor. Mai apoi, nici Guvernul nu ne-a dat care trebuiau banii la timp, şi din aceasta cauză avem o execuţie bugetară modestă”, susţine primarul Ion Lungu. În ceea ce priveşte obligaţiile administraţiei locale sucevene, edilul-şef a  precizat că s-a reuşit ca, între timp, o parte dintre acestea să fie onorate. Astfel, dacă, la un moment dat arieratele erau de 30 de milioane de lei, la debut de primă decadă a lui 2017, acestea au fost reduse cu o sumă importantă. Potrivit şefului municipalităţii, din noiembrie la Serviciul „Executări silite” au fost angajaţi 10 inspectori şi se aşteaptă ca munca acestora să se reflecte pozitiv asupra bugetului Sucevei. La toate acestea se adaugă, în opinia primarului, şi capacitatea de redusă de plată a contribuabililor din reşedinţa de judeţ, ceea ce s-a reflectat într-un grad de încasare a taxelor şi impozitelor locale de doar circa 49%. „Între timp am mai achitat peste 8 milioane de lei, astfel încât, în prezent, mai avem datorii restante de mai mult de 21 de milioane de lei. Din păcate, agenţii economici sunt într-o situaţie de jenă financiară şi nu au capacitate de plată. Astăzi execuţia este de aproximativ 60%, dar trebuie să vedem situaţia concretă, astfel încât să facem un buget realist pentru anul viitor”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

16 decembrie 2017

Medicii veterinari protestează faţă de modificarea legislativă care îi lasă fără exclusivitate în gestionarea medicamentelor de uz veterinar    
·        Punctul de vedere comun al membrilor Colegiului Medicilor Veterinari va fi susţinut în Bucureşti, noua reglementare fiind considerată o „aberaţie”.
·        „Miza o reprezintă interesul a două mari firme de medicamente din România, care vor să pună monopol şi să distrugă profesiunea”, opinează preşedintele dr. Petrea Dulgheru.
·        „Sper că raţiunea şi mobilizarea medicilor veterinari nu vor duce la agrearea acestor perturbări în profesia noastră”, a reliefat dr. Ion Corduneanu, şeful DSVSA. 
Colegiul Medicilor Veterinari din judeţul Suceava protestează faţă de modificarea abuzivă a articolului de lege care, până acum, statua că doar medicul veterinar are exclusivitatea în gestionarea şi manipularea medicamentelor de uz veterinar. Ieri, medicii veterinari au ţinut adunarea generală extraordinară, pe lângă preşedintele dr. Petre Dulgheru, vicepreşedintele dr. Vasile Semeniuc, la întrunire participând şi dr. Ion Corduneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Petrea Dulgheru spune că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care ajuns în dezbatere la Camera Deputaţilor prevede că, de la intrarea în vigoare a noilor norme legale, gestionarea şi manipularea medicamentelor în cauză se face „sub coordonarea medicului veterinar”. „Însă, farmacii veterinare poate să aibă oricine. Că este şofer sau cizmar, acest lucru nu contează, nemaţinîndu-se cont de pregătire. În Legea nr. 160 din iulie 1998 se prevedea clar că medicul veterinar are exclusivitate, deoarece pentru asta s-a pregătit. Or, acum, medicamentele sunt lăsate în gestiunea altora”, a subliniat dr. Dulgheru, atenţionând că, astfel, astfel laptele şi carnea de la animalele tratate pot ajunge fără control pe piaţă, respectiv în consumul uman. Şeful Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Suceava spune că a prezentat situaţia colegilor săi medici, după care va susţine punctul de vedere comun în Bucureşti, întrucât noua reglementare este „aberaţie”. „Aici este vorba despre interese comerciale, prin noua măsură distrugându-se profesia de medic veterinar. Ce oferim noi absolvenţilor, când medicamentule îl poate vinde, îl poate folosi şi îl poate gestiona oricine? Spre deosebire de medicina umană, noi nu avem farmacişti, noi gestionăm medicamentul, noi punem diagnosticul şi noi tratăm animalul, veriga fiind încheiată prin  medicii veterinari”, a punctat dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din judeţul Suceava, accentuând că „miza o reprezintă interesul a două mari firme de medicamente din România, care vor să pună monopol şi să distrugă profesiunea”. Dr. Ion Corduneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor ţinut să precizeze că activitatea sanitară veterinară se bazează pe activitatea a două entităţi, respectiv, libera practică şi DSVSA. „Orice perturbare la una dintre aceste două verigi duce la destabilizarea profesiei. Sper că raţiunea şi mobilizarea medicilor veterinari nu vor duce la agrearea acestor perturbări în profesia noastră”, a reliefat dr. Ion Corduneanu, şeful DSVSA. 
În urma unor acţiuni ale poliţiştilor locali,
Primarul Lungu critică prigonirea patronilor care îşi ţin maşinile firmelor în faţa blocurilor     

·        „Eu sunt şeful Poliţiei Locale, dumneavoastră director, şi nu ştiu cine a luat această decizie”, i-a spus edilul-şef lui Viorel Horodenciuc, directorul Direcţiei Poliţiei Locale, menţionând că s-a „săturat să-l tot înjure oamenii” .           

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, l-a admonestat, în şedinţa Consiliului Local, pe Viorel Horodenciuc, directorul Direcţiei Poliţiei Locale, pentru avertismentele şi amenzile date pentru parcarea maşinilor firmelor la domiciliul patronilor, respectiv în faţa blocurilor în care aceştia locuiesc. Şeful municipalităţi a arătat că nu ştie a cui  a fost această iniţiativă, când a fost făcută şi  votată, în condiţiile în care nimeni „nu l-a tras de mânecă”.  Lungu i-a pus în vedere lui Horodenciuc că ar trebui ca poliţiştii locali se ocupe de cerşetori, de ordine publică, şi nu să ”alerge oameni cu maşini printre blocuri”. „Eu, ca primar, habar nu aveam că alergăm maşini firmelor private printre blocuri. Nu sunt adeptul să alerg oamenii, să-i amendez. Culpa aparţine Primăriei, care ar trebui să asigure locuri de parcare la toţi, dar nu avem. Nu sunt de acord nici cu excesele, însă până acolo încât să înţeleg că Poliţia Locală a umblat tot oraşul să pună nişte hârtii, că alergăm maşinile firmelor private, nu sunt de acord. Eu sunt şeful Poliţiei Locale, dumneavoastră director, şi nu ştiu cine a luat această decizie. Îmi băgaţi nişte hârtii sub nas, aici,  să le votăm în Consiliul Local”, i-a spus edilul-şef lui Viorel Horodenciuc, menţionând că s-a „săturat să-l tot înjure oamenii”. Şeful executivului  a pus în vedere că menirea Poliţiei Locale nu este de a „hăitui comercianţi şi oamenii cu maşini”, rolul acesteia fiind de a asigura ordinea publică. „Eu am lucrat la Legea Poliţiei Locale şi asta era menirea principală: ordinea publică”, încheiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Acţiunile Poliţie Locale au fost motivate şi prin aceea că respectivii patroni ocupă şi câte 2-3 locuri de parcare, aducându-şi acasă şi autoturismele firmei.    

15 decembrie 2017

Iniţiativa de modernizare a peste 4.300 de locuri de parcare, picată a treia oară în Consiliul Local  
·        Aleşii PSD nu au agreat proiectul de hotărâre, întrucât acesta nu avea la bază Registrul spaţiilor verzi, document care urma fi predat Primăriei pe 15 decembrie.
·         „Este decembrie, luna în care, teoretic, suntem cu toţii mai buni, vine Crăciunul, şi poate vom reuşi să votăm aceste parcări”, a făcut apel viceprimarul Lucian Lucian Harşovschi.
·        „Într-o primă şedinţă vom avea pe masă şi Registrul spaţiilor verzi, îl vom aproba, astfel încât să putem prinde parcările la fundamentarea bugetului pe anul 2018”, a subliniat primarul Ion Lungu, pus în faţa poziţieI aleşilor PSD.  
Proiectul privind inventarierea locurilor de parcare din municipiul Suceava în vederea modernizări acestora, nu a trecut nici la treia încercare de Consiliul Local. În condiţiile în care trebuia să întrunească două treimi din cele 23 de voturi ale consilierilor, propunerea legislativă a primit doar 15 opţiuni favorabile, cele ale membrilor PNL şi PMP, la care s-au adăugat cele ale ALDE. În ceea ce priveşte grupul politic PSD, 4  consilieri au fost „împotrivă”, 3 aleşi s-au abţinut, iar unul a lipsit. În susţinerea proiectului,  primarul Ion Lungu a ţinut să precizeze că, de pe 15 decembrie, va fi recepţionat Registrul spaţiilor verzi, iar în condiţiile în care se lucrează la fundamentarea bugetului pe anul 2018, a recomandat ca iniţiativa să fie aprobată, astfel încât susţinerea financiară să fie prinsă în cheltuielile bugetare ale din anul viitor. Viceprimarul Lucian Harşvovschi a făcut apel la coarda sensibilă a opozanţilor de la PSD şi ALDE. „Este pentru a treia oară în care acest proiect este pus pe ordinea de zi a Consiliului Local. 
Este luna decembrie, luna în care, teoretic, suntem cu toţii mai buni, vine Crăciunul, şi poate vom reuşi să votăm aceste parcări”, a subliniat Lucian Harşovschi, menţionând că a prins în proiect modificările înaintate de aleşii social democraţi şi că altele vor mai fi operate atunci când se va aproba proiectul final de amenajare a parcărilor. Gabriel Buceac, consilier PSD, a spus că a sperat CA proiectul să nu figureze pe ordinea de zi, întrucât acesta nu poate fi întocmit decât în baza Registrului spaţiilor verzi, care, la data şedinţei, adică ieri, încă nu era încă operaţional. Acesta a opinat că prin blamarea consilierilor social democraţi, care s-au opus şi la primele două tentative de votare a proiectului de hotărâre, se doreşte învrăjbirea sucevenilor, deoarece şi PSD  are votanţii săi. 
Gabriel Buceac a recunoscut că în Suceava sunt necesare cât mai multe locuri de parcare, însă a accentuat că acestea trebuie făcute în mod în mod „sănătos, eficient şi modern, şi nu alandala”. „Este un punct de vedere pe care îl respectăm, dar cred că, sub rezerva că, într-o primă şedinţă vom avea şi Registrul spaţiilor verzi pe masă, îl vom aproba, astfel încât să putem prinde parcările la fundamentarea bugetului pe anul 2018”, a subliniat primarul Ion Lungu, pus în faţa poziţieI aleşilor PSD.Încă din luna iunie, viceprimarul Lucian Harşovschi  prezenta unu proiect de modernizare a 342 de mini-parcări de la parterul blocurilor ori din imediata apropiere a imobilelor de locuit, cu o suprafaţă totală de 66.931 de metri pătraţi, pe care pot fi lăsate 4.364 de maşini. Din totalul locurilor de parcare vizate, 1.087 se află în cartierul Burdujeni, 1.161 în cartierul Obcini, 1.755 în cartierul "George Enescu" şi în Centru, iar 361 în cartierul Zamca.