31 august 2009


Doi comercianţi suceveni au pus în consum pastă de mici cu carne de cal
· Sanitar-veterinarii suceveni au confiscat marfa şi au dat celor în neregulă câte o amendă de 1000 de lei

Inspectorii sanitar-veterinari suceveni au depistat doi agenţi economici care scoteau la vânzare pastă de mici cu carne de cabalină. În urma unor sesizări în acest sens, lucrătorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au verificat operatorii economici care produc, depozitează, distribuie şi valorifică pastă de mici şi carne tocată pe teritoriul judeţului Suceava. „Din 21 de probe examinate în vederea determinării speciei de la care provine carnea, prin metoda de sero-precipitare în gel de agar, s-a detectat prezenta de carne de cal în 2 probe”, declară şeful DSVSA, dr. Petrea Dulgheru. Este vorba despre cele găsite la Romică Maluş din Botoşani şi la societatea comercială Movili Com, Liteni, dr. Dulgheru precizând că întreaga cantitate de carne găsită la faţa locului a fost confiscată şi că respectivii comercianţi s-au ales cu câte o amendă de căte 1000 lei fiecare.

Drumul modernizat Benea-Moldova Suliţa, completare a strategiei de deschidere înspre Ucraina
Autorităţile judeţene sucevene au recepţionat lucrările de reabilitare a drumului judeţean Benea-Moldova Suliţa. „Acest drum completează strategia noastră de deschidere către Ucraina pe zona Cîmpulung Moldovenesc”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, adăugând că, în 3 săptămâni, vor fi încheiate şi intervenţiile la drumul judeţean Climăuţi-Frătăuţii Vechi. Investiţia în modernizarea drumului judeţean DJ 175 Benea-Moldoviţa a fost promovată în cadrul Programului PHARE CBC România-Ucraina 2005, aceasta ridicându-se la 1 milion de lei. Obiectivul a fost selectat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice, la data respectivă stabilitatea drumului judeţean suferind din cauza stagnării apei în structura acestuia. Pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, respectiva cale de comunicaţie nu avea capacitate portantă corespunzătoare preluării traficului greu. Printre lucrările la care DJ 175 a fost supus se numără asigurarea stabilităţii terasamentului; consolidarea părţii carosabile; stabilizarea versanţilor şi repararea podurilor şi podeţelor. Execuţia pe cei 3,5 km a durat un an, constructorului fiind societatea comercială „Drumuri şi Poduri” a Consiliului Judeţean.

Pentru noul an şcolar
Manuale folosite şi de 4 generaţii de elevi

· Necesarul de cărţi reclamat de şcoli depăşeşte bugetul alocat judeţului pentru anul şcolar 2009-2010

În vederea asigurării manualelor pentru noul an şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava a încheiat contracte cu 26 de edituri. Conform unei informării a ISJ, pentru cei 85.703 de elevi din clasele I-X, din 229 de şcoli cu personalitate juridică, respectivele edituri vor furniza 161.406 de cărţi. Inspectorul şef Petru Carcalete arată că solicitările au fost înaintate în funcţie de efectivele de elevi şi necesarul din şcoli, precum şi în limitele bugetului de 396.000 lei(3,96 miliarde de lei vechi) alocate anului şcolar 2009-2010. “Întrucât manualele din şcoli sunt utilizate de către mai mult de 4 generaţii de elevi, iar multe prezintă un grad avansat de uzură fizică, necesarul de manuale nu este acoperit calitativ la nivelul judeţului. De asemenea, necesarul estimat de şcoli - pentru ca la toate disciplinele de învăţământ să nu existe lipsuri - depăşeşte bugetul alocat”, subliniază Petru Carcalete. Până în urmă cu mai bine o săptămână, 6 dinte editurile amintite livraseră 100% din cantitatea contractată, 10 edituri până la 60% din aceasta, în timp ce altele 12 au precizat că vor respecta termenul limită de 11 septembrie. În cazul rechizitelor şcolare bugetul prevăzut este de aproximativ 1 milion de lei, cu aceşti bani urmând a fi asigurate 45.046 pachete destinate elevilor.

Fosele septice ale locuinţelor particulare sucevene poluează pânza freatică

· Evacuarea apelor uzate de la unităţile turistice se face prin instalaţii improvizate sau mini-staţii de epurare exploatate necorespunzător, resturile ajungând direct în cursurile de apă
· Într-o serie întreagă de localităţi, sistemele de alimentare cu apă au fost date în folosinţă în absenţa canalizării şi staţiilor de epurare, apele uzate fiind deversate la întâmplare

Sistemul de Gospodărire a Apelor(SGA) Suceava atrage atenţia asupra poluării apelor subterane cu ape uzate provenite de la locuinţe particulare şi unităţi turistice. Şeful instituţiei, Ioan Ungureanu, reliefează că, urmare a dezvoltării socio-economice, în judeţ au fost ridicate locuinţe racordate la reţelele de alimentare cu apă, evacuarea şi colectarea apelor uzate fiind realizată, însă, prin fose septice a căror etanşeitate nu este deloc sigură. În plus, vidanjarea acestora se face cu firme neautorizate, transportul apelor menajere la o staţie de epurare nefiind garantat. Acelaşi fenomen, cu implicaţii grave, este întâlnit în localităţile în care sunt în funcţiune sisteme centralizate de alimentare cu apă, acestea fiind date în folosinţă în absenţa reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare. Chiar dacă prin avizele emise de Sistemul de Gospodărire a Apelor a fost interzisă branşarea imobilelor la alimentarea cu apă, aceasta din urmă fiind prevăzută exclusiv prin intermediul cişmelelor stradale, în majoritatea localităţilor restricţia nu a fost respectată. „În aceste condiţii poluarea apelor subterane este inevitabilă”, relevă Ion Ungureanu. În acelaşi context, directorul coordonator al SGA evidenţiază că, în cele mai dese cazuri, evacuarea apelor uzate de la unităţile turistice se face prin instalaţii improvizate sau mini-staţii de epurare exploatate necorespunzător, resturile ajungând direct în cursurile de apă sau în subsolul construcţiilor. „Sistemul de Gospodărire a Apelor aplică principiul . Astfel, operatorii de apă sau agenţii economici care evacuează ape uzate ale căror încărcare depăşesc limitele maxime admise plătesc penalităţi”, subliniază Ion Ungureanu, adăugând că poluanţii trebuie să se încadreze într-o concentraţie care să nu constituie un potenţial pentru receptorii naturali. În calitate de administrator al reţelei hidrografice a judeţului, SGA monitorizează 38 surse de impurificare.

Paradoxal,
În ciuda crizei, încasările la bugetul consolidat al judeţului au crescut cu 2,6%

· În mod neaşteptat, majorarea vine pe fondul diminuării, prin unele prevederi legale, a cotelor de contribuţii pentru asigurările sociale de stat, de sănătate şi şomaj
În ciuda scăderii economice generale, în primul semestru al anului 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, încasările la bugetul general consolidat al judeţului Suceava au crescut cu 2,6%, adică de la 537,1milioane lei la 551 milioane lei. În mod neaşteptat, conform datelor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, majorarea încasărilor vine pe fondul diminuării, prin prevederi legale, a cotelor de contribuţii la asigurările sociale de stat, sănătate şi de şomaj. Finanţiştii relevă că serviciile de asistenţă a contribuabililor, organizate la nivelul fiecărei structuri administrative teritoriale, depun eforturi semnificative de mediatizare a legislaţiei fiscale şi obligaţiilor ce revin contribuabililor, în scopul îmbunătăţirii comportamentului fiscal al contribuabililor şi sporirii gradului de încasare a veniturilor. Măsura este una care se reflectă în creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi la plată a obligaţiilor fiscale. Astfel, în primul semestru al anului 2009 au fost depuse 197.736 declaraţii fiscale, cu o valoare a debitelor declarată de 637,4 milioane lei, iar prin conformare voluntară s-au încasat 536,2 milioane lei. Faţă de semestrul întâi al anului 2008, gradul de depunere voluntară a declaraţiilor a crescut cu 5,62 %, în timp ce gradul de conformare voluntară la plată s-a redus cu 0,69%. „Motivaţia reducerii acestui indicator se regăseşte în manifestarea efectelor crizei, respectiv în lipsa de disponibilităţi a agenţilor economici”, relevă raportul DGFP.

Firmele sucevene îşi suspendă activitatea pe motiv de criză

· În primul semestru al anului 2009, 1.223 au înaintat solicitări de suspendare temporară a activităţii, bună parte ca urmare a aplicării legislaţiei privind impozitul forfetar
Multe dintre societăţile comerciale din judeţul Suceava au tras pe dreapta, cauza fiind situaţia economică nefavorabilă. Aşa rezultă dintr-o informare a Direcţiei generale a Finanţelor Publice Suceava, potrivit căreia, din numărul total de societăţi comerciale administrate în judeţ, 1.488 au la făcut, la Oficiul Registrului Comerţului, menţiuni de suspendare temporară a activităţii. De remarcat este faptul că, o mare parte din acestea, respectiv 1.223, au înaintat solicitări de suspendare în primul semestru al anului acestui an. „Explicaţia numărului însemnat de menţiuni de suspendare temporară a activităţii poate fi regăsită în manifestarea efectelor crizei economice, dar şi în înregistrarea legală a stării firmei la Registrul Comerţului, pentru unele societăţi care, oricum, nu aveau activitate şi care au fost motivate să îşi înregistreze menţiunea de inactivitate prin intrarea în vigoare a reglementărilor legale privind impozitul minim, începând cu data de mai 2009”, se arată în materialul citat, în care se mai menţionează că 382 de contribuabili sunt declaraţi inactivi prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Potrivit aceleiaşi informări, în primele şase luni ale lui 2009, prin Oficiul Registrului Comerţului au fost înfiinţate 568 societăţi comerciale şi au fost radiate 133. Din punct de vedere al obligaţiilor societăţilor comerciale active, în judeţul Suceava sunt luaţi în evidenţă 15.219 plătitori de impozit pe profit, 2.497 plătitori de impozit pe venitul micro-întreprinderilor şi 14.136 de plătitori de taxă pe valoare adăugată.

30 august 2009


Slabe speranţe pentru un loc de muncă

· Piaţa suceveană a mâinii de lucru este caracterizată prin disponibilizări curente în majoritatea domeniilor de activitate

Şomerii suceveni au puţine şanse să-şi găsească o slujbă. Numărul acestora a depăşit cu 5110 de persoane nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, iar directorul coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ioan Cristian Şologon, spune că dificultăţile de reinserţie a şomerilor sunt amplificate de reducerea cererii de forţă de muncă, în luna iulie 2009 volumul ofertei de posturi vacante ajungând la 64% din cel din luna similară a lui 2008. Dl Şologon arată că, în momentul de faţă, piaţa suceveană a mâinii de lucru este caracterizată prin disponibilizări curente în majoritatea domeniilor de activitate, dar şi prin scăderea cererii de forţă de muncă atât pe plan local, naţional, cât şi internaţional. „Astfel, dacă în perioada martie-mai a anului trecut societăţile cu domenii de activitate sezonieră au reîncadrat integral personalul concediat în sezonul rece, determinând o scădere a intensităţii şomajului, în 2009 aceştia au preluat doar o parte din foştii angajaţi, fără un impact simţitor asupra ratei şomajului”, subliniază Şologon. Şeful AJOFM subliniază că, anul acesta, cei mai mulţi şomeri au fost ocupaţi în construcţii, industria băuturilor, comerţ, fabricarea încălţămintei, tăierea şi rindeluirea lemnului, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, hoteluri şi alte facilităţi de cazare.

Criza obligă agenţii comunitari la performanţă
· Neocuparea a două funcţii de conducere şi a 17 funcţii de execuţie influenţează negativ activitatea Poliţiei Comunitare
Punerea în practică a planului de activitate a Poliţiei Comunitare sucevene este afectată de prevederile legale care interzic noile angajări. Aşa rezultă dintr-o informare a instituţiei, prin care se arată că, la această dată sunt vacante două funcţii de conducere şi 17 funcţii de execuţie. „Demersurile privind angajarea acestora cadre a fost suspendate potrivit unei ordonanţei de guvern, fapt care, din păcate, modul de transpunere a în practică a planului de activitate pe anul în curs”, arată directorul executiv Viorel Horodenciuc. La această dată, Poliţia Comunitară are în structură un total de 141 de persoane, dintre care 113 de agenţi comunitari. Şeful acestora consideră că, date fiind cele menţionate, se impune redimensionarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă. Viorel Horodenciuc arată, de asemenea, că au fost iniţiate demersuri pentru reconfigurarea arhitecturii organizatorice a Poliţiei Comunitare, astfel încât aceasta să corespundă cerinţelor de rodine publică.

Cinci puncte termice modernizate până pe 15 octombrie
Lucrările de modernizare la punctele termice a vor fi încheiate până la 15 octombrie. Cel puţin aşa consideră primarul municipiului Suceava Ion Lungu, care precizează că de vină pentru decalarea intervenţiilor şi împingerea debutului lucrărilor înspre cea de-a treia decadă a lunii august este procedura greoaie de organizare a licitaţiilor. „Am avut discuţii cu constructorii în ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor până la 15 octombrie. Aceasta având în vedere că ordinul de începere a execuţiei s-a dat mai târziu, cu întârziere fiind terminate şi licitaţiile pentru desemnarea firmelor constructoare”, precizează edilul şef. Zilele trecute au intrat în modernizare punctele termice „Obcini nr. 1”, „Zamca 5” şi „George Enescu”, de care se ocupă consorţiul format din Florconstruct Suceava, Aquaterm Botoşani şi Hidroterm Roman. Reabilitările la punctul termic „Tipografie” sunt făcute de Test Prima Suceava, iar la „Cuza Vodă nr. 6” de Loyal Impex Suceava. Primarul Ion Lungu a ţinut să menţioneze că, pe partea de automatizare a instalaţiilor interioare din punctele termice, contractul a fost semnat cu Elsaco Botoşani. Conducerea municipalităţii a dat asigurări că înlocuirea magistralelor de termoficare se va încheia la 1 octombrie, dată de la care sucevenii vor avea, din nou, apă caldă la robinete.
În ciuda crizei,
Bugetul local continuă să finanţeze sportul sucevean
· Zilele acestea, din puşculiţa comună a fost disponibilizată suma de 250.000 de lei, beneficiare fiind mai multe ramuri sportive
Chiar dacă este criză, municipalitatea continuă să aloce fonduri sportului sucevean. Zilele acestea, de la bugetul local a fost disponibilizată suma de 250.000 de lei, beneficiare fiind mai multe ramuri sportive. Astfel, fotbalul şi handbalul se aleg cu câte 100.000 de lei fiecare, în timp ce la celelalte sporturi finanţate de puşculiţa comună se alocă un total de 50.000 de lei.
„Facem în continuare eforturi - deşi este destul de greu - să susţinem activităţile sportive din municipiul Suceava. Încercăm să facem tot ce ne stă în putinţă, atât Consiliului Local, cât şi Primăria, să asigurăm, cât de cât o finanţare rezonabilă a sportului în această perioadă de criză financiară”, subliniază edilul şefi Ion Lungu. Pe de altă parte, de precizat este faptul că Primăria municipiului Suceava va iniţia un proiect de hotărâre de asociere cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea finanţării Clubului Sportiv Municipal Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat că municipalitatea susţine deja - prin finanţare nerambursabilă acordată prin licitaţie de proiecte - toate ramurile sportive de la CSM, chiar dacă acestea nu sunt în subordinea executivului. Dl Lungu a mai precizat că, anul acesta, activitatea sportivă de la Clubul Sportiv Municipal a fost finanţată cu circa 500.000 de lei.

PRM Suceava, 20.000 de semnături pentru candidatura lui Corneliu Vadim Tudor la preşedinţia României

PRM Suceava se pregăteşte pentru manifestarea de amploare de la Bucureşti, din luna septembrie, care este Congresul al V-lea al formaţiunii conduse de tribunul Corneliu Vadim Tudor. Preşedintele judeţean al PRM, Gheorghe Acatrinei spune că, din judeţul Suceava, vor pleca în capitală 240 de delegaţi. Evenimentul survine recentei Conferinţe judeţene de alegeri, în urma exprimării celor 500 de participanţi Dl. Acatrnei fiind reconfirmat în funcţie. Gheorghe Acatrinei iterează că, de asemenea, organizaţia judeţeană a formaţiunii se află în plină febră a strângerii semnăturilor necesare validării candidaturii liderului naţional Corneliu Vadim Tudor la preşedinţia României, din Suceava urmând a pleca la centru între 15.000 şi 20.000 de adeziuni. Totodată, ex-senatorul de Suceava relevă că numărul înscrierilor în Partidul România Mare continuă să crească, acesta fiind singura formaţiune din judeţ care are filiale în toate cele 114 unităţi administrativ-teritoriale şi în jur de 23.000 de membri cu carnet.

28 august 2009


Primăria face pomană bisericilor încă 2,5 miliarde de lei vechi din bugetul local
Municipalitatea suceveană sprijină unităţile de cult de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Zilele trecute, de la bugetul local înspre biserici sucevene a fost îndreptată suma de 250.000 de lei, adică de 2,5 miliarde de lei vechi. Banii au luat calea Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” şi bisericilor „Sfânta Cruce” din cartierul Obcini, „Sfânta Vineri” din cartierul „George Enescu”, „Acoperământul Micii Domnului”, „Sfântul Gheorghe” şi „Sfântul Vasile” din cartierul Burdujeni. Pe de altă parte, în urma demersurilor deputatului PD-L, Ioan Bălan, Ministerul Culturii şi Cultelor a îndreptat înspre Suceava alte 250.000 de lei(2,5 miliarde de lei). „Primăria municipiului Suceava, Consiliul Local şi, personal, am fost întotdeauna de unităţile de cult din municipiul Suceava”, declară şeful administraţiei locale, Ion Lungu. La începutul anului, edilul şef promitea că unităţile de cult de pe raza municipiului Suceava se vor bucura de o importantă susţinere financiară. În bugetul pe 2009, la capitolul „Cultură şi culte” a fost prinse alocări de 1,33 milioane de lei(13,3 miliarde de lei vechi). Suma cea mai consistentă, în valoare de 1 milion de lei(10 miliarde de lei vechi urmează a se îndrepta înspre construirea, reabilitarea sau renovarea bisericilor din capitala de judeţ.

Amenzi de până la de 20 de milioane de lei vechi pentru vânzare ciupercilor la marginea drumului

Desfacerea de ciuperci şi fructe de pădure în condiţii şi spaţii improprii va fi aspru sancţionată. Avertismentul este lansat de directorul coordonator al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru, în urma verificărilor pe această linie făcute pe traseul Suceava-Vatra Dornei. Şeful DSVSA spune că este nemulţumit de ceea ce a constatat cu prilejul controalelor, ciupercile şi fructele culese de localnici din pădurile din prejmă fiind comercializate chiar pe marginea drumului naţional. Dr. Dulgheru spune situaţii de acest gen sunt întâlnite mai ales la Gura Humorului şi Vama, dar şi în alte locuri şi că, în urma unei discuţii cu preşedintele Consiliului Judeţean şi primarii în cauză, s-a decis să se ia măsuri. Astfel, administraţiile locale vor trebui să pună la dispoziţia vânzătorilor spaţii speciale dotate cu mese şi scaune, în timp ce comercianţii îşi vor desface produsele doar din recipiente igienice. Directorul coordonator atenţionează că, dacă în care în zonă nu există asemenea locaţii, comercializarea este permisă doar în pieţele agro-alimentare. Dr. Petrea Dulgheru evidenţiază că persoanele surprinse în neregulă riscă să fie amendate, sancţiunea contravenţională putând ajunge şi până la 2000 de lei(20 de milioane de lei vechi). Recent, şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, promitea că, comerţul ambulant de pe marginea drumurilor europene şi naţionale se va desfăşura în condiţii civilizate. Dl Flutur cerea primăriilor pe raza cărora se oferă, la drum deschis, ciuperci, fructe şi legume de sezon, să amenajeze locuri destinate doar acestui gen de activitate.

PRM Suceava face curăţenie în filialele cu rezultate slabe

Filialele locale ale Partidului România Mare sunt supuse unui proces de reorganizare, informează vicepreşedintele cu probleme organizatorice de la judeţ, Marcel Murariu. Potrivit lui Murariu, vizate sunt, în primul rând, organizaţiile de la Burla, Bechişeşti şi Mălini, revigorări de activitate urmând a avea loc, însă, şi la nivelul altor localităţi cu rezultate mediocre la alegerile euro-parlamentare din iunie anul acesta. Viceliderul PRM Suceava spune că nu este nepărat să cadă capete, dar nu exclude schimbarea din funcţie a unor şefi de filiale codaşe. „Acestea sunt primele măsuri care sunt luate din cauză că rezultatele au fost foarte modeste. Nu mergem în mod automat pe ideea schimbării arbitrare din funcţie, însă acolo unde se impune, îi vom da la o parte pe cei neperformanţi”, subliniază Marcel Muaraiu, adăugând că este adeptul revigorării forţelor. Domnia sa informează organizaţia PRM de la Dumbrăveni are o nouă conducere, preşedinte fiind aleasă asistentul medical Mariana Dan. Măsura survine unei perioade în care la frâiele organizaţiei nu s-a aflat nimeni, acum situaţia revenind la normal. Maercel Murariu a mai ţinut să menţioneze că rândurile PRM Suceava continuă se îngroaşe, în ultima lună
Întârzieri, inconsistenţe şi neconcordanţe la lucrările de modernizare de pe DN 17 Suceava-Vatra Dornei
·
Finalizarea podului de la Gura Humorului este amânată pentru finele lui septembrie, apărările de maluri ale podeţelor de la Cîmpulung Moldovenesc sunt lăsate pe seama primăriei, în timp ce alte amenajări similare de pe traseu nu îşi fac treaba pentru care au fost construite
· În scopul înlocuirii şinelor şi montării unui sistem elastic modern, circulaţia peste calea ferată de la Păltinoasa va fi suspendată miercuri noaptea, traficul greu fiind orientat pe relaţia Cacica
Circulaţia peste trecerea la nivel cu calea ferată de la Păltinoasa va fi închisă, timp de două ore, miercuri noaptea. Măsura este luată pe fondul lucrărilor de schimbarea a şinelor de cale ferată şi de montarea a unor elemente elastice de import, traficul greu urmând a fi deviat pe relaţia Cacica. Intervenţia este parte a modernizării DN 17 Suceava-Vatra Dornei, ieri, într-o întâlnire de la Palatul Administrativ, fiind analizat stadiul execuţiei şi identificându-se soluţii de accelerarea a acesteia. Tot în zonă, participanţii la trafic vor trebui mai dea dovadă de răbdare, întrucât podul de la Gura Humorului, în apropiere, nu va fi redat circulaţiei în zilele următoare, aşa cum se preconiza, ci abia înspre sfârşitul lunii septembrie. La fel, la Vama asfaltatul va fi terminat în a doua parte a lui octombrie, iar la Prisaca Dornei, cu toate că se lucrează, drumul continuă să arate rău. La Cîmpulung Moldovenesc, constructorii de la drumurile naţionale îşi declină responsabilitatea de a amenaja apărări de maluri pentru podeţe, aceştia aruncând pisica în curtea primăriei locale. Legat de acestea din urmă obiective, de-a lungul traseului s-au ivit şi dificultăţi privind sub-travesarea DN 17, preluarea scurgerilor din precipitaţii, precum şi accesul pe terenuri proprietate, în scopul amenajărilor specifice de dirijare a apei. Pe de altă parte, demn de semnalat teste faptul că, la Vatra Dornei, intervenţiile sunt la final, pregătindu-se recepţia finală a obiectivului. De asemenea, de luni va începe marcarea rutieră şi amplasarea mijloacelor de semnalizare verticalăe pe traseul Suceava - Gaura Humorului, pe ruta Gura Humorului-Cîmpulung Moldovenesc acestea nefiind încă aprobate. În cadrul discuţiilor accent s-a pus pe necesitatea înfiinţării, la intrarea pe DN 17, din drumurile judeţene sau comunale laterale, a unor de insule sau benzi de preselecţie, astfel încât să fie evitate accidentele de circulaţie. Potenţiale riscuri trebuie prevenite şi la sensul giratoriu lărgit din zona industrială Şcheia, expuşii fiind atât conducătorii auto, cât şi pietonii.
· Poliţiştii vor aplica amenzi drastice conducătorilor de vehiculele cu tracţiune animală care nu circulă pe drumurile ocolitoare
Marea problemă continuă să fie prezenţa atelajelor hipo pe DN 17. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a solicitat primarilor prezenţi să acceseze fonduri europene sau să identifice alte surse de finanţare pentru construirea de rute ocolitoare, atât pentru căruţe, cât şi pentru tractoare şi maşini agricole. Recomandarea vizează administraţiile din Ilişeşti, Stroieşti, Păltinoasa, Frasin, Vama, dar şi altele, dl. Flutur considerând necesare, de asemenea, gândirea unui sistem de presemnalizare a intersecţiilor cu drumurile de căruţe, instructaje cu căruţaşii, dar şi o hotărâre de consiliu judeţean privind un regulament de circulaţie şi de sancţionare a celor care încalcă restricţiile privind înscrierea pe DN 17. În acelaşi context, organele silvice vor trebui să nu mai elibereze documente de însoţire a material lemnos decât pentru transporturi făcute pe timp de zi. Poliţiştii vor aplica amenzi drastice conducătorilor de atelaje care nu se conformează, cu represalii fiind ameninţaţi şi edilii şefi care nu găsesc alternative pentru vehiculele cu tracţiune animală. „Administraţiile locale trebuie să-şi facă treaba, pentru că nu este plăcut să tot găsim bălegar de cal în plin centrul unei localităţi care, pe deasupra se mai vrea şi turistică”, a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean.

Expropriaţii centurii ocolitoare vor bani şi nu promisiuni
· La Pătrăuţi, proprietarii nici nu vor să stea de vorbă până ce nu ştiu care este cuantumul despăgubirilor, iar la Moara, din cauză că încă nu au primit banii, doi dintre deţinători interzic accesul constructorilor
· Deşi Ministerul Finanţelor şi-a deja acordul la plată, trezoreriile urmează a disponibiliza fondurile doar pe măsură ce se adună bani de la contribuabili
Deţinătorii terenurilor de la Pătrăuţi interzic constructorilor să deschidă lucrările la centura ocolitoare a municipiului Suceava. Proprietarii în cauză, în număr de 80, nu vor să dea „vrabia din mână pe cioara din par”, voind ca, mai întâi, să ştie câţi bani vor primi în schimbul suprafeţelor expropriate. Aspectul a fost semnalat ieri, la o întrevedere a preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, cu reprezentanţii responsabililor din proiect. În cadrul întâlnirii, executanţii au arătat că sunt gata să deschidă şantierul, dar că nu pot nu intra în frontul de lucru din cauza nesoluţionării situaţiei juridice a terenurilor, precum şi a neluării măsurii de expropriere a suprafeţelor afectate. Doar 40 dintre săteni au titluri de proprietate care să permită înscrierea la în cartea financiară, pentru ceilalţi 40 urmând a se elibera titluri provizorii, astfel încât procedurile legale să-şi poată urma cursul. Pe de altă parte, şeful executivului judeţean a cerut consultantului şi firmei de avocatură care se ocupă de expropriere să facă o evaluare cu minimul şi maximul financiar pe care, funcţie de zonă, proprietarii ar urma să îl primească drept despăgubire. Dl Flutur a ţinut să pună în vedere că o altă cale nu există, terenurile trebuind a fi oricum expropriate pe motiv de utilitate public, în conformitate cu prevederile Constituţiei. La Pătrăuţi, executantul de la SSCF Group Colas aşteaptă cu utilajele pe linia de start, inconvenientele întâmpinate urmând a fi rezolvate în săptămâna ce vine.
În ceea ce priveşte şantierul de la Moara, deşi execuţia este în curs, şi aici s-au găsit doi proprietari care se pun în calea lucrărilor, aceştia „făcând gălăgie” că nu şi-au primit în că banii promişi. Situaţia poate fi dezamorsată în zilele următoare, Ministerul Finanţelor dându-şi deja acordul la plată. Probleme apar la trezorerii, acestea urmând a disponibiliza fondurile doar pe măsură ce banii sunt adunaţi de la contribuabili. La Moara, o piedică pare să fie şi conducta de apă care alimentează municipiul Suceava, din sursa de captare Berchişeşti, aceasta trebuind a fi mutată de pe traseul inelului ocolitor. Pentru expropriaţi, prin hotărâre de guvern s-a alocat de 12,1 milioane lei, suma fiind acordată ca acoperire pentru preluarea a 79 de clădiri şi 14,36 hectare de teren de pe traseul rutei. Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina.

27 august 2009


De la 1 septembrie
Val de disponibilizări în rândul bugetarilor suceveni

· Numărul şomerilor indemnizaţi va creşte şi ca urmare a intrării în plată a absolvenţilor sesiunii de toamnă a bacalaureatului

Bugetarii vor îngroşa rândurile şomerilor suceveni. Aceasta este opinia directorului coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, Ioan Cristian Şologon, care a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că acest lucru se va întâmpla începând cu luna septembrie. Şeful AJOFM reliefează că, până la această dată, cei mai mulţi bugetari puşi pe liber provin de la administraţiile publice locale. „Ne aşteptăm la un val după 1 septembrie. Disponibilizările anunţate de Guvernul României îşi fac efectul de la această dată, până acum concedierile provenind din cadrul primăriilor şi mai puţin de la instituţii publice”, relevă Şologon, subliniind că luna viitoare vor fi înscrişi ca şomeri şi circa 700 de absolvenţi ai sesiunii din toamnă a bacalaureatului. La finele lunii trecute, rata şomajului în judeţul Suceava ajunsese la 5,83%. Aceasta este cu 0,25% mai mare decât în iunie şi cu 2,1% în creştere faţă de luna similară a lui 2008. Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie era de 14.762 persoane, dintre care 8871 beneficiari de indemnizaţii de şomaj. La debutul lui august, în baza de date a AJOFM figurau 841 de absolvenţi, 256 dintre aceştia primind şi suport financiar, prin acordarea indemnizaţiei de şomaj.

Autorităţile locale au conferit titlul de cetăţean de onoare, la împlinirea a 100 de ani, celui mai în vârstă sucevean

Ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Local, primarul Ion Lungu, a înmânat diploma de cetăţean de onoare al municipiului, suceveanului Ludovic Carol Lemne. Distincţia este acordată după, ce în această lună, dl. Lemne a împlinit 100 de ani, fiind cel mai vârstă locuitor al urbei. Edilul şef a spus că momentul este unul unic în activitatea autorităţilor sucevene. „Este o onoare deosebită pentru noi, o bucurie şi o plăcere să fim contemporani cu dumneavoastră, care sunteţi o filă vie de istorie. Pentru demnitatea cu care aţi trăit în oraşul nostru, pentru contribuţia la dezvoltarea Sucevei, Consiliul Local va declarat cetăţean de onoare al municipiului”, i s-a adresat venerabilului sucevean dl Lungu, menţionând că dl. Lemne a fost martor la cele două războaie mondiale, cât şi la Revoluţia din 1989. Şeful municipalităţii i-a înmânat dlui Lemne un buchet de flori şi un tort aniversar, după care atât consilierii, cât reprezentanţii executivului, au ciocnit câte o cupă şampanie cu acesta din umră. La rându-i, vizibil emoţionat, Ludovic Carol Lemne le-a mulţumit celor prezenţi. „Nu am cuvinte să mulţumesc pentru onoarea care mi se face şi vă urez să ajungeţi la vârsta mea şi chiar să mă depăşiţi”, a spus sărbătoritul. Născut în Suceava în 1909, venerabilul sucevean de etnie germană a marcat un secol de viaţă pe 5 august, fiind cel mai în vârstă supravieţuitor al lagărelor de concentrare sovietică din timpul celui de al doilea război mondial. Dl Lemne a absolvit Liceul „Ştefan cel Mare”, singura unitate şcolară de băieţi de la acea vreme, iar de-a lungul timpului a lucrat la mai multe cunoscute întreprinderi sucevene. Ludovic Carol Lemne a fost însoţi de cei doi fii, Cornel şi Gertrude, cu care primarul Ion Lungu a fost coleg de serviciu la societatea comercială Ambro Suceava.

Prin Programul Integrat de Dezvoltare Urbană
Proiecte de 28 de milioane de euro care vor schimba faţa urbei

· Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Suceava va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est pe 31 august, primul gospodar al urbei sperând că, în primăvară, vor fi organizate primele licitaţii pentru desemnarea executanţilor

În şedinţa ordinară de ieri, Consiliul Local a aprobat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Suceava. Documentaţia cuprinde proiecte care vor fi finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), dar şi din alte surse financiare, acestea având în vedere, printre altele, reabilitarea mai multor străzi din municipiu, modernizarea pasajului CFR Burdujeni, realizarea de parcări subterane şi modernizarea de parcuri. Valoarea totală a fondurilor ce vor fi accesate prin POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor” este de 28,8 milioane de euro, eligibile fiind 23,4 milioane de euro. Pentru demararea proiectului, în bugetul local pe anul viitor se va prinde, cu această destinaţie, până la 3 milioane de lei. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale va veni cu un avans de 3 milioane de euro. Astfel, de anul viitor, în lucrări de modernizare vor intra 14 artere rutiere, respectiv bulevardul „1 Decembrie 1918”, bulevardul „1 Mai”, strada „Ştefan cel Mare”, bulevardul „Ana Ipătescu”, Calea Unirii, Calea Burdujeni, străzile „Cuza Vodă”, „Cpt. Grigore Andrei”, „Mitocelului”, „Aleea Dumbrăvii”, „Câmpului”, „Mitropoliei”, „Plevnei” şi „dr. Victor Babeş”. Primarul Ion Lungu precizează că s-a intenţionat prinderea în proiect a mai multor străzi, însă prevederile comunitare stipulează că modernizate pot fi doar cele de la gradul IV în sus, adică cele cu minim 6 metri lăţime. În acelaşi proiect intră şi modernizarea parcurilor de lângă primărie şi din cartierul Iţcani, suma alocată în această direcţie fiind de 14,8 milioane de euro. Reabilitarea zonei centrale a municipiului Suceava include amenajarea unei parcări subterane cu două module şi 170 de locuri, dar şi modernizarea pietonalului dintre Romarta şi biserica „Sfântul Dumitru”, proiectul având o alocare de 8,69 milioane de euro. Înspre reabilitarea sistemului de iluminat public de pe magistrala rutieră ce străbate urbea reşedinţă de judeţ va fi îndreptată suma de 2,7 milioane de euro, iar în scopul înfiinţării Centrului de conservare a tradiţiilor bucovinene se vor accesa fonduri comunitare de 1,96 milioane de euro. În vederea materializării acestui din urmă proiect, Consiliul Local s-a asociat cu Consiliul Judeţean Suceava, participarea financiară fiind de 75% şi, respectiv, de 25%. O ultimă componentă a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană se referă la creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în municipiul Suceava, prin dotarea cu echipamente specifice şi amenajarea unui centru de supraveghere. Componenta prevede montarea de camere de luat vederi pe tot teritoriul oraşului, cu rol în creşterea siguranţei cetăţeanului, în mod special în apropierea unităţilor şcolare. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Suceava va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est pe 31 august, primul gospodar al urbei sperând că, în primăvară, vor fi organizate primele licitaţii pentru desemnarea executanţilor. „Acest proiect amplu va schimba faţa municipiului Suceava, în special în ceea ce priveşte infrastructura, anul viitor urmând a fi deschise noi şantiere”, a precizat edilul şef Ion Lungu. Alături de alte 12 municipii reşedinţă de judeţ, Suceava este desemnat pol de dezvoltare urbană prin HG nr.998/2208 privind declararea polilor naţionali de creştere în care se realizează, cu prioritate, investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională.

Gheorghe Flutur:
Coaliţia PD-L – PSD din deliberativul judeţean nu funcţionează

·
După neînţelegerile din şedinţa de miercuri a Consiliului Judeţean, liderul democrat-liberalilor judeţeni a convocat o şedinţă de urgenţă a mai marilor din cele două formaţiuni partenere la guvernare
· „Eu socotesc că partenerii trebuie să fie alături de noi şi la bine şi la rău, de aceea voi cere acestora să ne întâlnim de fiecare dată, să discutăm priorităţile pentru cetăţenii judeţului Suceava”, arată Gheorghe Flutur

Preşedintele judeţean al democrat-liberalilor suceveni, Gheorghe Flutur, a convocat, pentru astăzi, o şedinţă a coaliţiei PD-L – PSD. Decizia survine celor întâmplate în şedinţa deliberativului judeţean de miercuri, în care aleşii social-democraţi au votat împotriva rectificării bugetului judeţean, exprimându-se şi contra înstrăinării unor bunuri mobile din patrimoniul privat al judeţului Suceava. Dl. Flutur arată că, din păcate, la nivelul legislativului judeţean, coaliţia PD-L – PSD nu funcţionează, nefiind prima dată când apar astfel de probleme. Preşedintele administraţiei judeţene ietrează că partenerii de la PSD nu susţin demersurile executivului, nevotând proiecte de hotărâri de importanţă pentru locuitorii judeţului. Gheorghe Flutur a exemplificat cu cele 4 capitole bugetare propuse spre rectificare în şedinţa ordinară a deliberativului şi care nu au obţinut sufragiile favorabile ale consilierilor social-democraţi. Este vorba despre alocarea de fonduri pentru demararea lucrărilor la depozitul ecologic de deşeuri de la Moara; orientarea unei sume de bani de la Centrul de pentru peroane vârstnice Păltinoasa înspre reabilitarea drumului distrus de inundaţii Moldoviţa-Argel; aprobarea de fonduri pentru eliminarea efectelor furtunii din iunie de la Rădăuţi, precum despre prevederea de sume pentru lucrările de reparaţii de la şcolile din Probota, Mitocu Dragomirenei, Broşteni şi Vicovu de Jos. Aleşii social-democraţi au votat şi împotriva disponibilizării de fonduri pentru lucrări la drumurile din zona de frontieră, pe traseele Cîmpulung Moldovenesc- Izvoarele Sucevei, Brodina-Ulma, Siret-Frătăuţi şi Moldoviţa-Brodina. Gheorghe Flutur reliefează că aceeaşi opoziţie s-a întâmpinat şi în cazul încercării de a atrage resurse financiare la bugetul judeţean, aleşii PDS din deliberativ fiind contra vânzării prin licitaţie a unui teren de lângă Cabana „Căprioara” Adâncata, precum şi altui teren şi a unei clădiri din municipiul Fălticeni. „Îmi exprim regretul că PSD nu a înţeles importanţa şi urgenţa acestor capitole şi lucrări pe care vrem să le dezvoltăm în judeţul Suceava. Eu socotesc că partenerii trebuie să fie alături de noi şi la bine şi la rău. Voi cere partenerilor noştri să ne întâlnim de fiecare dată şi să discutăm aceste probleme, care sunt priorităţi pentru cetăţenii judeţului Suceava”, arată Gheorghe Flutur.

La onomastică, IPS Pimen Suceveanul cetăţean de onoare al municipiului Suceava

Aleşii locali suceveni, au aprobat, în şedinţa ordinară de joi, acordarea distincţiei de cetăţean de onoare Înalt Prea Sfinţiei Sale Pimen Suceveanul. Decizia survine aniversării, zilele trecute, a împlinirii de către înaltul ierarh a frumoasei vârste de 80 de ani, ieri, în calendarul ortodox fiind prăznuit, de asemenea, Sfântul cuvios Pimen. Iniţiatorul proiectului de hotărâre, primarul Ion Lungu, le-a spus aleşilor locali că, pe lângă, activitatea spirituală desfăşurată în ultimii 20 de ani în municipiul Suceava şi Bucovina, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, s-a implicat activ şi în asistenţa socială, prin căminul de bătrâni din reşedinţa de judeţ. De asemenea, între primărie şi Arhiepiscopie funcţionează, prin bisericile „Sfântul Andrei”. „Sfânta Vineri” şi „Trei Ierarhi” parteneriate de colaborare pe aceeaşi linie de protecţie socială. Primarul Lungu a mai arătat că, în repetate rânduri, a avut consultări pe probleme ordin civic cu Pimen Suceveanul, Înalt Prea Sfinţia Sa „dând dovadă că le stăpâneşte foarte bine”. „Pentru tot ce a făcut pentru municipiul Suceava şi Bucovina, pentru smerenia şi demnitatea cu care poartă numele de Pimen Suceveanul, propun acordarea Înalt Prea Sfinţiei Sale titlul de cetăţean de onoare al municipiului Suceava”, a precizat edilul şef Ion Lungu. Înmânarea distincţiei va avea loc în cadru oficial în una dintre următoarele şedinţe ale Consiliului Local.

Proiecte cu bani europeni pentru eliminarea din trafic a căruţelor şi tractoarelor

· Pentru „aerisirea” drumurilor naţionale şi judeţene este nevoie de o reţea de variante ocolitoare pietruite de 1000 km lungime

Conducerea Consiliului Judeţean Suceava anunţă lansarea, de pe 15 septembrie, a unei noi măsuri de finanţare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR). Este vorba despre Măsura 1.2.5 „Îmbunătăţirea infrastructurii din mediul rural”, aceasta conţinând două direcţii importante. Prima dintre ele se referă la obţinerea de finanţare pentru amenajarea de drumuri agricole, valoarea proiectelor ale căror titulari eligibili sunt consiliile locale ajungând până la 1 milion de euro. Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că a pus umărul la această măsură în perioada în care a fost ministru al Agriculturii, precizând că, astfel, se vor înfiinţa drumuri pentru tractoare, maşini agricole şi atelaje cu tracţiune hipo, acestea urmând a fi scoase de pe drumurile naţionale şi cele judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că lucrările ar putea începe în cursul anului viitor şi tot în 2010 şi finalizate. Dl Flutur crede că pentru „aerisirea” drumurilor naţionale şi judeţene este nevoie de o reţea de variante ocolitoare pietruite de 1000 km lungime. În al doilea rând, administraţiile locale vor putea accesa la fonduri comunitare pentru corectarea torenţilor din zona de munte. Finanţarea europeană este de până la 1,5 milioane de euro, eligibile fiind consiliile locale, asociaţiile de proprietari de păduri şi Regia Naţională a Pădurilor. „Am dat startul la astfel de acţiuni cu grupul nostru de dezvoltare rurală, astfel încât să învăţăm consiliile locale să facă asemenea proiecte, tocmai în scopul rezolvării unei serii de probleme din judeţ”, a subliniat Gheorghe Flutur, menţionând că, astăzi, primarii sunt chemaţi la Palatul Administrativ în vederea instruirii pe această linie.

Consiliul Judeţean nu mai dă bani publici pe festivaluri

· Crăciun în Bucovina”, „Paştele în Bucovina”, „Hora Bucovinei” şi Festivalul medieval „Ştefan cel Mare” ar putea fi organizate cu finanţare din proiecte europene

Conducerea administraţiei judeţene sucevene este decisă să numai dea banii publici pe festivaluri. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că instituţia pe care o conduce are în pregătire o serie de proiecte care vor fi depuse înspre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), Axa privind dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Valoarea proiectelor este cuprinsă între 170.000 de lei şi 1 milion de lei, acestea vizând organizarea de acţiuni culturale în judeţul Suceava. „Pregătim un lot de mai multe proiecte pe bani europeni şi sperăm ca, din sezonul viitor, să finanţăm unele acţiuni din bani europen şi nu din bugetul Consiliului Judeţean”, subliniază Gheorghe Flutur. Astfel, de finanţare europeană ar putea să se bucure un proiect de turism religios, dar şi acţiunile „Crăciun în Bucovina”, „Paştele în Bucovina”, „Hora Bucovinei” şi Festivalul medieval „Ştefan cel Mare”. Şeful administraţiei judeţene a mai menţionat că această din urmă manifestare, aflată anul viitor la a cincia ediţie, ar putea completată cu una nouă intitulată „Drumul lui Ştefan”. „Pe de o parte, este o şansă să degrevăm bugetul judeţean de aceste cheltuieli, iar pe de altă parte să atragem mulţi turişti”, explică Gheorghe Flutur.

Străzi asfaltate anii trecuţi, sparte pentru intervenţiile la reţelele utilităţi
Adăugaţi o imagine
· Reparaţii serioase la infrastructura rutieră vor avea loc abia peste 2 ani

Străzile din municipiul Suceava se află într-o stare deplorabilă, recunoaşte primul gospodar al urbei, Ion Lungu, care precizează că, din păcate, nici măcar nu are veşti bine pentru suceveni. Dl. Lungu informează că artere de circulaţie în stare bună, care au fost modernizate anii trecuţi, precum „6 noiembrie”, „Republicii”, „Mihai Viteazu” şi „Mărăşeşti”, vor fi din nou sparte în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi. „Am făcut lucrări de calitate pe numite străzi, iar acum trebuie să le spargem din nou”, relevă şeful administraţiei municipale. Edilul şef spune că reparaţii de amploare la infrastructura de drumuri municipale se vor face abia în 2010 şi 2011, după ce vor fi încheiate intervenţiile la termoficare, alimentare cu apă şi canalizare. Până atunci, au fost identificate 31 de străzi care vor fi supuse reparaţiilor provizorii, acestea fiind răspândite în toate cartierele urbei. „Vom încerca să facem unele reparaţii temporare, astfel încât să se circule cât de cât normal. Însă, lucrări de amploare vor avea loc în 2010 şi 2011, când se încheie, practic, implementarea proiectelor de înlocuire a reţelelor de apă, canalizare şi de termoficare”, evidenţiază primarul Ion Lungu, adăugând că singura care va beneficia de intervenţii de amploare, inclusuv, la infrastructura de rezistenţă este strada „Cernăuţi”, în reabilitare cu fonduri din creditul Dexia.

26 august 2009


Casa Judeţeană de Pensii onorează prestaţii sociale pentru 8 suceveni stabiliţi în străinătate
· CJP a întocmit 164 de dosare pentru localnici care şi-au deschis dreptul la pensie în ţări membre UE, în timp ce, pe baza stagiilor de cotizare realizate în statele comunităţii europene, sucevenii au beneficiat de 12 drepturi noi şi 19 recalculări de pensii
·
Casa Judeţeană de Pensii Suceava face plăţi de drepturi garantate prin legislaţia comunitară pentru 8 suceveni emigranţi, 3 dintre ei fiind stabiliţi în Germania, câte doi în Austria şi Franţa, iar unul în SUA. Directorul coordonator al insituţiei, Mirela Adomnicăi, spune că, în ceea ce priveşte deschiderea dreptului la pensie pentru muncitorii emigranţi, se întâlnesc două situaţii distincte. Prima dintre ele se referă la deschiderea respectivului drept în alte ţări decât România şi pentru care se solicită stagiile de cotizare de la Suceava, speţă în care angajaţii CJP au întocmit 164 de dosare. Dintre acestea, 164 sunt pentru Germania, ceea ce denotă că proporţia lucrătorilor cu contracte de muncă legale în această ţară este mult mai mare comparativ cu restul statelor UE. Alte solicitări de stagii de cotizare s-au făcut din Spania(4) şi Italia(2), foarte puţine dacă se are în vedere numărul mare de suceveni plecaţi să câştige în aceste două ţări. O doua situaţie este cea în care cererea de pensionare este depusă la Casa Judeţeană de Pensii Suceava şi pentru care se primesc comunicări cu stagiile de cotizare realizate în statele comunităţii europene(12 drepturi noi şi 19 recalculări de pensii).
Legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale este, de la 1 ianuarie 2007, direct aplicabilă şi în România în raporturile cu celelalte state. În acest sens, diversele sisteme de securitate socială din ţările membre au fost armonizate, astfel încât lucrătorii emigranţi să poată beneficia de cumul de prestaţii sociale. Coordonarea s-a făcut în baza a 4 principii fundamentale care îşi propun garantarea dreptului la prestaţii sociale pentru peroanele care îşi desfăşoară activitatea în mai multe state ale UE. Acestea consacră egalitatea de tratament, atât pentru cetăţenii proprii, cât şi pentru cei din alte state ale Uniunii Europene; luarea în calcul a stagiilor de cotizare din toate statele membre în care emigranţii au lucrat cel puţin un an; aplicarea legislaţiei din staul în care sunt angajaţi lucrătorii emigranţi şi, nu în cele din urmă, exportul prestaţiilor sociale în ţara în care aceştia îşi au domiciliul. În afară de ţările membre ale Uniunii Europene, România are încheiate acorduri pe această linie cu SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Turcia şi Macedonia. Din 2007, în cadrul Casei Judeţene de Pensii Suceava funcţionează Centrul Local pentru informarea muncitorilor emigranţi, acesta deservind judeţele din Moldova. „Toţi cei care sunt interesaţi să ceară relaţii referitor la modalitatea în care îşi pot valorifica stagiile de cotizare, fie efectuate în alte ţări, pentru a-şi stabili un drept la pensie în România, fie pentru a-şi deschide un drept la pensie în alt stat şi să valorifice stagiul de cotizare realizat în ţară, în fiecare zi de joi, în intervalul orar 10.00-14.00, pot solicita audienţe cu privire la aceste informaţii”, precizează şeful CJP. Mirela Adomnicăi menţionează că legislaţia comunitară de securitate socială acoperă accidentele de muncă, bolile profesionale, prestaţiile de invaliditate, pensiile de bătrâneţe, pensiile de urmaş şi ajutoarele de deces, Casa Judeţeană de Pensii punând la dispoziţie toate formularele necesare deschiderii drepturilor în cauză.

De o gravitate extraordinară
Infractori cu maşini ultra-rapide coordonaţi prin staţii radio

· Structurile de combatere a criminalităţii organizate desfăşoară activităţi specifice faţă de 15 persoane suspecte de comiterea unor infracţiuni de tâlhărie şi furt calificat

În ultima perioadă se remarcă o accentuare a tendinţei de organizare a infractorilor care, în coordonarea şi desfăşurarea acţiunilor, folosesc staţii radio şi autovehicule performante. Afirmaţia aparţine preşedintelui Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică(ATOP) Suceava, Petru Carcalete, care a evidenţiat, ieri, în şedinţa Consiliului Judeţean, că aceştia se îndreaptă, preponderent, împotriva persoanelor care administrează sau transportă valori şi vizează societăţi sau locuinţe în care există valori, sediile de bănci, bancomatele, casele de amanet sau casele de schimb valutar. Probleme grave se întâlnesc şi în zonele rurale, în care continuă să se înregistreze infracţiuni de furt comise de persoane care, sub diferite pretexte, pătrund în locuinţe. De regulă, autorii obţin informaţii despre starea materială a localnicilor şi, ulterior, săvârşesc infracţiuni cu violenţe. Petru Carcalete relevă că, în vederea reducerii riscurilor şi vulnerabilităţii la evenimente de acest gen, conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean monitorizează faptele comise de grupările infracţionale, dar şi acţiunilor unor persoane care pot dezvolta acţiuni violente cu impact asupra comunităţii, de felul celor întâlnite la Craiova, Baia Mare, Braşov şi Cluj Napoca. De asemenea, se desfăşoară acţiuni comune a structurii de investigaţii criminale şi a celei de ordine publică, scopul fiind identificarea şi reducerea expunerii societăţilor comerciale, unităţilor bancare, dar şi a persoanelor care le administrează. Printre altele – arată şeful ATOP - sunt în curs activităţi specifice faţă de 15 persoane suspecte de comiterea unor infracţiuni de tâlhărie şi furt calificat. Activitatea infracţională a fost documentată pentru 6 dintre acestea, urmărite fiind pentru tâlhărie şi constituire într-un grup infracţional organizat. În cazul a încă doi membri ai grupării, structurile de combatere a criminalităţii organizate au documentat implicarea în traficul de droguri de mare risc. „În prezent au rămas în liberate 7 persoane suspecte de implicarea în infracţiunile îndreptate împotriva valutiştilor. Se preconizează reorganizarea grupării, prin atragerea de noi membri în vederea continuării acţiunilor criminale”, precizează Petru Carcalete.

Pensii de urmaş de peste 300.000 de mii de lei încasate în mod necuvenit

· În vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii

Casa Judeţeană de Pensii Suceava are de recuperat, de la începutul anului şi până în prezent, pensii de urmaş încasate necuvenit în valoare de 336.700 de lei, adică treime din totalul debitelor către instituţia suceveană. Este vorba despre copiii cărora li s-a deschis o pensie de urmaş până la vârsta de 18 ani, al căreia titular, cu numele înscris pe cuponul de pensie, este părintele supravieţuitor. Pentru depistarea cazurilor de pensii necuvenite de urmaş, începând cu 15 septembrie, pentru elevi şi 1 octombrie, pentru studenţi, adeverinţele de şcolarizare, pe care aceştia sunt obligaţi să le prezinte la Casa Judeţeană de Pensii, trebuie să fie însoţite şi de o copie a actului de identitate. În acest mod, pe cuponul de pensie va figura numele părintelui care încasează pensia, codul numeric al acestuia, precum şi codul numeric personal al copilului. Astfel, prin punctajele lunare realizate şi compararea cu baza de date naţională, vor fi depistate toate situaţiile în care tinerii cumulează, pe nedrept, venituri salariale obţinute ca urmare a unei activităţi prestate şi pensia de urmaş respectivă. „Există 259 de asemenea situaţii în care, voit sau nu, aceşti beneficiari îşi cumulează pensia de urmaş cu un venit salarial. Facem un apel la toţi cei care sunt în această situaţie să intre în legalitate, pentru că, prin decizii de debit, se acumulează nişte sume care sunt destul de greu de achitat”, subliniază Mirela Adomnicăi, adăugând că la audienţe vin părinţi care se plâng că nu au de unde returna cei 5000-6000 de lei primiţi fără drept. Dna Adomnicăi spune că, în vederea recuperării debitelor în cauză, titularii le pot achita la casieria CJP, în caz contrar urmând a se face popriri pe salarii. Pe de altă parte, beneficiarilor care renunţă la contractul individual de muncă li se va reţine o treime din pensia de urmaş lunară aflată în plată, 133 dintre cei depistaţi într-o asemenea situaţie optând, deja, pentru această ultimă variantă.
Până la vârsta de 26 de ani, dacă urmează cursurile unei instituţii de învăţământ, inclusiv la masterat, şi lucrează cu contract de muncă, realizând un salariu de sub o pătrime din venitul mediu brut pe economie, adică circa 400 de lei pe lună, tinerii pot să opteze pentru unul dintre cele două venituri. O soluţie ar fi ca, în contractul individual de muncă, suma care constituie salariul aferent muncii prestate să fie sub un sfert din salariul mediu brut la nivel de ţară, condiţii în care se poate primi şi de pensia de urmaş. În cazul în care la dosar nu sunt aduse adeverinţa de şcolarizare, cuponul de pensie, declaraţia pe proprie răspundere că nu lucrează, sau că realizează venit sub cel mediu brut pe economie, după caz, precum şi copie după actul de identitate, se va trece la încetarea plăţii pensiei de urmaş, iar după 3 luni, şi la suspendarea acestui dreptul.

Pseudo-coaliţia PSD-PD-L

· Aleşii social-democraţi au votat împotriva proiectului executivului judeţean democrat-liberal de înstrăinare a unor suprafeţe de teren de la Adâncata şi Fălticeni, precum şi a unor clădiri din municipiul de pe malul Şomuzului
· „Nu am văzut argumente de cealaltă parte, decât de natură subiectivă, ca să nu spun altfel. Dar asta este şi mergem înainte”, a reliefat Gheorghe Flutur

Consilierii judeţeni social-democraţi se opun vânzării unor bunuri mobile proprietate privată a judeţului Suceava. În şedinţa deliberativului de ieri, aleşii PSD au votat împotriva proiectului de hotărâre prin care se propunea scoaterea la mezat a unui teren de 6654 de metri pătraţi de lângă Cabana Adâncata şi a unor spaţii de depozitare şi unei suprafeţe de 7600 de metri pătraţi din municipiul Fălticeni. Opozanţii au invocat preţul mic de scoatere la licitaţie, respectiv de circa 190.000 de lei pentru obiectivul de la Adâncata, 400.000 de lei pentru construcţiile de la Fălticeni şi 461.00 0de lei în cazul terenului aferent acestora din urmă. Consilierul PSD Ioan Corjuc a spus că 7 euro pentru metrul pătrat de teren din zona Adâncata şi 14,5 euro pe metru pătrat de suprafaţă construită, la Fălticeni, sunt preţuri mici, solicitând dublarea acestuia din urmă. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur a recunoscut că, poate nu este un moment favorabil pe piaţa imobiliară, punând în vedere că, pe de altă parte, respectivele imobile trebuie puse în valoare. Dl. Flutur a arătat că preţurile de scoatere la licitaţie sunt stabilite de către un evaluator autorizat şi că, în plus, legalitatea tranzacţiei va face obiectul verificării Curţii de Conturi. La rându-i vicepreşedintele Daniel Cadariu a ţinut să precizeze că „banii nu vor fi cheltuiţi pe salarii sau sporuri, ci pentru a se face investiţii, mai ales în ceea ce priveşte drumurile judeţene”. Proiectul de hotărâre a căzut după ce 13 consilieri PSD au votat contra. De partea iniţiativei administraţiei judeţene au fost 23 de aleşi PD-L şi PNL, însă voturile acestora nu au fost suficiente, deciziile privind patrimoniul trebuind a fi luate cu două treimi din opţiunile plenului. Şeful executivului judeţean s-a arătat dezamăgit de poziţia partenerilor de coaliţie de la PSD. „Ne supunem regulilor jocului. Îmi pare râu că nu se înţelege, însă nu am văzut argumente de cealaltă parte, decât de natură subiectivă, ca să nu spun altfel. Dar asta este şi mergem înainte”, reliefat Gheorghe Flutur. Consiliul Judeţean Suceava scoate la bătaie 13 terenuri şi clădiri, autorităţile judeţene considerând că vânzarea acestora poate constitui o importantă sursă de venituri la bugetul local. Bunurile din domeniul privat vor fi înstrăinate prin procedura licitaţiei publice, regula generală în materia vânzării. Evaluarea acestora va fi făcută de o comisie de specialişti, desemnaţi, de asemenea, prin licitaţie.

Legea strâmbă a finanţelor

· Autorităţile sucevene scutesc de la plată 36 de racordaţi la sistemul centralizat de termoficare şi care, prin efectul rostogolirii bulgărelui de zăpadă, au acumulat penalităţi mai mari decât datoriile către furnizor

În şedinţa ordinară de astăzi, deliberativul municipal analizează un proiect de hotărâre privind scutirea de la plata penalităţilor a 36 de racordaţi la sistemul centralizat de termoficare cu datorii mari la facturile emise de societatea comercială Termica. „Primăria municipiului Suceava face eforturi şi ajută cetăţenii care dau dovadă de bunăvoinţă la plata facturii la energie termică”, declară primarul Ion Lungu, adăugând că penalizările se ridică la circa aproape 100.000 de lei(1 miliard de lei vechi). Edilul şef subliniază că este vorba despre cazuri sociale, cea mai mare sumă scutită de la plată fiind de 6700 de lei, penalităţi cumulate de un proprietar de pe strada „Oituz”. Dl Lungu a criticat sistemul de calculare a penalităţilor de întârziere, precizând că, prin modificarea legislaţiei, s-a ajuns ca majorările în cauză să depăşească datoria acumulată. „Suntem într-un paradox. Este un pic strâmbă şi Legea finanţelor. Am întâlnit şi cazuri în care penalităţile sunt mai mari decât suma datorată, funcţionând efectul rostogolirii bulgărelui de zăpadă”, arată ocupantul fotoliului din Areni. Măsura scutirii a fost luată după ce, în acest an, ca urmare a situaţiei materiale precare, sute de familii din reşedinţa de judeţ nu şi-au onorat la zi obligaţiile financiare pentru serviciile livrate. De menţionat este faptul că, pentru a beneficia de această facilitate, consumatorii vizaţi trebuie să-şi achite restanţele, iar în urma unei anchete sociale să rezulte că aceştia au cu adevărat probleme financiare.

Primarul Lungu face apologia sistemului centralizat de termoficare

· Mulţi dintre suceveni optează pentru rebranşare, numai în 2009 fiind racordaţi la conductele de distribuţie ale Termica 25 de noi beneficiari

Primarul Ion Lungu face reclamă termificării în sistem centralizat, domnia sa susţinând că acesta este unul folosit pe scară largă în ţările civilizate „Le-aş recomanda sucevenilor să nu se debranşeze de la sistemul centralizat, pentru că avem mai multe variante de reabilitare. Promit acestora că o vom scoate la capăt, iar în următorii ani vom avea un sistem centralizat eficient în municipiul Suceava”, subliniază şeful administraţiei locale. Dl. Lungu spune că primul pas este deja făcut şi constă în înlocuirea magistralelor de transport şi conductelor de distribuţie a agentului termic, demers de natură să ducă la economii importante în buzunarele consumatorilor casnici. Aceasta în urma diminuării consistente a pierderilor de pe reţele, primarul Lungu precizând că, pe alocuri, din cauza ţevilor putrede, şi până la 50% din energia termică furnizată se pierde pe traseu. Edilul şef este încrezător în viitorului actualului sistem de asigurarea apei calde şi încălzirii, locuitorii urbei reşedinţă de judeţ nemai-optând pentru montarea de centrale individuale pe gaze naturale. Astfel, dacă la începutul anilor 2000 ritmul debranşărilor de la reţeua de termoficare era şi de 1000 pe an, în ultimul timp au solicitat ruperea relaţiei cu Termica în medie câte 25-30 de racordaţi pe an. În plus, mulţi dintre suceveni optează pentru rebranşare, numai în 2009 fiind racordaţi la conductele de distribuţie 25 de noi beneficiari. Ion Lungu a evidenţiat că personal este beneficiar al serviciilor Termica şi că are credinţa că, după investiţiile care se vor face, tot mai mulţi suceveni vor reveni la sistemul clasic.

25 august 2009

Asigurări că sucevenii vor avea apă caldă la 1 octombrie


Primăria a cerut constructorilor să suplimenteze numărul de muncitori şi utilaje, neîncadrarea în termen urmând a fi sancţionată

Sucevenii se vor bucura, din nou, de apă caldă de la 1 octombrie. Asigurările sunt date de viceprimarul Lucian Harşovschi, în urma comandamentului de ieri cu responsabilii din cadrul programului de reabilitare a sistemului centralizat de termoficare. „La această dată lucrările merg, însă întotdeauna este loc de mai bine. Credem că se va respecta termenul de 1 octombrie şi chiar dacă ţevile nu vor fi îngropate la acea dată, furnizarea apei calde va fi reluată”, a declarat Lucian Harşovschi. Adjunctul şefului executivului municipal spune că s-a insistat pe respectarea graficului de lucrări, neîncadrarea în acesta urmând a fi sancţionată cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. În acest sens, conducerea primăriei a cerut suplimentarea numărului de muncitori şi utilaje, constructorilor reamintindu-li-se că banii sunt în cont şi că plata prestaţiilor se va face după fiecare săptămână de lucru. În ajutorul executanţilor vin şi lucrătorii Direcţiei Domeniului Public, aceştia identificând traseul subteran al reţelei electrice de iluminat public şi îndepărtând - cu toate avizele necesare - arborii de pe traseul conductelor. „Suntem conştienţi că se creează disconfort pentru pietoni şi participanţii la traficul auto, de aceea acolo unde se închide o stradă se lucrează 24 de ore din 24 în vederea redeschiderii acesteia”, explică Lucian Harşovschi, adăugând că Serviciul Poliţiei Rutiere a cerut firmelor constructoare ca, în intervalele de pauză de la finele săptămânii, să nu blocheze trotuarele cu utilaje. Modernizarea sistemului de transport al energiei termice este făcută de Conest Iaşi, Incom Iaşi şi Instcomp Suceava şi include magistralele nr. 1, 2 şi 3. Acestea din urmă însumează 5,3 km de conductă, iar valoarea lucrărilor se ridică la mai mult de 5 milioane de euro. Afectate de lucrări sunt circa 30 de străzi de pe traseul Piaţa Centrală-Primărie, Piaţa Centrală-Cartierul „George Enescu”-Cartierul Obcini şi Complexul comercial „Bila”-Cartierul ”Cuza Vodă”-Punctul termic nr. 6.
Drum modernizat de legătură cu Lespezi, judeţul Iaşi

Proiectul de modernizare a drumului judeţean Dolhasca-Probota a fost completat cu încă 4 km de şosea înspre graniţa cu judeţul Iaşi. Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, informează că lucrările de reabilitare la artera amintită au demarat zilele acestea, aprobarea extinderii execuţiei fiind obţinută în cadrul HG nr.577 privind investiţiile în infrastructura rutieră naţională. „Consiliul Judeţean a făcut demersuri şi a obţinut aprobarea pentru a continua proiectul cu încă 4 km, până la graniţa cu judeţul Iaşi, înspre Lespezi”, declară dl. Flutur, adăugând că se va interesa ca şi autorităţile judeţene ieşene să facă o investiţie similară în zona lor de competenţă. Modernizarea DJ 208 S Dolhasca-Probota se face cu finanţare europeană din Programul Operaţional Regional(POR). Este vorba despre 8 km de drum judeţean, lucrările constând, printre altele, în turnarea a 3 straturi de bitum. Investiţia se ridică la 1 milion de euro, câştigătorul licitaţiei de execuţie fiind asociaţia Argecom Piteşti şi SUCT Suceava.
Ajutor în zahăr şi făină pentru cei mai defavorizaţi suceveni

Începând cu 25 septembrie, cele mai defavorizate persoane din judeţul Suceava vor primi, gratuit, zahăr şi făină albă. Anunţul este făcut de către preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care a anunţat, ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că, la nivel de judeţ, identificaţi au fost un număr de 92.506 de viitori beneficiari. Pentru implementarea Planului anual de furnizare de produse alimentare, judeţului Suceava i se alocă circa 410 tone de zahăr, în valoare de aproape 121.000 de lei şi 1424,6 tone de făină de grâu, în valoarea de circa 479.000 de lei. Anul acesta vor beneficia de ajutor în făină şi zahăr, 18.403 de beneficiari de venit minim garantat, 9.203 de şomeri indemnizaţi, 51.630 de pensionari cu pensii mai mici de 400 de lei şi 13.235 de persoane cu handicap grav. Este vorba despre aproximativ 15 kg de făină albă şi circa 4 kg de zahăr de persoană, produsele urmând a fi distribuite prin intermediul serviciilor de asistenţă socială care funcţionează în cadrul primăriilor din judeţ. Produsele alimentare provin din stocurile comunitare de intervenţie destinate celor mai defavorizate persoanelor, finanţarea asigurându-se din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), în cadrul schemelor de reglare a pieţei. În 2008, au primi gratuit cantităţi din produsele amintite cu aproape 34.000 de suceveni mai puţin.
Strategie decenală de dezvoltare a judeţului Suceava

Consiliul Judeţean Suceava participă financiar la fondurile care vor fi cheltuite pentru întocmirea Strategiei de dezvoltare economică şi socială a judeţului Suceava în perioada 2010-2020. Proiectul va fi înaintat spre finanţare în cadrul Programului operaţional de dezvoltare a capacităţii administrative a judeţelor, Axa 1, domeniul referitor la îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politic-administrativ. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că o strategie pentru următorul deceniu este necesară în judeţul Suceava, documentaţia incluzând toate capitolele de dezvoltare economică şi socială. Este vorba despre cele privind infrastructura, învăţământul, sănătatea, mediul, afacerile şi altele. Valoarea proiectului cu sursă de finanţare din fondurile comunitare este de 260.000 de lei, participarea bugetului judeţean fiind de 2% din total.
Mici cu carne de cal

· Sanitar–veterinarii suceveni analizează probe prelevate din 10 magazine, existând suspiciuni şi informaţii potrivit cărora în compoziţia pastei de mici s-ar regăsi şi carne de cabalină

Sanitar-veterinarii suceveni analizează mai multe probe prelevate din puncte de desfacere a pastei de mici din judeţul Suceava. Rezultatele vor fi cunoscute în zilele următoare, verificările survenind unor informaţii şi suspiciuni potrivit cărora în compoziţia produsului s-ar regăsi şi carne de cal. Probele au fost ridicate de la 10 unităţi din municipiul Suceava şi estul judeţului, directorul coordonator al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru precizând că testările vor fi extinse la nivelul întregului teritoriu. „Am dispus recoltarea de probe din mai multe spaţii de desfacere a pastei de mici, în vederea depistării speciei din care carnea de amestec provine. O să vedem dacă ceea ce se prezintă în fişa tehnică are corespondenţă şi în compoziţia produsului. Există unele suspiciuni în acest sens, de aceea vom extinde controalele pe întreg teritoriul judeţului Suceava”, relevă şeful DSVSA. Dr. Petrea Dulgheru arată că, totodată, verificată este şi respectarea termenului de valabilitate al produsului, care nu trebuie să fie mai mare de 48-72 de ore. „Unii producători dau un termen de valabilitate foarte mare, ceea ce este în afara legii”, reliefează dr. Dulgheru. Demersurile survin reclamaţiilor unui sucevean care, zilele trecute, s-a plâns inspectorilor sanitar-veterinari că s-a simţit rău după ce a consumat mici preparaţi din pastă cumpărată dintr-un punct de desfacere din zona Pieţei agro-alimentare Suceava.
Condamnaţi la amenajarea rapidă a depozitului ecologic de deşeuri de la Moara

· Demersurile trebuie urgentate, întrucât, la mijlocul anului viitor, va fi trasă pe dreapta şi platforma de la Fălticeni, iar municipiul Suceava nu va mai avea unde să-şi ducă resturile
· „Cele două municipii sunt într-o situaţie foarte delicată, de aceea încercăm să grăbim construcţia gropii de la Moara”, subliniază şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur

Amenajarea depozitului ecologic de deşeuri de la Moara va demara pe cheltuiala Consiliului Judeţean. Anunţul este făcut de şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, care a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că, în acest sens, din Fondul de dezvoltare economică, capitol special în bugetul judeţean, vor fi disponibilizaţi 500.000 de lei. Preşedintele Flutur evidenţiază că ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Nicolae Nemirschi, a dat asigurări că suma în cauză va fi returnată, demersul fiind condiţionat, însă, de respectarea procedurilor din Programul Operaţional Sectorial şi prevederilor ordonanţei de guvern privind achiziţiile publice. Potrivit proiectului de înfiinţare a sistemului de management integrat al deşeurilor, investiţia în depozitul din prejma municipiului Suceava se ridică la 6,3 milioane de euro, termenul de execuţie fiind micşorat la 6 luni. De pe locaţia viitorului obiectiv vor fi excavaţi 100.000 de metri cubi de teren vegetal şi 320.000 de metri cubi de teren natural, în locul lăsat liber urmând a fi constituită o barieră de argilă contra-infiltraţii, care se va întinde pe 84.000 de metri pătraţi. Aceasta din urmă va fi dublată de geo-membrană de aceeaşi suprafaţă, în completare venind o conductă de colectare a scurgerilor în lungime de circa 3,5 km. Dl. Flutur spune că demersurile trebuie urgentate, întrucât, la mijlocul anului viitor, va fi trasă pe dreapta şi platforma de la Fălticeni, pe care, acum, îşi depozitează resturile şi municipiul Suceava. „Suntem constrânşi de faptul că aproape toate gropile de deşeuri din judeţul Suceava sunt închise. La anul, în iunie, expiră şi termenul pentru cea de la Fălticeni, condiţii în care cele două municipii sunt într-o situaţie foarte delicată. Încercăm să grăbim construcţia acestui obiectiv, a gropii de la Moara”, subliniază şeful executivului judeţean, adăugând că imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, în şedinţa de astăzi a deliberativului, se va trece la organizarea licitaţiei pentru adjudecarea executantului. „Ne grăbim, nu mai putem aştepta, iar până la sfârşitul anului încercă să mişcăm lucrurile din loc”, a încheiat Gheorghe Flutur. Consiliul Judeţean Suceava are în curs de implementare o soluţie privind managementul integrat al deşeurilor urbane şi a celor asimilate, respectiv din comerţ, industrie şi instituţii publice, excepţie făcând deşeurile industriale. În acest scop, printr-o măsură ISPA, a fost elaborat master-planul de rigoare, autorul fiind consorţiul format din firmele C&E, Poyry şi Louis Berger. Master planul prevede, în esenţă, un sistem de colectare selectivă la sursă, transportul, preluarea şi depozitarea în două depozite ecologice care urmează a se înfiinţa la Moara şi Pojorîta, precum şi amenajarea a 5 staţii de sortare aferente.

Gheorghe Flutur neagă că PD-L ar fi curtat parlamentari PSD

· Dl. Flutur a calificat informaţiile drept „un zvon public”, „atacuri care au legătură cu campania electorală”

Preşedintele organizaţiei judeţene a PD-L, Gheorghe Flutur, respinge informaţia potrivit căreia formaţiunea al cărei vicelider naţional este ar încerca să racoleze parlamentari de la alte partide de pe eşichierul politic naţional. Întrebat, într-o conferinţă de presă, despre numărul parlamentarilor care simpatizează cu PD-L., Gheorghe Flutur a răspuns că nu a fost făcută o radiografie pe această linie. „Nu am făcut nicio analiză, niciun ecograf, în vara aceasta, ca să vedem”, a spus preşedintele PD-L Suceava. Referindu-se la judeţul Suceava, Flutur a reliefat că PD-L are deja 8 parlamentari şi, încă foarte buni. Al optulea este vicepreşedintele PNL Suceava, deputatul Gheorghe Coroamă, care, recent, şi-a anunţat trecerea în barca liberal-democrată. Zilele trecute, o notă internă a PSD făcea referire la 18 parlamentari ai formaţiunii care ar fi curtaţi, direct sau prin intermediari, să treacă la PD-L. Dl. Flutur a calificat toate acestea drept „un zvon public”, menţionând că Partidul Democrat Liberal se ocupă de treburile ţării, programul de guvernare, măsurile de relansare economică şi combatere a crizei, „restul fiind atacuri care au legătură cu campania electorală”. În altă ordine de idei, Gheorghe Flutur a anunţat că, la finele săptămânii, primarii şi parlamentarii democrat/liberali suceveni se vor întâlni pentru a analiza problemele administraţiilor locale şi a celei judeţene, stabilite urmând a fi şi priorităţile pentru noua sesiune parlamentară. „Vrem să vedem ce pot face parlamentarii PD-L de Suceava ca să ne ajute”, a conchis Gheorghe Flutur.