Ion Lungu, primarul Sucevei, către consilierii PSD:

Este pentru prima dată când constat că vreţi să blocaţi nişte proiecte europene

> Aleşii social democraţi din Consiliul Local dezavuează împrumutul de trezorerie de aproape 12 milioa
ne de lei pe cale să fie acordat Primăriei Suceava de Guvernul Ciolacu

> Creditul urmează să asigure cofinanţarea achiziţionării prin PNRR a 50 de autobuze electrice, dar şi a reabilitării termice a blocurilor din zona centrală a reşedinţei de judeţ

În şedinţa de îndată care a avut loc ieri, aleşii PSD din Consiliul Local Suceava şi-au au criticat vehement propunerea legislativă a primarului Ion Lungu şi a viceprimarului Lucian Harşovschi privind contractarea unui împrumut de 11,93 de milioane de lei din Trezoreria statului. Încă din start, consilierul Gabriel Ion Buciac (PSD) a avertizat că, personal, nu va da vot favorabil proiectului de hotărâre. Acesta a arătat că, încă de la începutul anului, când a fost aprobat bugetul Sucevei, a atras atenţia că programul de venituri şi cheltuieli  pe 2023 „este total nefundamentat”. „Se dovedeşte că am avut dreptate, că este ce de-al doilea împrumut cu care veniţi în Consiliul Local şi pe care ne cereţi să îl sprijinim în acest sens. La începutul anului cu siguranţă nu s-a prevăzut că veţi avea nevoie şi de acest împrumut. Tocmai din acest motiv nu sunt de acord şi nu voi vota acest proiect” s-a adresat alesul social democrat primarului Ion Lungu. Şeful executivului s-a arătat decepţionat, mai ales după ce, în două emisiuni radiofonice, tocmai apreciase şi mulţumise PSD pentru aportul la promovarea şi aprobarea proiectelor europene. Lungu a precizat că s-a ajuns în această situaţie deoarece, la începutul lui 2023, în conformitatea cu fişa tehnică, proiectele aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă beneficiau de finanţare nerambursabilă integrală.     

„Se pare că de această dată v-am deocheat şi vreţi să blocaţi nişte proiecte europene. La începutul anului, pentru  proiectele PNRR nu au fost prevăzute cheltuieli neeligibile, iar acum fără aceste cheltuieli neeligibile nu putem implementa aceste proiecte. Şi nu doar noi – Primăria Suceava  fiind una mare – ci mai ales cele mai mici, deoarece nu au cofinanţare. În fişa de proiect apăreau cheltuieli eligibile de 100%, însă, în realitate, erau primării care aveau cheltuieli neeligibile şi de până la 50% din valoarea proiectelor. Este o problemă care s-a ivit pe parcurs, iar Guvernul a dat această posibilitate a împrumuturilor de trezorerie, fără de care toate proiectele PNRR nu se pot implementa. Nu este vorba nici despre o strategie greşită sau de lipsă viziune, pentru că după ce s-au făcut proiectele tehnice au apărut aceste cheltuieli neeligibile, iar după o modificare a legislaţiei, acestea se consideră cofinanţare la proiectele europene. Este pentru prima dată când constat că vreţi să blocaţi nişte proiecte europene.  Eu vă mulţumesc frumos şi vă rog să daţi un vot pentru această cofinanţare, să putem merge înainte cu proiectele din fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” a spus ocupantul fotoliului administrativ din Areni, neezitând să mulţumească şi Guvernului Ciolacu, care, în ciuda constrângerii impuse de deficitul bugetar mare, a găsit de cuviinţă să aprobe respectivele prevederi legale salvatoare.   

Social democratul Dan Ioan Cuşnir a spus că primarul Ion Lungu minte afirmând că „PSD blochează proiectele europene”, acuzând, în acelaşi timp, că „vistieria este goală” şi că şeful administrativului ar fi risipit banii pe tot felul de festivaluri, neluând măsuri de reducere a cheltuielilor. La fel, colegul său Gabriel Ioan Buciac, a ţinut să avanseze, ca soluţie, scoaterea de la finanţare a roţii panoramice, investiţie de 6 milioane de lei, care ar acoperi jumătate din împrumutul de 12 milioane de lei. De asemenea, acesta a mai reclamat necesitatea unui „şedinţe de lucru”, care să dezbată oportunitatea creditului de Trezorerie. Aceasta în condiţiile în care data limită pentru depunerea de documentaţiei este ziua de 1 august. Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 16 voturi „pentru”, un vot împotrivă şi 5 abţineri acestea din urmă, cel mai probabil, din rândul consilierilor PSD. Împrumutul de 11,93 de milioane de lei urmează a asigura contribuţia financiară proprie a Primăriei Suceava la proiectele cu finanţare europeană nerambursabilă aferente Componentei C5-Valul renovării şi Componentei C10-Fondul local. În cauză sunt proiectul de renovare energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a Sucevei, lotul I, din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 3; renovare energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din cadrul Asociaţiei de proprietari Centru; renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a Sucevei, lotul II, din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 3, cât şi proiectul de renovare energetică moderată a Blocului nr. 9 Castor de pe strada Jean Bart. De asemenea, din aceeaşi sursă, Primăria Suceava ar urma să asigure partea care îi revine la finanţarea etapei I a Proiectului „Sistem de transport public metropolitan”.

Nu doar în Suceava

Deficitul de forţă de muncă din construcţii, o realitate

> Printre cauze se numără plecarea muncitorilor în străinătate şi salariile mai mari din sectorul public în comparaţie cu cele din mediul privat

> „Văd că deja sunt solicitări pentru şcoala profesională, ceea ce îmi dă speranţă” spune primarul Lungu, pe fondul parteneriatului USV-Dual

Primarul Ion Lungu, semnalează, din nou, problemele întâmpinate în  municipiul Suceava, dar şi în ţară,  ca urmare a deficitului de forţă muncă pe care îl au firmele de construcţii. „Dacă discutăm despre toate proiectele pe care le avem în oraş, de la asfaltări, până la cele de construcţii, principala problemă a celor care câştigă licitaţiile este că nu au forţă de muncă suficientă. Deficitul de forţă de muncă este o realitate la nivel naţional” punctează şeful executivului sucevean. Edilul-şef recunoaşte că respectivele societăţi fac tot mai greu faţă angajamentelor pe care şi le asumă, negând însă că o soluţie  ar fi interzicerea participării acestora la noile licitaţii. „Nu sunt avocatul firmelor de construcţii, ci al realităţii. Avem două variante: ori facem ceva în municipiu ori nu facem nimic. Din păcate, mai toate firmele din ţară au deficit de muncă cu calificare. Există cauze şi efecte: au plecat muncitorii în străinătate ori a fost salariul mai mare în sectorul public decât în cel privat etc. Este o realitate  de care trebuie să ţinem cont şi nu avem decât o ieşire, prin ceea ce deja întreprindem azi prin reţelele de învăţământ dual, în cadrul cărora să calificăm forţă de muncă” a evidenţiat Lungu. Primarul reşedinţei de judeţ reliefează că a remarcat o tot mai mare orientare către şcoala profesională, ceea ce este un lucru îmbucurător şi plin de speranţă. „Dacă în anii din urmă bătea vântul pe la  şcoala profesională, şi toată lumea mergea la liceu, iar mai apoi la facultate, văd că deja sunt solicitări pentru şcoala profesională, ceea ce îmi dă speranţă pentru viitor, şi că vom reuşi să avem forţă de muncă calificată” a spus edilul-şef. Lungu a emis aceste păreri pe fondul aprobării participării municipiului Suceava la Proiectul „Performanţă în formarea profesională prin parteneriat cu mediul economic pentru dezvoltarea rutei complete de învăţământ dual la Universitatea Ştefan cel Mare-USV dual”, Primăria participând cu 360.000 de lei, pe durata a 3 ani. „Este un proiect foarte important pe care municipalitatea îl promovează, în primul rând cu Universitatea Ştefan cel Mare, cu entităţi private, dar şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale. Mă bucură faptul că putem face parte din acest proiect, iar prin această sumă asigurăm plata burselor şcolare a liceelor din municipiul Suceava pentru anii şcolari 2023-2024, 2024-2025 şi 2025-2026” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.              

Consilierii locali vor delibera, de urgenţă, asupra unui

Credit de 12 milioane de lei pentru cofinanţarea proiectelor PNRR ale municipiului Suceava    

>Cu aceşti bani, Primăria va contribui la achiziţionarea a 50 de autobuze electrice pentru Zona metropolitană, cât şi la proiectele de renovare energetică a blocurilor din centrul reşedinţei de judeţ

Consiliul Local al municipiului Suceava se întruneşte, astăzi, în şedinţă extraordinară de îndată. Urgenţa este dată, potrivit primarului Ion Lungu, de termenul extrem de strâns de înaintare a cererii de contractare a unui credit de trezorerie în vederea cofinanţării proiectelor pe care Primăria le-a depus în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Edilu-şef sucevean  a declarat că, în cursul săptămânii trecute, Guvernul României a hotărât să acorde această facilitate financiară unităţilor administrativ-teritoriale care vor implementa proiecte din categoria celor amintite, documentaţia trebuind obligatoriu  a fi însoţită şi de hotărârea deliberativului local. „Vrem să luăm un credit de trezorerie pentru finanţarea contribuţiei la proiectele PNRR. Până miercuri nu a existat această posibilitate, dar s-a clarificat problema la Bucureşti, la Guvern, în Comisia pentru împrumuturi. Se poate lua credit, însă hotărârea de Consiliu Local trebuie depusă până pe 1 august” a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei. Pentru o perioadă de 5 ani, valoarea împrumutului din Trezoreria statului care va fi accesat se ridică la 11,93 de milioane de lei. Cu aceşti bani, Primăria Suceava va asigura contribuţia financiară proprie la proiectele cu finanţare europeană nerambursabilă aferente Componentei C5-Valul renovării şi Componentei C10-Fondul local. 

În cauză sunt proiectul de renovare energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a Sucevei, lotul I, din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 3; renovare energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din cadrul Asociaţiei de proprietari Centru; renovarea energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale din zona centrală a Sucevei, lotul II, din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 3, cât şi proiectul de renovare energetică moderată a Blocului nr. 9 Castor de pe strada Jean Bart. De asemenea, din aceeaşi sursă, Primăria Suceava ar urma să asigure partea care îi revine la finanţarea etapei I a Proiectului „Sistem de transport public metropolitan”. Acest din urmă proiect a fost depus pe 15 mai 2022, în vederea achiziţionării a 50 de autobuze electrice și a 65 stații de încărcare în Zona Urbană Funcțională. Avizul pentru lansarea licitaţiei în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a fost primit în ultima decadă a lunii iunie 2023. Valoarea proiectului este 105,417 milioane de lei, adică aproximativ 21 de milioane de euro. Prevăzute sunt două loturi, unul de 18 autobuze electrice mari, în valoare de 56,17 milioane de lei, respectiv un altul de 32 de autobuze mici, în valoare de 49,49 de milioane de lei. Pentru staţiile de încărcare ar fi alocată suma de 1,93 de milioane de euro. Zona Urbană Funcţionale are în componenţă municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Moara, Pătrăuţi, Şcheia, Ipoteşti, Bosanci şi Mitocul Dragomirnei.

La instituţiile subordonate CJ,

Decalaj între sumele alocate şi „ritmul mai lent de implementare a proiectelor şi investiţiilor”

> Ponderea cea mai mare revine Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri şi Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava

Cheltuielile instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii au fost făcute în proporţie de 78,02% din prevederea bugetară aferentă primului semestru al anului 2023. Aşa se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţia bugetelor judeţului Suceava, aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare de astăzi a Consiliului Judeţean. Potrivit analizei citate, pe partea de funcţionare a bugetului instituţiilor publice şi activităţilor subordonate CJ, nivelul plăţilor a fost de 83,50%. „Un grad mai mic s-a înregistrat la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, pentru întreţinerea curentă a drumurilor judeţene” se specifică în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre. De cealaltă parte, la secţiunea de dezvoltare, plăţile instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii au fost de doar 36,09% din programul aprobat. „În privinţa cheltuielilor secţiunii de dezvoltare există un decalaj între sumele bugetate şi ritmul mai lent de implementare a proiectelor şi investiţiilor prevăzute în bugetele unităţilor subordonate, ponderea cea mai mare având-o investiţiile şi proiectele aflate în derulare la nivelul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri şi al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava” relevă sursa citată. Pe 30 iunie, excedentul bugetului instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii, respectiv diferenţa dintre veniturile planificate şi cheltuielile realizate, a fost de 12,5 de milioane de lei, 90% din acesta fiind în dreptul Spitalului judeţean de Urgenţă Sfântul Ion cel Nou Suceava.      

Ultimele alocări de fonduri pentru pregătirea noului an şcolar în municipiul Suceava

> „Este ultima lună când mai dăm bani” a spus primarul Ion Lungu cu prilejul rectificării „destul de consistente” a bugetului local

Este ultima lună în care Primăria municipiului Suceava mai acordă fonduri în vederea pregătirii unităţilor de învăţământ pentru anul şcolar 2023-2024. Avertismentul a fost lansat de primarul Ion Lungu în şedinţa deliberativului în care s-au aprobat alocări de sume prin rectificarea diverselor capitole ale bugetului municipal. „Pentru învăţământ este o rectificare destul de consistentă. Este ultima lună când mai dăm bani. Am înţeles că este perioada de vară, când toată lumea spune că acum este momentul să lucreze. După cum am mai anunţat, la Bucureşti am semnat un contract foarte important, de peste 6 milioane de euro, pentru toate şcolile din municipiu, 28 de unităţii de învăţământ fiind prinse în programe de dotare, de laboratoare, de ateliere de practică şi multe altele. Este un proiect foarte bun, o perspectivă foarte bună de modernizare şi digitalizare a tuturor şcolilor din oraşul nostru” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Printre unităţile de învăţământ care primesc cele mai mari sume cu prilejul acestei rectificări se numără Şcoala Gimnazială nr.10, pentru lucrările multianuale de la Sala de sport, respectiv 5,5 milioane de lei. La beneficiare de alocări mai sunt trecute Grădiniţa cu Program Normal Gulliver, Grădiniţa cu Program Normal Obcini, Grădiniţa cu Program Normal Piticot, Grădiniţa cu Program Normal Dumbrava Minunată, Şcoala Gimnazială Jean Bart, Şcoala Gimnazială nr. 6, Şcoala Gimnazială nr. 4, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară şi Colegiul Tehnic Petru Muşat. P ultima sută au mai solicitat sprijin financiar din bugetul Sucevei Grădiniţa cu Program Normal Ţăndărică şi Şcoala Gimnazială Grigore Alexandru Ghica şi Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza.   

În prima jumătate a anului

Consiliul Judeţean a încasat venituri proprii cu o cincime mai mari decât cele aprobate

În primul semestrul al anului 2023, veniturile totale ale judeţului Suceava s-au ridicat la 256,877 de milioane de lei, reprezentând 76,81% din veniturile pe care se conta în perioada analizată. Aşa se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Judeţean privind aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava la data de 30 iunie 2023, în care se subliniază că, din suma menţionată, 77 de milioane de lei sunt veniturile proprii, acestea din urmă fiind cu 20,1% mai mari în raport cu prevederea bugetară aferentă primei jumătăţi a anului. La acestea se adaugă 146,162 de milioane de lei reprezentând sume defalcate de taxa pe valoarea adăugată TVA, însemnând 97,66% din ceea se s-a aprobat pentru cele dintâi 6 luni din 2023. Între altele, 24,47 de milioane de lei sunt subvenţiile de la bugetul de stat, acestea fiind în raport de doar 39,83% comparativ cu prevederea bugetară pe 6 luni. În această ultimă categorie sunt cuprinse „finanţarea drepturilor pentru dizabilitate şi adopţie”, finanţarea aferentă Planului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), cât şi cofinanţarea de la bugetul de stat pentru proiectele cu fonduri externe nerambursabile postaderare. Între venituri se numără şi 8,32 de milioane de lei cu titlul de sume încasate de la Uniunea Europeană pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, aflate în derulare la nivelul Consiliului Judeţean şi al unor unităţi subordonate. Suma are o pondere de 14,13% în totalul stabilit pentru primul semestru al anului 2023, „indicatorul fiind corelat cu cererile de plată, respectiv cele de rambursare, depuse pentru cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor în cauză”. Încă 419.023 de lei sunt transferuri, reprezentând sponsorizări, sume din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, în contul cheltuielilor făcute pentru combaterea pandemiei de COVID-19, dar şi contribuţii ale consiliilor locale asociate în Proiectul „Sistem de management integrat la deşeurilor în judeţul Suceava”. 

 În primele 6 luni

Casa de Pensii a plătit peste 1,76 de milioane de lei pensionaţilor de pe urma accidentelor de muncă şi bolilor profesionale

> Încă 228.532 de lei sunt indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, 143.920 de lei ajutoare pentru urmaşi, iar 84.990 de lei reprezintă prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală 

În intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2023, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a înregistrat 51 de accidente de muncă şi 12 cazuri de boli profesionale, către Casa de Asigurări de Sănătate fiind decontată o sumă de 103.592 de lei, aceasta în contul reabilitării medicale şi recuperării capacităţii de muncă. Datele au fost prezentate cu prilejul şedinţei Consiliului Tripartit Consultativ, al cărui preşedinte este Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii, iar conform acestora, pentru concedii medicale plătite, angajatorilor li s-a decontat o sumă de 270.431 de lei, reprezentând indemnizaţii pentru incapacitate de muncă. În primul semestru al anului 2023, pentru atingerea integrităţii s-au acordat compensaţii în valoare de 60.600 de lei, urmaşii victimelor accidentelor de muncă beneficiind de despăgubiri în caz de deces totalizând 169.692 de lei, cu menţiunea că despăgubirea este echivalentul a patru salarii medii brute pe economie, salariu în valoare de 6.789 de lei pe lună, la această dată. Potrivit analizei citate, pe 30 iunie 2023 în evidenţa Casei Judeţene de Pensii Suceava erau în plată 90 de pensionari de invaliditate ca urmare a unor accidente de muncă şi 27 pensionari de invaliditate ca urmare a bolilor profesionale, totalul achitat pentru pensiile de invaliditate cu pricina fiind de 841.618 de lei. În perioada la care facem referire, în cazurile de deces cauzate de accidente de muncă ori de boală profesională, 160 de persoane au beneficiat de pensie de urmaş, însumând 815.753 de lei. Tot cu acelaşi prilej s-a reliefat că, în primul semestru al anului 2023, cheltuielile pentru sistemul de accidente de muncă şi boli profesionale au însumat 2,31 de milioane de lei, 2,22 de milioane de lei reprezentând cheltuieli cu asistenţa socială; 19.378 de lei fiind cheltuieli cu bunuri şi servicii, iar 71.516 de lei cheltuieli de personal. În  ceea ce priveşte cheltuielile de 2,22 de milioane de lei cu asistenţa socială, din acest total 1,76 de milioane de lei reprezintă pensii; 228.532 de lei sunt indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, 143.920 de lei-ajutoare pentru urmaşi, iar 84.990 de lei reprezintă prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală. La şedinţa Consiliului Tripartit Consultativ au participat reprezentanţi ai ANAF, sindicatelor, IMM şi organizaţiilor patronale din judeţul Suceava.

Sucevenii pot investi în titluri de stat cu dobânzi de până la 7,20% 

> Acestea „oferă siguranţă, au randament competitiv, nu se impozitează şi pot fi uşor accesate”, arată Oana Violeta Apetrea, purtător de cuvânt al AJFP

Sucevenii pot investi în titlurile de stat Tezaur, cu maturităţi de 1 şi 3 ani şi cu dobânzi anuale de 6,30% şi, respectiv, de 7,20%, anunţă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea,    titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi se prezintă în formă dematerializată. Până pe 17 august 2023, titlurile de stat pot fi cumpărate online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Până pe 18 august 2023, titlurile de stat sunt disponibile la sediul unităţilor Trezoreriei statului, iar până pe 17 august, în mediul urban, şi până pe 16 august, în mediul rural, titlurile vor putea fi achiziţionate de la  subunităţile poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune, titlurile de stat fiind transferabile şi răscumpărabile în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri, aceştia având posibilitatea anulării subscrierilor efectuate, însă numai în perioada de subscriere. Pot cumpăra titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, veniturile obţinute nefiind impozabile. „Titlurile de stat oferă siguranţă, au randament competitiv, nu se impozitează şi pot fi uşor accesate”, arată Oana Violeta Apetrea, purtător de cuvânt al AJFP Suceava. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor de pe urma emisiunii de titluri de stat vor lua calea finanţării deficitului bugetar şi refinanțării datoriei publice.

În dificultate fiind

Încă 18 comune şi oraşe sucevene cer ajutor financiar din Fondul de rezervă 

> La începutul lunii iulie, 24 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava au primit sprijin bănesc de urgenţă din vistieria judeţeană

Din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava o sumă de 4,1 de milioane de lei va fi repartizată, la rectificare, către 18 unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţie de extremă dificultate. Repartizarea va fi supusă aprobării deliberativului judeţean, în şedinţă ordinară lunară, în cauză fiind primării din două oraşe şi 16 comune care, având probleme de natură financiară, au apelat la sprijinul executivului judeţean. Conform proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al judeţului Suceava, 350.000 va primi oraşul Broşteni, în timp ce oraşul  Solca se va alege cu 20.000 de lei. În rândul comunelor, suma de 350.000 de lei va ajunge la Moara, iar câte o sumă de 250.000 de lei ar urma a fi îndreptată înspre comunele Moldoviţa, Ostra, Sadova, Siminicea, Serbăuţi şi Vatra Moldoviţei. Comunele Boroaia, Drăguşeni, Frumosu, Grămeşti, Hânţeşti, Hârtop şi Moldova Suliţa ar putea beneficia din Fondul de rezervă de câte 200.000 de lei, în ce câte 150.000 de lei ar lua calea comunelor Straja şi Voitinel. În aceeaşi şedinţă, consilierii judeţeni ar trebui să aprobe acordarea, cu titlul de ajutor financiar, a unui total de 53.500 de lei, pentru 10 persoane aflate, de asemenea, în situaţii de extremă dificultate. Reamintim că, în şedinţa extraordinară de la începutul acestei luni, o sumă de 7,99 de milioane de lei a fost distribuită la 24 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, aflate în situaţie de extremă dificultate. În cauză au fost o primărie de municipiu, trei de oraşe şi 20 de comune. În baza principiului solidarităţii, prevăzut de Legea nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, din Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Judeţean pot fi alocate sume „unor persoane şi unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate”.

Tarife de parcare majorate pentru autoturismele pasagerilor Aeroportului Ştefan cel Mare

> Majorarea acestora survine creşterii traficului de pasageri, operării de noi destinaţii şi „gradului de ocupare tot mai mare” a parcării

Regia Autonomă Aeroportul Ştefan cel Mare majorează tarifele pentru folosirea parcării din preajma unităţii aeroportuare, un proiect de hotărâre în acest sens figurând pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean. Faţă de taxele de parcare aprobate prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 304 din 2022, prin proiectul de hotărâre supus analizei şi dezbaterii plenului deliberativului, taxele pentru prima şi două oră de parcare se menţin la nivelul de 5 lei. Pentru intervalul care depăşeşte a doua oră, taxa se majorează de la 1 leu la 2 lei pentru fiecare oră de parcare. De asemenea, tariful pentru pierderea tichetului creşte de la 300 de lei la 400 de lei. „Având în vedere extinderea parcării destinată autoturismelor pasagerilor până la 240 de locuri, precum şi constrângerile de spaţiu din perimetrul aeroportuar, unde există nu există spaţii de parcare amenajate sau nu pot fi amenajate asemenea spaţii” propuse sunt şi abonamentele lunare pentru acces individual. Acestea vizează partenerii contractuali ai Aeroportului, societăţile care desfăşoară activităţi comerciale în cadrul Regiei urmând a achita 100 de lei pe fiecare număr de înmatriculare. Abonamentul lunar pentru firmele rent-a-car titulare de contract,  vor achita 350 de lei pe fiecare permis de parcare, în timp ce societăţile care prestează acelaşi tip de serviciu, dar nu sunt titulare contract, vor achita un abonament în valoarea de 700 de lei pe lună şi de permis de parcare. Plata va fi făcută în avans, până în ultima zi a lunii în curs (pentru luna următoare de folosire), abonamentul nefiind „fracţionabil” sau transmisibil. „Luând în considerare creşterea traficului de pasageri, datorită deschiderii bazei operaţionale şi operării de noi destinaţii, faptul că taxa pentru parcare devenit sursă de importantă de venituri totale ale Regiei, precum şi gradul de ocupare tot mai mare, se impune majorare a taxei de parcare” se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.    

La Colegiul Naţional Petru Rareş

Corpul de clădire cu săli de clasă şi laboratoare va fi gata până la sfârşitul anului

> Acestea vor fi ocupate de 140 de elevi de gimnaziu,  proiectul incluzând achiziţionarea de mobilier şi dotări aferente activităţii didactice

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a informat, ieri, că   se lucrează intensiv la realizarea clădirii noi pentru clasele de gimnaziu din cadrul Colegiului Naţional Petru Rareş. „Aici se vor muta copiii din învăţământul gimnazial înscrişi la Colegiu. Am convingerea că vom finaliza lucrările până la sfârşitul anului 2023, iar cei 140 de elevi de gimnaziu se vor muta în şcoală nouă” a punctat edilul-şef sucevean. Contractul cu finanţare europeană aferent proiectului de construire, la Colegiul Naţional Petru Rareş din reşedinţa de judeţ, a unui corp de clădire cu săli de clasă şi cu laboratoare pentru gimnaziu, a fost parafat la începutul lunii octombrie 2021. Valoarea investiţiei este de 6,26 de milioane de lei, proiectul fiind declarat eligibil în cadrul Axei 10 a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Acesta include, printre altele, edificarea unui corp de clădire cu destinaţie săli de clasă şi de laboratoare pentru gimnaziu, cu parter şi 4 etaje, realizarea instalaţiilor şi reţelelor de utilităţi, achiziţionarea de mobilier şi dotări aferente activităţii didactice. „De asemenea, se lucrează bine la reabilitarea energetică, prin PNNR, a cantinei-internat de la aceeaşi şcoală” a ţinut să mai precizeze Ion Lungu, primarul Sucevei. Contractul de lucrări pentru „Creşterea eficienţei energetice a cantinei-internat” a Colegiului Naţional Petru Rareş Suceava a fost semnat în prima decadă a lunii martie 2023. Câştigătorul competiţiei a fost societatea comercială SUCT Suceava, valoarea contractului fiind de 5,84 de milioane de lei fără TVA, iar durata de executare a lucrărilor de 12 luni.

 

Instruiri cu asistenţii persoanelor cu handicap grav

> 25 dintre aceştia urmează a frecventa inclusiv forme de instruire organizate de Agenţia Judeţeană Plăţi şi Inspecţie Socială

Direcţia de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria municipiului Suceava va organiza  sesiuni de instruire a asistenţilor persoanelor cu handicap grav. Aceasta în conformitate cu Legea nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care, la  art. 38, lit. prevede, că asistenţii personali au obligaţia de a participa, o dată la 2 ani, la o instruire organizată de angajator, în cazul nostru de Primăria Suceava. Periodic, cu ocazia vizitelor şi verificărilor la domiciliul asistenţilor persoanelor cu handicap grav, specialiştii Direcţiei de Asistenţă Socială au înmânat acestora materiale informative referitoare la legislaţia din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap, obligaţiile şi drepturile asistentului personal, cât şi la sănătatea şi securitatea în muncă. De asemenea, distribuite au fost broşuri cu instrucţiuni de acordare a primului ajutor medical în caz de hemoragii, fracturi, luxaţii, entorse, contuzii etc. „Pentru perioada următoare (...) vom avea în vedere şi varianta ca instruirea să se efectueze în colaborare cu furnizori autorizaţi” se subliniază în informarea Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria municipiului Suceava, în care se reliefează că, în conformitate cu un proiect al Ministerului Muncii, 25 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav urmează a frecventa forme de instruire organizate de  Agenţia Judeţeană Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS).

 

Primăria Suceava a adunat datorii de 5 milioane de lei

> Aceasta în condiţiile în care, la finele primului trimestrul al anului, municipiul reşedinţă a „trecut prin zero”, în ceea ce priveşte plata facturilor restante la serviciile şi bunurile necesare bunei funcţionări a administraţiei publice locale

În primele două trimestre ale anului 2023, plăţile totale făcute din vistieria municipiului Suceava s-au ridicat la 257,572 de milioane de lei, gradul de realizare, în raport cu cheltuielilor planificate pentru această perioadă, fiind de 38,18%. Aşa se concluzionează într-o analiză a execuţiei bugetelor reşedinţei de judeţ, în care se evidenţiază că, dacă la secţiunea de funcţionare plăţile au fost de 66,16%, la secţiunea de dezvoltare acestea au avut un nivel de numai 19,42%. Acest din urmă relativ scăzut nivel este cauzat, în principal, de „proiectele depuse de municipiul Suceava, aferente Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”. „Pentru aceste proiecte, ca şi pentru celelalte proiecte finanţate din fonduri europene nermabursabile, au fost prevăzute credite de angajament şi creditele de angajament necesare finanţării acestora” se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind execuţia bugetelor municipiului Suceava. În volumul cheltuielilor făcute în primul semestru al anului 2023, capitolul „Transporturi” se evidenţiază cu o pondere de 20,81%, cea mai mare parte luând calea implementării proiectelor cu fonduri europene. „Învăţământul” se remarcă cu 18,46% (preponderent cu bunuri şi servicii), „Protecţiei mediului”, respectiv salubrităţii urbane, inclusiv investiţiilor, revenindu-i 10,74%. Capitolul „Cultură, recreere şi religie” a avut parte de o cotă de 10,43% din totalul cheltuielilor din prima jumătate a anului în curs. La secţiunea de funcţionare, pe 30 iunie 2023 veniturile încasate au ajuns la 179,158 de milioane de lei, în timp ce plăţile au însumat 179,126 de milioane de lei. Astfel, valoarea plăţilor restante, respectiv a sumelor datorate şi neachitate, depăşind termenele de plată, potrivit contractelor şi facturilor, totalizează 5,09 de milioane de lei. Aceasta în condiţiile în care, la finele primului trimestrul al anului 2023, municipiul Suceava trecuse - conform primarului Ion Lungu - „prin zero”, în ceea ce priveşte plata facturilor restante la serviciile şi bunurile necesare bunei funcţionări a administraţiei publice locale.   

 Creştere a numărului asistenţilor persoanelor cu handicap grav

> Potrivit Direcţiei de Asistenţă Socială, gradul de rudenie cu persoana asistată are o pondere mare în rândul asistenţilor personali, ceea ce subliniază caracterul familial al serviciilor

La sfârşitul primului semestru al anului 2023, în evidenţele  Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria municipiului Suceava figurau 346 de asistenţi ai persoanelor cu handicap grav, dintre care 233 pentru adulţi, iar 108 pentru minori. La începutul anului, în scripte erau înregistraţi 334 de asistenţi personali, în intervalul trecut perfectate fiind 25 de contracte noi de muncă. În aceeaşi perioadă, au încetat 13 contracte de muncă, 8 dintre ele în favoarea indemnizaţiei acordate persoanei cu handicap grav. Încă 3 contracte au fost desfăcute ca urmare a decesului persoanei asistate, un contract de muncă a expirat, iar un altul a încetat pe motiv de pensionare. În conformitate cu prevederile Ordinului comun din 2002 al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice, persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal. „În situaţia încetării contractelor de muncă, bolnavii beneficiază de indemnizaţia de însoţitor. Chiar şi aşa se observă o uşoară creştere a numărului total de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia fiind cu 12 mai mulţi. De remarcat este faptul că gradul de rudenie cu persoana cu handicap grav are o pondere mai mare în rândul asistenţilor personali ai acestora, ceea ce subliniază caracterul familial al serviciilor prestate de această categorie profesională” se reliefează în informarea Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria municipiului Suceava. Conform reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia bolnavul cu handicap grav domiciliază.             

 

Cantina de ajutor social din Suceava intră în lucrări de modernizare

> Valoarea proiectului este de 1,176 de milioane de lei, cu o durată de implementare de 26 de luni de la semnarea contractului de finanţare

Cantina de ajutor social de strada Petru Rareş din municipiul Suceava va face obiectul lucrărilor de creştere a eficienţei energetice. Conform unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local, obiectivul general al investiţiei îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a clădirii în care funcţionează Cantina de ajutor social, prin implementarea unui sistem integrat de monitorizare, control şi reducere a consumului de energiei.  Valoarea totală a investiţiei este calculată la 1,176 de milioane de lei, inclusiv TVA.  Durata de implementare a proiectului este de 26 de luni de la semnarea contractului de finanţare, dintre care 12 luni pentru execuţia efectivă a lucrărilor.  La imobilul amintit se vor face lucrări de reabilitare termică a elementelor anvelopei, clădirea urmând a fi echipată şi cu staţii de încărcare a acumulatorilor autovehiculelor electrice. Scopul principal al măsurilor de reabilitare şi de modernizare este cel de reducere a consumurilor de energie pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde consum, cu asigurarea condiţiilor de microclimat confortabil”. Finanţarea este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta C5-Valul renovării, Axa 2-Schema de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădirii publice, Operaţiunea B2-Renovareaenergetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice. Finanţarea prin PNRR este 100% din valoarea eligibilă a proiectului fără TVA. Din bugetul Primăriei Suceava sunt asigurate doar cheltuieli neeligibile de 230.847 de lei.

 

Comparativ cu primele două trimestre din 2022

Încasări mai mari cu 43 de milioane de lei la bugetul Sucevei

> Se constată o îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor proprii, la toate capitolele, se arată în raportul privind execuţia bugetelor municipiului

Încasări de totale de 257,609 de milioane de lei s-au făcut la bugetul local al Sucevei în primele 6 luni ale anului 2023. Aşa  se rată într-o analiză a execuţiei bugetelor municipiului Suceava, în care se evidenţiază că, până pe 30 iunie, gradul de realizare a veniturilor planificate, determinat ca raport procentual între veniturile totale încasate şi veniturile totale programate pentru trimestrul al II-lea, a atins de 39,15%. Veniturile au fost realizate în proporţie de 66,18% la secţiunea de funcţionare a bugetului, respectiv la nivelul de 20,17%, la secţiunea de dezvoltare. „Se observă o creştere a gradului de realizare a veniturilor secţiunii de dezvoltare, urmare a demarării unor proiecte de investiţii finanţate din fonduri europene nerambursabile, prin PNRR. Pentru aceste proiecte au fost prevăzute venituri în baza principiului echilibrului bugetar, respectiv venituri egale cu cheltuieli, venituri care vor fi încasate ulterior, pe măsura derulării proiectelor” se subliniaază în referatul privind aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava pentru trimestrul al II-lea din anul 2023. În ceea ce priveşte veniturile proprii, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit, în primele două trimestre ale anului 2023 s-a încasat suma de 182,503 milioane de lei, cu 43,08 milioane de lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2022. „Constatăm o îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor proprii la toate capitolele, respectiv la impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote din impozitul pe venit” se  reliefează în referatul privind aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava pentru trimestrul al II-lea din anul 2023.      

 O sută de eco-insule digitalizate, amenajate pe raza municipiului Suceava

> Valoarea proiectului este de 10,86 de milioane de lei, durata de implementare a proiectului fiind de 10 luni

În municipiul Suceava urmează a fi realizate 100 de insule ecologice, fiecare insulă ecologică va deservi  200 de apartamente. Acestea vor fi amplasate în zonele dintre blocuri, în vederea colectării separate a deşeurilor din hârtie şi carton, deşeurilor metalice, deşeurilor din sticlă, deşeurilor biodegradabile şi deşeurilor reziduale. „Necesitatea de implementare a proiectului este dată de nevoia de accelerare a procesului de extindere şi modernizare a sistemelor de gestionare a deşeurilor în România, cu accent pe colectarea separată, pe măsurile de prevenire, reducere, reutilizare şi valorificare, în vederea conformării la directivele europene şi tranziţia la economia circulară” se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local. Finanţarea nerambursabilă este obţinută în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), contractul pentru construirea de insule digitalizate în municipiul Suceava fiind semnat pe la sfârşitul lunii februarie 2023. Scopul proiectului  este creşterea gradului de colectare selectivă, trecerea la colectarea pe 5 fracţii şi aplicarea principiului „Plăteşte pentru cât arunci”. Operarea insulelor ecologice digitalizate supraterane va reveni asocierii dintre societăţile comerciale Diasil Service şi Ritmic Com. Valoarea proiectului este de 10,86 de milioane de lei, durata de implementare a roectului fiind de 10 luni. „Dotările eco-insulei vor contribui la păstrarea evidenţei gestiunii deşeurilor şi strângerii informaţiilor necesare pentru predarea rapoartelor către autorităţile de mediu, precum şi pentru promovarea principiului <Plăteşte cât arunci >” se subliniază în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre semnat de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi.

 

Primăria Suceava este pregătită să „atace” finanţările Programului „100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030”

> „Municipiul Suceava se află printre cele trei unităţi administrativ-teritoriale din România cu şanse reale de a primi sume suplimentare, alături de Cluj Napoca şi Sectorul III din Bucureşti” arată primarul Ion Lungu

Săptămâna viitoare, conducerea Primăriei Suceava avea „întâlnirea finală” cu reprezentaţii Urban Scop Bucureşti,  firma de consultanţă din cadrul Programului „100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030”. Anunţul a fost făcut de către primarul Ion Lungu, care precizează că intenţia fermă este cea de semnare, în luna septembrie, cu reprezentaţii Comisiei Europene, a contractului Climatic City. „Avem pregătită o serie de proiecte, şi există şanse reale ca - după încheierea contracului - să primim sume speciale cu această destinaţie. Sper să reuşim acest lucru în luna septembrie, prioritatea pentru Primărie fiind asigurarea energiei verzi” a evidenţiat şeful municipalităţii sucevene. Lungu precizează că printre proiectele pentru care se vrea obţinerea de finanţare sunt cele referitoare la amenajarea unui parc fotovoltaic la sediul Diviziei electrice a societăţii Transport Public Local, cât şi a unui parc fotovoltaic flotant la fostul lac de acumulare Dragomirna, proiect propus de consilierul Dan Nichiforel (USR). „Sigur, este o problemă cu lacul Dragomirna, care nu este al nostru,  dar care  trebuie a fi concesionat de la Apele Române. Am avut o discuţie pe această temă şi cu domnul Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care sprijină aceste propuneri, astfel încât să se poată produce cantităţi importante de energie verde” arată primarul. Edilul-şef sucevean mai enumără propunerile de proiecte vizând producerea naturală de energie electrică pentru consumul administraţiei publice locale; creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale; reabilitarea sistemului de distribuire a agentului termic; centrul operaţional integrat de management al iluminatului public; utilizarea de soluţii moderne de reciclare pentru gestionarea deşeurilor; realizarea unui sistem de „co-digestie” la staţia de epurarea a apelor uzate a ACET Suceava, cât şi revitalizarea spaţiilor publice existente şi crearea de noi spaţii pietonale; „Suntem decişi să finalizăm această strategie, să o votăm în Consiliul Local, după care să depunem aplicaţia la Comisia Euroeană, să putem semna acest contract Climatic City. Am avut discuţii şi la ADRNE, iar municipiul Suceava se află printre cele trei unităţi administrativ-teritoriale din România cu şanse reale de a primi sume suplimentare, alături de Cluj Napoca şi Sectorul III din Bucureşti, în cadrul Programului <100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030>” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Două centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice funcţionau fără autorizare pe linie sanitară veterinară

>În urma neregulilor descoperite pe durata , inspectorii DSVSA au dat amenzi de peste 202.000 de lei, 29 de avertismente şi au confiscat 45 kg de produse alimentare necorespunzătoare 

În perioada 10-15 iulie, trei echipe de control ale Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentenlor, împreună cu alte instituţii de control de pe raza judeţului Suceava, au efectuat controale în centrele rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, centrele rezidenţiale persoanele persoanelor adulte cu dizabilităţi, cât şi în centrele rezidenţiale pentru copii. Dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al adjunct al instituţiei sucevene, informează că verificate au fost 101 de instituţii din categoria celor amintite, dintre care 11 erau închise, neavând beneficiari, şi în care nu se prepara hrană destinată persoanelor cu nevoi speciale. Inspectorii DSVSA a verificat, de asemenea, 38 de centre şi de case de tip familial pentru copii, 27 de centre pentru persoane vârstnice şi 25 de centre pentru persoane cu dizabilităţi. Dr. Corneanu face cunoscut că verificările s-au lăsat cu 20 de sancţiuni contravenţionale, entităţile controlate fiind amendate cu total de 202.000 de lei. Printre deficienţele depistate se numără depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare, etichetarea necorespunzătoare a acestora din urmă, documente de a sănătate neactualizate ale personalului care lucrează în centrele în cauză, dar şi neasigurarea de condiţii igienice în spaţiile de preparare şi depozitare. Pe lângă cele deja menţionate, inspectorii sanitari veterinari au dat 29 de avertismente scrise şi de avertismente verbale, confiscată fiind o cantitate de 45 de produse alimentare necorespunzătoare. „Pentru lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară, respectiv a autorizării din punct de vedere sanitar veterinar, la două unităţi, respectiv la două centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, s-au stabilit termene de remediere de 14 zile, acestea urmând a fi recontrolate la data expirării termenelor” a declarat dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.       

Sancţiuni la plata subvenţiilor pentru fermierii care îşi incendiază miriştile

> Dacă arderea are cauze necunoscute, pentru a nu fi sancţionaţi, agricultorii trebuie să prezinte, în acest sens, dovezi de la pompieri sau Poliţie

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor. Atenţionarea este lansată Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava, interdicţia vizând incendierea paielor de cereale păioase, vrejilor de plante proteice şi vrejurilor de cartofi, cocenilor de porumb, tulpinilor de floarea-soarelui şi tulpinilor de rapiţă, inclusiv a ierbii rămase după cosirea pajiştilor temporare. Pentru a asigura respectarea prevederilor respective, APIA a încheiat un protocolul de colaborare cu Comisariatul Judeţean al Gărzii de Naţională de Mediu şi cu Inspectoratul Judeţean şi pentru Situaţii de Urgenţă Bucovina, în baza acestuia părţile respective angajându-se să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control. Conform APIA, începând cu anul de cerere 2023 sunt puse în aplicare normele  de condiţionalitate privind plăţile directe, intervenţiile şi măsurile pentru dezvoltare rurală, instituţia suceveană informând că fermierii că în cazul nerespectării acestora riscă  sancţiuni legare de încasarea plăţilor. „În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea are cauze necunoscute, pentru a nu fi sancţionaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul Judeţean al APIA la care au depus cererea, copia procesului verbal de intervenţie întocmit de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de aceştia la secţia de Poliţie pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte şi copia documentului  de soluţionare a sesizării făcute” pune în vedere, printr-un comunicat de presă, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava.
 

 

Primăria depune proiectul de 20 de milioane de euro al parcului fotovoltaic din Lunca Suceavei

> „Vom produce energie curată, regenerabilă” declară primarul Ion Lungu, subliniind că pacesta va avea o durată de viaţă de minimum 20 de ani  

Proiectul Parcului fotovoltaic al municipiului Suceava este în aşteptarea lansării sesiunii  de depunere a cererilor de finanţare la Ministerul Energiei, a informat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. „Am întocmit fişa proiectului şi vom depune documentaţia la Ministerul Energiei. Am avut o discuţie cu domnul ministru Sebastian Burduja, cu care stau mereu în contact. Vom vedea când se va deschide apelul, astfel încât să putem depune proiectul în cauză. Acesta este destul de mare, în valoare de 20 de milioane de euro”  arată edilul-şef sucevean. Investiţia în Parcul fotovoltaic urmează a fi materializată pe 32,21 de hectare, respectiv pe 85.784 de metri pătraţi din Salcea şi 464.567 de metri pătraţi din Ipoteşti, pe malul râului Suceava, în zona fostei Centrale Electrice de Termificare (CET). Valoarea vizată a finanţării este de 104,854 de milioane de lei (fără TVA), cu o durată de execuţie de 24 de luni. Producţia de energie electrică poate acoperi necesarul de consum pentru iluminatul public, unităţile de învăţământ, clădirile publice, cât şi cel necesar funcţionării transportului public electric de călători din municipiul Suceava. „Este un proiect important, un proiect de energie verde. Acest proiecte de parcuri fotovoltaice sunt la modă, atât la noi în România, cât şi în Europa. Vom produce energie curată, regenerabilă, cu o reducere semnificativă a facturilor. Vom folosi acest parc fotovoltaic, ca energie produsă cu o amprentă scăzută de carbon. Ţinta noastră este de a asigura iluminatul public în oraş, la toate clădirile municipalităţii, la sediul Primăriei şi în şcoli, iar măsura în care este posibil şi în transportul electric” a precizat Ion Lngu, menţionând că parcul fotovoltaic va avea o durată de viaţă de minimum 20 de ani. Puterea totală instalată va fi de 19.928 de MW, producţia de energie electrică urmând a fi descărcată în sistemul energetic naţional.

 

Un ofertant pentru amenajarea sensului giratoriu de la baza cartierului Obcini  

> Suprafaţa verde din zona intersecţiei Căii Obcinilor cu Bulevardul 1 Mai şi Bulevardul 1 Decembrie 1918 va fi  extinsă cu 895 de metri pătraţi

Primăria Suceava a înregistrat o firmă ofertantă la licitaţia pentru amenajarea sensului giratoriu de la intersecţia Căii Obcinilor cu Bulevardul 1 Mai şi Bulevardul 1 Decembrie 1918. Este vorba despre societatea comercială Florconstruct Suceava, valoarea lucrărilor fiind de 4,86 de milioane de lei. „Sper să fie o ofertă eligibilă, să putem demara lucrările”  a spus primarul Ion Lungu. Lucrările au în vedere reconfigurarea intersecțiilor și sistematizarea circulației rutiere și pietonale, pentru asigurarea fluidizării circulației; reamenajarea zonelor verzi; îmbunătăirea locală a sistemului de iluminat public stradal şi a evacuării apelor pluviale din zona intersecţiei; introducerea în subteran a reţelelor aeriene amplasate pe stâlpii de iluminat, precum şi îmbunătățirea accesului la rețeaua de drumuri şi la agenţii economici din vecinătate. Intervenţiile se vor concretiza în „diminuarea surselor de poluare, îmbunătăţirea calităţii mediului şi în dezvoltarea zonei, atât din punct de vedere economic, dar şi turistic şi social. Suprafaţa verde din zona intersecţiei Căii Obcinilor cu Bulevardul 1 Mai şi Bulevardul 1 Decembrie 1918 va fi  extinsă cu 895 de metri pătraţi. La această dată, suprafaţa zonelor verzi este de 3.170 de metri pătraţi, iar suprafaţa zonelor verzi rezultate în urma investiției va fi de 4.065 de metri pătraţi.

 

În cartierul George Enescu

Mansardă cu 6 săli de clasă şi sală de gimnastică la Şcoala Gimnazială nr.8   

Au început lucrările la mansarda Şcolii Gimnaziale nr.8 din cartierul George Enescu al municipiului Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. „S-a montat structura metalică, iar în perioada următoare se va închide acoperişul. Constructorul ne-a asigurat că acest lucru se va întâmpla într-o lună de zile, după care se va trece la partea de compartimentări şi la cea de finisaje. Este o lucrare importantă a Primăriei, la o şcoală importantă din oraşul nostru, la care se solicită înscrieri pentru tot mai mulţi copii” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei, subliniind că intervenţii similare au avut loc şcolile gimnaziale nr. 11 şi nr. 10 din cartierul Burdujeni. Contractul a fost semnat pe 31 ianuarie 2023 cu firma de construcţii Con Bucovina, valoarea lucrărilor fiind de 4,97 de milioane de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată (TVA) de 944.477 de lei. Mansarda va avea 6 săli de clasă, două grupuri sanitare, birou pentru materiale didactice şi o sală multifuncţională. Aceasta din urmă, cu suprafaţă de 170 de metri pătraţi şi o capacitate de maximum 135 de locuri, va avea inclusiv destinaţia de sală de gimnastică, sală de festivităţi şi de cursuri interdisciplinare.     

 În prima jumătate a anului 2023

Judeţul Suceava şi-a acoperit doar 7 la sută din necesarul de finanţare

>Eliminând cotele defalcate din bugetul de stat, din veniturile totale de 256,877 de milioane de lei, încasările din surse proprii  au fost de numai 18,172 de milioane de lei

>Plăţile pentru funcţionarea Consiliului Judeţean reprezintă 77,75% din totalul cheltuielilor, diferenţa de doar 22,25% reprezentând sume cheltuite cu dezvoltarea

Judeţul Suceava şi-a realizat aproape 77% din bugetul programat pentru perioada trecută din anul 2023. Aşa rezultă din informarea referitoare la execuţia bugetului local la sfârşitul trimestrului al doilea al anului în curs, postată pe pagina web oficială a Consiliul Judeţean. Potrivit sursei citate, pe data de 30 iunie, veniturile totale încasate la bugetul local al judeţului au ajuns la 256,877 de milioane de lei, faţă de 234.443 de milioane de lei venituri totale programate, gradul de realizare fiind de 76,81%. În cadrul acestora, veniturile proprii realizate au fost de 77,004 de milioane de lei din totalul de venituri proprii programate de 63,685 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 120,91%, însemnând o depăşire de 20,91%. În totalul veniturilor încasate la bugetul local al judeţului Suceava, veniturile proprii deţin o pondere de 29,98%, indicatorul revelând gradul de finanţare din această sursă de venituri. Însă, dacă eliminate sunt cotele defalcate din bugetul de stat, încasările din surse proprii în primele 6 luni ale anului 2023 sunt de aproximativ 18,172 de milioane de lei, ceea ce, potrivit analizei citate, înseamnă un grad de autofinanţare de numai 7,07%. Pe partea de cheltuieli a bugetului local al judeţului Suceava, din totalul de 207,778 de milioane de lei plăţi făcute în cel dintâi semestru al anului 2023, cu funcţionarea Consiliului Judeţean şi a instituţiilor subordonate s-au cheltuit 161,540 de milioane de lei, reprezentând o pondere de 77,75% din totalul aprobat. În dreptul secţiunii de dezvoltare a bugetului local al judeţului Suceava, plăţile efectuate au avut valoarea de 46,230 de milioane de lei, acestea deţinând 22,25% din totalul de 207,778 de milioane de lei. În cadrul secţiunii de funcţionare, diferenţa dintre veniturile încasate şi plăţile efectuate plus plăţile restante este de 44,165 de milioane de lei. În cazul secţiunii de dezvoltare, respectiva diferenţă este de 4,933 de milioane de lei. Conform Legii nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, ordonatorii principali de credite ai instituţiilor publice locale au obligaţia publicării indicatorilor amintiţi pe pagina de internet a unităţilor administrativ-teritoriale.