Anul trecut,

Consiliul Judeţean a luat de la UE peste 38 de milioane de lei, rambursări pentru proiectele în curs

·        Veniturile din proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt sub nivelul execuţiei  programate.

Raportul privind aprobarea conturilor de execuţie ale bugetelor judeţului Suceava în anul 2014, analizat ieri, în şedinţa ordinară a deliberativului, relevă o realizare de 67,11% a veniturile, faţă de 537 de milioane de lei programate, intrările fiind de doar 360,37 de milioane de lei. Astfel, în total, 50,92 de lei au fost venituri proprii, 157 de milioane de lei reprezintă sume defalcate din TVA, iar 110,66 de milioane de lei au provenit din subvenţii de la bugetul de stat pentru finanţarea unor programe de interes naţional, a investiţiilor în drumuri judeţene şi sănătate, drepturilor persoanelor cu handicap, finanţării Camerei agricole judeţene, precum şi în scopul susţinerii derulării proiectelor cu finanţare europeană. Venituri la bugetul judeţului Suceava s-au făcut, de asemenea, suma de 38,44 de milioane de lei, primită de la Uniunea Europeană pentru proiectele europene aflate în curs de implementare, reprezentând prefinanţări, bani încasaţi în baza cererilor de plată şi a celor de rambursare. "Majoritatea veniturilor bugetare au fost încasate la nivelul prognozat, excepţie făcând veniturile destinate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, a căror execuţie a fost sub cea programată", se reliefează în raportul compartimentul de specialitate al Consiliului Judeţean. Pe de altă parte, la cheltuieli s-a consemnat o execuţie de circa 383 de milioane de lei, comparativ cu 571,96 de milioane de lei, sumă votată în buget, realizarea fiind de 67,03%. Procentaje scăzute de realizare a cheltuielilor sunt consemnate la capitolele „cultură, recreere şi religie”, „protecţia mediului” şi transporturi”, acestea fiind urmare a ritmului de execuţie a proiectelor aflate în derulare, precum şi a faptului că nu s-au primit, în totalitate, de la Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor, sumele destinate unor programe de interes naţional şi de infrastructură, al căror beneficiar este Consiliul Judeţean”. La sfârşitul anului 2014 s-a înregistrat un deficit de 22,65 de milioane de lei, reprezentând exclusiv deficitul secţiunii de dezvoltare a bugetului., în cadrul căreia veniturile au fost adunate doar în proporţie de 32,91%.      

Consiliul Judeţean se dotează prin Programul "Rabla"

·        Noul autoturism va intra în dotarea Centrului Cultural "Bucovina" şi va înlocui o maşină  Dacia break înmatriculat prima dată încă din 2002

Aleşii judeţeni suceveni au aprobat ieri, în şedinţă ordinară, participarea Centrului Cultural "Bucovina", instituţie în subordinea Consiliului Judeţean, la Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional. Sub rezerva acceptării dosarului care va fi înaintat în cadrul Programului "Rabla", consilierii au aprobat casarea autoturismului uzat din parcul propriu al Centrului Cultural "Bucovina". Valoarea totală a finanţării solicitate este de 6.500 de lei, iar diferenţa dintre preţul de achiziţie al autoturismului şi valoarea tichetului obţinut prin program va fi acoperită din bugetul propriu al instituţiei culturale amintite. Acesta din urmă are în dotare un autoturism Dacia break înmatriculat prima dată în anul 2002, în lista de dotări a bugetului  de venituri şi cheltuieli pe anul 2015, Centrul Cultural "Bucovina" având prevăzută achiziţionarea unui autoturism nou cu valoarea estimată de 55.800 de lei. "Prin scăderea din preţul de comercializare a autoturismului nou a preţului tichetului valoric, inclusiv a ecobonusului, se aduce o economie importantă la bugetul de venituri şi cheltuieli", a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Niţă. Obiectivul Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional îl reprezintă acordarea de finanţare nerambursabilă din Fondul pentru mediu, în vederea achiziţionării de autovehicule noi, mai puţin poluante, în schimbul tichetelor valorice obţinute în urma predării înspre casare a maşinilor uzate. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului, prin reînnoirea parcului auto naţional. Valoarea nominală a unui tichet valoric este de 6.500 de lei, iar valoarea ecobonusului, de 750 de lei.              

Nopţi albe pentru combaterea muncii la negru 

·        Inspectorii de muncă suceveni controlează inclusiv unităţile deschise pe timpul nopţii, precum barurile, discotecile, jocurile de noroc şi unităţile de comerţ cu program non stop, susceptibile de utilizarea frecventă a muncii ilegale.

·        Patru din zece amenzi date de către lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava sancţionează munca fără forme legale de angajare, scopul fiind "diminuarea acestui flagel".  

Cele 615 de acţiuni ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, organizate în primul trimestru al anului, şi care au avut drept obiectiv diminuarea fenomenului muncii fără forme legale, s-au lăsat cu sancţionarea a 91 de angajatori, dintre aceştia 11 fiind amendaţi pentru muncă la negru. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, în timpul descinderilor au fost descoperite 12 persoane fără contracte de muncă, 22 de persoane în cazul cărora contractele nu fuseseră transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, dar şi alte 433 de persoane ale căror contracte au luat drumul REVISAL, însă fără respectarea termenului legal. Cumulul de 100.000 de lei al amenzilor date în cazul muncii fără formele legale de angajare reprezintă 39% din totalul amenzilor "prescrise" în primul trimestru al anului 2015 de către inspectorii suceveni de muncă, acestea din urmă ajungând, doar pe linie de relaţii de muncă, la valoarea de 225.600 de lei. "În scopul diminuării acestui flagel, la nivelul ITM sunt întreprinse acţiuni de identificare şi combatere a muncii nedeclarate în domeniile susceptibile de utilizarea frecventă a acesteia, precum în construcţii, industria textilă, prestările de servicii, industria alimentară şi panificaţie, industria lemnului, comerţul, paza, transportul rutier de marfă şi persoane, în unităţile care îşi desfăşoară activitatea în staţiunile montane, în cabinete medicale, la fabricarea băuturilor alcoolice şi răcoritoare, în staţiile de carburanţi şi în unităţile care sunt deschise pe timpul nopţii, precum baruri, discoteci, jocuri de noroc, unităţi de comerţ cu program non stop", a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Pe durata verificărilor din prmul timestru a anului 2015, lucrătorii specializaţi ai Serviciului "Relaţii de muncă" al ITM au dat o amendă pentru împiedicarea activităţii de control a inspectorilor de muncă, 5 pentru neducerea la îndeplinire a măsurile dispuse pin procesele verbale şi încă 12 amenzi pentru nerespectarea obligaţiei de a pune la dispoziţie documentele solicitate de controlori, toate sancţiunile menţionate însumând 55.000 de lei. În ceea ce priveşte conformarea la prevederile referitoare la registrul electronic de evidenţă a salariaţilor, aplicate au fost 24 de amenzi în valoare de 44.600 de lei, dar şi 44 de avertismente. În conformitate cu prevederile HG nr. 500/2011 fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa şi transmite la ITM  registrul întocmit în formate electronic, pe baza aplicaţiei informatice puse gratuit la dispoziţia  agenţilor economice.           

Tinerii în vârstă de sub 25 de ani, excluşi de pe piaţa muncii din cauza lipsei de experienţă

·        În judeţul Suceava, această categorie deţine 15 la sută din numărul total al şomerilor.

La debutul lunii mai, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava erau înregistraţi 15.495 de şomeri, rata şomajului fiind de 6,2%, se arată într-o informarea a instituţie sucevene înaintată spre analiză Colegiului prefectural. Conform raportului, cei doi indicatori se înscriu pe un trend descendent, întrucât la începutul acestui an în scriptele AJOFM figurau 16.440 de şomeri, iar rata şomajului era de 6,58%, în acest din urmă caz consemnându-se o diminuare de 0,38 de puncte procentuale. Cele mai afectate de şomaj sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani, cu o pondere de 28% în totalul numărului de şomeri. 

Persoanele care au între 30 şi 39 de ani reprezintă 22% din "stocul de şomeri" în evidenţă, în timp ce tinerii cu vârsta de sub 25 de ani deţin o parte de 15%. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă informează că, în primele 4 luni ale anului 2015, din 12.127 de persoane care au făcut obiectul măsurilor active, 2.451, adică 20%, sunt tineri din categoria amintită. În anul 2014, din 20.860 de în încadraţi, 27%, respectiv 5.599 au fost tineri, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2015 angajate fiind 1.882 de persoane în vârstă de până la 25 de ani, reprezentând 23% din totalul încadrărilor. În cele dintâi 4 luni ale anului în curs, din totalul participanţilor la medierea muncii 21% sunt tineri, pe de altă parte ponderea acestora în rândul beneficiarilor de servicii de informare şi consiliere profesională fiind de 19%.  În intervalul ianuarie-aprilie 2015, tinerii care nu au împlinit vârsta de 25 de ani deţin un procentaj de 37% în numărul participanţilor la cursuri de formare profesională, în anul anterior, prin subvenţionarea locurilor de muncă fiind ocupaţi 209 absolvenţi. "Aceste rezultate bune denotă o preocuparea permanentă a AJOFM pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor înregistraţi, cu precădere a tinerilor sub 25 de ani, care îşi găsesc mai greu un loc de muncă, din cauza lipsei de experienţă profesională", se evidenţiază în informarea Agenţiei Judeţene  pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Stimulente pentru mediul de afaceri rural şi activităţi neagricole în gospodăriile de la ţară

Mihai Moraru, director executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) anunţă apariţia versiunilor consultative ale ghidului solicitantului pentru Submăsura 4.1a-"Investiţii în exploataţii pomicole", Submăsura 6.2-"Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale" şi Submăsura 6.4-"Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole". Şeful OJFIR Suceava informează că finanţarea nerambursabilă pentru Submăsura 4.1 a-"Investiţii în exploataţii pomicole este de 50%, fiind disponibile fonduri totale de 282,34 milioane de euro. 
Sprijinul financiar se va concentra pe dotarea cu utilaje şi echipamente a exploataţiilor pomicole, înfiinţarea şi reconversia acestora, dar şi pe creşterea suprafeţelor ocupate de pepinierele pomicole. Submăsura 6.2- "Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale" beneficiază de o finanţare nerambursabilă de 100% şi o alocare de 117,77 de milioane de euro, pentru întreaga perioadă de programare 2014-2020. Sprijinul va fi acordat pe o perioadă de maxim 5 ani, sub formă de sumă forfetară, pentru finanţarea de noi activităţi nonagricole în mediul rural pe baza unui plan de afaceri. Această formă de sprijin va susţine diversificarea activităţilor în mediul rural către noi activităţi neagricole în cadrul gospodăriilor agricole şi, implicit, obţinerea de venituri alternative pentru populaţia rurală şi scăderea dependenţei de sectorul agricol. În ceea ce priveşte Submăsura 6.4-"Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole", finanţarea nerambursabilă poate ajunge la 90%, suma disponibilă pentru întregul PNDR 2020 fiind de 176,53 milioane de euro. Sprijinul acordat prin intermediul acestei submăsuri va stimula mediul de afaceri rural, contribuind la creşterea numărului de activităţi non-agricole, dezvoltarea celor deja existente, crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale şi diminuarea diferenţelor dintre mediul rural şi mediul urban. Ghidurile au fost realizate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), plecând de la consultările cu grupurile de lucru din cadrul Comitetului de monitorizare al PNDR şi în baza versiunii PNDR 2020,  aprobată de către Comisia Europene. Mihai Moraru a mai precizat că, în zilele următoare, vor fi publicate ghidurile solicitantului, în variantă consultativă, pentru alte 5 submăsuri. 

 Locuri de muncă periculoase

·        În 3 luni, pe linie de protecţia muncii, inspectorii ITM au dat 25 de amenzi în industria minieră, aceasta urmată fiind de transporturi, cu 24 de sancţiuni de acest tip.

·        Cei mai mulţi accidentaţi în muncă au fost înregistraţi în tăierea şi rindeluirea lemnului (2), fabricarea băuturilor, fabricarea hârtie şi cartonului, construcţiile şi sănătatea, cu câte un vătămat în timpul serviciului.

În primul trimestru al anului 2015, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost înregistrate 6 persoane care au avut de suferit de pe urma accidentelor de muncă, face cunoscut instituţia suceveană într-o informare publică potrivit căreia numărul accidentaţilor  a scăzut la o treime faţă de cel din perioada omoloagă a anului 2014, când implicate în asemenea evenimente au fost 18 suceveni.
 În informarea asumată de Inspectorul şef, Romeo Butnariu se arată că, din fericire,  primele 3 luni din acest an au trecut fără consemnarea vreunui deces legat locul de muncă, în acelaşi interval din 2014 o persoană pierzându-şi viaţa accidental, pe când îşi exercita atribuţiile de serviciu. Sectoarele economiei naţionale în care au fost înregistraţi cei mai mulţi accidentaţi în muncă sunt tăierea şi rindeluirea lemnului (2), fabricarea băuturilor, fabricarea hârtie şi cartonului, construcţiile şi sănătatea, cu câte un vătămat în timpul serviciului. În trimestrul întâi al anului 2015, inspectorii de muncă suceveni au avut 263 de acţiuni de control,  aplicând amenzi în valoare de 67.000 de lei. 

Majoritatea sancţiunilor cu amenda au fost adjudecate de către agenţii economici din comerţ, industrie şi alte domenii, respectiv 263 din total.  În activitatea minieră s-au dat 25 de amenzi pe linie de protecţia muncii, urmată de transporturi, cu 24 de sancţiuni de acest tip şi agricultura, cu 5. "Pe lângă amenzi şi avertismente, în funcţie de natura şi gravitatea faptei, inspectorii de muncă pot să aplice una sau mai multe sancţiuni contravenţionale complementare, cum ar fi anularea sau retragerea autorizării de funcţionare, sistarea activităţii sau scoaterea din funcţiune a echipamentelor de muncă, atunci când se constată o stare de pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională", reliefează inspectorul şef Romică Butnariu, adăugând că sesizări ale organelor de urmărire penală se fac în cazurile încadrate de lege ca fiind infracţiuni.     

Suceava ar putea fi primul oraş din Europa cu parc integral de autobuze electrice

·        "Aceste autobuze sunt scumpe, de aceea le vom aducem integral pe bani europeni", precizează edilul-şef Ion Lungu.

·        Cu autobuzul electric adus în probe, costul  a fost de 0,55 de lei pe km, comparativ cu cel înregistrat în cazul folosirii motorinei,  de 2,7 lei pe km.

În viitorul apropiat, pe străzile din municipiul Suceava ar putea circula doar autobuze alimentate cu energie electrică, administraţia locală pregătind un proiect pentru accesarea de finanţare europeană disponibilă în noua programare 2014-2020. Noul parc ar veni să scoată de pe traseu cele peste 30 de autobuze pe motorină, care deja şi-au depăşit durata normală de utilizare. Şeful executivului  sucevean opinează că promovarea acestui tip de transport este un element de noutate inclusiv în ţările dezvoltate, în care administraţiile publice şi firmele operatoare sunt abia la început de drum din acest punct de vedere. Primarul Ion Lungu susţine că în capitalele şi marile oraşe europene ale Europei autobuzele clasice au fost înlocuite doar parţial cu mijloace de transport electrice, Suceava fiind singurul oraş din ţară care, alături de alte mari localităţi europene, a semnat memoradumul de la Lisabona. "Aceste autobuze sunt scumpe, de aceea le vom aducem integral pe bani europeni. Acest lucru sper să se întâmple cât mai repede, pe 5 iunie urmând a fi semnat acordul de finanţare pe Programul Operaţional Regional, după care vom putea demara efectiv acest proiect",  relevă ocupantul fotoliului administrativ din Areni.

·        Pentru o autonomie mai mare, nu este exclusă achiziţionare de autobuze hibride.    

Lungu consideră că transportul intraurban de călători cu autobuze alimentate cu energie electrică este unul eficient, convingerea formându-şi-o după ce, săptămâna trecută, un asemenea autovehicul, oferit de o firmă din ţară, a fost în probe în Suceava. În 5 zile, pe cele 3 linii ale societăţii de transport local TPL, autobuzul a parcurs 705 km, adică o medie de circa 142 km pe zi. În perioada în care sucevenii s-au putut plimba gratis, consumaţi au fost 820 kw, cu un cost de 0,55 de lei pe km, comparativ cu cel înregistrat în cazul folosirii motorinei,  de 2,7 lei pe km. "Este clar că este de aproape 5 ori mai ieftin transportul electric decât cel pe motorină", a iterat primarul Sucevei, Ion Lungu, menţionând că, pentru o autonomie mai mare, nu este exclusă achiziţionare de autobuze hibride.

Aparatele fitness în valoare de 30.000 de euro, din două parcuri sucevene, păzite de poliţiştii locali

·        "Sigur, vom avea patrule, le vom păzi şi cu poliţia locală, însă nu putem pune la fiecare aparat câte un poliţist", a explicat primarul Ion Lungu. precizând că aparatura achiziţionată la solicitarea localnicilor este o surpriză de Zilele Sucevei. 

În premieră, locuitorii municipiului Suceava vor putea face fitness în aer liber. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că primele aparate, în număr de 6, sunt în curs de montare în Parcul "Moldova" din cartierul Burdujeni, doritorii putându-le folosi chiar în week end. "Sunt aparate pentru toate grupele de muşchi, iar cei care vor să facă mişcare le vor putea folosi la sfârşitul acestei săptămâni", precizează şeful municipalităţii.    

Lungu precizează că solicitări în acest sens a primeşte de multă vreme, iar în bugetul pe acest an, cu aprobarea a consilierilor a fost prinsă, în sfârşit, suma necesară achiziţionării aparaturii cu pricina. Edilul-şef arată că module similare îşi fac simţită prezenţa tot mai mult în peisajul urban din ţară, fitnessul fiind practicat atât de către tineri, dar şi de către cei mai în vârstă.  În perioada următoare, în Parcul "Areni" vor fi amplasate încă 7 module, unul dintre acestea având destinaţie specială, adică cea a persoanelor cu dizabilităţi. Pe de altă parte, primarul Sucevei nu a ezitat să facă apel la suceveni să de a dovadă de comportament civilizat şi să nu deterioreze noua aparatură. "Fac apel la bunul simţ al sucevenilor, să păstreze aceste aparate. Sigur, vom avea patrule, le vom păzi şi cu poliţia locală, însă nu putem pune la fiecare aparat câte un poliţist", a explicat primarul Ion Lungu.

Procurarea şi montarea aparaturii de fitness costă 30.000 de lei, iniţiativa dorindu-se o surpriză de Zilele Sucevei, sărbătorite în perioada 24-28 iunie.           

Societatea Consiliului Judeţean,

Drumuri şi Poduri este cu un picior în groapă

·        Deşi în februarie administratorul special îi prezicea un viitor încurajator, firma a concediat 38 din cei 49 de angajaţi pe care îi mai avea, active importante fiind scoase la vânzare prin licitaţie.     

·        Firma are lucrări de 3,3 milioane de lei contractate cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri a administraţiei judeţene, însă acestea vor fi executate doar "în funcţie de asigurarea financiară pe care o poate face" respectiva Direcţie. 

·        În mai 2013, Cătălin Nechifor, şeful PSD al executivului judeţean, opina că insolvenţa a fost un demers premeditat, „toate fiind gândite ca un demers rău voitor din partea fostei conducerii PDL a Consiliului Judeţean”.

Societatea comercială în insolvenţă Drumuri şi Poduri Suceava pare să ia calea derutei economico-financiare, deşi, la începutul anului, se întrevedeau, aşa cum susţineau responsabili avizaţi, reale şanse de redresare. Potrivit unui raport înaintat Consiliului Judeţean Suceava, această stare ar avea la origine lipsa contractelor şi obligaţiile mari către bugetul consolidat al statului. În "darea de seamă" a administratorului special Eugen Girigan, întrucât volumul lucrărilor a scăzut în mod permanent, adunarea generală a creditorilor a solicitat reducerea cheltuielilor, în vederea achitării datoriilor curente. În consecinţă, numărul angajaţilor a fost redus de la 137 la 11, iar conform contractului colectiv de muncă,  aceştia au beneficiat de salarii compensatorii care au însumat 1,8 milioane de lei. Pe deasupra, în scopul reducerii alocărilor pentru conservarea activelor, multe dintre acestea din urmă, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor, au fost scoase la licitaţie. Până la această dată, o parte dintre respectivele bunuri imobile sau mobile au fost deja valorificate, iar altele sunt pe cale de a fi  vândute prin procedura licitaţiei.  La începutul celui de al doilea trimestru din 2015, respectiv pe 1 aprilie, societatea avea lucrări contractate cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, valoarea acestora  ridicându-se la 3,3 milioane de lei. "În funcţie de asigurarea financiară pe care o poate face Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, lucrările solicitate vor fi executate", se reliefează în informarea administratorului special, Eugen Girigan. Conform sursei citate, activitatea firmei s-a desfăşurat, şi încă mai continuă, în baza contracte existente încă din august 2012, vizată fiind realizarea integrală a acestora. La 31 august 2012, societatea avea către bugetul de stat o datorie curentă în valoare de 1,9 milioane de lei, acumulată după deschiderea procedurii insolvenţei, cauză din care nu a mai putut participa la licitaţii, în sectorul drumurilor şi podurilor, în vederea  obţinerii de noi contracte. De altfel, în perioada care a urmat, societatea Drumuri şi Poduri a participat doar la licitaţii cu cerere de ofertă, fără publicarea de anunţ "S-a încercat soluţia contractării de lucrări în antrepriză, însă s-a dovedit a fi o variantă necorespunzătoare, întrucât antreprenorii solicitau o cotă de subcontractare mult prea mare, iar încasarea  se desfăşura mult prea greu, societatea riscând să acumuleze pierderi pe aceste lucrări", susţine administratorul special Eugen Girigan. Datoria amintită a fost contestată în instanţă, Curtea de Apel Suceava dând câştig de cauză societăţii de Drumuri şi Poduri, însă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a înaintat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La debutul trimestrului al doilea al anului 2015, firma avea datorii totale de 7,19 milioane de lei, printre care şi o restituire de credit de 1,42 de milioane de lei către BCR, iar sumele de încasat erau în valoare de 2,41 de milioane de lei. În august 2012, când Consiliul Judeţean Suceava a aprobat contractul de mandat de administrator special pentru Întreprinderea Individuală "Eugen Girigan", Drumuri şi Poduri deţinea creanţe de 12,69 de milioane de lei şi datorii totale de 19,46 milioane de lei.   

·        "Există şanse de reorganizare a activităţii, sursele de venituri şi cheltuieli fiind asigurate”, spunea administratorul special în urmă cu doar câteva luni.

Interesant de remarcat este faptul, în februarie, anul acesta, într-un raport prezentat în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean, de către administratorul special, Întreprinderea Individuală „Eugen Girigan” se sublinia că redresarea societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava este posibilă şi că aceasta a respectat prevederile planului de reorganizare confirmat prin sentinţă a Tribunalului Suceava.  „Întrevedem faptul că, până la data prezentă, planul de reorganizare propus demonstrează că redresarea societăţii este posibilă, existând şanse de reorganizare a activităţii, sursele de venituri şi cheltuieli fiind asigurate”, se evidenţia în raportul remis la acea dată deliberativului judeţean, în care se accentua că, potrivit planului amintit, se asigură acoperirea creanţelor în proporţie mai mare decât dacă s-ar fi instituit procedura de faliment. La începutul anului 2014 societatea avea 85 de salariaţi, însă din cauza faptului că pe durata anului nu s-a reuşit contractarea de lucrări, iar o parte din active au fost vândute, numărul angajaţilor a scăzut până la 49, până la debut de 2015.

De punctat este că Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava pe data de 19 aprilie 2011, iar prin sentinţa aceleiaşi instanţe, din 25 aprilie 2012, a fost aprobat planul de reorganizare judiciară pe o perioadă de 3 ani. Pe 23 septembrie 2014, Tribunalul Suceava a prelungit perioada de reorganizare cu încă două trimestre. Administratorul judiciar, desemnat de Tribunalul Suceava, este firma Multiconsult IPRUL Suceava,  iar administratorul special este, aşa cum am precizat, întreprinderea individuală a lui Eugen Girigan, fost director general al societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava.

În mai 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, opina că intrarea în procedură de insolvenţă şi aducerea în stare de faliment a societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava a fost un demers premeditat. Invocând şi un raport al Curţii de Conturi, şeful administraţiei judeţene afirma că, în urma discuţiilor cu specialişti în domeniu şi alţi factori avizaţi, „toate au fost gândite ca un demers rău voitor din partea fostei conducerii PDL a Consiliului Judeţean”. Societatea comercială „Drumuri şi Poduri” are ca acţionar unic Consiliul Judeţean, iar ca obiect de activitate construirea, modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor şi podurilor; întocmirea de studii şi documentaţii tehnice de execuţie pentru lucrări de construcţii şi instalaţii de drumuri, poduri şi tuneluri; producerea şi comercializarea materialelor de construcţii, prefabricatelor de beton; mixturilor asfaltice, produselor bituminoase; extracţia, prelucrarea şi valorificarea petrei, pietrişului şi nisipului pentru construcţii şi altele. În august 2005, la momentul în care a renunţat la statutul de regie autonomă, noua firmă Drumuri şi Poduri lua în concesiune, pe o perioadă de 10 ani de la data înfiinţării, activitatea de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

  

Prefectura, în războiul gunoaielor, de partea Rosal

·        Instituţia Prefectului cere Consiliului Local să revoce hotărârea în baza căreia serviciul de salubritate a fost preluat de asociaţia de firme Florconstruct şi Diasil Service,

·        Preluarea s-a făcut pe motiv de forţă majoră, în caz contrar municipiul Suceava riscând să rămână sub gunoaie.

·        Deşi companiei Rosal Grup i s-a oferit posibilitatea să ridice deşeurile menajere din jumătate de municipiu, alături de celelalte două firme, conducerea acesteia refuzat oferta.      

Instituţia prefectului Judeţului Suceava s-a adresat autorităţilor locale din reşedinţa de judeţ, cerând, în baza unei plângeri prealabile formulate de Rosal Grup Sucursala Suceava, reanalizarea Hotărârii Consiliului Local nr. 100 din 21 aprilie, prin care a fost aprobat încheierea contractului de salubritate menajeră pe durată determinată.  "Vă rugăm să reanalizaţi actul administrativ în prima şedinţă de lucru a Consiliului Local, raportat la motivele de nelegalitate invocate în plângerea prelabilă formulată. Facem precizarea că, în cazul în care nu se revocă/abrogă actul administrativ contestat, veţi preciza clar şi neechivoc acest lucru, precum şi motivele care stau la baza convingerii Consiliului Local. Orice alte menţiuni considerate relevante vor fi prezentate cu indicarea actelor normative în vigoare şi documentelor la care veţi face referire", se arată în adresa semnată de prefectul Constantin Harasim.

Printr-o plângere prealabilă, Rosal Grup cere Instituţiei Prefectului să sesizeze  instanţa competentă cu o acţiune în contenciosul administrativ care să aibă ca obiect anularea   Hotărârii Consiliului Local nr. 100 din 21 aprilie ca fiind nelegală, compania solicitând, totodată, suspendarea efectelor acesteia pentru motive de interes public şi de continuitate a asigurării serviciului public de salubritate menajeră. Rosal Grup consideră că, încălcând decizia de suspendare a procedurii, dată de Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor,  deliberativul a hotărât în mod nelegal atribuirea directă a serviciului de salubritatea menajeră către asocierea de firme Florconstruct şi Diasil Service, care fost declarată câştigătoare în urma negocierii fără publicarea unui anunţ de participare. "Asocierea dintre Florconstruct şi Diasil nu reprezintă un operator de drept public, neîncadrându-se  în niciunul dintre cazurile prevăzute expres de lege, de unde rezultă fără putinţă de tăgadă, că serviciul de salubritate menajeră nu putea fi atribuit în gestiune directă", se arată în plângerea prealabilă. 

Pe de altă parte, cei de la Rosal Grup susţin că, în mod nelegal, Consiliul Local a apreciat că există o situaţie de forţă majoră, ca urmare a suspendării, prin Decizie a CNSC, a procedurii de atribuire prin negociere directă fără publicarea unui anunţ de participare.  "Pentru ca un eveniment să poată fi considerat o forţă majoră, acesta trebuie să fie imprevizibil şi absolut inevitabil. Subliniem faptul că suspendarea procedurii de achiziţie publică prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru desfăşurarea activităţii serviciului public de salubritate menajeră prin decizia CNSC nu este un eveniment care să întrunească niciuna dintre condiţiile amintite", se susţine în plângerea prealabilă menţionată.      

Reamintim că, de pe 18 aprilie, Rosal Grup, operatorul din ultimii 8 ani nu se mai ocupă de adunarea şi transportul în rampă a deşeurilor menajere. Aceasta deoarece prevederile legale în vigoare stipulează că prelungirea contractului de salubritate este posibilă doar cu 6 luni înainte de expirarea acestuia, lucru care nu s-a întâmplat. După negocieri, procedură contestată de către fostul operator, serviciul a fost preluat de asociaţia de firme Florconstruct şi Diasil Service, pe motiv de forţă majoră, în caz contrar oraşul riscând să rămână sub gunoaie. Deşi companiei Rosal Grup i s-a oferit posibilitatea să ridice deşeurile menajere din jumătate de municipiu, alături de celelalte două firme, conducerea acesteia refuzat oferta. 

După modelul majorării alocaţiilor,

Populiştii liberali propun sumă dublă pentru marcarea Zilelor Sucevei    

·        Manifestările ar putea începe chiar pe 24 iunie şi se vor desfăşura timp 5 zile, spre deosebire de 3 zile, cât au durat în anii anteriori.     

Anul acesta, Zilele municipiului Suceava vor fi marcate în perioada 24-28 iunie, prevede un proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei din această lună a deliberativului.  De la bugetul local, pentru organizarea manifestărilor care vor fi organizate în Lunca Sucevei va fi alocată suma de 100.000 de lei. 

Iniţiatorul proiectului de hotărâre este viceprimarul liberal Lucian Harşovschi, care a propus, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, disponibilizarea, din banii adunaţi de pe urma taxele şi impozitele plătite de suceveni,  a unei sume duble          

La fel, dacă în 2014, programul a inclus doar intervalul 24-26 iunie, în acest an, potrivit proiectului de hotărâre, spus aprobării Consiliului Local, manifestările vor debuta chiar pe 24 iunie şi vor dura până pe 28 iunie, adică nu mai puţin de 5 zile. Aşa se face sucevenii au ocazia să o ţină tot într-un chef de miercuri până duminică. Pe de altă parte, municipiul Suceava se va asocia cu Iulius Mall, care, în scopul susţinerii financiare a evenimentului, va participa cu  50.000 de lei şi, de asemenea, va pune la dispoziţie, parcarea complexului comercial.  

Paradisul supermarketurilor

·        Un nou centru comercial ar putea fi construit în Lunca Sucevei, pe un teren al societăţii comerciale Ambro,

·        În cunoscuta zonă industrială socialistă în picioare mai rămân doar o parte din Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului (CPL), precum şi fantomele Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA).

·        Potrivit unor studii, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chir dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall.    

Municipiului Suceava a devenit un paradis al investitorilor în spaţii comerciale, un nou complex comercial urmând a fi amenajat în fosta zonă industrială comunistă. Consiliul Local al reşedinţei de judeţ va analiza, în şedinţa de săptămâna aceasta, solicitarea societăţii comerciale Ambro Suceava, fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie (CPL), de aprobare a planului urbanistic zonal şi regulamentului de urbanism aferent unui centru comercial care ar putea fi ridicat pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 7.727 de metri pătraţi situat pe Calea Unirii. Potrivit cererii celor de la Ambro, construcţiile comerciale va avea doar parter, cu înălţimea maximă de 9 metri, căi de comunicaţie rutieră, amenajate urmând a fi inclusiv 112 locuri de parcare şi 340 de metri pătraţi de spaţii verzi. Echiparea edilitară va fi realizată de către investitor, prin extinderea reţelelor de utilităţi existente în imediata vecinătate a amplasamentului, iar costurile vor fi suportate în întregime de către acesta. "Oportunitatea acestui proiect constă în necesitatea reglementării urbanistice a unei zone din municipiul Suceava, cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocuparea a terenului, retragerea clădirilor faţă de aliniament, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise, organizarea circulaţiei şi accesului, spaţiilor verzi amenajate şi locurilor de parcare", se arată în raportul Serviciului de urbanism. În ultimii ani, în zona noua zonă comercială a Sucevei, pe locurile fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL) şi ex-Întreprinderii de Fibre Artificiale (IFA) au construite au fost Shoping City şi, respectiv, Iulius Mall. Pe amplasamentul defunctei Întreprinderi de Utilaje şi Piese de Schimb (IUPS) în curând va fi dată în folosinţă noua investiţie în spaţii cu destinaţie comercială a celor de la Dedeman. Conform documentaţiei depuse la Primărie, suprafaţa afectată de amenajări este de 96.351 de metri pătraţi,  zona comercială efectivă ocupând 43.547 de metri pătraţi, adică 45,19% din total. Regimul de înălţime al clădirii principale este de parter şi etaj, nedepăşind 15 metri. În preajmă vor fi amenajate 649 de locuri de parcare supraterane, alei pentru circulaţia auto şi spaţii de depozitare.

·        Activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local, opina primarul Ion Lungu. 

Astfel, în cunoscuta zonă industrială socialistă în picioare rămân o parte din Ambro, precum şi fantomele Întreprinderii de Maşini Unelte Suceava (IMUS) şi Întreprinderii de Reparaţii Auto (IRA). De precizat ar mai fi că, în 2011, Lidl România, care are un complex pe Calea Obcinilor, cerea autorităţilor sucevene aprobarea documentaţiei în vederea construirii unui Complex comercial, amenajării a 98 de locuri de parcare şi a 711 metri pătraţi de spaţii verzi la intersecţia străzilor „Eroilor” şi „Cuza Vodă” din cartierul Burdujeni. Noile obiective trebuiau să fie materializate pe un teren proprietate privată în suprafaţă de 6.231 de metri pătraţi.  Primarul Ion Lungu declara cu ceva timp în urmă, că de când ocupă funcţia de primar al municipiului reşedinţă, în Suceava s-au înfiinţat peste 5.000 de locuri de muncă. Lungu opina că deşi s-au iscat controverse asupra exploziei numărului de supermarketuri, cei mai mulţi dintre suceveni şi-au găsit o slujbă în domeniul comerţului. Ocupantul fotoliului din Areni crede că activitatea comercială nu este una de blamat, atât timp cât ocupă şomerii şi, pe deasupra, aduce bani la bugetul local. Ion Lungu reliefa că, pe plan local, salariile din activitatea productivă şi cea din sectorul serviciilor sunt, în medie, de aceeaşi mărime cu remuneraţiile din comerţ, drept pentru care nici sumele atrase din impozitul pe venit nu ar fi cu mult diferite. În plus, din impozitele pe clădiri şi terenuri achitate de marile complexuri comerciale de pe raza Sucevei, în puşculiţa bugetară sunt adunate importante fonduri. Aceasta cu atât mai mult cu cât, de regulă, marile obiective comerciale au fost elevate în perimetre industriale  dezafectate. Potrivit unor surse, Suceava poate fi considerat municipiul cu cea mai mare suprafaţă comercială pe cap de locuitor, chiar dacă două eşecuri răsunătore au înregistrat Billa şi Galeria Mall. 

Fără ploi serioase în ultima lună,

Ogoarele sucevene, sub ameninţarea secetei

·        "Dacă nu plouă până la sfârşitul lunii mai, vom avea o mare problemă", arată, Vasile Irinel Costan, şeful Direcţiei pentru Agricultură a  Judeţului Suceava

Judeţul Suceava nu a mai fost udat de o ploaie serioasă încă din luna aprilie şi, cu toate că semănatul s-a desfăşurat în parametri optimi, acum culturile vegetale sunt ameninţate de secetă.  Lipsa de precipitaţii şi temperaturile nefireşti de ridicate pentru această perioadă se răsfrâng asupra tuturor culturilor agricole, însă cel mai mult ar putea avea suferit grâul. Astfel, declară Vasile Irinel Costan, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului, în condiţiile în care, în următoarele zile norii nu-şi vor revărsa povara de apă asupra ogoarelor, anul acesta sucevenii vor mânca o pâine mai amară. "De suferit au toate culturile, însă, dacă nu plouă, cel mai mare impact se va resimţi la grâu. Într-o săptămână-două, grâul va ajunge la faza de burduf, când spicul iese din plantă, iar dacă lipseşte apa, se vor forma mai puţine boabe decât ar fi normal", subliniază Costan. Semănat în urmă cu circa 3 săptămâni, porumbul a răsărit, însă fiind o cultură hidrofilă, şi nebeneficiind de a aportul necesar de umiditate pentru a se dezvolta, plantele sunt în stagnare. Soia este iubitoare de căldură, dar chiar şi aşa, suprafeţele cultivate cu această plantă sunt afectate de deficitul de precipitaţii. Necazuri au şi fermierii care şi-au stropit culturile cu erbicid emergent, substanţă care, din cauza lipsei precipitaţiilor, nu şi-a mai făcut efectul. În consecinţă, procedând la erbicidarea postmergentă, agricultorii în cauză vor avea parte de o cheltuială în plus.

·        Dacă la porumb programul de însămânţări s-a realizat în proporţie de doar 84,5%, la muştar planul a fost depăşit cu 1400% , în loc de 3 hectare estimate, înfiinţate fiind 42 de hectare.

Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură, din fericire, mulţumită inexistenţei averselor, solul nu este "duplit", lucrătorii câmpului putând încă interveni cu praşile manuale sau mecanice. "Dacă nu plouă până la sfârşitul lunii mai, vom avea o mare problemă", reliefează şeful Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Suceava, adăugând că, după o iarnă cu zăpadă puţină, totuşi "în primăvară solul a avut umiditate, însă nu este suficient".  În campania de primăvară, în judeţul Suceava au fost cultivate 21.577 de hectare de cartofi, 178 de hectare cu mazăre, 6.200 de hectare cu legume, 24.005 hectare cu plante furajere, 228 de hectare de grâu de primăvară, 588 de hectare de sfeclă de zahăr, 2.202 hectare de orzoaică, 11.552 de hectare de ovăz, 1.910  de hectare de soia, 30.500 de hectare de porumb, 23 de hectare de rapiţă, 550 de hectare cu fasole şi 1.534 de hectare de floarea soarelui. Interesant de remarcat este faptul că deşi la porumb programul de însămânţări s-a realizat în proporţie de doar 84,5%, la muştar planul a fost depăşit CU 1400%, în loc de 3 hectare estimate, înfiinţate fiind 42 de hectare. De asemenea, în judeţul Suceava 514 hectare de tren au fost plantate cu plop energetic, în timp ce necultivate au rămas 1.308 hectare      

Scădere la jumătate a numărului firmelor sucevene insolvabile

·        31 de firme sucevene au intrat în insolvenţă în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2015, faţă de 73 în intervalul similar din anul precedent.

·         În trei luni au fost înmatriculaţi 647 de agenţi economici, comparativ cu 547 în acelaşi trimestru al anului 2014, sporul fiind de 4,17%.

Mai puţine firme din judeţul Suceava sunt afectate de procedura insolvenţei, relevă statisticile făcute publice de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.  Astfel, 31 de firme sucevene au intrat în insolvenţă în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2015, faţă de 73 în intervalul similar din anul precedent, diminuarea fiind de 57,53%. D asemenea, în primele 3 luni ale anului, 83 de agenţi economici şi-au suspendat activitatea, mai puţine cu 35,25% comparativ cu 2014, când au renunţat temporar la activitate 119 operatori economici.  Dizolvate în intervalul de referinţă al anului în curs au fost 123 de societăţi comerciale, raportat la primul trimestru al anului anterior, în care această procedură a afectat 123 de firme, pe această linie înregistrându-se o creştere de 9,28%. Totodată, radiate din Registrul Comerţului au fost 472 de agenţi economici, faţă de 543 cu un an în urmă, din acest punct de vedere consemnându-se o diminuare de 13,08%. Pe de altă parte, în primul trimestrul al anului  2015, în judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 647 de agenţi economici, faţă de 547 în acelaşi trimestru al anului 2014, sporul fiind de 4,17%. Cele mai multe nou constituite sunt societăţile cu răspundere limitată (305), urmate de întreprinderile individuale (182), persoanele fizice autorizate (173) şi întreprinderile familiale (14). Din judeţ, în evidenţa Oficiului Naţional al Registrului Comerţului figurau 208 de societăţi cu răspundere limitată debutant SRL-D, însă 7 dintre acestea sunt  deja radiate. În curs de înfiinţare sunt 13 SRL-D, rezervări de nume fiind făcute pentru 77.  La 31 martie 2015, în judeţul Suceava erau luate în evidenţă 455 de societăţi comerciale care au beneficiat de prevederile HG nr. 166 din 2003 privind unele facilităţi acordate studenţilor. În funcţiune efectivă mai sunt 295 de societăţi comerciale, 15 dintre firmele constituite de studenţi fiind radiate din Registrul Comerţului.

Umilitoarele cozi la subvenţiile europene  

·        

•      Sute de fermieri, în general vârstnici, aşteaptă vreme îndelungată pentru a le veni rândul să stea de vorbă cu operatorii APIA, cu care ulterior mai petrec zeci de minute, în vederea identificării on line a parcelelor,

·        "Nu rămâne niciun agricultor care s-a prezentat la noi în ziua respectivă şi căruia să nu i se proceseze cererea", subliniază, Ionel Murariu, directorul Centrului local Suceava.
·        Procedurile s-au înăsprit după ce procurorii DNA Suceava au declanşat cercetări care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE, comise în perioada 2011-2014.     

Sute de agricultori suceveni stau ore întregi la coadă pentru a depune cererilor unice de plată aferente campaniei din anul 2015. Anul acesta se completează un singur formular, valabil fiind atât pentru subvenţia pe suprafaţă, dar şi pentru cele din sectorul zootehnic.  În municipiul Suceava, aşteptând să le vină rândul, fermierii programaţi prin scrisori trimise la domiciliul, dar şi cei reveniţi după un perind anterior pe la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, aşteptau ieri în soare sau la umbra arborilor din preajma Centrului local al instituţiei. Ionel Morariu, directorul Centrului local Suceava al APIA, la care sunt arondate 19 unităţi administrativ-teritoriale din jurul municipiului reşedinţă de judeţ, ne-a declarat că acest lucru este neplăcut atât pentru solicitanţi, cât şi pentru funcţionarii unităţii, însă în 2015, în scopul prevenirii unor posibile tendinţe de fraudare, procedurile fiind mai laborioase. "Procedura este un pic mai greoaie, întrucât este necesară o serie de documente eliberate de către primării. Faţă de anii anteriori, trebuie întocmit tabelul centralizator cu toate suprafeţele lucrate de către solicitant, cu semnătura secretarului comunei sau primarului. Spre deosebire de filele din Registrul agricol, acesta este foarte important, întrucât se elimină posibilitatea fraudării, ştiindu-se delimitarea exactă, provenienţa şi modul de deţinere a terenului", arată Murariu. Potrivit acestuia, noul tabel consacră suprafeţele fără "echivoc", marja de deplasare în stânga sau în dreapta a hotarului dintre două parcele cu proprietari diferiţi neputând fi mai mare de 70 cm. Neîncadrarea în limita respectivă are drept consecinţă excluderea suprafeţei respective de la plată, oficialul APIA opinând că se întâlnesc multe situaţii de acest gen, "oamenii, mulţi dintre ei în vârstă, cu reuşind cu greu  să identifice blocul fizic". Soluţia ar consta în dotarea specialiştilor de pe lângă primării cu aparate GPS, astfel încât să fie ridicate coordonatele fiecărei parcele, mai ales că, din anul 2018, subvenţia pe suprafaţă nu se va acorda decât pentru terenurile intabulate, respectivele coordonate facilitând inclusiv această din urmă procedură.

·        Unii agricultori se lasă păgubaşi, deoarece banii pe care i-ar  primi ca subvenţie îi  cheltuiesc cu deplasărilor repetate de la sat la oraş.

Depunerea cererilor este afectată, de asemenea, de reticenţa unora dintre secretarii unităţilor administrativ-teritoriale în a autentifica declaraţiile pe proprie răspundere ale femierilor, "secretarii neînţelegând că o eventuală declaraţie neconformă nu îl face răspunzător decât pe autorul acesteia". Cei mai mulţi solicitanţi care se confruntă cu asemenea refuz provin, spre exemplu, din Pătrăuţi şi Hînţeşti, în timp ce, din Zvoriştea, foarte puţini săteni au venit la centrul local al APIA ca să-şi mai revendice drepturile. Aceştia - lucrând suprafeţe mai puţin întinse - preferă să se lase păgubaşi, deoarece banii pe care i-ar  primi ca subvenţie sunt mai puţini decât suma cheltuielilor cu taxa de autentificare la notarul din Suceava şi contravalorii deplasărilor repetate de la sat la oraş.  Deseori, unele documente trebuie corectate şi modificate la primării, ceea ce duce la reluarea analizării cererilor şi încărcarea suplimentară a operatorilor APIA. Aşa se face că, pe zi, fiecăruia dintre cei 15 lucrători direct cu depunătorii de cereri i s-a repartizat o medie de 20 de dosare, aceştia fiind prezenţi la serviciu inclusiv sâmbătă, iar uneori şi duminica. "Avem programul destul de flexibil. Începem la ora 8.00 şi stăm până ce pleacă ultimul fermier. Nu rămâne niciun agricultor care s-a prezentat la noi în ziua respectivă şi căruia să nu i se proceseze cererea", subliniază directorul Centrului local Suceava al APIA, menţionând că în vederea evitării busculadelor s-a apelat la un jandarm care menţine ordinea şi asigură fluenţa celor aproximativ 300 de solicitanţi către birourile operatorilor.                                            

·        "Ne dăm tot interesul, dar nu putem face derogare de la actele normative  din domeniu",  a explicat Ionel Murariu.

Din totalul de 11.200 de cereri "afiliate" centrului din reşedinţa de judeţ, până ieri s-au procesat 3.700, iar termenul limită este  data de 15 iunie 2015.  Media de rezolvare este de doar 230-240 de cereri pe zi, ceilalţi agricultori fiind nevoiţi să meargă din nou la primărie, pentru completări, iar ulterior să revină la APIA. În aceste circumstanţe, deşi unitatea din Suceava stă bine la acest capitol în rândul celorlalte 8 centre locale din judeţ,  Morariu crede că, până la termenul impus, nu vor fi analizate la fel de multe cereri ca în anii anteriori. Aceasta şi ca urmare a faptului că pentru deţinătorii de terenuri aflaţi în străinătate, cât şi în cazul celor neieşiti din indiviziune, este obligatorie o împuternicire notarială. "Nu este vina noastră, ne dăm tot interesul, dar nu putem face derogare de la actele normative  din domeniu",  a explicat Ionel Murariu, directorul Centrului local Suceava al APIA, menţionând că o prelungire a termenului de depunere a cererilor, cu eventuale penalizări, pentru fiecare zi întârziere, aşa cum s-a întâmplat în campaniile precedente, depinde doar de Guvernul Românie, dar mai ales de Comisia Europeană. Reamintim că, în anii anteriori, campania se desfăşura până pe data 15 mai, dosarele putând fi depuse inclusiv până pe 9 iunie, însă cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere. După 10 iunie, cererile erau excluse de la plată. În 2015, ca urmare a solicitărilor adresate Comisiei Europene de mai multe state membre, s-a propus posibilitatea prelungirii termenului final de depunere a cererilor unice de plată, până la data de 15 iunie, fără penalizări. La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol (inclusiv a celor care conţin zone de interes ecologic), precum și a animalelor. Obligatoriu este ca acestea să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi să fie valabile cel puţin până la data de 1 decembrie a anului de cerere. Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi, persoane fizice sau persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol sau deţinători legali de animale. De precizat este faptul că procurorii DNA Suceava efectuează cercetări care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2014.