Guvernul lasă descoperită 80% din creşterea salariilor personalului CJ şi instituţiilor subordonate     

·        Faţă de anul trecut fondul de salarii a săltat cu 52%, în timp ce de la Centru, prin proiectul bugetului de stat, este alocată doar cincime din necesar.

·        „Trebuie să găsim soluţii (...), să convingem Guvernul să ne dea bani pentru acoperirea acestor salarii”, a explicat accentuat Gheorghe Flutur, sperând în veşti mai bune după aprobarea efectivă a bugetului.          

Impactul creşterii salariilor cu 15% din februarie 2017 este unul devastator, fondurile prevăzute pentru Consiliul Judeţean Suceava, prin proiecţia bugetului de stat, fiind total neacoperitoare. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a declarat, ieri, că în anul 2016, executivul judeţean şi instituţiile din subordine au avut un fondul de salarii de circa 92 de milioane de lei, în timp ce, după toate evaluările locale, anul acesta necesarul este de 140 de milioane de lei, cu 48 de milioane de lei în plus, respectiv cu 52% mai mare. Pe de altă parte, prin proiectul de buget, judeţul Suceava are prevăzute 348 de milioane de lei, iar cheltuielile sunt de 410 milioane de lei, rezultând o diferenţă de 62 de milioane de lei, „care nu poate fi acoperită”.  Flutur a arăta că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului a primit, anul trecut, 50 de milioane de lei, iar în anul acesta are nevoie de un supliment de 31 de milioane de lei. De asemenea, în unităţile şcolare speciale, de la un fond salarial de 30 de milioane de lei în 2016,  s-a ajuns la unul de 40 de milioane de lei. La Muzeul Bucovinei, impactul creşterii salariale aprobate de Guvernul Grindeanu este unul de la 5,6 milioane de lei, la 8,4 milioane de lei. Potrivit lui Gheorghe Flutur, cele 3 instituţii primesc bani din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea activităţilor descentralizat şi doar pentru acestea necesarul suplimentar pentru asigurare salariilor este de 37,8 milioane de lei. Însă, conform proiecţiei bugetare, judeţul Suceava are alocate, din taxa pe valoarea adăugată, 122 de milioane de lei, faţă de 116 de milioane de lei în anul 2016, respectiv numai 6 milioane de lei. La fel, pentru echilibrarea bugetelor locale, în 2016 judeţul s-a bucurat de 25 de milioane de lei, în timp ce proiectul bugetul de stat din 2017 include fonduri de 33 de milioane de lei, cu un plus de numai 8 milioane de lei. Însumând disponibilizările de la cele două capitole, preşedintele Consiliului Judeţean spune că acestea acoperă doar 20% din noul fond de salarii. „Groso modo vorbind, dintr-un calcul foarte simplu, nu ne acoperim cu 34 de milioane de lei, numai pentru majorarea salariilor. Am făcut adresă la Ministerul de Finanţe şi am cerut suplimentarea bugetului Consiliului Judeţean Suceava, ca urmare a impactului creşterii fondului de salarii. Este bine că acestea cresc, însă trebuie să facem eforturi, pentru că avem şi cheltuieli de funcţionare. Dacă vrem să mergem la nivelul anului 2016 măcar, trebuie să găsim soluţii (...), să convingem Guvernul să ne dea bani pentru acoperirea acestor salarii”, a explicat accentuat Gheorghe Flutur, sperând în veşti mai bune după aprobarea efectivă a bugetului de stat.   

„Utilităţi şi mediu”, o piatră de moară pentru judeţul Suceava

·        Consiliului Judeţean face demersuri de preluare, de către Ministerul Finanţelor Publice a părţii din creditul aferent investiţiei pe gaze naturale.

·        „Atât la Cîmpulung Moldovenesc, cât şi la Gura Humorului există centrale care stau, ruginesc, se uzează moral,  trebuind să se găsească soluţii, astfel în aşa fel încât să nu le ţinem acolo, ca piese de muzeu”,  a susţine Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

Raportul de audit de performanţă privind Proiectul „Utilităţi şi mediu la standarde europene” al Curţii de Conturi vine cu mai multe recomandări pentru Consiliul judeţean şi unităţile administrativ-teritoriale asociate. Potrivit şefului executivului judeţean, Gheorghe Flutur, concluzia generală a auditului este că cele 61 de primării cuprinse în proiect s-au împrumutat pentru investiţii în reţelele magistrale de gaze naturale care sunt de natura domeniului public al statului. „S-au făcut investiţii într-o conductă magistrală care de fapt este a statului”, subliniază şeful administraţiei judeţene. Pe de altă parte, recomandată este implicarea unităţilor administrativ-teritoriale în cauză şi a Consiliului Judeţean în demersuri de continuare a amenajării conductelor respective. Flutur precizează că deja a avut intervenţii la Guvern şi Transgaz, compania de transport gaze naturale răspunzând că, în bugetul pe anul 2017 al acesteia, au fost prevăzute sume pentru construirea porţiunii magistralei dinspre Vatra Dornei. De altfel, conform lui Gheorghe Flutur, în zonă este pe cale de fi rezolvată şi scoatere adin circuitul silvic al terenului afectat. Aceleaşi demersuri au fost întreprinse şi în ceea ce priveşte magistrala Păltinoasa-Cacica-Arbore-Solca-Margnea-Volăvăţ-Rădăuţi, pe o lungime de 82 km, însă, deocamdată nu fost primit vreun semnal.

Totodată, Curtea de Conturi a impus Consiliului Judeţean şi primăriilor cîmpulungeană şi humoreană, cele  cu centrale în cogenerare, dar care nu sunt folosite, să elaboreze un studiu privind viitorul acestora. „Atât la Cîmpulung Moldovenesc, cât şi la Gura Humorului există centrale care stau, ruginesc, se uzează moral, trebuind a fi găsite soluţii, în aşa fel încât să nu le ţinem acolo, ca piese de muzeu”,  a precizat Flutur. Nu în cele din urmă, în conformitate cu concluziile auditului Curţii de Conturi, Consiliului Judeţean, în calitate de reprezentant al asocierii unităţilor administrativ-teritoriale în cauză, va face demersuri de preluare, de către Ministerul Finanţelor Publice, pentru gestionare, a părţii aferente investiţiei pe gaze naturale din creditul contractat în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Acolo sunt încă vreo 18 milioane de euro, pe partea de gaz metan. În fiecare an, tot ajungem să ne rugăm de Guvern să dea bani, să deblocăm primăriile, pentru că se accesează Fondul de risc. Am făcut intervenţii şi la actualul ministru de Finanţe, Viorel Ştefan, ca să preia acest credit. Va trebui să facem eforturi împreună, pentru că, altfel, dăm o perspectivă pesimistă dezvoltării primăriilor din judeţ, care trebuie să pună bani în cont pentru aceasta, în loc să facă alte investiţii”, a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, adăugând că Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” trebuie deblocat, „astfel încât să nu devină o piatră de moară pentru dezvoltarea judeţului, în perioada următoare”.  Consiliul Judeţean Suceava administrează împrumutul extern în valoare totală de 86,3 milioane de euro contractat de la Deutsche Bank AG Viena şi transferat Erste Group AG Viena  în vederea realizării obiectivelor de investiţii aferente Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Acesta este garantat de Ministerul Finanţelor Publice.         

Trei social democraţi au depus jurământul de consilieri judeţeni 

·        Aceştia i-au înlocuit pe Virginel Iordache, ajuns senator, precum şi pe alegerile din 11 decembrie 2016.

·        „Îmi exprim speranţa că vom colabora în continuare, mai ales că de  acolo, din Parlamentul Românei, sunt convins că o să ne poată ajuta în ceea ce are de făcut Consiliul Judeţean”, a spus Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

Ieri,  la masa de dezbateri a Consiliul Judeţean Suceava au luat loc 3 noi consilieri. Este vorba despre Mihai Gavril, Vasile Iacoban şi Paul Bereholschi, social democraţii venind să ocupe fotoliile eliberate de colegii lor de partid, plecaţi în Parlamentul României. Aflaţi pe lista de supleanţi ai PSD la alegerile locale de la jumătatea anului 2016, cei  3 au depus jurământul, după care au participat, cu drept de vot, la analizarea proiectelor de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei CJ. Înainte de aceasta, însă, s-a luat act de încetare de drept a mandatelor de consilier judeţean ale lui Virginel Iordache, ajuns senator, precum şi a lui Alexandru Rădulescu şi Ioan Cătălin Nechifor, deveniţi deputaţi, locurile deţinute de aceştia în legislativul judeţean fiind declarate vacante. Mandatele celor 3 foşti aleşi judeţeni au fost validate prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 100 din 22 iunie 2016, înscrişi fiind pe lista electorală a Partidului Social Democrat la alegerile locale din 5 iunie din anul trecut.

„Mulţumesc colegilor consilieri care au plecat înspre Parlamentul României, pentru colaborare, echipă şi aport la Consiliul Judeţean Suceava. Îmi exprim speranţa că vom colabora în continuare, mai ales că de acolo, din Parlamentul Românei, sunt convins că o să ne poată ajuta în ceea ce are de făcut Consiliul Judeţean”, a spus Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

 Potrivit Statutului aleşilor locali şi Regulamentului de funcţionare a Consiliul Judeţean Suceava, cei în cauză şi-au dat demisia din deliberativ în 23 decembrie 2016. Partidul Social Democrat are în 16 consilieri judeţeni, restul până la 37, inclusiv preşedintele executivului, Gheorghe Flutur - conducătorul şedinţelor -, fiind ai PNL.   

Centrul economic „Bucovina, scos la închiriere prin licitaţie

·        Demersul survine intenţiei ferme a unor societăţi comerciale de a închiria spaţii de birouri, dar şi pentru activitate de producţie şi servicii, în prezent acestea fiind ocupate parţial.

·        În iulie 2009, la un an după preluarea conducerii Consiliul Judeţean, la primul său mandat, Gheorghe Flutur declara că, pe fondul crizei economico-financiare, amenajările de lângă Aeroportul „Ştefan cel Mare” nu mai aduceau beneficii.

Consiliul Judeţean Suceava scoate la licitaţie spaţiile disponibile aferente Centrului economic „Bucovina”, un proiect de hotărâre în acest sens fiind pus pe masa deliberativului, în şedinţa ordinară a lunii ianuarie. Conform proiectului, preţul minim de pornire la licitaţie este avansat la 9,08 de lei pe metru pătrat şi lună, pentru spaţiile cu destinaţia de birouri şi sedii sociale din cadrul Incubatorului de afaceri, precum şi de 5,19 lei pe metrul pătrat şi lună, în cazul spaţiilor de producţie şi de servicii din pavilioanele industriale. Închirierea urmează a se face pe o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii contractului. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, semnată de vicepreşedintele Viorel Seredenciuc, iniţiativa se încadrează între priorităţile administraţiei judeţene „de identificare a tuturor oportunităţilor de atragere de noi venituri la bugetul judeţului Suceava”. Pe de altă parte, demersul survine adreselor înregistrate de la mai multe societăţi comerciale, acestea exprimându-şi intenţia fermă de a închiria spaţii de birouri, dar şi pentru activitate de producţie, în zona Centrului economic „Bucovina”. La această dată, spaţiile Incubatorului de afaceri şi pavilioanelor industriale din administrarea Consiliului Judeţean  sunt ocupate parţial de unii agenţi economici, în baza unor contracte de închiriere. Centrul economic „Bucovina” a fost construit printr-un proiect PHARE, fiind amplasat, în preajma Aeroportului „Ştefan cel Mare”, pe 77.885 de metri pătraţi, şi având în componenţă un pavilion expoziţional, un incubator de afaceri, 8 hale industriale şi spaţii de parcare de aproape 14.000 de metri pătraţi. Spaţiile oferite înspre închiriere nu fac parte din cele transmise de Consiliul Judeţean în administrarea Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava.  Lucrările au demarat la începutul anului 2004, când preşedinte al Consiliului Judeţean fiind social democratul Gavril Mîrza.  Investiţia în valoare de circa 5 milioane euro, a fost finanţată în proporţie de 62,58% din fonduri Phare, Guvernul României contribuind cu 24,32%. Participarea Consiliului Judeţean s-a ridicat la aproape 655 de mii de euro, reprezentând 13,1% din costul eligibil. Centrul economic „Bucovina” a fost inaugurat pe 10 noiembrie 2006, iar pe 5 februarie 2007, între Consiliul Judeţean şi Ministerul Integrării Europene s-a semnat un protocol de predare-primire a obiectivului, prin care executivul judeţean a preluat în exploatare respectiva infrastructură.

 În iulie 2009, la un an după preluarea conducerii Consiliul Judeţean, la primul său mandat, Gheorghe Flutur declara că, pe fondul crizei economico-financiare, amenajările de lângă Aeroportul „Ştefan cel Mare” nu mai aduceau beneficii.

În 2008, cele 8 pavilioane ale acestuia, 5 erau închiriate unor agenţi economici care desfăşurau activităţi de producţie şi servicii. În ceea ce priveşte Incubatorul de afaceri, din totalul de 523 de metri pătraţi de spaţii pentru birouri, 213 metri pătraţi au fost luaţi cu chirie în vederea desfăşurării de activităţi administrative, de consultanţă juridică sau financiară. De asemenea, 1.800 de metri pătraţi din suprafaţa exterioară pentru expoziţii permanente cu vânzare s-a dat înspre folosire cu plată. În septembrie 2008, noii aleşi judeţeni au stabilit o chirie de pornire la licitaţie de 6 lei pe metru pătrat şi lună pentru spaţiile de producţie şi servicii şi una de 11 lei pe metru pătrat şi lună pentru spaţiile utilizate ca sedii administrative. În cazul spaţiilor de depozitare a bunurilor pentru expoziţii şi vânzări preţul de pornire a fost stabilit la 9 lei pe metru pătrat şi lună în incintele interioare şi de 2 lei pe metru pătrat şi lună în cele exterioare. Aceleaşi sume sunt valabile şi pentru spaţiile de expoziţii din interior şi exterior. În cazul sălilor de conferinţe s-a consacrat cel puţin  111 lei pe zi şi sală,  pentru o perioadă ce depăşeşte 7 zile acordându-se o reducere de 50%. Spaţiile destinate activităţilor de tip restaurant au fost scoase la închiriere începând de la 220 de lei pe zi.

Firmele de construcţii sucevene, 14 sesizări penale, cu prejudiciu de 18 de milioane de lei adus bugetului statului

·        În 2016, inspectorii fiscali suceveni au întocmit 28 de sesizări penale, cu pagube la buget de peste 36 de milioane de lei.    

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au organizat, în anul 2016, 421 de acţiuni de control, în urma cărora bugetul statului s-a ales cu un supliment de peste 50 de milioane de lei. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, controalele operate pe durata anului trecut s-au lăsat cu amenzi însumând 140.450 de lei, iar mulţumită verificărilor  făcute pierderea fiscală s-a diminuat cu 43,63 de milioane de lei. În perioada la care facem  referire, lucrătorii specializaţi ai AJFP Suceava au instituit 30 de măsuri asigurătorii, pentru 36,34 de milioane de lei şi, totodată, au întocmit 28 de sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul însumează 36,28 de milioane de lei. Astfel, împotriva agenţilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului au fost formulate 3 sesizări penale, pentru un prejudiciu care totalizează 1,89 de milioane de lei; în construcţii s-au făcut 14 sesizări, pentru 18 de milioane de lei daune, iar pe numele operatorilor din transporturi s-au întocmit 3 sesizări penale, cu pagube de 1,88 de milioane de lei. În domeniul energetic, AJFP a formulat 2 sesizări penale, cu o pagubă adusă bugetului statului în valoare de 5,18 de milioane de lei, în sectorul forţei de muncă fiind făcută o sesizare, pentru un prejudiciu de 2,63 de milioane de lei. În domeniul agroalimentar, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice au întocmit 4 sesizări penale pentru un prejudiciu de 6,66 de milioane de lei, în turismul alegându-se cu o sesizare penală, paguba constatată în cazul respectiv fiind de 277.376 de lei. În anul 2016, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 579 de acţiuni de control, dintre care 397 de inspecţii fiscale generale, 44 de inspecţii fiscale parţiale, 16 controale inopinate şi 122 de constatări la faţa locului. 

Alertă rapidă pentru retragerea de aditivi şi suplimente alimentare

·        Peste 11.000 de controale au avut inspectorii sanitari suceveni, amenzile date în 2016 fiind de 78.500 de lei 

În cursul anului 2016, activitatea de inspecţie sanitară a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava s-a concretizat în 11.340 de controale, face cunoscut directorul executiv Andrei Ioanovici. Potrivit şefului DSP, în funcţie de gradul de risc evaluat, deficienţele de funcţionare au fost sancţionate prin aplicarea a 130 de sancţiuni contravenţionale, respectiv prin 60 de amenzi, în valoare totală de 78.500 de lei, cât şi cu 70 avertismente. Inspectorii sanitari suceveni au avut 3.387 de descinderi în unităţi cu profil alimentar; 2.034 în unităţi sanitare; 282 în unităţi de învăţământ; 29 privind mediul de muncă, iar altele 1.410 în unităţi de prestări servicii, zone de locuit, unităţi de mică industrie, staţii de epurare a apelor uzate, instalaţii de depozitare-prelucrare-neutralizare a deşeurilor solide menajere şi unităţi comerciale. Pe parcursul anului trecut, controlate au fost 861 de unităţi cu profil cosmetic, cu 2.566 de verificări pe tipuri de produs, şi 1.759 de unităţi cu profil biocid, cu 3.303 de verificări pe tipuri de produs. Lucrătorii specializaţi ai DSP au desfăşurat 1.143 de controale vizând fumatul în spaţiile publice închise, comercializarea şi inscripţionarea produselor din tutun; 159 de controale la unităţi de turism, piscine şi ştranduri, dar şi 276 la obiective din categoria unităţilor de alimentare cu apă potabilă. Conform directorului executiv Andrei Ioanovici, în baza solicitărilor transmise prin sistemul rapid de alertă au fost organizate 23 acţiuni prin care s-a urmărit depistarea şi retragerea de la comercializare a unor suplimente alimentare, alimente cu destinaţie specială, aditivi alimentari şi produse cosmetice. Tot în regim de alertă rapidă, inspectorii sanitari suceveni au făcut verificări privind materialele care vin în contact direct cu alimentele, precum şi la produsele alimentare din categoria apei de masă plată necarbogazoasă. În 2016 au fost soluţionate 286 de sesizări, în care scop, cu alte instituţii, s-au organizate 27 de acţiuni comune  de control. 

Primarii suceveni au dat peste 100 de dispoziţii nelegale

·        Consiliilor locale au aprobat 271 de hotărâri cu încălcarea prevederilor legale, juriştii Prefecturii fiind nevoiţi să se adreseze instanţei de Contencios administrativ cu 26 de acţiuni.  

Nu mai puţin de 50.905 de acte administrative emise sau adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, în anul 2016, au ajuns la Instituţia Prefectului judeţului Suceava, în vederea verificarea legalităţii. Specialiştii Prefecturii şi-au exercitat controlul asupra a 41.626 de acte administrative, respectiv a 6.684 de hotărâri ale deliberativelor şi a 34.942 de dispoziţii ale primarilor.  Apreciate ca nelegale au fost 379 de acte administrative, 100 fiind revocate de emitent, iar altele 253 sunt în procedură  de reanalizare de către emitent. Din totalul celor 271 de hotărâri nelegale ale consiliilor locale, 45 au fost modificate, iar 210 sunt în curs de soluţionare de către autorităţile în cauză. Primarii au dat 108 dispoziţii care au încălcat prevederile legale în vigoare, 55 de edili revenind asupra lor şi încă 55 sunt pe cale de a face modificările cuvenite.  Acolo unde măsurile de genul celor prezentate nu au fost  suficiente, juriştii Prefecturii s-au văzut nevoiţi să înainteze 26 acţiuni în instanţa de Contencios administrativ, atacate fiind 16 hotărâri adoptate de consiliile locale, dar şi 10 dispoziţii ale primarilor. De remarcat este faptul că, în 2016, Consiliul Judeţean şi preşedintele executivului, nu au emis hotărâri, respectiv dispoziţii ilegale.    

Instituţia Prefectului, îngropată sub petiţii privind retrocedarea de terenuri şi clădiri

·        Nemulţumiri au exprimat şi 10 cetăţeni străini,  din totalul de 1.082 de petiţii, 33 primind răspuns pozitiv, pentru 120 s-a dat soluţie negativă, 360 au fost redirecţionate, iar în 49 de cazuri s-a declinat competenţa.   

·        Anul trecut, în judeţul Suceava nu au fost înregistrate petiţii privind comiterea de acte sau fapte de corupţie, asimilate corupţiei sau în legătură directă cu corupţia.

În anul 2016, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a gestionat 1.082 de petiţii, dintre care 189 s-au primit de la administraţia publică centrală şi alte instituţii ale statului, cărora li s-au adresat sucevenii, iar altele 893 au fost înregistrate direct în registrul local. Astfel, două petiţii au fost reorientate înspre Suceava de la Parlament, 93 de la Guvern, 35 de la Administraţia Prezidenţială şi încă 59 de către diverse instituţii de stat. De cealaltă parte, 62 de petiţii au fost formulate de persoane juridice, iar 1.020 de persoane fizice, dintre acestea din urmă 1.010 fiind cetăţeni români, iar 10 cetăţeni străini. Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava precizează că majoritatea petiţiilor, respectiv 462, au fost făcute pe marginea cererilor retrocedare a terenurilor şi clădirilor. Încă în 17 cazuri s-au cerut primiri în audienţă, în 8 s-au exprimat nemulţumiri legate de majorarea sau recalcularea pensiilor, iar în două s-au reclamat tulburări ale liniştii şi ordinii publice. De remarcat este faptul că, în 2016, la instituţia Prefectului judeţului Suceava nu au fost înregistrate petiţii privind comiterea de acte sau fapte de corupţie, asimilate corupţiei sau în legătură directă cu corupţia. În ceea ce priveşte soluţionarea, din totalul amintit 33 de petiţii au primit răspuns pozitiv, pentru 120 s-a dat soluţie negativă, 360 au fost redirecţionate către instituţii abilitate, iar în 49 de cazuri s-a declinat competenţa în favoarea organelor de justiţie sau a parchetelor. Totodată, pentru 417 de petiţii au fost formulate precizări, 70 au fost clasate iar 33 sunt în curs de soluţionare. De menţionat este faptul că 86 de petiţii au fost primite prin e-mail, 5 prin fax, 991 fiind trimise prin poştă sau depuse personal. Din total, 8 petiţii au fost anonime sau, în urma verificărilor, s-a constata că petentul era anonim.

Anul trecut,

45 de familii nou-înscrise pentru masă la cantina de ajutor social

·        În evidenţă sunt 140 de familii beneficiare, în 2015 costul mediu anual ridicându-se 5.594 de lei, în timp ce pentru 2016 respectiva cheltuială nu a fost făcută publică.                             

Creşte numărul familiilor sucevene care apelează la autorităţi, în vederea accesului la o masă sigură. Direcţia de Asistenţă Socială Suceava, cu sediul al Primăria Burdujeni, informează că, anul trecut, la Cantina de ajutor social s-au înregistrat 140 de dosare, 101 de persoane solicitând  acordarea mesei pentru o perioadă de 3 luni. Potrivit raportului de activitate al DAS, în 2016, 45 de familii s-au adresat pentru prima dată Cantinei de ajutor social, în timp ce alte 6 familii au cerut majorarea numărului de porţii. Pe parcursul anului trecut, în medie, lunar, asigurate au fost 320 de porţii, costul mediu anual pe beneficiar fiind de 5.594 de lei. În vederea gestionării corecte a dosarelor, verificări şi anchete s-au întreprins în 175 de dosare, în alte 40 fiind întocmite referate pentru plata a contribuţiei de 30% din venitul minim al familiei.  În 2015, costul mediu anual pe beneficiar a fost de 5.594 de lei, pentru 2016 respectiva cheltuială nefiind făcută publică.                              

Ţigări în valoare 1,83 milioane de euro, „traficate” la frontiera judeţului Suceava

·           În 2016, pe linia combaterii contrabandei, a fraudelor vamale şi a evaziunii fiscale, poliţiştii de frontieră suceveni au întocmit 212 de dosare penale de contrabandă, ridicate în vederea confiscării fiind aproape 927.000 de pachete de ţigări .  

Peste 2 milioane de persoane şi circa 757.000 de mijloace de transport au tranzitat, în anul trecut, punctele de trecere a frontierei din judeţul Suceava, informează comisarul şef de poliţie, Ilie Poroch Săriţean, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava. Astfel, în perioada 1 ianuarie-31 ianuarie 2016, ca urmare a verificărilor făcute, poliţiştii de frontieră au perfectat 497 de dosare penale, 337 de persoane  fiind cercetate pentru săvârşirea a 766 de infracţiuni.

Constatate au fost, de asemenea, 73 de contravenţii, în cazul cărora s-au dat amenzi de 43.940 de lei, valoarea bunurilor confiscate depăşind 12,54 de milioane de lei. Contrabanda cu ţigări reprezintă principala activitate infracţională de la frontiera de nord a României, comisarul şef de poliţie, Ilie Poroch Săriţean, iterând că, sub aspectul combaterii acesteia, a fraudelor vamale şi a evaziunii fiscale, poliţiştii de frontieră întocmind 212 de dosare penale, săvârşirea a 74 de infracţiuni, cu tot 200 de autori. Descoperite şi ridicate în vederea confiscării au fost 926.878 de pachete de ţigări, a căror valoare pe piaţa neagră se ridică la peste 8,26 de milioane de le, adică echivalentul a circa 1,83 milioane de euro. Cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu, poliţiştii de frontieră suceveni au indisponibilizat 54 de autovehicule folosite în transportul ilegal al ţigărilor sau ca antemergător. Printre multele metode de „traficare”, comisarul şef de poliţie Ilie Poroch Săriţean, purtătorul cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava reaminteşte pe cele privind introducerea în ţară a ţigărilor în cutii de prăjituri sau de suc; ascunse pe corp, în spaţii special amenajate în autoturisme, respectiv în scaune, sub banchete, în bord, în praguri, în rezervor, în roata de rezervă sau în portierele maşinilor etc.

Şase din zece candidaţi au picat la examenul pentru permisul de conducere auto

Nu mai puţin de 194.759 de vehicule au fost înmatriculate în 2016, în judeţul Suceava, relevă o informare a Instituţiei Prefectului, în care se subliniază că înmatriculările sunt cu 14.170 mai multe faţă de anul precedent, ceea ce reprezintă un plus 7,84 %. Conform sursei citate, numărul deţinătorilor de permise de conducere a ajuns la 241.334, cu o creştere de 8.579 de şoferi, respectiv una de 3,68 %. Pe de altă parte, pe parcursul anului anterior, în judeţ înregistrate au fost 22.131 operaţiuni de înmatriculare, s-au procesat 25.613 de certificate şi s-au acordat 25.133 de autorizaţii provizorii şi de plăcuţe pentru vehicule. Pe linia facilitării obţinerii permiselor de conducere şi examinărilor auto, în judeţ au fost înregistrate 26.620 de dosare ale candidaţilor. În urma testărilor, atribuite au fost 27.789 de permise de conducere, cu un procentaj de promovabilitate de 42,5%. În 2016, atribuţiile în domeniu ale Instituţiei Prefectului judeţului Suceava au vizat două segmente, respectiv înmatricularea vehiculelor şi autorizarea provizorie, precum şi pe examinări şi eliberarea permiselor de conducere. 

Porsche Cayenne, căutat în Italia, depistat la Siret

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret au indisponibilizat un autoturism, în valoare de 225.000 lei, care figura în bazele de date ca fiind căutat de către autorităţile din Italia. Pe 26 ianuarie, în jurul orei 14.00, în PTF Siret s-a prezentat cetăţeanul român Ivan M, în vârstă de 27 de ani, din judeţul Suceava, conducând un autoturism marca Porsche Cayenne. Cu ocazia formalităţilor specifice, poliţiştii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la provenienţa maşinii, iar în urma verificărilor s-a stabilit că autoturismul figura fiind căutat pentru confiscare, alertă introdusă de către autorităţile din Italia. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăinuire, iar autoturismul a fost indisponibilizat, până la finalizarea cercetărilor.

Gheorghe Flutur, preşedintele CDRNE:

„Încerc să revitalizez activitatea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est”

·        Prin POR 2014-2020, peste 1 miliard de euro au la dispoziţie judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. 

Preşedintele Consiliului Regional de Dezvoltare Nord-Est, Gheorghe Flutur, a declarat, într-o conferinţă de presă că este hotărât să revigoreze activitatea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est. Şeful Consiliului Judeţean Suceava a preluat conducerea rotativă acestui organism în luna decembrie a anului trecut, afirmând că, deja, în perioada care a trecut din anul 2017, a organizat mai multe întâlniri pe tema atragerii de fonduri europene. „Încerc să revitalizez activitatea şi să stabilim priorităţile pe Agenţia de Dezvoltare Nord-Est”, a precizat Flutur. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, principalul program cu finanţare europeană este POR 2014-2020, pentru judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui  disponibilă fiind o sumă de 1,049 miliarde de euro. Preşedintele Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Est evidenţiază că, în cadrul programului amintit, ADRNE gestionează 10 axe, dintre care 5 sunt deschise. „Nu ne putem lăuda cu absorbţie sau cu axe foarte multe deschise. Însă, avem peste 1 miliard de euro pe care om putea să îi cheltuim până în 2020”, reliefează  şeful administraţiei sucevene. Printre axele active se numără cele pentru microîntreprinderi şi, respectiv, eficienţă energetică, în cazul din urmă din judeţul Suceava fiind depuse proiecte de reabilitare termică a unităţilor de învăţământ special din Fălticeni, Rădăuţi şi Suceava. În ceea ce priveşte axa referitoare la patrimoniul naţional cultural, Suceava a înaintat 8 proiecte de atragere de finanţare europeană nerambursabilă pentru reabilitarea Cazinoului din Vatra Dornei, dar şi a mai multor obiective religioase, printre care şi unele mănăstiri. Pe axa de drumuri, în evaluare este proiectul de construire a „axialului” rutier Suceava-Iaşi, deschisă şi fiind şi axa pentru turism, pe aceasta  proiecte având staţiunile Vatra Dornei, Gura Humorului şi Cîmpulung Moldovenesc. Conform lui Gheorghe Flutur, municipiul Suceava are „rezervată”, pe axa de dezvoltare urbană, circa 40 de milioane de euro, axă care va fi deschisă, cele mai probabil, la jumătatea anului 2017.

În 2016,

Douăzeci de hectare de terenuri restituite în fiecare lună

·        Întrucât datele comunicate de către comisiile locale nu au fost conforme, restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist bate pasul pe loc.  

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca funcţionează pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava, a avut, în 2016, un total de 11 şedinţe lunare. Conform Raportului de activitate al Instituţiei, în anul trecut Comisia a adoptat un total de 322 de hotărâri, vizată înspre restituire fiind o suprafaţă de 210,89 de hectare de terenuri. Aceasta însemnă o medie de mai puţin de 20 de hectare validate în fiecare lună, solicitată fiind restituirea a 18,17 hectare de terenuri agricole şi a 192,72 de hectare cu vegetaţie forestieră. Pe de altă parte, semnalate sunt deficienţe legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. „O problemă care a făcut obiectul activităţilor desfăşurate în anul 2016 a reprezentat-o identificarea necesarului de teren agricol în cazul căruia se va face solicitare la Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor, pentru promovarea unui proiect de hotărâre de guvern privind trecerea din domeniul public al statului şi administrarea ADS, în domeniul privat al statului, la dispoziţia comisiilor locale”, se arată în raportul semnat de prefectul Constantin Harasim, în care de precizează că inventarierea este în curs, întrucât datele comunicate de către comisiile locale nu au fost conforme. În Raportul de activitate al Instituţiei Prefectului se precizează că, totodată, după alegerile din vara lui 2016  au fost constituite 110 comisii locale de fond funciar din totalul de 114, reaprobându-se Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Tot anul trecut, întocmite şi supuse analizei Comisiei judeţene au fost 95 informări şi analize, acestea venind pe fondul unor dificultăţi din activitatea de retrocedare. Tot scopul apliccării legilor fondului funciar, au fost emise de 40 ordine prin care s-a constituit dreptul de proprietate pentru terenuri aferente curţilor şi construcţiilor. Nu în cele din urmă, s-au verificat, în scopul avizării de către prefectul Constantin Harasim, 779 documentaţii înaintate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava. Acestea din urmă au servit la emiterea titlului de proprietate pentru terenuri solicitate de proprietari, sau moştenitorii acestora, care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenuri, prin acte translative de proprietate. 

Gheorghe Flutur, îngrijorat de creşterile de salarii ale Guvernului Grindeanu  

·        „Trebuie să fim atenţi, pentru că, numai în sistemul de protecţie socială, Consiliul Judeţean Suceava are 2.040 de asistaţi şi 1.900 de posturi bugetate la plată”, reliefează şeful executivului judeţean, susţinând că ,din acest punct de vedere, Suceava se află în topul judeţelor din ţară.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a declarat ieri, într-o conferinţă, că este prudent în aprecierile faţă majorările salariale legiferate de Guvernul PSD, ferindu-se să spună dacă „e bine sau e rău”. „Impactul creşterilor salariale încă nu l-am putut calcula exact în momentul de faţă.  Este bine pentru salariaţi, însă trebuie să fim atenţi, pentru că, numai în sistemul de protecţie socială, Consiliul Judeţean Suceava are 2.040 de asistaţi şi 1.900 de posturi bugetate la plată”, a spus Flutur accentuând că, de asemenea, în cele 6 unităţi de învăţământ special, în grija CJ sunt 825 de salariaţi la 1.800 de copii. Potrivit şefului administraţiei judeţene, în topul judeţelor din ţară Suceava are printre cei mai mulţi asistaţi şi angajaţi din întregul sistem de asistenţă socială. „Vom vedea zile viitoare-în funcţie de sumele care rămân alocate Sucevei, cum ne vom putea încadra în acestea. Dar, preocuparea noastră de bază aceasta este: de a vedea impactul creşterilor salariale”, a explicat şeful CJ Suceava. Flutur este de părere că prevederile proiectului bugetului de stat al Guvernul Grindeanu „se încadrează în liniile normale”, chiar dacă, până vineri, când acesta va fi introdus în dezbateri, mai pot interveni unele modificări. „Noi, timp de două săptămâni am făcut simulări pe impactul creşterilor salariale, în baza legislaţiei de majorare, din decembrie, a salariilor, şi a încă 20% din februarie”, a explicat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului judeţean Suceava. 

Tronsonul al doilea al rutei ocolitoare a Sucevei nu va fi inaugurat mai devreme de anul 2020

·        Gheorghe Flutur, şeful CJ Suceava, spune că a făcut demersuri ca execuţia să fie încheiată până în toamna lui 2017, însă necesarul de 63 de milioane de lei este eşalonat pe durata următorilor 4 ani.      

·        În anul 2014, s-a reuşit darea în folosinţă a tronsonului Pătrăuţi-Şcheia, în lungime de 5,2 km, la acea dată valoarea decontată pentru lucrările efectuate fiind 250 de milioane de lei.

Lucrările la centura de ocolire a municipiului Suceava vor mai dura încă cel puţin 4 ani. Cel puţin aşa a declarat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, după ce a studiat defalcările de sume din proiectul bugetului de stat, în scopul finalizării execuţiei obiectivului din judeţul Suceava.  Potrivit lui Flutur din totalul de 63 de milioane de lei,  reprezentând necesarul pentru încheierea lucrărilor, în 2017 calea Sucevei vor lua 36 de milioane de lei, în 2018-22 de milioane de lei, în 2019-5 milioane de lei, diferenţa fiind lăsată pentru anul 2020. „Sigur, eu am făcut demersuri pentru a-i ruga să finalizeze execuţia până în toamna acestui an, conform calendarului de anul trecut”, precizează şeful executivului judeţean. De subliniat este faptul că, în august 2016, Ioan Cătălin Nechifor, fostul şef al CJ, făcea cunoscut că inelul ocolitor al Sucevei a fost proiectat în anii 2007-2008 şi dat în execuţie la o valoare de 220 de milioane de lei. Astfel, pentru amenajări desfăşurate pe 12,84 km, la cursul de 3,6 lei pentru 1 euro, amenajarea unui singur kilometru  a înghiţit 6 milioane de euro. În 2009-2010, prin reproiectare şi refacerea valorii de execuţie, preţurile au crescut până la aproape 370 de milioane de lei, adăugându-se încă 150 de milioane de lei, la un curs de 4,1 lei pentru 1 euro, ajungându-se la 7 milioane de euro/km. În anul 2014, s-a reuşit darea în folosinţă a tronsonului Pătrăuţi-Şcheia, în lungime de 5,2 km, la acel moment valoarea decontată pentru lucrările efectuate fiind 250 de milioane de lei. În ceea ce priveşte centura ocolitoarea municipiului Rădăuţi, Gheorghe Flutur susţine că, potrivit proiecţiei bugetului de stat, în anul 2017 nu sunt prevăzute credite bugetare. În cazul acesteia, costul total ar fi de 180 de milioane de lei, în 2018 fiind prevăzut un total de 50 de milioane de lei, în 2019-36 de milioane de lei, în 2020-29 de milioane de lei, iar după acest an restul de 67 de milioane de lei. „Sugestia şi solicitarea noastră au fost ca să se grăbească executarea acestor lucrări pentru cele două şosele ocolitoare ale Sucevei şi Rădăuţiului”, a conchis Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Grup de lucru pentru „Centenar 2018”

În cadrul Primăriei municipiului Suceava va funcţiona un grup de lucru pentru organizarea acţiunilor şi manifestărilor din anul 2018, când va fi aniversat un secol de la Marea Unire de la Alba Iulia.  Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că echipa va avea în componenţă funcţionari ai executivului şi consilieri locali. Lungu face aceste precizări după ce a fost invitat de Departamentul „Centenar 2018”, prin intermediul secretarului de stat Florin Daniel Şandru, să participe la întâlnirea „Parteneriat pentru centenar”, care va avea loc la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, pe 3 februarie. În sensul celor amintite, va fi promovată şi aprobată  o hotărâre a Consiliului Local, şeful administrativului sucevean subliniind că la întrunirea de la USV, din luna viitoare, va prezenta o viziune a municipalităţii asupra „deosebitului eveniment din anul 2018”. „Vom ieşi cu o versiune oficială a municipalităţii, după care vom intra în asociere cu Universitatea, Consiliul Judeţean şi cu departamentul specializat al Guvernului României”, a arătat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.    

Tabelă de marcaj, de 123.000 de lei, pe stadionul Areni 

·        Primarul Ion Lungu spune că, deşi se vor ivi controverse, comandat este şi studiul pentru achiziţionarea şi montarea unei instalaţii de iluminat în nocturnă.

·        Pentru meciul de fotbal din Cupa României, dintre echipele Foresta şi Steaua, pentru închirierea nocturnei   s-au dat nu mai puţin de 225.000 de lei.

Meciurile de fotbal de pe stadionul Areni se vor desfăşura sub auspiciile modernităţii, de la finele lunii februarie acesta urmând a dispune de o nouă tabelă electronică de fişare a scorului. Dimensiunile acesteia sunt de 2,88 m x 5,12 m,  licitaţia pentru dotarea cu tabelă de marcaj cu ecran LED fiind lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) la sfârşitul anului trecut. Potrivit primarului Ion Lungu, livrarea se va face la valoarea de 122.999,65 de lei. „Chiar dacă există şi critici, Primăria vrea să se ţină de cuvânt faţă de ceea ce a promis. La sfârşitul anului trecut a fost licitată tabela electronică de marcaj cu ecran LED pentru afişaj, iar în termen de 70 de zile, respectiv până la finele lunii februarie, aceasta trebuie să fie adusă la Suceava”, a precizat Lungu.  Edilul-şef spune că, deşi se vor ivi controverse, în SEAP  este comandat studiul pentru achiziţionarea şi montarea unei instalaţii de iluminat în nocturnă, în şedinţa a Consiliului Local urmând a fi aprobată valoarea investiţiei susţinute din bugetul municipiului Suceava. „Cum vor considera consilierii locali, aşa vor vota. Eu zic că este un lucru necesar, pe care l-am pornit încă de anul trecut, studiul aprobat în Consiliul Local fiind în cursul de finalizare”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, precizând că, tot cu alocare bugetară, stadionul va intra în lucrări de modernizare. Reamintim că, pentru meciul de fotbal din Cupa României, dintre echipele Foresta Suceava şi Steaua Bucureşti, Consiliul Local Suceava a aprobat în şedinţă extraordinară alocarea, pentru închirierea unei instalaţii de nocturnă, a nu mai puţin de 225.000 de lei.  De asemenea, de precizat este faptul că la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli de acum un an, prin vocea viceprimarului Lucian Harşovschi, liberalii au eliminat de pe lista investiţiilor finanţarea achiziţionării unei instalaţii de nocturnă pentru stadionul Areni. 

Călătoria cu taxiul se scumpeşte cu 38 la sută

·        Noul tarif va fi de 2,5 lei/km, printr-o hotărâre a deliberativului urmărită fiind şi eliminarea traficului cu autorizaţii pentru prestarea serviciului taxi.

·         La Primărie a fost înregistrată o reclamaţie privind „condiţionarea materială a acestor cedări de autorizaţii”.        

Sucevenii vor plăti mai mult pentru a se deplasa cu taxiul. Cel puţin aşa prevede un proiect de hotărâre pus pe masa Consiliului Local Suceava, conform căruia tariful perceput de către transportatorii serviciului ar urma să crească de la 1,8 lei/km la 2,5 lei/km, adică cu peste 38,8%. „Un transportator şi o asociaţie a taximetriştilor au solicitat modificarea tarifului maximal pentru transportul în regim de taxi sau stabilirea unui nou tarif”, se arată în expunerea la proiectul de hotărâre, semnată de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi. Printr-o adresă către Primăria Suceava, Camera Naţională a Taximetriştilor a cerut stabilirea tarifului maximal pentru distanţă la 3,1 lei/km, în timp ce societatea comercială Servicii CVL a solicitat ajustarea acestuia în conformitate cu indicele preţurilor de consum. Prin acelaşi proiect de hotărâre sunt propuse măsuri de eliminare a practicii prin care unii transportatori obţineau autorizaţii pentru prestarea serviciului taxi, după care le cedau celor interesaţi, în schimbul unui beneficiu. „În ultima perioadă, din ce în ce mai mulţi transportatori au cedat autorizaţii unor angajaţi care au dobândit calitatea de transportatori, după care  s-au înscris pe lista de aşteptare pentru atribuirea de noi autorizaţii la următoarea procedură. La Primăria Suceava a fost înregistrată şi o reclamaţie prin care am fost cu privire la condiţionarea materială a cedării unor autorizaţii”, se precizează în materialul citat. De altfel, Legea nr. 38/2003 prevede că  autorizaţia taxi  este unică şi netransmisibilă de la un transportator autorizat către un altul ori către o persoană fizică sau asociaţie familială. Potrivit expunerii de motive, noile prevederi de interes local au ca scop inclusiv încurajarea achiziţionării de autovehicule electrice nepoluatoare de către transportatorii autorizaţi pentru prestarea serviciului în regim taxi. 

Peste 80 de suceveni au primit ilegal ajutoare la încălzire

·        Pentru aceştia au fost emise dispoziţie de recuperare a unui total de 27.000 de lei.  

Primăria municipiului Suceava a emis 82 de dispoziţii pentru recuperarea unor beneficii de asistenţă socială în valoare de 26.959,48 de lei, bani solicitaţi şi primiţi în mod necuvenit, cu titlul de sprijin financiar la încălzirea locuinţei, în sezonul rece anterior. Cea mai mare sumă, cea de 1.9658,48 de lei a fost acordată pentru 71 de locuitori ai reşedinţei de judeţ racordaţi la sistemul centralizat de termoficare, diferenţa fiind orientată înspre 11 suceveni care folosesc lemne şi combustibil petrolier.  „Actul normativ care reglementează modalitatea de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei prevede ca sumele acordate necuvenit să fie recuperate prin serviciile de specialitate ale Primăriei, prin procedura prevăzută de Codul de procedură fiscală, procedurile de recuperare constituind titlu executoriu”, a declarat Narcisa Marchitan, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei. În sezonul friguros 2015-2016, Primăria municipiului Suceava a aprobat 1.678 de ajutoare la încălzirea cu energie termică în sistem centralizat, 426 pentru posesorii de centrale pe gaze naturale, 156 pentru utilizatorii de combustibil lichid sau solid, precum şi 5 pentru cei care au folosit radiatoare electrice.  Pentru a nu fi excluşi de pe listă, solicitanţii ajutorului la încălzirea locuinţei sunt obligaţi să-şi declare corect veniturile obţinute şi luate în calcul la stabilirea mărimii ajutorului financiar. De asemenea, beneficiarii nu trebuie să aibă o a doua locuinţă, un autoturism cu o vechime mai mică de 10 ani, depozite bancare mai mari de 3.000 de lei, precum şi teren intravilan cu suprafaţă de peste 1.000 de metri pătraţi ori teren extravilan de pe care să obţină producţie agricolă de o anumită valoare.    

De peste trei ori mai multe focare de boală la animale

În judeţul Suceava, în 2016 au fost declarate 36 focare de boală, cu 28 mai multe decât în 2015, an în care au evoluat doar 8 asemenea focare. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor informează că este vorba despre boli precum anemia infecţioasă ecvină, cu 4 focare; rinotraheita infectioasă-7; leucoză enzootică bovină-3; leptospiroză-7; trichineloză-9; rabie-4; scrapie şi loca americana cu câte un focar de boală. Totodată, dr. Dănuţ Corneanu a declarat că, în cursul anului 2016 stinse au fost 3 focare de boală, respectiv 2 de anemie infecţioasă ecvină şi unul de rabie. În 2015, în judeţul Suceava au fost declarate 8 focare de boală, cu 41 mai puţine decât în 2014.  În cauză sunt două focare de bluetongue, un focar de IRB, 4 focare de trichineloză şi un focar de scrapie ovină. Pe de altă parte, în 2015 stinse au fost 23 de focare de boală la animale, respectiv un focar de salmoneloză la păsări; 9 focare de anemie infecţioasă ecvină; 3 focare de leucoză enzootică bovină; 3 focare de scrapie ovină; 6 focare de bluetong şi un focar de pestă aviară.  

Prin POR 2014-2020,

Municipiul Suceava are la dispoziţie 40 de milioane de euro,  finanţare europeană nerambursabilă  

Pe 2 februarie, la Piatra Neamţ, la sediul Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est, va avea loc o întâlnire a celor  8 primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ din Regiune, prilej cu care se va înfiinţa Autoritatea urbană. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, spune că nouă structură are ca scop pregătirea proiectelor europene aferente Programului Operaţional Regional 2014-2020. „Prin această Autoritate urbană se face o prioritizare a proiectelor care revin fiecărui municipiu reşedinţă de judeţ.  Municipiul Suceava are alocată o sumă de 39,1 milioane de euro şi vom discuta şi ceilalţi primari, astfel încât să ne încadrăm pe axe, respectiv pe toată structura Programului Operaţional Regional 2014-2020, în special pe Axa urbană 4”, reliefează ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Lungu spune că, din păcate, după ce în urmă cu circa 8 ani a fost încurajată constituirea zonelor metropolitane, noua legislaţie, aprobată de autorităţile centrale din România, face imposibilă funcţionarea structurilor cu pricina.  „Se prevedea că structurile care vor avea suprafeţe mai mari de teren şi populaţie mai multă, vor beneficia de investiţii mai mari.  Acum, aşa cum a fost aprobată legislaţia pentru intervalul 2014.2020, municipiile reşedinţă de judeţ au banii pe Axa urbană, în timp ce comunele beneficiază de alocări pe Axa rurală. Deci nu vor mai putea fi promovate proiecte comune pentru atragerea de fonduri europene”, a evidenţiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

Nereguli în lanţ la angajatorii suceveni

·        În domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii  ITM au dat amenzi însumând 43.300 de lei, totalul celor pe linie de sănătate şi securitate în muncă ridicându-se la 27.000 de lei.

·        Inspectorii de muncă au descoperit 66 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, firmele cu prestatori la negru fiind amendate cu o sumă de 30.000 de lei.

Lucrătorii specializaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat, în ultima lună a anului 2016, 307 de controale, dintre care 207 în domeniul relaţiilor de muncă şi 100 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul şef Romeo Butnariu, informează că, urmare a deficienţele constatate, în decembrie au fost aplicate 109 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală  amenzilor fiind de 70.300 lei. Pe parcursul lunii la care facem referire, în domeniul relaţiilor de muncă, verificările operate s-au lăsat cu 27 de sancţiuni contravenţionale, însumând la 43.300 de lei. În luna decembrie a anului 2016, inspectorii de muncă suceveni au descoperit 66 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Este vorba despre 9 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi de alte 54 de lucrători ale căror contracte au fost trimise înspre REVISAL, însă după expirarea termenului stabilit prin lege. La fel, inspectorii de muncă au depistat 3 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia prestând la două societăţi. Firmele prinse că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost amendate cu un total de 30.000 de lei. Pe lângă abaterile amintite, neregulile constate în domeniul relaţiilor de muncă sunt cele referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui pentru  munca suplimentară. Tot pe durata controalelor, s-a mai evidenţiat că unele firme nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. Pe latura securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 100 de descinderi din decembrie 2016 ale inspectorilor de muncă s-au concretizat în 82 de amenzi, în valoare de 27.000 de lei.   Deficienţele au constat nerespectarea procedurilor de cercetare a evenimentelor, în instruirea insuficientă, dar şi în lipsa, din fişa postului, a atribuţiilor tuturor lucrătorilor.