Faţă de acum 4 ani,

Buget de două ori şi jumătate mai mare pentru Zilele Sucevei, din cauza pretenţiilor în creştere ale artiştilor

·        Anul trecut, de la buget au fost daţi 150.000 de lei, la fel ca în 2017, pentru manifestările ţinute în Lunca Sucevei, în anul 2016, din puşculiţa municipală fiind cheltuită suma de 100.000 de lei.

·        Majorarea survine "studierii ofertelor trimise de impresarii artiştilor", precum şi analizării cheltuielilor necesare, noua alocare de 250.000 de lei urmând a se face doar "în funcţie de încasările bugetare".

În 2019, din bugetul municipiului reşedinţă de judeţ se va aloca o sumă record pentru susţinerea financiară a evenimentelor cultural-artistice care vor avea loc cu prilejul marcării Zilelor     Sucevei. În acest sens, municipiul Suceava s-a asociat cu societatea comercială Attrius Developments care, pe lângă punerea la dispoziţie a parcării de la Iulius Mall, va participa şi cu o frumoasă sumă. Însă, anul acesta, manifestările vor dura 5 zile, cu 2 zile mai mult decât în anul anterior, iar pe lângă aceasta, au crescut şi pretenţiilor artiştilor şi trupelor care vor evolua pe scena din Lunca Sucevei.  Drept urmare, s-a impus şi o suplimentare a necesarului pentru acoperirea tuturor cheltuielilor, decizia fiind supusă aprobării plenului deliberativului local. "Ca urmare a studierii ofertelor trimise de impresarii artiştilor, precum şi în urma analizei tuturor cheltuielilor necesare susţinerii spectacolelor cuprinse în proiectul <Zilele Sucevei>, care se vor desfăşura în municipiul Suceava, în perioada 21-25 iunie, s-a constatat că suma aprobată iniţial (...) este insuficientă", a arătat primarul Ion Lungu, propunând majorarea contribuţiei municipiului Suceava cu 50.000 de lei. De precizat este faptul că, anterior, prin HCL nr. 105 din 18 aprilie 2019, alocarea totală votată a fost de 250.000 de lei, dintre care 200.000 de lei din vistieria municipală, iar 50.000 de lei din partea societăţii comerciale Attrius Developments Iaşi. Ieri, aleşii municipali au decis aprobarea unui act adiţional la contractul de asociere, alocarea totală de 250.000 de lei urmând a se face doar "în funcţie de încasările bugetare". Municipiul Suceava îşi asumă coordonarea manifestărilor care se vor derula cu prilejul sărbătoririi Zilelor Sucevei, obligându-se, de asemenea, "să nu comunice, în nicio situaţie, fără consimţământul scris al asociatului, informaţii confidenţiale aparţinând acestuia, sau obţinute de municipiul Suceava în baza relaţiilor contractuale".        

În 2018, manifestările sub egida Zilelor Sucevei s-au desfăşurat în intervalul 22-24 iunie. Evenimentele derulate pe durata a 3 zile, în parcarea Iulius Mall, la fel ca şi în anii anteriori, din partea firmei Attrius Developments beneficiindu-se de aceeaşi susţinere financiară de 50.000 de lei. De la bugetul municipiului Suceava a fost disponibilizată, potrivit hotărârii Consiliului Local, suma de 150.000 de lei, una egală cu cea asigurată şi în 2017. În anul 2016, manifestările au fost ţinute în parcarea aceluiaşi supermarket din Lunca Sucevei, iar din puşculiţa municipală a fost cheltuită suma de 100.000 de lei.

Clopote cu instalaţie de automatizare, pe bani din bugetul local, la o biserică din Suceava

·        Aleşii municipali au votat alocare unui total de 450.000 de lei pentru 6 parohii din reşedinţa de judeţ bani orientaţi inclusiv pentru lucrări la un muzeu parohial, cât şi la centre sociale, culturale şi filantropice.  

Consiliul Local Suceava aprobat ieri, în şedinţă ordinară, un consistent sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase din reşedinţa de judeţ. Ca urmare a cererilor primite de la acestea, disponibilizată din bugetul local va fi un total de 450.000 de lei. Astfel, Parohia "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din Obcini va primi 100.000 de lei pentru continuarea lucrărilor de construire a bisericii parohiale, iar  Parohia "Naşterea Maicii Domnului" va avea parte de aceeaşi sumă, pentru lucrări la clopotniţa din "Turnul Unirii", respectiv pentru clopote şi sistemul de automatizare aferent acestora. Tot de 100.000 de lei se va bucura Parohia "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", cu care se vor continua lucrările de la Centrul social cultural şi filantropic "Sfântul Ierarh Petru Movilă". O sumă de 50.000 de lei este prevăzută pentru lucrările de decorare interioară cu piatră naturală şi "bratcă", precum în vederea confecţionării de mobilier bisericesc din stejar pentru "sfântul altar", toate ale Parohiei "Sfântul Spiridon".  De alocare de 50.000 de lei va avea parte şi Aşezământul social, cultural şi filantropic "Ovidenia" al Parohiei "Adormirea Macii Domnului", cu alte 50.000 de lei fiind finanţate lucrările de la Muzeul parohial al Parohiei "Sfântul Gheorghe" Mirăuţi. Conform Ordonanţei Guvernului nr. 82 din 2001, „de la bugetele locale se pot aloca fonduri în completarea fondurilor proprii necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcaşurilor de cult şi pentru conservarea şi întreţinerea bunurilor aparţinând cultelor şi care fac parte din patrimoniul naţional cultural, pentru amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase, pentru construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult, precum şi pentru activităţile de asistenţă  socială şi medicală susţinute de acestea”.

Tinerii sunt expuşi mai mult riscurilor de accidentare decât alte categorii de lucrători 

·        Cauzele ar consta, printre altele, în lipsa de informare şi cea de experienţă, dar şi în slabele cunoştinţe în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

·        Se impune "educarea tinerilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul unei discipline cu acelaşi nume", susţine Romeo Butnariu, şeful IMT Suceava.

Introducerea disciplinei Securitate şi sănătate în muncă în învăţământul preuniversitar constituie o componentă cheie în ceea ce priveşte dezvoltarea culturii de prevenire a riscurilor, este de părere Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, precizând că un obiectiv important îl constituie învăţarea, de către tineri, a modului de a lucra în condiţii de securitate şi sănătate. Inspectorul-şef sucevean arată că, potrivit statisticile actuale din Uniunea Europeană, la tineri rata de accidentare este una mai mare decât la alte categorii de lucrători. Cauzele ar consta, printre altele, în lipsa de informare şi în cea de experienţă, dar şi în cunoştinţele insuficiente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. "Centrele de învăţământ pot contribui decisiv la scăderea ratei de accidentare a tinerilor lucrători, prin informarea şi educarea tinerilor în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul unei discipline cu acelaşi nume", a reliefat Romeo Butnariu. În sprijinul cestei iniţiative, luna trecută a fost ţinută faza judeţeană a concursului pe teme de securitate şi sănătate în muncă "Ştiu şi aplic” din cadrul proiectului "Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncă”, scopul urmărit prin acest gene de acţiuni fiind tocmai "formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee şi şcoli profesionale". În proiect au fost angrenaţi 72 de levei de la 15 unităţi de învăţământ din judeţul Suceava. Tot în aprilie a fost marcată şi Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă, la sediul ITM Suceava participând, la un seminar cu tema "Un viitor sigur şi sănătos al muncii” angajatori, lucrători şi  reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale.

Pentru realizarea de produse cu valoare adăugată mare,

Ajutoare de stat destinate contribuabililor suceveni

·        Sprijinul statului este acordat pentru stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, instruirea contribuabililor interesaţi urmând a avea loc pe 3 iunie, în Suceava, cât şi pe 26 iunie, în Siret.

Direcţia Generale Regională a Finanţelor Publice Iaşi a organizează, la nivelul  structurilor judeţene din raza de competenţă, sesiuni de instruire a operatorilor economici interesaţi în accesarea ajutoarelor de stat Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţean a Finanţelor Publice informează că respectivul sprijin este în acord cu politicile Ministerului Finanţelor Publice de "flexibilizare" a procesului de implementare a schemelor de ajutor de stat, stabilite prin  HG nr. 476 nr. 2018 cu privire la modificarea şi completarea HG nr. 807din 2014. "Aplicarea acestei scheme de ajutor de stat urmăreşte stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, iar modificările survenite au clarificat noţiuni şi au simplificat proceduri de acordare, vizând ca efect creşterea ponderii cererilor admise şi, implicit, a numărului investiţiilor de înaltă tehnologie, pentru realizarea produselor cu valoare adăugată mare", informează Oana Violeta Apetrea, conform căreia Biroul "Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate" din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi este punct de informare locală  permanentă pentru toţi operatorii economici care doresc să acceseze această schemă de ajutor de stat. În judeţul Suceava, instruirea contribuabililor interesaţi să acceseze ajutoare de stat vor avea loc pe 3 iunie, la sediul AJFP din municipiul Suceava, cât şi pe 26 iunie, la sediul Serviciului Financiar Siret.   

Noul pian, promis de autorităţile sucevene Colegiului de Artă, nu va ajunge la Festivalul "Lira de aur"

·        "Acesta este pe drum, pentru că bugetul a fost aprobat târziu", a declarat primarul Ion Lungu, precizând că licitaţia este în curs, cu toate la finele lunii februarie ceruse urgentarea procedurilor.

·        Rezervată în buget este o sumă de 500.000 de lei, în anul 2005 Primăria susţinând financiar, cu 70.000 de lei, achiziţionarea a altui pian Kawasaki, de producţie japoneză.  

Primăria municipiului Suceava finanţează, şi în acest an, Festivalului-concurs de interpretare instrumentală „Lira de aur”, aflat la cea de a 40-a ediţie, manifestare care va avea loc în intervalul 31 mai-3 iunie. Anunţul a fost făcut de primarul Ion Lungu, care precizat că noul pian, promis de autorităţile municipale, nu va ajunge la timp în Suceava, licitaţia pentru achiziţionare fiind încă în curs.  "Am promis anul trecut, pe scenă, că la ediţia din acest an vom avea un pian nou. Vom avea un pian nou, însă acesta este pe drum, pentru că bugetul a fost aprobat târziu, abia în aprilie, Suceava fiind primul municipiu din ţară care a făcut acest lucru. Avem prinsă în buget o sumă de 500.000 de lei pentru achiziţionarea unui pian nou. Şi Liceul de Artă îşi cumpără un pian, însă cel achiziţionat de Primărie va avea destinaţie Festivalul <Lira de aur> şi mini-filarmonica municipiului, care va fi funcţională din toamnă", a declarat Ion Lungu, şeful executivului local. La sfârşitul lunii februarie, edilul-şef anunţa că, la acea dată,  în proiectul de buget pe anul 2019, în vederea dotării Colegiul Naţional de Artă "Ciprian Porumbescu" cu un pian fusese prinsă o sumă de 220.000 de lei. Procedurile urmau a demara cât mai repede, astfel încât acesta să fie pus la dispoziţia participanţilor la ediţia din 2019 a Festivalului „Lira de aur”. Ion Lungu arăta că specialiştii din cadrul executivului pregăteau deja licitaţia pentru achiziţionarea instrumentului muzical cu pricina. Primarul le-a cerut acestora să se prevaleze de clauza suspensivă, până la aprobarea bugetului local, menţionând că anteriorul pian a fost adus din Japonia cu vaporul. Reamintim că, în anul 2005, Primăria Suceava a aloca din bugetul local, o sumă de 70.000 de lei pentru achiziţionarea unui pian. La acea vreme instrumentul muzical Kawasaki, de producţie japoneză, a intrat, de asemenea, în dotarea Liceului de Artă. Participând la spectacolele prilejuite de Concursul naţional „Lira de aur”, Lungu se declara neplăcut impresionat de starea proastă vechiului pian.

Primarul Ion Lungu:

Suceava va avea "o salubritate modernizată"

·        Câştigătorii licitaţiei pentru atribuirea Serviciului de colectare şi transport al gunoiului menajer din reşedinţa de judeţ au trecut la amenajarea platformelor pentru containerele semi-îngropate.    

În municipiul Suceava au început lucrările de amenajare a platformelor pentru colectarea în containere semi-îngropate a deşeurilor menajere. Demersul este conform caietului de sarcini al licitaţiei pentru atribuirea prin delegare a Serviciului municipal de colectare, transport şi depozitare deşeurilor urbane, primarul Ion Lungu anunţând ieri, într-o conferinţă de presă, că în cauză sunt 108 de containere din categoria amintită, primele intervenţii fiind făcute pe străzile "Ion Vodă Viteazul" din zona Mănăstirea "Sfântul Ioan cel Nou", precum şi pe strada "Victoriei" din cartierul Obcini. "Eu zic că a fost o soluţie bună, containerele sunt unele moderne, de la distanţă părând mobilier urban. Purtăm discuţii pentru alegerea soluţiei containerelor îngropate, iar aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că acestea trebuie spălate, fiind necesare inclusiv fose separate", a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că, după parcurgerea acestor etape, Suceava va avea "o salubritate modernizată". La licitaţia pentru atribuire prin delegare a serviciului de salubritate menajeră a municipiului Suceava a fost desemnată câștigătoare asocierea Diasil Service și Ritmic Com Suceava, care a avut drept concurenți pe Rosal Service București, RER Service Buzău și asocierea Florconstruct și Free Tehnic Suceava. Atribuirea s-a făcut pentru o perioadă de 12 ani, contractul fost semnat la finele lunii septembrie 2018, valoarea acestuia fiind de 83,82 de milioane de lei. Cele două firme  s-au angajat la  amenajarea a 30 de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, fiecare dotat cu pubele pentru hârtie, mase plastice, sticlă şi metale, a 100 de platforme subterane cu câte 4 euro-containere şi a 100 de platforme cu containere semi-îngropate. În cadrul aceluiaşi program, locuinţele individuale  trebuie dotate cu câte 2 pubele de câte 120 de litri, pentru fracţia umedă şi fracţia uscată, anual urmând a fi achiziţionate şi montate 1.000 de coşuri stradale de gunoi. Totodată, câştigătorul licitaţiei s-a mai obligat la amenajarea, în fiecare an, a două locuri de joacă pentru copii. 

Pentru nereguli în utilizarea caselor de marcat,

Inspectorii antifraudă suceveni au suspendat activitatea a 5 contribuabili

·        La peste 11 milioane de lei se ridică valoarea confiscărilor de sume, bunuri şi venituri ilicite, măsuri dispuse pe durata controalelor în primele 4 luni ale anului.

Până la începutul lunii mai 2019, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au verificat 1.013 operatori economici din aria de competenţă. Astfel, urmare a abaterilor constatate, inspectorii antifraudă au dispus aplicarea a 360 de amenzi în valoare de 3,23 de milioane de lei, la care se adaugă confiscări de sume, bunuri şi venituri ilicite însumând 11,61 de milioane de lei. Potrivit unei informări a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, controlorii regionali suceveni au dispus, de asemenea, suspendarea activităţii a cinci contribuabili care au încălcat prevederile OU. nr. 28 din 1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale, dar şi pe cele ale Legii 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Printre cele mai frecvente abateri constatate de inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Suceava se numără încălcări ale prevederilor Legii contabilităţii, şi ale Legii nr. 12 din 1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. Controlorii au depistat cazuri de lipsă a documentelor de provenienţă a mărfurilor, refuz de emitere a bonurilor sau de bonuri fiscale cu date eronate, precum şi situaţii de încălcare a reglementărilor cu privire la întocmirea documentelor justificative pentru toate operaţiunile. Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava îşi exercită atribuţiile de control în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Bacău.  

Luna trecută,

Unsprezece firme sucevene au fost sancţionate de ITM pentru muncă nedeclarată

·        Patru persoane au fost surprinse la serviciu în afara programului de lucru stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parţial.

Peste 310 de controale au avut, luna trecută, inspectorii de muncă suceveni, care, în urma abaterilor depistate, au dat 139 de amenzi în valoare de 133.500 de lei. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, informează că, pe linia relaţiilor de muncă, controlorii au depistat 16 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. În cauză sunt 6 lucrători ale căror contracte individuale de muncă nu a fost transmise în registrul de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi încă 5 persoane care nu aveau deloc contracte individuale de muncă. Pe de altă parte, alte 4 persoane erau prezenta la serviciu în afara programului de lucru stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parţial. Inspectorul-şef Romeo Butnariu precizează că pentru muncă nedeclarată 11 firme au fost sancţionate cu amenzi însumând 50.000 de lei. Cu prilejul  verificărilor, controlorii ITM Suceava au identificat nereguli referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a descoperit că agenţii economici controlaţi au prevederile legale privind obligaţia de a păstra evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. În luna aprilie 2019 a anului în curs, în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, inspectorii ITM au avut 81 de acţiuni de control. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, acestea s-au concretizat în 90 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate totalizând 37.000 de lei. 

Comisarii specializaţi suceveni:

Trei inspecţii pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra factorilor de mediu

·        Controlorii au dat, în primul trimestru al anului, amenzi în valoare de 69.000 de lei, au suspendat activitatea a 3 agenţi economici, făcând şi o propunere de suspendare a actelor de reglementare.

În primul trimestrul al anului 2019, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut un total de 177 de controale, informează comisarul-şef Adriana Iordache. Oficialul instituţiei sucevene face cunoscut că personalul din subordine a  întreprins 35 de inspecţii planificate la obiective încadrate în clasele de risc A, B, C şi D şi cuprinse în Planul anual de control, dintre care 33 în domeniul poluării industriale, iar 2 în cel al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În intervalul la care facem referire, comisarii de mediu suceveni au desfăşurat, de asemenea, 142 de inspecţii neplanificate. În rândul acestora din urmă, 13 acţiuni au urmărit verificarea sesizărilor şi petiţiilor; 4 au vizat verificarea respectării condiţiilor impuse de actele de reglementare, iar 3 inspecţii au fost urmare a auto-sesizării. Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu a impus efectuarea a 35 de inspecţii, în timp ce 84 de controale au avut loc în colaborare cu alte autorităţi, respectiv cu Instituţia Prefectului a judeţului Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina” şi Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Încă 3 inspecţii au fost organizate pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra factorilor de mediu. Comisarul-şef Adriana Iordache  a declarat că, în timpul acţiunilor de control, în primul trimestru al anului 2019, au fost constatate 31 de sancţiuni contravenţionale principale, controlorii aplicând 17 amenzi în valoare totală de 69.000 de lei şi dând 3 avertismente. Comisarii suceveni de mediu au luat, de asemenea, măsura aplicării a 3 sancţiuni contravenţionale complementare de suspendare a activităţii agenţilor economice, făcând şi o propunere de suspendare a actelor de reglementare.

Întârziere de cel puţin două săptămâni a culturilor agricole din judeţul Suceava  

·        La porumb încă se mai fac însămânţări, soia şi floarea soarelui nu au fost semănate la timp, iar grâul a rămas neerbicidat, toate din cauza temperaturilor scăzute şi a ploilor prelungite.

·        Specialiştii Direcţiei Agricole îşi păstrează optimismul, crezând, că pe fondul venirii căldurii şi a încetării precipitaţiilor în exces, inclusiv al unei toamne favorabile, în judeţ se vor obţine recolte bune.  

Campania agricolă de primăvară din acest an a fost una atipică în judeţul Suceava. Aşa lasă de înţeles Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care a precizat că, "la această dată încă se mai însămânţează". "Primăvara aceasta a fost una cu totul aparte. Am avut o desprimăvărare destul de timpurie şi ne aşteptam să finalizăm campania cândva în jurul Sărbătorilor pascale. În ciuda acestui fapt, totuşi, nu a fost să fie aşa, din cauză că nopţile au fost reci, iar precipitaţiile au căzut în momentul când trebuia să facem lucrările principale, mai exact cele de înfiinţare a culturilor de primăvară, respectiv semănarea florii soarelui şi a porumbului şi terminând cu soia, culturi care au nevoie de căldură", reliefează şeful DAJ, menţionând că întârzierea este "de cel puţin două săptămâni". Programul de la cultura de porumb nu a fost realizat, dar seminţele puse sub brazdă în zilele acestea au şanse să răsară într-o săptămână. Pozitiv este faptul că plantele afectate de brumă şi-au revenit, iar dacă vremea va fi frumoasă, recolta va fi una bună. "În condiţiile în care vor fi temperaturi la nivel corespunzător, porumbul ar avea timpul necesar pentru a ajunge la maturitate. Dacă, din contră, vom avea o vară rece şi o toamnă cu frig timpuriu şi cu brumă, lucrurile se complică. Însă trebuie să fim optimişti, deoarece cu umiditate în sol şi temperaturi de peste 20 de grade Celsius, porumbul va răsări în 7 ori 10 maximum zile", arată oficialul sucevean. Pe de altă, precipitaţiile de durată au împiedicat întreţinerea culturilor, în special a celei de grâu, în care cu greu s-a putut intra la erbicidat. "Există fermieri care încă nu  au făcut întreţinerea necesară. Or, o dată depăşită faza de erbicidare, nu mai este indicat să se intervină, pentru că va fi afectată producţia. De aceea, producătorii trebuie să aibă grijă să folosească produse care permit erbicidarea cu întârziere", a semnalat Duţu. Cu toate acestea, lanurile de păioase arată deosebit de bine, inclusiv cele semănate în primăvară, specialistul DAJ păstrându-şi optimismul şi crezând că, fără ploi îndelungate, grindină şi vijelii, în cea de a doua jumătate a lunii iulie se va putea intra în holde şi că se va obţine o recoltă apreciabilă. De spus ar mai fi că, sub un relativ semn de întrebare este cultura cartofului, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii viitoarei producţii. Deoarece, vara lui 2018 a fost una cu ploi masive, culturile au căzut pradă manei, condiţiile de combatere a bolii fiind potrivnice. "Mulţi s-au bazat pe sămânţa din cultura proprie, iar atunci când au vrut să o folosească la înfiinţarea culturii din anul acesta, au constatat că nu este bună. Aceasta ca urmare a condiţiilor improprii din vara trecută, când vorbeam de lipsa posibilităţilor de combatere a manei, cât şi despre ajungerea bolii la tuberculi", subliniază Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţene.  

Cu grâu, în judeţul Suceava  a fost semănată o suprafaţă totală de 21.740 de hectare. O raportare cuprinzătoare se va face în perioada următoare, când se va şti dacă la porumb realizat a fost estimatul de 37.865 de hectare din toamnă, precum şi cel de 18.627 de hectare al culturii de cartofi. 

Primăria va cumpăra cu 460.000 de euro activele ocupate cu chirie de societatea de transport de călători TPL  

·        Iniţial a fost avansată suma de 650.000 de euro, achiziţionate urmând a fi activele cumpărate de TASA la o licitaţie organizată, în anul 2005, de Direcţia de Finanţe, pentru executarea predecesoarei TPL. 

·        Achitarea sumei se va face şalonat, într-un interval de 6 luni, prima tranşă, cea de 130.000 de euro, fiind stabilită pentru data semnării contractului de vânzare-cumpărare, iar ultima pentru 30 noiembrie 2019.

Negocierile pe marginea cumpărării activelor scoase la mezat de către societatea comercială Transporturi Auto SA Suceava au ajuns la capăt, preţul la care va fi perfectată tranzacţia  urmând a fi supus aprobării plenului Consiliului Local, în şedinţa ordinară lunară de joi. Demersul survine acordului de principiu dat de deliberativul sucevean la începutul lunii februarie 2019, în legătură cu achiziţionarea, de la TASA Suceava, a mai multor "clădiri-construcţii speciale", care au fost în proprietatea societăţii comerciale Transport Public şi Servicii (TPS) Suceava şi a cărei moştenitoare este actuala societate comercială Transport Public Local (TPL).În cauză sunt, printre altele, de magazia de materiale, atelierul de fierărie-tâmplărie, modulul comercial, clădirea de garaje, clădirea de revizii troleibuze, staţia de spălare, rampa de metal, decantorul, rampa de revizie, clădirea administrativă, grupul sanitar, staţia de redresare, cât şi despre platforme betonate.  Înstrăinarea activelor s-a petrecut în anul 2005, când Atlassib Sibiu, prin TASA Suceava, câştiga licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru vânzarea activelor TPS. Atunci, la licitaţie erau scoase active cu o valoare de 5,5 miliarde lei vechi, mai puţin terenul de sub acestea, DGFP urmărind recuperarea unor debite de 46 miliarde lei vechi.

Discuţiile asupra construcţiilor cu pricina au fost reluate la începutul lui 2019, prin  adresa din 15 ianuarie, înregistrată la Primăria municipiului Suceava, societatea comercială Transporturi Auto anunţând menţinerea ofertei ferme de vânzare a imobilelor de pe strada "Traian Vuia". Potrivit informaţiile vehiculate, suma care ar fi fost avansată în schimbul acestora s-ar fi ridicat la 650.000 de euro. Însă, în urma întâlnirilor de lucru ale comisiei de negociere cu evaluatorul, reprezentanţii TPL şi cei ai vânzătorului, preţul cumpărare negociat de a fost stabilit la nivelul de 460.000 de euro. La finele tratativelor s-a convenit ca achitarea sumei în cauză să se facă eşalonat, într-un interval de 6 luni, prima tranşă, cea de 130.000 de euro, fiind stabilită pentru data semnării contractului de vânzare-cumpărare, iar ultima plată va avea ca termen limită sfârşitul lunii noiembrie 2019. Comisia de negociere a avut în componenţă 5 consilieri locali, precum şi 4 membri ai executivului local, ceştia din urmă directori şi şefi ai compartimentelor specializate. De-a lungul anilor, TPL s-a folosit de construcţiile în cauză contra unei sume datorate TASA cu titlul de chirie.

Primăria Suceava este obligată să monitorizeze timp de 30 de ani haldele de zgură şi cenuşă ale Termica 

·        Consolidarea malului stâng al Sucevei şi refacerea apărării de mal sunt absolut necesare, existând riscul producerii unui "accident ecologic major", la o eventuală viitură majoră, cu posibilitatea deversării a circa 4 milioane de tone de zgură şi cenuşă în râu.

·        "Zgura şi cenuşa zburătoare au un conţinut oarecum ridicat de metale grele", monitorizate urmând a fi calitatea apei freatice, tasările apărute pe diguri şi pe corpul depozitului, cât şi vegetaţia de pe stratul de recultivare.

Municipiul Suceava îşi asumă monitorizarea post-închidere a depozitului de zgură şi cenuşă al falimentarei societăţii comerciale Termica. Conform unui proiect de hotărâre de Consiliul Local, acest lucru se va întâmpla de la momentul radierii fostului prestator al serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi se va desfăşura pentru o perioadă de 30 de ani. Hotărârea vine pe fondul revizuirii acordului de mediu pentru proiectul de "Închidere în condiţii de siguranţă a depozitului de zgură şi cenuşă", aceasta urmând a fi transmisă Agenţiei pentru Protecţia Mediului. "În aceste condiţii, monitorizarea factorilor de mediu devine o responsabilitate a municipiului Suceava", a declarat primarul Ion Lungu. Depozitul de zgură şi cenuşă se află pe malul stâng al râului Suceava, la aproximativ 4 km în aval de Centrala Electrică de Termoficare (CET) ocupând 49 de hectare, cu o suprafaţă activă de 30,60 de hectare. Fiind amplasat în albia majoră a apei curgătoare, "există un proces accentuat de migrare de săruri dinspre depozit, cu posibile efecte de poluare a pânzei freatice şi a râului". Lucrările de închidere şi ecologizare, precum şi cele de consolidare a malului stâng al Sucevei şi de refacere a apărării de mal sunt absolut necesare, existând riscul producerii unui "accident ecologic major", la o eventuală viitură majoră, cu posibilitatea deversării unei cantităţi de circa 4 milioane de tone de zgură şi cenuşă în râu, "cu efecte deosebite de poluare şi distrugere a florei şi faunei". Prin documentaţia de "Închidere în condiţii de siguranţă a depozitului de zgură şi cenuşă" se stabileşte modul specific de reabilitare a haldelor, Normativul tehnic fiind aprobat încă din 2004 şi aplicându-se pentru etapele de proiectare, construcţie, exploatare, închidere şi monitorizare post-închidere. În baza acestuia din urmă, în aprilie 2019, a fost finalizat şi Planul de monitorizare a factorilor de mediu. Întocmit fiind de TPH Engineering, scopul acestuia constă în  "stabilirea programului de monitorizare post-închidere a depozitului de zgură şi cenuşă, gestionat de Termica Suceava".  "Zgura şi cenuşa zburătoare au un conţinut oarecum ridicat de metale grele, care se găsesc, în concentraţie mai mare, în reziduurile de la arderea deşeurilor, decât de la centralele de curent", se arată în Planul menţionat, conform căruia monitorizate vor fi calitatea apei freatice, tasările apărute pe diguri şi pe corpul depozitului, cât şi vegetaţia de pe stratul de recultivare. Reamintim că intrarea în faliment a societăţii comerciale Termica a fost dispusă prin Decizia nr. 75 din 30 iunie 2015 a Tribunalului Suceava, activitatea de lichidator judiciar fiind desfăşurată provizoriu de administratorul judiciar format din consorţiul MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, care, de altfel, a asigurat observarea şi reorganizarea în perioada procedurii de insolvenţă.  

Municipiul Suceava deţine 15 la sută din acţiunile noii societăţi Parcuri industriale "Bucovina"   

·        Societatea comercială pe acţiuni Parcuri industriale are ca acţionari Consiliul Judeţean Suceava, municipiul Suceava, oraşul Salcea, comuna Adâncata şi comuna Dumbrăveni, obiectul principal de activitate al acesteaia fiind administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract. 

·        CJ are 67% din capitalul social, parcul industrial urmând a funcţiona în prejma Centrului economic "Bucovina", înfiinţat în 2006, ulterior, respectiv în iulie 2009, preşedintele Gheorghe Flutur declarând că, pe fondul crizei, amenajările în respective nu mai aduceau beneficii.  

Municipiul Suceava participă în calitate de acţionar fondator la constituirea societăţii comerciale Parcuri industriale "Bucovina". La formarea capitalului social, reşedinţei de judeţ îi revine  o contribuţie de 335.820 de lei, reprezentând 15% din total, aprobarea participării fiind pe ordinea şedinţei din această săptămână a Consiliului Local. Aceasta după ce în luna mai anului  2018, adică în urmă cu 1 an, deliberativul sucevean îşi dăduse acordul de principiu asupra participării municipiului ca membru fondator la înfiinţarea şi administrarea unui parc industrial în vecinătatea Centrului economic "Bucovina", de lângă Aeroportul "Ştefan cel Mare". "Consider că este oportun momentul pentru participarea municipiului Suceava în calitate de acţionar fondator la constituirea societăţii Parcuri industriale Bucovina", a declarat primarul Ion Lungu. Societatea comercială pe acţiuni Parcuri industriale are ca acţionari Consiliul Judeţean Suceava, municipiul Suceava, oraşul Salcea, comuna Adâncata şi comuna Dumbrăveni, sediul acesteia fiind pe strada "Aeroportului" nr. 1 din Salcea.  Obiectul principal de activitate al societăţii este administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract, capitalul social subscris în numerar fiind de 2.254.790 de lei, divizat în 225.479 de acţiuni nominative dematerializate, cu o valoare de 10 lei fiecare. Judeţul Suceava prin Consiliul Judeţean are 67% din capitalul social, municipiului Suceava revenindu-i 15% din acţiuni, iar oraşului Salcea şi comunei Adâncata câte 5%. Scopul înfiinţării unui parc industrial îl reprezintă stimularea investiţiilor directe, autohton şi străine, în industrie, servicii, cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare. De asemenea, urmărite sunt dezvoltarea regională, dezvoltarea întreprinderilor mari, mijlocii şi mici şi crearea de noi locuri de muncă.              

Centrul economic „Bucovina” a fost construit printr-un proiect PHARE, fiind amplasat, în preajma Aeroportului „Ştefan cel Mare”, pe 77.885 de metri pătraţi, şi având în componenţă un pavilion expoziţional, un incubator de afaceri, 8 hale industriale şi spaţii de parcare de aproape 14.000 de metri pătraţi. Spaţiile oferite înspre închiriere nu fac parte din cele transmise de Consiliul Judeţean în administrarea Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava. Lucrările au demarat la începutul anului 2004, când preşedinte al Consiliului Judeţean era social-democratul Gavril Mîrza.  Investiţia în valoare de circa 5 milioane euro, a fost finanţată în proporţie de 62,58% din fonduri Phare, Guvernul României contribuind cu 24,32%. Participarea Consiliului Judeţean s-a ridicat la aproape 655 de mii de euro, reprezentând 13,1% din costul eligibil. Centrul economic „Bucovina” a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2006, iar pe 5 februarie 2007, între Consiliul Judeţean şi Ministerul Integrării Europene s-a semnat un protocol de predare-primire a obiectivului, prin care executivul judeţean a preluat în exploatare respectiva infrastructură. În iulie 2009, la un an după preluarea conducerii Consiliul Judeţean, la primul său mandat Gheorghe Flutur declara că, pe fondul crizei economico-financiare, amenajările de lângă Aeroportul „Ştefan cel Mare” nu mai aduceau beneficii.

În judeţul Suceava,

Doar 38 din totalul de 114 unităţi administrativ-teritoriale au asigurate canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere

·        Comisarii de mediu au constatat şi faptul că, în multe dintre acestea, nu se asigură colectarea selectivă a deşeurilor, populaţia nefiind informată asupra modalităţilor de adunare şi valorificare selectivă.  

·        Din cele 63 de administraţii locale verificate în cadrul verificărilor tematice, la 37 s-au aplicat 20 de amenzi în valoare totală de 41.000 de lei, precum 31 de avertismente. 

În perioada 4 martie-30 iunie 2019, Garda Naţională de Mediu, prin comisariatele judeţene, derulează o campanie de controale a stării de salubritate a  localităţilor şi a căilor de comunicaţie. În cadrul şedinţei lunare a Colegiului prefectural Suceava, comisarul-şef Adriana Iordache, şefa Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a făcut cunoscut faptul că, din totalul celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale, verificate au fost 63 dintre acestea. Principalele neconformităţi constatate de comisarii de mediu pe durata descinderilor privesc neasigurarea sistemului de colectare separată a  selectivă, a deşeurilor reciclabile; neîndeplinirea ţintei de reducere cu 35% a cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare; neasigurarea colectării separate a biodeşeurilor, cât şi neinformarea populaţiei cu privire la modalităţile de colectare, ridicare şi valorificare a deşeurilor. Totodată, verificările s-au oprit şi asupra modului în care sunt respectate prevederile Legii nr. 241 din 2006 privind serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare. Potrivit informării amintite, în judeţul Suceava numai 38 din totalul de 114 unităţi administrativ-teritoriale au asigurată canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere. Astfel, operatorul regional unic ACET Suceava prestează serviciile respective în 11 localităţi, adică în Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei, Siret, Solca, Liteni, Salcea. Liteni şi Baia. În celelalte 27 de unităţi administrativ-teritoriale, serviciile de alimentare cu apă, de canalizare şi de tratare-epurare a apei menajere se află în administrarea autorităţilor locale. În cauză sunt Arbore, Brechişeşti, Bilca, Bosanci, Broşteni, Burla, Calafindeşti, Capu Cîmpului, Ciprian Porumbescu, Crucea, Dolhasca, Dorna Candrenilor, Drăguşeni, Icobeni, Frasin, Mălini, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Poiana Stampei, Putna, Şaru Dornei, Valea Moldovei, Vereşti şi Voitonel. Adriana Iordache a declarat că în urma acţiunilor de control desfăşurate, atât pe partea de salubritate cât şi pe cea de apa-canal s-au trasat măsuri de remediere a deficienţelor constatate, iar "acolo unde gravitatea situaţiilor a impus", s-au aplicat sancţiuni contravenţionale". Astfel, din cele 63 de administraţii locale verificate, la 37 de unităţi administrativ-teritoriale s-a aplicat 20 de amenzi în valoare totală de 41.000 de lei, precum 31 de avertismente.  

Zece mii de lei, amendă a inspectorilor SGA pentru borhot de distilerie aruncat pe malul pârâului Berchiş

·        Primarul comunei Bogdăneşti a fost amendat cu 2.500 de lei, în timp ce cu o altă amendă, de 1.000 de lei, s-a ales primarul de la Vicovu de Sus, ambele sancţuni vizând neasigurarea salubrităţii malurilor cursurilor din localităţile în cauză.

Mai multe nereguli au depistat inspectorii Sistemului de Gospodărire a Apelor pe durata verificărilor privind modul în care au fost curăţate cursurile de apă şi realizate şanţuri şi rigole în localităţile judeţului Suceava. Controalele s-a făcut în toate cele 114 unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului, iar potrivit directorului executiv Daniel Drăgoi, acestea s-au lăsat cu 3 amenzi totalizând 13.500 de lei, precum şi cu 6 avertismente. Cu câte un avertisment au fost sancţionate comunele Siminicea, Satu Mare, Dorneşti, Putna, Bosanci şi Milişăuţi, controlorii SGA impunând administraţiilor locale să procedeze la acţiuni de "salubrizare a zonelor în care au fost identificate depozitări de deşeuri şi a tuturor cursurilor de apă de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale". Tot ca urmare a abaterilor descoperite cu ocazia acţiunilor de control, cu o amendă de 10.000 de lei, apilcată în baza Legii apelor nr.107 din 1996, s-a ales Ionel Jitariu, conform inspectorilor SGA acesta fiind surprins descărcând în albia pârâului Berchiş reziduuri specifice, respectiv borhot provenind din propria distilerie. Primarul comunei Bogdăneşti a fost amendat cu 2.500 de lei pentru neasigurarea salubrităţii malurilor pârâului Bogdăniţa, în zona Bisericii "Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril", în timp ce o altă amendă, în valoare de 1.000 de lei a fost dată primarului de la Vicovu de Sus, care nu s-a preocupat de menţinerea salubrităţii pe malul stâng al râului Suceava, în avalul punţii de la Piaţă, cât şi pe ambele maluri ale apei, în aval de podul de pe pârâul Laura. Printre deficienţele depistate cu prilejul verificărilor se mai numără neafişarea, la sediul primăriilor, a hărţilor cu zonele de risc şi semnificaţiei culorilor codurilor; depozite de deşeuri şi de materiale lemnoase pe malul şanţurilor şi în rigolele de scurgere.                        

"În semn de consideraţie pentru cariera artistică de excepţie"

Marele actor sucevean Alexandru Arşinel a primit Distincţia de excelenţă de la prefectul Mirela Elena Adomnicăi

·        "Suceava, acest judeţ, acest pământ mirific, sfânt - pentru mine şi familia mea -, reprezintă o sursă personală de energi,e pe care o transmit mai departe şi copiilor mei", a spus maestrul scenei româneşti, Alexandru Arşinel.  

Ieri, cu prilejul şedinţei Colegiul prefectural Suceava, prefectul Mirela Elena Adomnicăi a înmânat Distincţia de excelenţă  marelui actor Alexandru Arşinel, "în semn de consideraţie pentru cariera artistică de excepţie dăruită scenei româneşti şi înţelegerii între oameni".  Reprezentatul Guvernului în teritoriu a mulţumit maestrului pentru că a dat curs invitaţiei, menţionând că actorul, născut în Dolhasca, se află în pragul unui moment important din viaţa sa, pe 4 iunie împlinind vârsta de 80 de ani. "Avem onoarea şi bucuria de al avea în mijlocul nostru pe maestrul Alexandru Arşinel, care nu mai are nevoie de prezentare. În sală se află şefii celor mai importante instituţii publice din judeţul Suceava şi sunt în asentimentul colegilor noştri, când, în semn de recunoştinţă, vă înmânez distincţia de excelenţă", a spus prefectul Mirela Elena Adomnicăi.        

Marele actor a spus celor prezenţi că, în ultimul timp, a tot primit semen de recunoştinţă faţă de cei aproape 60 ani      activitate şi că acestea îl "tuşează", mai ales cele care vin partea judeţului în care s-a născut. "Suceava, acest judeţ, acest pământ mirific, sfânt - pentru mine şi familia mea -, reprezintă o sursă personală de energie pe care o transmit mai departe şi copiilor mei. Sunt legat ombilical de comuna Dolhasca, cum îi spun eu - nu ştiu ce i-a trebuit oraş -, şi orice semnal (...), că mai este nevoie de ceva, cât sănătoşi mai suntem, nu rămâne decât să îl salut. Trăiesc bucuria de a mai veni acasă şi de a mă mai uita pe geamul de la vagon, acolo în deal unde sunt îngropaţi părinţii mei. Vă mulţumesc din suflet că îmi acordaţi această distincţie, pe care am s-o păstrez cu mare dragoste, cu fericire, în colţul în care am semne de genul acesta, mai ales de la Suceava. Sper să mă mai întorc pe aici, cu gândul că să vă reîntâlnesc", s-a adresat Alexandru Arşinel plenului Colegiul prefectural. În aplauzele celor prezenţi, prefectul Mirela Elena Adomnicăi i-a urat invitatului special al Şedinţei Colegiului prefectural, "ani mulţi de viaţă şi scenă".    

După ce asociaţiile au reclamat facturarea necorespunzătoare,

Trei sute de echipamente de măsurare a agentului termic de la subsolurile blocurilor vor fi înlocuite pe banii Primăriei

·        De la bugetul Sucevei va fi cheltuită suma de 600.000 de lei, pentru traductoare de debit, sonde de temperatură şi contoare de energie termică la nivel de branşament.

·        "Este O chestiune absolut legală, fiind un gest de bunăvoinţă a autorităţilor locale, în vedereA asigurării bunei funcţionări a sistemului centralizat din oraş", a declarat primarul Ion Lungu.

·        La subsolul blocurilor sau în căminele special amenajate în preajma imobilelor de locuit se aflau 3.297 de aparate de măsură a consumului, dintre care 1.638 pentru căldură, iar 1.659 pentru apă caldă.

Primăria municipiului Suceava va susţine financiar înlocuirea unor bucle de măsurare a agentului termic aferente blocurilor de locuinţe din reşedinţa de judeţ. Primarul Ion Lungu a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a decis să facă acest pas după ce, la şedinţele de la sediul executivului, preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari au reclamat că Thermonet ar factura consumuri mai mari decât cele reale, fapt cauzat şi de starea necorespunzătoare a instalaţiilor de măsurare. "Toată lumea contestă buclele de măsură, spunând că nu sunt în ordine. Chiar dacă sunt verificate la Metrologie, se reclamă că se înregistrează neconcordanţe între citire şi consum. Vom achiziţiona aceste contoare, astfel încât să nu mai fie acele veşnice discuţii între asociaţiile de proprietari şi cei de la societatea de termoficare", a spus edilul-şef Ion Lungu. Astfel, pentru început, de la bugetul Sucevei va fi disponibilizată suma de 600.000 de lei,  bani  care ar servi la achiziţionarea şi montarea a 300 de "bucle complete pentru contorizarea energiei termice, respectiv a traductoarelor de debit, sondelor de temperatură şi contoarelor de energie termică la nivel de branşament". Lungu a ţinut să precizeze că la câte milioane de euro s-au cheltuit cu termoficarea centralizată de-a lungul timpului, cele 600.000 de lei nu ar însemna mult, în comparaţiei cu beneficiul adus. "Este o chestiune absolut legală, fiind un gest de bunăvoinţă a autorităţilor locale, în vederea asigurării bunei funcţionări a sistemului centralizat din oraş. Lucrurile nu sunt roze nici la Thermonet, nici la Bioenergy, pentru că nu se decontează certificatele verzi, după schimbarea regulii în timpul jocului. Sper să se revină la acel ordin de ministru, la şedinţa Asociaţiile Municipiilor din România din Suceava urmând să tragem un semnal de alarmă, precum că o centrală modernă de ultimă generaţie ajunge să gâfâie de pe o zi pe alta", a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. La această dată, Primăria Suceava nu are datorii către Thermonet, însă, după sezonul rece, cele ale consumatorilor casnici au ajuns la circa 5 milioane de lei, respectiv la peste 1 milion de euro.  La subsolul blocurilor sau în căminele special amenajate în preajma imobilelor de locuit se aflau 3.297 de aparate de măsură a consumului, dintre care 1.638 pentru căldură, iar 1.659 pentru apă caldă. După preluarea  sistemului de transport, distribuire şi furnizarea de la Termica, Thermonet anunţa, la începutul anului 2016, că intenţiona să repare 2.861 de contoare, iar 1.136 de aparate urmau a fi înlocuite. Acestea din urmă, respectiv 570 de gigacalorimetre şi 566 de apometre aveau o vechime mai mare de 10 ani.

Cinciprezece autobuze electrice licitate de Ministerul Dezvoltării Regionale vor ajunge în Suceava   

·        Primăria participă cu 895.250 de lei din totalul de 50 de milioane de lei, mijloacele de transport de 12 metri lungime fiind din categoria celor cu caracteristici tehnice necesare zonelor de tipul deal-vale.

Vineri, 24 mai, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice demarează procedura de licitaţie pentru achiziţionarea de autobuze electrice, serie din care 15 de asemenea mijloace de transport urmează să ajungă în municipiul Suceava. Anunţul este făcut de către Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, conform căruia, în parteneriat cu MDRAP, valoarea totală a contractului este circa 50 de milioane de lei, co-participarea financiară a Primăriei fiind de 895.250 de lei. Autobuzele electrice care vor ajunge în Suceava, unele de 12 metri lungime, sunt din categoria celor cu caracteristici tehnice necesare asigurării transportului de călători în localităţile care prezintă diferenţe de nivel de tipul deal-vale. Astfel, în cadrul proiectului, municipiul Suceava este asociat cu 6 alte oraşe similare din acest punct de vedere, respectiv cu Braşov, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Slatina şi Târgu Mureş. "Sper să se concretizeze cât mai repede această licitaţie, astfel încât să vină cele 15 autobuze noi, pe care la aşteptăm", a declarat Ion Lungu, şeful administraţiei municipiului Suceava.                   

Din economiile realizate în cadrul Proiectului Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”, recent în Suceava au fost aduse  deja  5 autobuze electrice de capacitate mică, valoarea contractului  fiind de 4,7 milioane de lei. De asemenea, în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava va accesa 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”, proiectul fiind în faza de semnare a contractului de finanţare.