Sucevenii au reclamat la APM boxele unei biserici şi ventilatoarele unui supermarket 

>Aceştia s-au arătat deranjaţi şi de zgomotul făcut de gatere, ferme de animale şi de o fabrică de lapte 

Sesizările primite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava de la locuitorii judeţului au ca obiect, în general, disconfortul produs de surse de zgomot învecinate cu locuinţele reclamanţilor. Cel puţin aşa se subliniază în Raportul privind starea mediului în anul 2020, potrivit căruia, în principal, sursele de zgomot care au pricinuit neplăceri au fost instalaţiile de debitare, la APM fiind înregistrate 7 reclamaţii cu privire la activitatea necorespunzătoare a unor gatere. Tot pe adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava au fost făcute două sesizări cu privire la disconfortul fonic provocat de ferme de creştere a animalelor, iar alta ţinând de zgomotul rezultat din funcţionarea unei fabrici de lapte. În cele din urmă, sucevenii din judeţ s-au arătat deranjaţi şi au sesizat APM faţă de nivelul ridicat al sunetului boxelor unei biserici, dar şi de zgomotul ventilatoarelor unui supermarket. Din totalul de 12 sesizări primite de la cetăţeni, cu referire la zgomotul cauzat de surse fixe şi surse mobile, 5 au fost rezolvate de APM Suceava, altele 5 fiind redirecţionate către Direcţia de Sănătate Publică Suceava. În anul 2020, Agenţia pentru Protecţia Mediului a făcut, cu frecvenţă trimestrială, măsurători ale nivelului de zgomot din mediul ambiant în 28 de puncte de monitorizare din Suceava (10), Fălticeni (2), Siret (2), Rădăuţi (5), Vatra Dornei (3), Gura Humorului (3) şi Cîmpulung Moldovenesc (3).

 Judeţul Suceava atrage sprijin financiar pentru pregătirea proiectelor din programarea 2021-2027  

>Este vorba despre „Modernizarea reţelei de drumuri judeţene” şi „Muzee pentru comunitate”, proiectele urmând a fi depuse în vederea atragerii finanţării europene nerambursabile

Judeţul Suceava va avea parte de sprijin la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanţate în perioada de programare 2021-2027. Sprijinul financiar este disponibil prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2014-2020, beneficiar fiind judeţul Suceava, conform acordului de parteneriat încheiat cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est. În cauză sunt domenii precum mobilitate urbană; regenerare urbană; centre de agrement, baze turistice şi baze şcolare; infrastructură şi servicii publice de turism; obiective de patrimoniu cu potenţial turistic şi infrastructura rutieră de interes judeţean, inclusiv variante ocolitoare şi drumuri de legătură. Proiectul se va concretiza în întocmirea de documentaţii tehnico-economice care urmează a fi depuse înspre susţinere financiară nerambursabilă în noul exerciţiu al Uniunii Europene 2021-2027, concret fiind vorba despre „Modernizarea reţelei de drumuri judeţene” şi „Muzee pentru comunitate”. Proiectul „Sprijin la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanţate în perioada de programare 2021-2027” are o valoare totală eligibilă de 9,67 de milioane de lei. Contribuţia judeţului Suceava este de 193.554 de lei, în timp ce diferenţa de aproximativ 9,48 de milioane de lei va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, dar şi din cofinanţare din bugetul de stat. Înscrierea în buget a veniturilor şi cheltuielilor aferente proiectului amintit face obiectului unui proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului propriu al judeţului Suceava, înscris pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean, convocată pentru astăzi, 31 august 2021.

 

La jumătatea anului,

Scădere cu 28 de lei a salariului mediu net al sucevenilor

>În iunie, câştigul salarial din judeţul Suceava a fost cu 813 de lei sub cel mediu de 3.541 de lei, de la nivel naţional

>Faţă de luna mai, venitul salarial real al sucevenilor a acoperit numai 98,7% din valoarea preţurilor de consum

În judeţul Suceava, vara a adus o scădere a venitului salarial mediu net. Aşa se constată din Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, potrivit căruia, în luna iunie 2021, câştigul salarial mediu net în judeţul Suceava a fost de 2.728 lei de persoană, cu 28 lei mai mic faţă de câştigul cel din luna mai, diminuarea fiind de 1%. Conform statisticilor DJS,  comparativ cu luna mai, pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 1,8% în industrie şi construcţii, cu 0,7% în servicii, crescând, în schimb, cu 0,1%, în cazul salariaţilor din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură.

Pe de altă parte, datele Direcţiei Judeţene de Statistică arată că, în comparaţiei cu luna iunie a anului 2020, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a consemnat o creştere cu 178 lei, adică una de 7%.  Pe sectoare de activitate, raportat la iunie 2020, câştigul salarial mediu net a crescut cu 6,7% în cazul salariaţilor din sectorul agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 5,9% în industrie si construcţii, cât şi cu 7,5% în domeniul serviciilor. Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava reliefează că în iunie 2021, la nivel naţional, câştigul salarial mediu net a fost de 3.541 de lei de persoană, unul mai mare cu 813 de lei decât cel din judeţul Suceava. În iunie 2021, în judeţ, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost 98,7% faţă de luna mai 2021 şi de 102,9%, comparativ cu iunie 2020.  La nivel naţional, indicele câştigului salarial a fost de 101,1% în raport cu luna mai 2021. În comparaţie cu luna iunie 2020, indicele câştigului salarial real a avut nivelul de 103,3%.

 

Printr-un proiect româno-ucrainean

Dispozitive multidisciplinare cu ultrasunete intră în dotarea Spitalul Judeţean de Urgenţă

Consilierii judeţeni suceveni vor aproba, în şedinţa ordinară a lunii august, Proiectul „Îmbunătăţirea disponibilităţii instituţiilor medicale de urgenţă oblastul şi judeţul Suceava-IREMICS”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina 2014-2020, Prioritatea 4.1 „Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi acces la sănătate”.

 Potrivit proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a întrunirii aleşilor, obiectivul general al proiectului derulat în comun îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale de urgenţă în zona transfrontalieră România-Ucraina. Conform cererii de finanţare, valoarea totală a proiectului este de aproximativ 1,43 de milioane de euro, Consiliul Judeţean Suceava urmând a participa cu 13.908 de euro, reprezentând de 0,97% din cheltuielile eligibile. Printre activităţile proiectului se numără şi dotarea secţiilor „Medicină internă” şi „Cardiologie” a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava cu două dispozitive multidisciplinare cu ultrasunete. În ceea ce priveşte partea ucraineană, în proiect sunt prinse reabilitarea şi dotarea Secţiei „Terapie intensivă”, Secţiei „Diagnosticare cu raze X” şi Blocului operator ale Sptialului de Urgenţă din Cernăuţi.        

 Pentru acoperirea cheltuielilor cu întreţinerea

Consiliul Judeţean scoate la închiriere noua sală de şedinţe a deliberativului, cea a „Unirii Bucovinei cu Ţara”

>„În condiţiile în care Palatul Administrativ este nefuncţional temporar din cauza incendiului din 6 martie”, tariful este de 300 de lei pe oră, excepţie făcând acţiunile umanitare   

Având în vedere că au fost finalizate lucrările de execuţie a obiectivului „Amenajarea a curţii interioare a Palatului Administrativ, în vederea creării unui spaţiu cu funcţiunea de sală de conferinţe” se impune instituirea unui tarif de închiriere pentru această sală. Aşa prevede un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean, în care se subliniază că demersul este motivat prin aceea că nu există o altă sală de conferinţe cu asemenea dimensiuni şi dotări. Totodată, măsura survine şi „în condiţiile în care Palatul Administrativ este nefuncţional temporar din cauza incendiului din 6 martie”. „Pentru acoperirea costurilor de întreţinere a sălii şi a celor privind utilităţile, se propune un tarif de închiriere de 300 de lei pe lună, cu menţiunea că instituţiile publice, asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi caritabile sau cu caracter umanitar sunt scutite de plata tarifului de închiriere” se arată în raportul Direcţiei „Finanţe şi contabilitate”. Având regimul de înălţime de subsol şi parter, noul obiectiv cu destinaţie de sală de şedinţe a Consiliului Judeţean a fost amenajată în curtea interioară a Palatului Administrativ, are 189 de locuri şi încă 5 la prezidiu, 3 cabine pentru traducători, garderobă, cameră tehnică, oficiu şi grup sanitar. Licitaţia de construire a fost câştigată de General Construct Suceava pentru 5,5 milioane de lei fără TVA, cu o durată de execuţie de 18 luni de la semnarea ordinului de începere a lucrărilor. Sala de conferinţe este botezată ca fiind a „Unirii Bucovinei cu Ţara”, inaugurarea având loc pe 24 iunie, când Consiliul Judeţean Suceava a parafat acordurile de colaborare cu municipiul Chişinău şi 3 raioane din Republica Moldova.   

 

Facultate de Medicină şi Ştiinţe Biologice din Suceava îşi deschide porţile în anul universitar 2021-2022

>Reprezentând „încununarea unui efort de 10 ani”, aceasta este a XI-a facultate din structura USV, având 6 programe de licenţă şi unul de masterat

>Universitatea continuă demersurile pentru construirea clădirii noi a facultăţii, cât şi pentru completarea resursei umane de înaltă calificare

Data de 27 august 2021, este una deosebită pentru Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, transmite, printr-un comunicat de presă, conducerea instituţiei academice sucevene, subliniind că aceasta este ziua în care Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Ştiinţe Biologice a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, începând cu anul universitar 2021-2022, îşi va începe activitatea a XI-a facultate din structura USV. Potrivit sursei citate, în primă fază, noua facultate are 7 programe de studiu, adică 6 de licenţă şi unul de masterat. În primul caz este vorba despre proguamele de „Nutriţie şi dietetică”, „Balneofiziokinetoterapie și recuperare”, „Asistență medicală generală”, „Tehnică dentară” şi „Biologie și biochimie”, respectiv „Nutriţie şi recuperare medicală”, la masteratul în „Medicină”. USV precizează că, în perioada următoare, universitatea îşi va continua politica de dezvoltare a noii facultăţi, atât în ceea ce priveşte atragerea resursei umane de înaltă calificare, care să se alăture celei deja existente, cât şi în direcţia construirii clădirii care să deservească facultatea, în paralel cu iniţierea demersurilor privind înfiinţarea unui program de studiu de „Medicină generală”. Înfiinţarea oficială a Facultăţii de Medicină şi Ştiinţe Biologice reprezintă încununarea unui efort de 10 ani, care a început în 2012, când au fost activate primele programe de studiu în domeniul Sănătate. Ziua de ieri marchează o transformare nu doar a imaginii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ci și a orașului și a județului Suceava, generând oportunități concrete de dezvoltare pe termen lung, de care să beneficieze atât comunitatea locală, cât și întreaga regiune de nord-est a României. După cum spune sloganul Universității noastre, am visat, am creat, am inovat, iar astăzi avem facultate de medicină la Suceava!” se evidenţiază în comunicatul de presă la USV.

 Într-o perioadă cu temperaturi ridicate

Rulote fără autorizare sanitară veterinară depistate în zone de impact turistic din judeţul Suceava

• „Fac apel la toţi agenţii economici să nu desfăşurare o activitate fără autorizare, întrucât amenzile sunt importante” dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA
• Inspectorii sanitari veterinari au suspendat activitatea unui restaurant, au avertizat două pensiuni turistice şi au dat amenzi totale de 72.000 de lei 

O serie de acţiuni de control menite să garanteze că produsele consumate sunt sigure au fost organizate şi desfăşurate de inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava (DSVSA), în special în unităţile de alimentaţie publică. Directorul executiv dr. Mihai Volşeniuc spune că, în principal, acestea s-au axat pe obiectivele de mare interes turistic, cu aglomeraţie mare de vizitatori, precum Ariniş, Palma şi TransRarău. Controlorii s-au focusat şi asupra unităţilor comerciale din zonele turistice, cum ar fi cele din Rădăuţi, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, verificate fiind inclusiv restaurantele şi pensiunile turistice. Astfel, în două săptămâni, inspectorii sanitari veterinari suceveni au controlat aproximativ 100 de unităţi, acestea lăsându-se cu o ordonanţă de suspendare a activităţii unui restaurant în care nu se respectau regulile de igienă, iar condiţiile de păstrare a produselor erau necorespunzătoare.  Cele 20 de sancţiuni contravenţionale, au vizat, de asemenea, igiena precară, depozitarea în condiţii improprii şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, valoarea totală a amenzilor date ridicându-se la 72.000 de lei. Amendate au fost şi rulotele şi facilităţilor comerciale temporare de sezon care pot desfăşura activitate comercială pe raza mai multor judeţe, dar care nu au solicitat autorizaţia sanitară veterinară de rigoare de la DSVSA, instituţie care face verificări asupra conformităţii acestora, existenţei spaţiilor corespunzătoare, alimentării cu apă curentă, instalaţiilor de preparare termică şi a celor frigorifice. La două pensiunii turistice controlorii au dat avertismente, aceştia impunând măsuri şi termene pentru remedierea deficienţelor constatate cu prilejul descinderilor. „A fost o activitate concentrată, iar în zonele turistice de interes am descoperit inclusiv agenţi economici care nu aveau documente de înregistrare sanitară veterinară. Fac apel la toţi agenţii economici să nu desfăşurare o activitate fără autorizare, să fie supuşi controlului sanitar veterinar, întrucât amenzile sunt importante, iar printre altele, există riscul punerii în pericol a siguranţei alimentelor. De aceea, importantă este respectarea condiţiilor de igienă şi de depozitare, mai ales pe fondul temperaturilor ridicate” a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava.

Şapte angajatori au fost amendaţi cu 110.000 de lei pentru muncă nedeclarată

>Inspectorii de muncă au prins 8 persoane lucrând fără contract individual de angajare 

La 256 se ridică numărul de controale făcute în luna trecută de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava anunţă, printr-un comunicat de presă, inspectorul-şef Romeo Butnariu, conform căruia 178 de acţiuni s-au desfăşurat în domeniul relaţiilor de muncă, iar 78 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit şefului ITM, date fiind neregulile descoperite, controlorii au aplicat 150 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 193.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, cele 178 de acţiuni de control s-au lăsat cu 70 de amenzi însumând 193.000 de lei. Butnariu precizează că pe durata verificărilor au fost depistate 12 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 3 în afara programului de lucru stabilit prin contractul cu timp parțial şi o persoană al cărui contract nu fusese transmis în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Alte 8 persoane au fost surprinse de inspectorii ITM fără contract individual, astfel că, pentru muncă nedeclarată, 7 angajatori fiind sancţionaţi cu amenzi totalizând 110.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, printre deficienţele frecvent constatate se numără, pe lângă cele de mai sus, nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară,  acelor referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal, cât şi încălcarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în urma celor 78 de controale s-au aplicat 80 sancţiuni contravenţionale, principalele nereguli ţinând de lipsa semnalizările de securitate, neasigurarea calificării lucrătorilor, neefectuarea controlului medical periodic, nepurtarea echipamentului individual de protecţie acordat şi lipsa echipamentelor de muncă corespunzătoare.

 

Consiliul Judeţean finanţează cu 70.000 de lei Raliul Bucovinei 2021

>Competiţia din acest an reuneşte piloţi de renume, care vor concura pe trasee special, accesul publicului fiind gratuit

Judeţul Suceava, prin Consiliul Judeţean, se asociază cu Asociaţia „XS motor sport” Iaşi, în vederea finanţării în comun a Raliului Bucovinei „Suceava rally show”. Manifestarea se va desfăşura în perioada 30-31 octombrie şi va închide sezonul 2021 al Campionatului naţional de raliuri, organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv. Deschiderea seriei de evenimente va avea loc în municipiul Suceava, pe 30 octombrie, proba „Super specială-rally show desfăşurându-se în centrul urbei reşedinţă de judeţ. Celelalte probe, de pe 31 octombrie, vor fi ţinute în zone turistice din judeţ, respectiv în Cîmpulung Moldovenesc, pe traseul cuprins între localităţile Sadova, Vatra Moldoviţei şi Suceviţa, pe DN17A. Consiliul Judeţean Suceava va participa cu 70.000 de lei, un proiect de hotărâre în acest sens aflându-se pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a lunii august a deliberativului. „Cetăţenii vor putea asista la un spectacol minunat, având ocazia de a vedea pe viu cum arată piloţii de curse şi maşinile de raliu cu mulţi cai putere” se arată ]n referatul de aprobare semnat de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean în care se mai menţionează că, „la competiţia din acest an se vor reuni piloţi de renume, care vor concura pe trasee special amenajate, accesul publicului fiind gratuit”.         

 Canotorii medaliaţi la Tokyo şi antrenorii acestora sunt făcuţi cetăţeni de onoare ai  judeţului Suceava

>Aceştia vor fi recompensaţi financiar cu un total de 90.000 de lei, distincţia de cetăţean de onoare urmând a fi conferită şi Elisabetei Lipa, preşedintele FNC, originară din Siret    

Consiliul Judeţean Suceava va aproba, în şedinţa ordinară din 30 august, un proiect de hotărâre privind conferirea titlului de cetăţean de onoare al judeţului Suceava olimpicilor suceveni Nicoleta Ancuţa Bodnar, Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semeniuc, Cosmin Pascari, Ştefan Constantin Berariu, Marius Vasile Cosmiuc şi Ciprian Tudose. Distincţia va fi acordată pentru medaliile obţinute la Jocurile olimpice de la Tokyo şi „activitatea sportivă desfăşurată la nivel naţional şi internaţional” inclusiv antrenorilor Vasile Avrămia şi Ion Despa, cât Elisabetei Lipa, preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, născută în Siret. În proiectul de hotărâre se evidenţiază stabilirea, de către canotajul românesc, a unui nou record olimpic al probei de dublu vâsle feminin, „aducând României medalia de aur (...), graţie evoluţiei echipajului alcătuit din Nicoleta Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş”. Din totalul celor 101 de sportivi care au alcătuit lotul olimpic al României, 21 au fost suceveni, cu o singură excepţie, toate medaliile fiind luate de către cei din judeţul Suceava. Dintre aceştia din urmă, 6 sportivi care au obţinut „rezultate remarcabile” vor fi recompensaţi financiar din bugetul judeţean cu o sumă de 70.000 de lei. Aceasta în conformitate cu un alt proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului judeţean, cei doi antrenori urmând a fi premiaţi, de asemenea, cu câte 20.000 de lei. 

 În primele 7 luni ale anului 2021,

666 de firme sucevene au fost radiate de la Oficiul Registrului Comerţului 

• În comparaţie cu anul trecut, până la sfârşitul lunii iulie şi-au suspendat activitatea cu peste 65% mai mulţi agenţi economici, numărul insolvenţelor crescând cu mai mult de 16%

În intervalul 1 ianuarie-31 iulie 2021, în judeţul Suceava au fost înmatriculate, în total, 1.934 de firme, evidenţiază statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Cele mai multe sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), respectiv 1.403. Urmează, în ordine descrescătoare, persoanele fizice autorizate (PFA)-334; întreprinderile individuale(II)-182; întreprinderile familiale (II)-11 şi cooperativele agricole(CA)-4. Potrivit sursei citate, în comparaţie cu intervalul omolog din 2020, când la ONRC au fost luaţi în evidenţă 1.292 de agenţi economici, numărul înregistrărilor a crescut cu 51,24%. De cealaltă parte, în primele 7 luni ale anului 2021, în insolvenţă au intrat 43 de profesionişti. Astfel, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent, în care procedura insolvenţei a fost declanşată de 37 de firme, creşterea este de 16,29%. În anul în curs, până la sfârşitul lunii iulie, în judeţul Suceava şi-au suspendat activitatea 198 de agenţi economici. Comparativ cu anul 2020, când au cerut suspendarea 122 de firme, consemnată este o creştere de 62,30% a numărului celor care  s-au văzut nevoiţi să recurgă la această măsură provizorie. De asemenea, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în perioada 1 ianuarie-31 iulie 2021, în judeţul Suceava au fost dizolvaţi 284 de agenţi economici, faţă de 254 în acelaşi interval din anul anterior, din această perspectivă creşterea fiind de 11,58%. În cele din urmă, în cel dintâi 7 luni ale acesta, radiate de la ONRC au fost 666 de firme sucevene, faţă de 569 în anul trecut, sporul înregistrat din acest punct de vedere fiind de 17,05%.    

 Doar două localităţi din judeţul Suceava şi-au amenajat reţele de canalizare în ultimii 6 ani

• Judeţul este sub media naţională atât la conectarea la reţelele de canalizare, cât şi la staţii de epurare a apelor uzate
• Pe fondul dezvoltării zonelor urbane există riscul evacuările de apă neepurate în emisarii naturali

Într-un interval de 6 ani, lungimea simplă a conductelor de canalizare din judeţul Suceava s-a extins cu 131,9 km, ajungând, în 2019, la un total de 1.058 km. Potrivit Raportului privind starea mediului în 2020 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, dacă în 2014, din cele 114 unităţi administrativ-teritoriale 50 aveau instalaţii de canalizare publică, în anul la care facem referire numărul acestora crescuse la 52. „Se observă faptul că, în perioada 2014-2019, lungimea simplă reţelelor de canalizare a crescut doar cu 14,1%, numărul de localităţi cu canalizare publică din judeţul Suceava - acelaşi ca şi în anul 2018 -, reprezentând 45,6% din numărul total de 114 unităţi administrativ-teritoriale”, se subliniază în Raportul instituţiei de mediu sucevene. De precizat este că directivele europene impun statelor membre să asigure sisteme de colectare şi epurare secundară pentru toate aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenţi, localităţi cu evacuare directă în resursele de apă.  De asemenea, obligatorie este amenajarea de sisteme de colectare şi epurare terţiară pentru toate aglomerările cu peste 10.000 de locuitori echivalenţi, cu evacuare în resursele de apă considerate zone sensibile. „În ceea ce priveşte nivelul de conectare la reţelele de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, judeţul Suceava este sub media naţională” evidenţiază sursa citată. Conform analizei dată publicităţii de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, deşi încărcarea cu poluanţi a apelor uzate s-a redus substanţial în anii de după aderarea României la UE, evacuările urbane continuă să aibă cel mai mare impact asupra calităţii apelor de suprafaţă, în special în ceea ce priveşte poluarea cu substanţe organice. Poluarea respectivelor ape este urmare a ratei reduse de racordare a populaţiei la sistemele de colectare şi epurare; funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare, cât şi managementului deficitar al nămolurilor produse în respectivele staţii. Totodată, o cauză o reprezintă şi dezvoltarea zonelor urbane, fără a se asigura şi dotarea cu sisteme şi instalaţii de alimentare cu apă şi de canalizare, care „se reflectă, apoi, în evacuările de apă neepurate în emisarii naturali, ceea ce duce la o protecţie insuficientă a resurselor de apă”.
 

 Casa de Pensii caută 30 de persoane care să lucreze la evaluarea dosarelor de pensii

• Câştigătorii concursului vor fi angajaţi cu contract de muncă pentru perioada septembrie 2021-decembrie 2022

Casa Judeţeană de Pensii Suceava organizează concurs pentru ocuparea pe durată determinată a posturilor contractuale repartizate instituţiei în vederea evaluării a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii. Directorul executiv Constantin Boliacu anunţă că, în perioada imediat următoare, în scopul implementării măsurilor legislative care vizează acţiunea de evaluare a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii, Casei Judeţene de Pensii Suceava i-au fost repartizate de 30 de posturi contractuale de execuţie pe perioadă determinată. Din totalul acestora, 24 de posturi sunt destinate persoanelor cu studii superioare, consilieri debutanţi, iar 6 sunt persoane cu studii medii, referenţi debutanţi, „astfel încât, pentru ocuparea acestora nu este necesară vechimea în muncă”. Primirea dosarelor în vederea participării la concurs se va face în intervalul 26-30 august, pe pagina web a Casei judeţene de Pensii Suceava fiind afişat anunţul de concurs, actele necesare pentru înscriere, cât şi bibliografia. Concursul va avea loc în data de 6 septembrie 2021, ora 10.00, începând cu proba scrisă şi continuând cu proba orală. Angajarea pe aceste posturi se face pe o perioadă determinată, începând cu luna septembrie 2021 şi până pe 31 decembrie 2022.

 

Inspectorii sanitari veterinari au sechestrat şi trimis la incinerare importante cantităţi de îngheţată, batoane de ciocolată, sucuri şi  chiftele

• Este vorba despre loturi de produse de import pe bază de gumă de Carruba, ingredient conţinând oxid de acetilenă peste limitele admise
• "Consumatorii ar trebui să se îndrepte înspre branduri autohtone” este de părere dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA menţionând că „dacă lanţul este mai scurt, calitatea este mai mare”
  

Nu mai puţin de 12 alertări a avut, în ultimul timp, Direcţia Sanitară şi pentru Siguranţă Alimentară (DSVSA) Suceava, informează directorul executiv dr. Mihai Voloşeniuc, potrivit căruia acestea au fost lansate prin Sistemul european de alertare rapidă pentru alimente şi furaje „Rapid alert system for feed and food”. În vizor au fost loturi de diverse sortimente de îngheţată, batoane de ciocolată, sucuri concentrate din fructe, dar şi de pârjoale, „toate gravitând în jurul oxidului de acetilenă peste limitele admise”. Este vorba despre o substanţă din categoria „E-urilor”, depistată în guma de Carruba, ingredient folosit ca agent stabilizator sau de îngroşare la prepararea produselor în cauză. Până la aceasta dată, inspectorii DSVSA au finalizat 10 anchete, altele două fiind în curs. Aceştia au făcut verificări de ordinul sutelor, începând cu cele din supermarketuri, depozite regionale şi până la cele din punctele de desfacere din staţiile de alimentare cu carburanţi. „Am, reuşit să ne mişcăm foarte repede, deşi este o muncă titanică. Inspectorii sanitari veterinari se deplasează în supermarketuri şi în alte unităţi de desfacere, verificând dacă produsele din loturile incriminate au fost retrase de la comercializare. Pentru a închide o alertă, finalitatea constă în eliberarea documentului de distrugere prin incinerare a produsului respectiv” subliniază dr. Voloşeniuc. Potrivit şefului DSVSA, în judeţul Suceava cantităţi importante din loturi de îngheţată, batoane Snickers, Milky Way şi Mars, sucuri ale Companiei Maspex România, precum şi de chiftele au fost puse sub sechestru şi orientate înspre distrugere prin incinerare. „Alertele au vizat exclusiv loturi de produse din afara României. De aceea, precizăm că, cu cât lanţul este mai scurt, cu atât calitatea este mai mare. Consumatorii ar trebui să se îndrepte înspre branduri autohtone, pentru că avem produsele locale de calitate, şi de îngheţată şi de sucuri” a explicat dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentară (DSVSA) Suceava.   

 La Casa de Pensii

Comisia de expertizare a respins 30 de cereri de pensionare pe motiv de boală

• Pe fondul creşterii rigurozităţii normelor procedurale şi criteriilor medicale pentru stabilirea gradului de invaliditate, în alte 14  situaţii s-a dispus „depensionarea”

Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut, în primul semestru al anului 2021, „6.736 de cazuri” de expertizare pentru pensii de invaliditate, mai puţine cu 829 comparativ cele dintâi 6 luni ale anului precedent, când înregistrate au fost 7.628 de cazuri. Aşa se evidenţiază într-o informare a instituţiei sucevene, referitoare la activitatea de expertizare medicală, recuperare a capacităţii de muncă şi de încadrare într-un grad de handicap, conform căreia 30 dosare au fost respinse, cifră în scădere faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, când nu au fost acceptate 54 de asemenea documentaţii. Pe fondul creşterii gradului de implicare a medicilor experţi în „aplicarea cu rigurozitate a normelor procedurale şi criteriilor medicale pentru stabilirea gradului de invaliditate”, 14 situaţii s-a luat măsura „depensionării”, comparativ cu doar două, în primele 6 luni ale anului 2021. În ceea ce priveşte acestea din urmă cazuri, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. În ceea ce priveşte „depensionarea”, aceasta poate surveni inclusiv cererii înaintate de persoana încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate. De precizat este faptul că, pe lângă casele de pensii funcţionează comisii de verificare a pensionarilor de invaliditate, acestea având în componenţă medici experţi ai asigurărilor sociale. Structurile în cauză au misiunea de a verifica corectitudinea încadrării, din comisie nefăcând parte medicul expert care a efectuat ultima expertiză. Controlată este fundamentarea încadrării în gradul de invaliditate respectiv, pe baza documentelor medicale existente în dosar, în cazurile neconcludente sau insuficient documentate fiind dispusă reexpertizarea.
 

 

APIA Suceava eliberează adeverinţe pentru fermierii care vor să ia credite

>Anul trecut, 493 de agricultorii suceveni şi-au exprimat această intenţie, fermierii fiind sfătuiţi „să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii”

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava eliberează adeverinţe fermierilor care au depus cereri de plată în campania pe anul 2021 şi care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea capitalului de lucru. Pot cere eliberarea de adeverinţe fermierii beneficiari ai schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plăţii redistributive şi plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.  Facilitatea se adresează şi beneficiarilor Măsurii 10 „Agromediu și climă”, Măsurii 11 „Agricultură ecologică” şi  Măsura 13 „Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale”. Potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 50 din 2017 pentru aprobarea condiţiilor în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare şi nebancare şi APIA, în scopul finanţării activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor specifice, dobânda aferentă creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. „Atragem atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanţarea capitalului de lucru, în vederea desfăşurării activităţilor curente, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare în ceea ce priveşte costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii” se subliniază într-un comunicat de presă al APIA.  În anul 2020, în vederea sprijinirii fermierilor, în baza colaborării cu băncile comerciale şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, Centrul Judeţean Suceava al APIA a eliberat  493 adeverinţe pentru credite. La nivelul judeţului Suceava, în cadrul campaniei de depunerea a cererilor unice de plată pentru anul 2021 au fost primite 44.811 de cereri, suprafaţa totală astfel identificată fiind de 209.263,01 de hectare.

 32 de copii din sistemul de protecţie au fost adoptaţi 

>Aceştia „şi-au găsit o familie dispusă să le acorde iubirea şi îngrijirea de care au nevoie”, iar în „aşteptare” sunt încă 74 de familii

În judeţul Suceava, până la jumătatea anului 2021, s-au făcut 30 de deschideri de proceduri de adopţii naţionale pentru copii din sistemul de protecţie. Potrivit statisticilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava, în perioada la care ne referim au fost înregistrate 32 de adopţii naţionale şi, de asemenea, în 27 de cazuri în care s-au dat hotărâri de încredinţare în vederea adoptării. „32 de copii adoptabili şi-au găsit o familie dispusă să le acorde iubirea şi îngrijirea de care au nevoie” se arată în informarea DGASPC Suceava. Din anul 2016 până în octombrie 2020 au fost declaraţi „adoptabili” 191 de copii, iar potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, „în aşteptare sunt 74 de familii”. Conform legislaţiei în vigoare, potenţialii părinţi adoptivi trebuie să prezinte garanţii materiale şi morale dovedite cu documente, adeverinţe de venit, recomandări, precum şi adeverinţe medicale şi de la medicul psihiatru. De asemenea, familiile care vor să adopte un copil vor urma cursuri specifice ţinute la sediul DGASPC Suceava şi vor participa la întâlniri de evaluare, astfel încât să poată obţine atestatul de familie sau persoană aptă să adopte. Atestatul va fi eliberat în termen de 90 de zile de la depunerea cererii, doar „dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, iar familia parcurge toate etapele de evaluare”. Pe de altă parte, perioada de încredinţare în vederea adoptării reprezintă intervalul de acomodare a familiei cu copilul, respectiv a copilului cu familia, aceasta fiind stabilită la 3 luni, începând din momentul în care Tribunalul Suceava încredinţează în vederea adopţiei „un copil unei familii atestate ca aptă să adopte”.

 Câte trei suceveni în fiecare locuinţă

> O casă era împărţită, în medie, de  2,79 de suceveni, gradul de urbanizare al judeţului Suceava ajungând la 43%

>În 5 ani, judeţul s-a îmbogăţit cu 5.774 de locuinţe, perioadă în care populaţia a crescut cu 16.325 de locuitori

Gradul de urbanizare în nivelul judeţului Suceava este de circa 43%, se arată în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în 2020 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. Analiza APM prezintă evoluţia din perioada 2015-2019 a numărului mediu de persoane pe locuinţă, calculat ca raportul dintre mărimea populaţiei şi numărul locuinţelor din judeţul Suceava.  Astfel, în 2015, la o populaţie totală de 745.107 de locuitori şi la 267.425 de locuinţe, o casă era împărţită, în medie, de  2,79 de suceveni.  În anul la care ne referim, în mediul urban al judeţului Suceava figurau 114.536 de locuinţe şi 325.678 de locuitori, într-o unitate de locuit fiind înregistraţi, în medie, 2,83 de locuitori. La sate, inventariate fuseseră 152.458 de locuinţe şi 419.429 de persoane, media fiind de 2,75 de co-ocupanţi ai unei case. În 2019, respectiv după 5 ani, în judeţul Suceava numărul total de locuinţe a săltat de la 267.425 la 273.199 de unităţi, adică cu 5.774 de locuinţe. Conform amintit, în intervalul 2015-2019, populaţia judeţului a sporit de la 745.107 de persoane la 761.432 de persoane, respectiv cu 16.325 de locuitori. Astfel, în 2019, numărul mediu de persoane pe o locuinţă era de 2,79, acelaşi ca în 2015.    „Atât la nivel de judeţ, cât şi la nivelurile urban şi rural, numărul de persoane per locuinţă este relativ constant,  se precizează în Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în 2020.  

 

Poliţiştii de frontieră suceveni au confiscat 380.000 de pachete ţigări în valoare de 4,45 de milioane de lei

>Aceştia au descoperit 56 de fapte penale de contrabandă, precum şi 116 de ilegală a frontierei de stat

În primul semestrul semestru al anului 2021, la nivelul structurilor Inspectoratului Poliţiei de Frontieră din judeţul Suceava, au fost constatate infracţiuni de 197. Potrivit unei analize a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, cele mai multe, respectiv 116, sunt cele privind trecerea ilegală a frontierei de stat. Urmează, în ordine descrescătoare, 56 de fapte penale de contrabandă, 6 de fals şi uz de fals, 12 privitoare la circulaţia pe drumurile publice, precum şi alte 7 diverse infracţiuni. La acestea se adaugă 19 contravenţii, valoarea amenzilor date însumând 16.010 de lei. În urma acţiunilor specifice organizate, lucrătorii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava au confiscate 380.274 de pachete ţigări de provenienţă extracomunitară în valoare de aproximativ 4,45 de milioane de lei, cât şi alte bunuri, în special autoturisme, date în urmărire ca fiind sustrase,  acestea din urmă fiind estimate la un total de 252.500 de lei. Conform sursei citate, în primele 6 luni ale anului 2021, prin punctele de trece a frontierei din judeţul Suceava au trecut 409.146 de persoane, dintre care 404.525 pe căile rutiere, pe la Siret, iar 4.621 prin Vicşani, în regim de transport feroviar. Totodată, în tranzit au fost 180.452 de mijloace de transport, adică 179.123 de autoturisme, prin PTF Siret, dar şi 1.329 de trenuri, prin PTF Vicşani. În zona de competenţă, Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava participă, cu personalul şi mijloacele tehnice avute la dispoziţie, inclusiv la combaterea efectelor inundaţiilor, la obiectivele proprii şi, ulterior, în funcţie de solicitările primite, la asigurarea acţiunilor de intervenţie şi de sprijin.

 Consiliul Judeţean Suceava finanţează 22 de proiecte pentru activităţi non-profit

>După o pauză de 1 an, cauzată de pandemie, de sprijin financiar însumând 530.000 de lei au parte proiectele de asistenţă socială, acţiunile culturale şi activităţile de tineret

Consiliul Judeţean Suceava sprijină cu finanţare nerambursabilă, din bugetul propriu al judeţului, activităţile de nonprofit de interes judeţean. Licitaţia a fost lansată în luna mai, proiectele fiind depuse de persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, respectiv de asociaţii şi fundaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Aceasta după ce, în şedinţa executivului judeţean de la sfârşitul lunii aprilie, fusese deja aprobat Programul finanţărilor pe anul 2021. Conform unei informări a CJ, în competiţie au intrat 25 proiecte, dintre care 3 neeligibile, condiţii în care cu finanţare  s-au ales 22 proiecte. Astfel, pe partea de  asistenţă socială, fonduri au la dispoziţie 7 proiecte, cu un total de 280.000 de lei. În cadrul programelor, proiectelor şi acţiunilor din domeniul cultural, în 6 cazuri se acordă finanţare în sumă de 100.000 lei, în timp ce pentru activităţile de tineret, 9 proiecte sunt sprijinite financiar cu 150.000 de lei. În anul trecut, cu destinaţia acordării a finanţărilor nerambursabile, Consiliul Judeţean Suceava a prins iniţial în buget 2,32 de milioane de lei. Însă, pe 13 aprilie 2020, executivul judeţean Suceava anunţa anularea procedurii de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse. Măsura survenea instituirii stării de urgenţă pentru prevenirea răspândirii COVID-19, cât şi situaţiei epidemiologice de la acea dată. Atunci, de suferit au avut programe adresate unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase; proiecte din domeniul „Sănătate”; acţiunile şi programele sportive; programele, proiectele şi acţiunile din domeniul cultural, precum şi activităţile de tineret. Ulterior, prin rectificarea bugetului de către deliberativul judeţean,  din economiile de 2,32 de milioane de lei astfel, 1,12 milioane de lei au luat calea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, cazare şi masa personalului medical propriu sau ale celui detaşat la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Diferenţa de 1,2 milioane de lei a fost alocată pentru acoperirea sporurilor salariale ale personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare care a participat efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei de COVID-19.
 

 

La Vicovu de Sus 

 Digul de pe malul stâng al râului Suceava a fost consolidat şi pus în siguranţă

>Intervenţiile stopează fenomenul de eroziune, iar riscul de inundaţii este mult diminuat

Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava a finalizat, din surse proprii, lucrarea de punere în siguranţă a digului de pe malul stând al râului Suceava, în oraşul Vicovu de Sus, în aval de confluenţa cu pârâul Sicova. În urma execuţiei, „protejarea digului s-a realizat, pe o lungime de 70 de metri liniari, cu geocontainere umplute cu materiale locale”. Elementele  respective au fost amplasate în pe porţiunea afectată de eroziunea activă generată de fenomenelor hidrometeorologice şi a viiturilor produse în zonă. „Intervenţia va stopa fenomenul de eroziune, iar riscul de inundaţii va fi diminuat” se subliniază într-un comunicat postat pe pagina web a Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. De precizat este faptul că specialiştii din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava au identificat mai multe zone care prezintă pericol de inundare, în vederea protejării acestora întocmindu-se 37 de studii de prefezabilitate şi 11 studii de fezabilitate. Totodată, pentru prevenirea inundaţiilor, în raza de competenţă a SGA în derulare se află mai multe investiţii.

 În intervalul 2016-2020

Creştere de peste 5 ori a cantităţii de lemn mort din pădurile sucevene

>Judeţul Suceava are o medie de 25 de metri cubi la hectar, în Europa volumul total mediu de lemn uscat variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 metri cubi hectar

>Deoarece termenele de extragere a doborâturilor de vânt şi a celor de zăpadă nu au fost respectate, aproape 60.000 de hectare de conifere au fost atacate de dăunători

Volumul de lemn mort din judeţul Suceava, atât cel pe picior, cât şi cel căzut, a crescut în ultimii 5 ani. Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava, în suprafaţa judeţeană împădurită, cantitatea totală de lemn mort a crescut de la aproape 5 metri cubi pe hectar în 2016, la aproximativ 25 de metri cubi pe hectar, în 2020. Aceasta în condiţiile în care „în pădurile europene creşterea cantităţii de lemn mort considerată o măsură potenţială pentru creşterea biodiversităţii”. „Existenţa lemnului mort în pădure îmbunătăţeşte balanţa ecologică şi explozia de paraziţi nu este posibilă” se reliefează în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrivit sursei citate, percepţia asupra arborilor uscaţi s-a schimbat cercetărilor ştiinţifice privind rolul pozitiv al acestora, cu privire la habitatul faunei, circuitul nutrienţilor şi regenerarea naturală. În Europa, volumul total mediu de lemn mort, pe picior şi căzut este de 10 metri cubi pe hectar, variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 metri cubi hectar. În schimb, în statele membre ale Uniunii Europene, valoarea medie de lemn mort este sub 9 metri cubi pe hectar. De cealaltă parte, de semnalat este faptul că, în ultimele decenii, răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali, dar mai ales cele din judeţul Suceava au fost puternic calamitate, sub acţiunea vântului şi zăpezii, înregistrându-se volume mari de doborâturi. Exploatarea şi valorificarea acestora din urmă s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite pentru extragere fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchetele cu pricina au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, condiţii favorizatoare înmulţirii în masă a insectelor de scoarţă, inclusiv pe fondul perioadelor cu secetă accentuată. „În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipidae în arborele de molid” se arată în Raportul privind starea mediului în anul 2020 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. În judeţul Suceava, cea mai o suprafaţă afectată de paraziţi vegetali este cea de conifere, respectiv una aproximativ 10.158 de hectare, atacată de ipidae, la care se adaugă cea de circa 45.806 de hectare infestată cu Lymatria monacha, acestea fiind supse tratamentelor specifice.
 

 

Scădere drastică a suprafeţelor agricole din agricultura ecologică suceveană

>În comparaţie cu 30.817 de hectare în 2012, anul trecut în sistem erau cuprinse 5.225 de hectare de terenuri agricole, acesta reprezentând minimul perioadei 2010-2020    

Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică din judeţul Suceava este în evident regres. Aşa evidenţiază o statistică pentru intervalul 2010-2020, care relevă că în anul trecut, în judeţ cultivate în acest regim erau 5.225 de hectare de terenuri agricole, în comparaţie cu 9.511 de hectare în primul an. Anul 2020 reprezintă minimul intervalului monitorizat,  vârful fiind atins în anul 2012, cu 30.817 de hectare în regim de agricultură ecologică., Astfel, faţă de acest ultim reper, diminuarea consemnată în 2020 este de 25.592 de hectare.

Datele sunt cele din Raportul privind tarea mediului în judeţul Suceava în anul 2020, conform evidenţelor Direcţiei pentru Agricultură judeţeană Suceava. „Dacă în anii 2010-2012 a existat o creştere a suprafeţelor destinate agriculturii ecologice, ulterior tendinţa s-a inversat, aşa încât, în anul 2020, s-a ajuns la cea mai mică suprafaţă de teren destinată agriculturii ecologice, din tot intervalul analizat” se subliniază în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava. În conformitate cu sursa citată, agricultura ecologică poate fi definită ca fiind un sistem de producţie care pune accent pe protecţia mediului şi a animalelor, prin reducerea sau eliminarea utilizării organismelor modificate genetic şi a produselor chimice sintetice de tipul fertilizatorilor, pesticidelor şi regulatorilor de creştere. În Uniunea Europeană agricultura „organică” este diferenţiată de alte abordări ale producţiei agricole, prin aplicarea unor standarde reglementate, a procedurilor de certificare şi a unei scheme caracteristice de etichetare, conducând la apariţia unei pieţe specifice.

 

Poluare cu ozon pe strada „Mărăşeşti” din Suceava

>De regulă, concentraţii mari se înregistrează primăvara şi vara, la orele după-amiezii, ca urmare a traficului rutier şi activităţilor industriale

>Ozonul format la sol poate genera probleme de sănătate vârstnicilor şi copiilor, precum şi persoanelor cu boli de plămâni, cum ar fi astmul

Depăşiri ale valorilor medii anuale ale concentraţiilor de ozon au fost înregistrate, în anul 2020, în judeţul Suceava. Aceasta potrivit Raportului privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în care se precizează că acest poluant este monitorizat în trei staţii din judeţ, mai puţin staţia SV3 Siret. Pe de altă parte - arată Raportul - întrucât staţia SV2 este una de tip industrial, „datele au status „incert”, nefiind relevante în ceea ce priveşte calitatea aerului”. „În anul 2020, doar în staţia SV1 s-au realizat capturi anuale de date mai mari de 75%, separat, vara şi, respectiv, iarna, fiind îndeplinit criteriul de agregare a datelor şi de calcul al mediilor anuale” se reliefează în analiza APM Suceava, în care se mai menţionează că, la staţia EM3, criteriul a fost îndeplinit doar pentru perioada de vară aprilie-septembrie, „media anuală nefiind, deci, relevantă”. Potrivit APM în 2020, valoarea medie anuală a concentraţiilor de ozon măsurată la SV 3 a fost de 50,4 de micrograme pe metrul cub, în timp ce, potrivit unor surse, concentraţia maximă admisă  este de 40,0 micrograme pe metru cub, (maximă momentană înregistrată timp de 20 de minute). Staţia automată de monitorizarea a calităţii aerului SV1, de tip „fond urban” este amplasată pe strada „Mărăşeşti”, în zona Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, iar staţia SV2, de tip „industrial” este plasată în cartierul „Cuza Vodă II”, în zona Grădiniţei nr. 12 „Ţăndărică”. Staţia SV3, de tip trafic, este amplasată în Sire,t pe strada „Alexandru cel Bun”, iar Staţia EM3, de tip „fond regional european”, se află în Poiana Stampei. Ozonul este un poluant secundar care se formează din precursori, precum oxizi de azot, compuşi organici volatili şi monodix de carbon. Aceştia provin atât din surse antropice, adică din arderea combustibililor, traficul rutier, activităţi industriale, cât şi din surse naturale, respectiv din compuşi emişi de plante şi sol, în principal izoprenul emis de păduri. Condiţiile meteorologice favorizatoare pentru formare a ozonului sunt durata şi intensitatea mare de strălucire a soarelui, cerul senin, lipsa precipitaţiilor, temperaturile ridicate şi inversiunile termice. De regulă, cele mai mari valori ale ozonului din atmosfera joasă se înregistrează primăvara şi vara, la orele după-amiezii, în anotimpul rece valorile fiind cele mai mici din an. O sursă naturală de ozon este reprezentată de mici cantităţi de ozon din stratosferă care migrează ocazional, în anumite condiţii meteorologice, către suprafaţa pământului. Ozonul format la nivelul solului poate genera probleme de sănătate vârstnicilor şi copii, precum şi persoanelor cu boli de plămâni, cum ar fi astmul.

 

În primul semestru din 2021

„Finanţele publice” sucevene şi-au depăşit planul de încasări cu 4,48 la sută

>În urma somaţiilor, popririlor şi sechestrelor s-au încasat 64,73 de milioane de lei, adică 4,50% din totalul veniturilor bugetare

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava a încasat, în primele 6 luni din anul în curs, venituri bugetare de aproape 1.440 milioane lei, cu 61,71 milioane lei peste nivelul programat de 1.378 de milioane de lei pentru această perioadă din 2021. Astfel, conform unei informări a instituţiei sucevene, gradul de realizare a programului de încasare a veniturilor bugetare nete, planificat şi comunicat de Direcţia Generală de Planificare, Monitorizare şi Sinteză din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală  (ANAF), - indicator cumulat pentru cel dintâi semestru al anului -, a fost de 104,48%. În ceea ce priveşte creşterea ratei de colectare a arieratelor recuperabile de la persoane juridice, pe 30 iunie 2021 acesta a fost de 53,10%, stinse fiind arierate de 374,898 de milioane de lei, din cele aproximativ 706 de milioane de lei. De cealaltă parte, rata de colectare de la persoane fizice s-a ridicat la 30,35%, adunate fiind 27,911 de milioane de lei, din totalul recuperabil de 91.965 de milioane de lei. În perioada la care facem referire, rata de colectare a arieratelor în total venituri colectate în acest an ajuns la 28,46%, însemnând încasări şi stingeri în valoare de 419,555 milioane de lei, din 1,474 de milioane de lei total arierate constituite. Potrivit analizei Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, prin aplicarea măsurilor de executare silită, respectiv a somaţiilor, popririlor, popririlor la terţi, sechestrelor de bunuri mobile şi sechestrelor de imobile, în prima jumătate a anului 2021 s-au încasat 64,739 de milioane de lei lei, reprezentând 4,50% din total venituri bugetare încasate. În cele din urmă, pe 30 iunie, conform AJFP Suceava, ponderea anuală a arieratelor fiscale totale în suma veniturilor colectate în 2021 a fost de 73,27%.  

 

În primele 6 luni din 2021

Au fost angajaţi 3.250 de suceveni

Înscrierea în baza de date, medierea pe locurile vacante existente şi consilierea persoanelor care apelează la serviciile de ocupare au constituit obiective principale ale activităţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în primul semestru al anului în curs. Astfel, informează AJOFM, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2021, 9.623 de persoane au fost cuprinse în măsuri active de stimulare a ocupării forţei de muncă.  Din totalul amintit, 6.276 de suceveni au beneficiat de informare şi consiliere, iar alţii 3.347 au avut parte de mediere pe locurile vacante comunicate de angajatori. „Măsurile  de  mediere  a  muncii  şi  de  informare  şi  consiliere  profesională,  ca servicii specializate oferite de serviciul public de ocupare, au  o pondere însemnată în totalul măsurilor care au condus la ocupare” se arată într-o informare a instituţiei sucevene, conform căreia, în primele 6 luni ale anului 2021, urmare a celor menţionate, în judeţul Suceava au fost angajate 3.250 de persoane. Pentru a se încadra pe piaţa muncii, o persoană aflată în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de  Muncă  poate face obiectul mai  multor  măsuri  active, fiecăreia „aplicându-i-se un pachet personalizat în funcţie de aptitudini, capacităţi şi nivel profesional”. La nivel naţional, ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării,  în  primul  semestru  al anului 2021 au fost absorbite de piaţa forţei de muncă 118.066 de persoane, adică aproximativ 51% din totalul de 231.397 de persoane care au beneficiat de servicii specializate de ocupare sau care au fost cuprinse în măsuri de stimulare.