În scopul consolidării locale şi stopării alunecărilor

Studiu aprofundat pentru tot versantul din zona Liceului Filadelfia

> „Nici Inspectoratul în Construcţii, nici expertiza nu se pronunţă, deocamdată, pentru stoparea construirii pe versant, cât şi a încărcării acestuia”  spune primarul Ion Lungu

În urma Hotărârii nr. 9 din 22 mai 2023 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, Inspectoratul Judeţean în Construcţii a trimis Primăriei municipiului Suceava o adresă cu referire la atribuţiilor pe care autorităţilor locale le au pe fondul alunecărilor de teren din zona Liceului Filadelfia, pe versantul Zamca. Primarul Ion Lungu informează că în conformitate cu aceasta, municipiului Suceava îi revin efectuarea, în regim de urgenţă, a expertizei tehnice urmărind cerinţa de „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, prin foraje de minimum 20 de metri între cantină şi terenul de sport din curtea Liceului Filadelfia, la care se adaugă realizarea unui studiu aprofundat pentru tot versantul, în vederea aplicării unei soluţii de consolidare locală. La fel, pentru construcţiile cu un regim de înălţime mai mare de P+2E, amplasate pe versant, se va impune un sistem de fundare indirectă pe piloni foraţi. Totodată, lucrările de excavare de pe versant urmează să aibă loc numai în baza unui proiect geotehnic verificat la cerinţa fundamentală de „rezistenţă mecanică şi stabilitate”. „Expertul a făcut o expertiză care corespunde unei evaluări aproximative. Ca atare, sunt impuse Primăriei - şi vom face acest lucru - nişte forări de minimum 20 de metri între cantină şi terenul de sport. Sigur, vom realiza aceste studii şi vom respecta cerinţa în cauză. Nici Inspectoratul în Construcţii, nici expertiza nu se pronunţă, deocamdată, pentru stoparea construirii pe versant, cât şi a încărcării acestuia. Vom face aceste expertize pe care le cere Inspectoratul în Construcţii, în baza şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi sperăm să reuşim să stabilizăm lucrurile în zonă” a puncta Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.     

 

Cu E-on Energie România

Primăria Suceava a negociat tarife cu până la 71,2% mai mici la energia electrică furnizată

> „Începe să apară o normalitate în ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi gaze naturale” a declarat primarul Ion Lungu

Primăria a negociat cu E-on Energie România noile tarife pentru energia electrică şi gazele naturale furnizate. Astfel, la energia electrică, pe timp de noapte, de la 3.044,45 de lei pe MWh de lei tariful scade la 1.030 de lei pe MWh, respectiv cu 66,2%. Pe timp de zi, 4.927,2 de lei pe MWh, tariful se reduce până la 1.410 de lei pe MWh, adică cu 71,4%. În cazul furnizării energiei electrice la celelalte locuri de consum, de la 3.748,64 de lei pe MWh, cât era anterior, tariful scade la însemnând 1.820 de lei pe MWh, însemnând o reducere de 70,2%. La gazele naturale, preţul de furnizare coboară de 716,74 de lei pe kWh la 350 de lei pe kWh, diminuarea fiind de 51,2%. „Începe să apară o normalitate în ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi gazele naturale” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Noile tarife sunt în vigoare începând cu data de 1 iunie 2023.  

 După ani întregi de lucru

Planul de Urbanism General (PUG) al Sucevei a fost aprobat prin hotărâre de guvern 

> „Cetăţenii vor avea posibilitatea să intre on-line să vadă exact, pe anumite zone, care este regimul de înălţime şi ce anume se poate construi”  a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.                   

Guvernul României a aprobat Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Suceava. Anunţul a fost făcut de către primarul Ion Lungu, care precizează că în cel mai scurt timp documentaţia urmează a fi supusă deliberării Consiliul Local, pentru a se stabili data la care aceasta va intra în vigoare. „Iată că, după un drum de vreo 5 ani de zile, un drum lung şi obositor - având în vedere că au fost foarte multe modificări la Legea urbanismului - am reuşit, în cele din urmă,  să  ajungem la capăt cu Planul Urbanistic General. Sigur, aşteptăm să vedem această hotărâre publicată în Monitorul Oficial, după care vom face o şedinţă de Consiliu Local, în care vom stabili data de intrare în vigoare” a spus şeful executivului municipal sucevean. Planul Urbanistic General al Sucevei a expirat în 2009, Ministerul Lucrărilor Publice dându-şi acordul asupra prelungirii valabilităţii PUG până la votarea documentaţiei actualizate. Licitaţia pentru întocmirea noului PUG a fost lansată în 2010, la acel moment în bugetul local fiind prinsă, cu destinaţie amintită, o sumă de circa 2 milioane de lei. „Aprobarea Planului Urbanistic General este un lucru foarte important, coroborat cu GIS Urban, care va fi finalizat în luna septembrie. Astfel, cu aceste două instrumente vom lucra mult mai bine pe partea de urbanism, acolo unde sunt multe discuţii, multe presiuni, dar nu doar la noi, ci peste tot în ţară. Cu PUG reactualizat şi cu GIS Urban ne va veni mult mai uşor să lucrăm pe partea de urbanism. Cetăţenii vor avea posibilitatea să intre on-line să vadă exact, pe anumite zone, care este regimul de înălţime şi ce se poate construi”  a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Contractul aferent Proiectului Urban GIS-Digitalizarea serviciilor partajate în a fost semnat, în februarie 2023, cu reprezentanţii asocierii GeoData Services București şi TNT Computers Sibiu. Valoarea acestuia este de 1,49 de milioane de lei, cu o perioada de realizare  de 7 luni, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Sistemul Informaţional Geografic (SIG) este utilizat pentru a crea, stoca, analiza şi prelucra informaţii distribuite spaţial printr-un proces computerizat, iar pe lângă urbanism, tehnologia poate fi utilizată inclusiv în studii de impact asupra mediului, în cartografie şi planificarea rutelor.

 AJFP Suceava

Creştere a încasărilor din executarea silită a contribuabililor care nu şi-au achitat la termen obligaţiie fiscale

> În primul trimestru al anului 2023 pe această cale s-au recuperat 54,36 de milioane de lei, reprezentând  6,55% din cele 829,81 de milioane de lei, intrări la bugetul consolidat al statului

În trimestrul I al anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în judeţul Suceava, la bugetul de stat, s-au încasat 251,93 de milioane de lei, relevă o analiză comparativă a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava, conform căreia s-au colectat mai mult cu 0,15 de milioane de lei impozit pe profit, cu 39,45 de milioane de lei impozit pe venit, cu 35,52 de milioane de lei din taxa pe valoarea adăugată (TVA), dar cu 5,87 de milioane de lei mai puţin din accize. Astfel, în cadrul bugetului de stat s-au înregistrat creşteri de 3,94% a încasărilor din impozitul pe profit, 39,56% din impozitul pe venit, 38,33% din TVA, cât şi de 15,22% din alte surse. Conform analizei citate, scăderea încasărilor din accize este cauzată de rambursarea sumei de 5,52 de milioane de lei din această sursă, faţă de numai 0,01 de milioane de lei în acelaşi interval al anului trecut. Sumele efectiv restituite în primul trimestru al anului 2023 au fost de 22,65 de milioane de lei, respectiv 14,34 de milioane de lei TVA, 0,45 de milioane de lei sume virate pentru entităţi nonprofit, 5,52 de milioane din accize, 1,51 de milioane de lei sume redirecţionate din impozitul pe profit şi 0,83 de milioane de lei sume redirecţionate din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Valoarea totală a restituirilor este cu 3,89 de milioane de lei  (20,69%) mai mare decât suma efectiv restituită în primele 3 luni ale anului 2022, respectiv cea de 18,76 de milioane de lei. Potrivit analizei comparative a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava, evoluţia pozitivă a veniturilor bugetare din cel dintâi trimestru al anului 2023, în comparaţie cu trimestrul omolog din 2022 „este rezultatul cumulat al acţiunilor întreprinse în vederea creşterii conformării voluntare a contribuabililor la declararea obligaţiilor fiscale şi creşterii conformării voluntare la plata obligaţiilor fiscale, focalizării eforturilor instituţiei asupra încurajării plăţilor voluntare, prin acţiuni de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor, notificare şi informare privind facilităţile fiscale de care aceştia pot beneficia conform prevederilor legale”.  De asemenea, creşterea încasărilor este pusă pe seama măsurilor de executare silită, în vederea recuperării creanţelor fiscale neachitate în termenele legale. De pe urma executării silite, în primul trimestru al anului 2023 a fost recuperată suma de 54,36 de milioane de lei, reprezentând 6,55% din totalul de 829,81 de milioane de lei, intrări la bugetul consolidat al statului. Aceasta înseamnă cu 4,47% mai mult raportat la aceeaşi perioadă a anului 2022. 

 Judeţul Suceava, locul al zecelea în ţară la persoane adulte cu dizabilităţi

> Pe primul loc se situează municipiul Bucureşti, urmat de judeţele Prahova, Argeş, Olt, Vâlcea, Cluj, Iaşi, Timiş şi Mehedinţi

Drepturile pentru sucevenii adulţi cu dizabilităţi, achitate în anul 2022, s-au ridicat la 152,604 de milioane de lei. Astfel, în anul trecut, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava a făcut plăţi pentru 19.845 de persoane adulte cu dizabilităţi, acestea situând judeţul Suceava în partea superioară a clasamentului la acest capitol. Este vorba despre 9.432 de persoane cu handicap grav, 10.148 de persoane cu handicap accentuat şi 265 de persoane cu handicap mediu. Judeţul Suceava ocupă, după numărul de beneficiari ai drepturilor legale - persoane adulte dizabilităţi - locul 10 la nivel naţional. Pe primul loc se situează municipiul Bucureşti, urmat de judeţele Prahova, Argeş, Olt, Vâlcea, Cluj, Iaşi, Timiş şi Mehedinţi. În anul 2022, prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava au fost achitate beneficii sociale pentru un număr mediu de 254.094 de beneficiari pe lună. Suma totală plătită în anul 2022 a fost de 896,623 de milioane de lei, în creştere faţă de totalul anului anterior, cel de 786,935 de milioane de lei. Potrivit informării AJPIS, din punctul de vedere al numărului total de beneficiari, dar şi al sumelor achitate, „judeţul Suceava s-a aflat, în mod constant, în ultimii ani, între primele patru judeţe, la nivel naţional”.            

 Anul trecut

Consiliul Judeţean a încasat doar o cincime din „sumele de la Uniunea Europeană acordate prin proiecte din fonduri nerambursabile postaderare”

> Gradul de realizare este „corelat cu stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare” se arată într-un proiect de hotărâre a deliberativului  

> Conform referatului de aprobare, prioritatea a constituit-o asigurarea funcţionării administraţiei judeţene şi abia mai apoi finanţarea dezvoltării   

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţă ordinară, conturile de execuţie şi situaţiile financiare ale judeţului Suceava pentru anul 2022. Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi, pe data de 31 decembrie a anului trecut, veniturile bugetului local au totalizat 576,583 de milioane de lei, cu o execuţie de 84,70%. În ceea ce priveşte cheltuielile, gradul de realizare acestora a ajuns la 59,25%, înregistrându-se, în consecinţă  un excedent bugetar de 95,31 de milioane de lei. Veniturile proprii au însumat 119,370 de milioane de lei, cu 11,35 de puncte procentuale peste prevederea bugetară, în timp ce defalcările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au fost de 349,260 de milioane de lei, fiind încasate integral. „Derularea activităţilor care revin în răspunderea Consiliului Judeţean a fost normală, cheltuielile sau efectuat în baza actelor normative în vigoare, asigurându-se, cu prioritate, finanţarea pentru secţiunea de funcţionare, apoi pentru cea de dezvoltare” se arată în referatul de aprobare semnat de Niculai Barbă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Subvenţiile primite de la bugetul de stat au însumat 75,31 de milioane de lei. Acestea au constat în finanţări pentru elaborarea hărţilor de risc natural la cutremure şi alunecări de teren; achiziţionarea de aparatură medicală pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă; acordarea drepturilor pentru dizabilitate şi adopţie, precum şi pentru rambursarea unor cheltuieli efectuate în cadrul programelor de interes naţional (PIN) derulate la nivelul Direcţiei de Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. La toate acestea se adaugă sume alocate pentru plata stimulentului de risc acordat în baza OUG nr.43 din 2020 angajaţilor DGASPC; necesarul aferent rambursării unor cheltuieli ale judeţului Suceava în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), dar şi cofinanţarea din bugetul de stat a proiectelor din fonduri nerambursabile postaderare. Venituri de 22,10 milioane de lei sunt trecute în dreptul sumelor încasate de la Uniunea Europeană prin proiecte din fonduri nerambursabile postaderare. În cazul acestora, execuţia este de 20,53% din prevederea bugetară, gradul de realizare fiind „corelat cu stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare”. Conform proiectului de hotărâre de Consiliu Judeţean, la secţiunea de funcţionare încasările au fost de 111,55%, în timp ce pe partea dezvoltare intrările s-au ridicat la 47,96%. Drept urmare, de la secţiunea de funcţionare către cea de dezvoltare s-au făcut vărsăminte de 48,44 de milioane de lei. 

 În 2022

Peste 22 la sută din reparaţiile şi investiţiile la drumurile judeţene au rămas nefăcute

> La obiectivele PNDL nu fost angajată aproape jumătate din suma disponibilă

Consiliului Judeţean Suceava a făcut plăţi de numai 37,38 de milioane de lei, în timp ce în anul 2022, pentru Proiectul Regiunea de Nord-Est, Axa rutieră strategică  Suceava-Iaşi  a fost prevăzută suma de 188,950 de milioane de lei. Aşa se arată într-un proiect de hotărâre a legislativului judeţean, conform căruia în exerciţiul financiar precedent, pentru obiectivele de investiţii finanţate din Panul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) s-au utilizat doar de 53% din creditele aprobate. În ceea ce priveşte Studiul de fezabilitate aferent  obiectivului Varianta de ocolire a oraşului Gura Humorului, „acesta nu a fost finalizat până la încheierea exerciţiului financiar, sumele necesare acestuia fiind preluate în bugetul anului 2023”. Nu în cele din urmă, potrivit sursei citate, transferurile din sursele proprii ale bugetului către Direcţia de Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava, pentru efectuarea de reparaţii curente şi investiţii la drumuri, „acestea au atins un nivel de 77,7% din prevederea bugetară anuală”. Pe de altă parte, printr-un proiect de rectificare, bugetului Direcţiei de Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava va fi majorat, atât la venituri cât şi la cheltuieli, cu suma de 370.000 de lei, alocată suplimentar din bugetul judeţean. De altfel, la cheltuieli, valoarea creditelor de angajament creşte cu 28,41 de milioane de lei, sumă corespunzătoare contractelor încheiate pe parcursul anului 2023, pentru noile programe de investiţii. „În urma analizei execuţiei bugetare, conducerea unităţii a propus suplimentarea cu 2 milioane de lei a prevederilor bugetare pentru perioada de iarnă, concomitent cu diminuarea sumelor alocate pentru reparaţii curente la drumurile judeţene” se reliefează în proiectul de hotărâre de pe ordinea zi a Consiliului judeţean Suceava.   

Înregistrare gratuită în sistemul de cadastru şi carte funciară a imobilelor din 12 comune sucevene

Suceava se numără printre cele 26 de judeţe în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a iniţiat o procedură de licitaţie deschisă pentru achiziţionarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor din 92 de unităţi administrativ-teritoriale. Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară  (OJCPI) informează că vizate sunt 12 comune sucevene, respctiv Cornu Luncii, Dornești, Dumbrăveni, Fântânele, Grănicești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Udești și Verești.  Lucrările de cadastru general sunt gratuite pentru cetățeni și se desfăşoară în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF), finanţarea fiind asigurată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.  Procedura de achiziţie publică se desfăşoară pe loturi, fiecare comună reprezentând un lot. Suprafaţa totală estimată a comunelor aferente celor 92 de loturi este de 330.705 de hectare.

 Procedura va fi finalizată cu încheierea unui contract multianual pe lot. Proiectul „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România” completează obiectivul Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în 660 de unităţi administrativ-teritoriale situate în zone rurale ale României, în suprafaţă de aproximativ 5,758 milioane de hectare. Valoarea totală a proiectului este 312,891 de milioane de euro, dintre care 265, 957 milioane de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, iar 46,933 de milioane de euro cofinanţare de la bugetul de stat. La această dată, dintre cele 660 de comune care beneficiază de finanţare europeană, în 487 se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică a proprietăţilor, iar în alte 70 au fost finalizate.

Patru firme sucevene au fost amendate cu 60.000 de lei pentru muncă nedeclarată

Pe durata lunii trecute, inspectorii de muncă suceveni au făcut 228 de controale, dintre care 184 în domeniul relaţiilor de muncă şi 44 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă, informează Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, potrivit căruia în urma neregulilor constate lucrătorii din subordine au dat 74 de amenzi, valoare însumată a acestora fiind de 100.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă, cu prilejul celor 184 de controale s-au aplicat 35 de sancţiuni contravenţionale, totalul amenzilor ridicându-se la 97.000 de lei. Conform inspectorului-şef sucevean, în timpul verificărilor au fost depistate 6 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care 4 nu aveau încheiate contracte individuale de muncă, iar pentru două contractele individuale de muncă nu a fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.   „Pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 4 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 60.000 de lei” precizează Romeo Butnariu. Potrivit şefului ITM Suceava, printre deficienţele frecvent constatate se numără neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă; netransmiterea acestora, dar şi a modificărilor intervenite, în registrul general de evidenţă a salariaţilor. La acestea se adaugă  nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal, cât şi încălcarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 44 de controale efectuate   s-au materializat în 39 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date totalizând 3.500 de lei. Romeo Butnariu reliefează că inspectorii de muncă au descoperit că beneficiarii lucrărilor nu au întocmit planul de securitate şi sănătate; nu au comunicat evenimentele şi nu au asigurat cunoaşterea si aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie. Totodată, nu s-a asigurat tuturor lucrătorilor o instruire suficientă şi adecvată specifică locului de muncă; nu s-au semnat fişele de instruire individuale şi nu s-au efectuat verificările periodice la instalaţiile de împământare.

 La Teatrul Municipal „Matei Vișniec”

Premiere a elevilor suceveni de pe podiumul olimpiadelor naţionale

> Gazda evenimentului  este cunoscuta vedetă de televiziune şi jurnalistă Andreea Marin

Fundaţia „Ana-Inimă de copil” organizează, astăzi, la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava, începând cu ora 17:00 evenimentul „Copiii pe primul loc”. Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, cu acest prilej vor fi premiaţi elevii suceveni care, în anul şcolar 2022-2023, au obţinut locurile I, II şi III la olimpiadelor naţionale. Manifestarea este la prima ediţie, propunându-şi să răsplătească peste 80 de elevi, inclusiv pe cei clasaţi pe primul loc I la Olimpiada internaţională de astronomie şi ştiinţele spaţiului pentru juniori. Evenimentul festiv de premiere va fi completat de momente artistice. Astfel, în foaierul teatrului sucevean, invitaţii vor fi întâmpinaţi pe acordurile grupului „Royal Cvartet”, pe scenă evoluând, urcând asemenea, copiii membri ai Ansamblului Folcloric „Gura Izvorului” de la Vatra Moldoviței şi cei din grupa de dans contemporan de la „Omnia Ballet”. Evenimentul va fi transmis pe pagina de Facebook a Fundaţiei, în direct, cu 3 camere Full HD. Gazda evenimentului  este cunoscuta vedetă de televiziune şi jurnalistă Andreea Marin. Fundaţia „Ana-Inimă de copil” este înfiinţată recent, evenimentul fiind prima activitate organizată de aceasta. „Ana este numele fetiţei mele, care luna viitoare va împlini 3 ani. Îmi doresc ca unul dintre darurile pe care i le voi oferi la vârsta de 18 ani să fie o lume mai bună, una în care mama ei a făcut tot posibilul ca să-i fie mai bine. Ei şi oamenilor din jur. Un alt dar va fi această Fundaţie care sper ca peste 15 ani, când Ana va fi de vârsta majoratului, să aibă o activitate bogată şi să fi făcut foarte mulţi oameni fericiţi. Cu gândurile acestea plecăm la drum” a declarat  Larisa Blanari, preşedinta Fundației „Ana-Inimă de copil”. Intrarea la manifestare se face pe bază de invitaţie. 

 La importul din Ucraina

Control sanitar veterinar 24 de ore din 24 pe tot ceea ce înseamnă căile rutiere

> Se fac „controale temeinice, documentate”, sunt prelevate şi probe, astfel să fie exclusă introducerea în ţară a produselor care pot pune în pericol sănătatea oamenilor şi animalelor, evidenţiază dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

> În laboratorul instituţiei sanitare veterinare sucevene „s-au analizat foarte multe probe, privind radioactivitatea şi metalele grele”, însă la respectivii indicatori nu au fost constatate depăşiri ale limitelor maxime admisibile

Prin Ordinul nr. 30 modificat, activitatea de inspecţie sanitară veterinară a produselor importate din Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret rămâne una permanentă, informează  dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. În schimb, dacă, iniţial, la Vicşani-Dorneşti, pe calea ferată, inspecţia se făcea la cerere, acum activitatea este una extinsă, cu permanenţă în intervalul 8.00-20.00. Totodată, deosebit de important este de precizat că modificările la ordinul amintit au consacrat prezenţa permanentă a personalului sanitar veterinar şi în Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus. „La ora actuală avem control sanitar veterinar 24 de ore din 24 pe tot ceea ce înseamnă căile rutiere, respectiv în punctele de inspecţie în frontieră de la Siret şi Vicovu de Sus. Aceasta înseamnă responsabilitate din partea noastră, dar şi rearanjare de personal. Avem încă deficit din acest punct de vedere, deoarece, în prezent, pentru a putea face faţă necesarului, în funcţie de traficul înregistrat, ne-ar trebui un total de 28 de oameni, faţă de 19, de care dispunem acum. Aceasta pentru o perioadă - până când va exista posibilitatea suplimentării, printr-un memorandum, a numărului de posturi -, astfel încât să putem asigura controalele la frontieră, să fluidizăm traficul şi să evităm blocajele. Este important să facem un control temeinic, documentat şi, bineînţeles, să prelevăm şi probe, acolo unde legislaţia impune. Efectuăm analize în laborator, tocmai pentru a exclude introducerea în ţară a anumitor cereale şi produse de origine animală care nu pot fi utilizate în consumul uman sau al animalelor, şi care pot pune în pericol sănătatea acestora” evidenţiază şeful DSVSA Suceava. Potrivit dr. Voloşeniuc, în punctele de inspecţie din frontieră Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor îi revine verificarea documentară, prin sistemul european Traces, a trasabilităţii produselor destinate consumului uman. În al doilea rând, personalul sanitar veterinar procedează la verificarea fizică, - în sensul corespondenţei scripticului cu - mai ales „în această perioadă, când există restricţii privind importul de grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă”. În cele din urmă, tot în cazul importului de produse pentru consumul uman, cu o anumită frecvenţă, DSVSA are ca atribuţie recoltarea de probe în frontieră sau depozitele de destinaţie, mostrele în cauză fiind trimise, înspre analizare, în laboratoarele specializate din ţară. „Cu toate că în laboratorul DSVSA s-au analizat foarte multe probe privind radioactivitatea şi metalele grele, nu s-au constatat depăşiri ale limitelor maxime admise ale indicatorilor în cauză” a reliefat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că, spre exemplu microtoxinele şi pesticidele fac obiectul analizei laboratoarelor de la nivel naţional. Până pe 5 iunie 2023, importul de grâu, porumb, floarea soarelui şi rapiţă este suspendat, mai puţin în ceea ce priveşte contractele semnate înainte de 5 mai  2023. 

În comparaţie cu primul trimestru din 2022

Veniturile bugetare totale sucevene au crescut cu 18,59%

> Este vorba despre creşteri de 30,81% a încasărilor la bugetul de stat, 12,39% la bugetul asigurărilor sociale şi de 11,20% la bugetul asigurărilor de sănătate

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava raportează, pentru primul trimestru al anului 2023, încasări de 829,81 de milioane de lei la bugetul consolidat al statului. Conform unei analize semnată de directorul executiv Petrică Ropotă, 329,55 de milioane de lei au intrat la bugetul de stat, 348,87 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, 142,02 de milioane de lei la bugetul asigurărilor de sănătate şi 9,37 de milioane de lei la bugetul asigurărilor de şomaj. Conform sursei citate, faţă de planul de încasări de 828,23 de milioane de lei, realizările pentru primele 3 luni sunt de 100,19%. În raport cu planul asumat, pentru ce dintâi trimestru al anului în curs, mai mari au fost intrările la bugetul stat, ajungând 107,41%. Sub nivelul programat s-au situat veniturile la bugetul asigurărilor sociale de stat (95,77%), bugetul asigurărilor de sănătate (97,27%) şi bugetul asigurărilor de şomaj (84,14%). În perioada omoloagă din anul 2022, la bugetul consolidat al statului, programate fuseseră venituri de 693,67 de milioane de lei, încasările fiind de 699,75 de milioane de lei, cu realizări de 100,88%. În conformitate cu informarea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, în primul trimestru al anului 2023, la bugetul consolidat al statului s-au încasat cu 130,06 de milioane de lei peste veniturile din aceeaşi perioadă a anului 2023. Astfel, s-au colectat cu 77,62 de milioane de lei mai mult la bugetul de stat, 38,45 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat, 14,3 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, dar cu 0,31 de milioane de lei în minus la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.       Totalul veniturilor bugetare din intervalul 1 ianuarie-31 martie 2023, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul 2022, a crescut cu  18,59%. Este vorba despre creşteri de 30,81% a încasărilor la bugetul de stat, 12,39% la bugetul asigurărilor sociale de stat, 11,20% la bugetul asigurărilor de sănătate, în timp ce la bugetul asigurărilor de şomaj a fost consemnată o scădere de 3,20%.     

 

31 mai,

Ultima zi de depunere a dosarelor pentru acordarea primei la usturoi

> Sprijinul financiar este de 3.000 de euro/ha, iar plata se face proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată, informează Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei Agricole

Schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi continuă şi în 2023. Anunţul este făcut de către Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care precizează că beneficiarii sunt producătorii agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44 din 2008, cât şi producătorii agricoli persoane juridice. Aceştia trebuie să cultive cu usturoi minimum pe 3.000 mp; să obţină o producţie de cel puţin 3 kg usturoi/10 mp; să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol; să deţină Registrul de evidenţă a tratamentelor, completat începând cu data înfiinţării culturii şi, de asemenea, să facă dovada producţiei realizate. La dosar vor fi depuse, copie după cartea de identitate; copie a certificatului de înregistrare la ONRC; copie a atestatului de producător; adeverinţa, în original, din Registrul agricol, cu suprafaţa de teren utilizată; declaraţie pe propria răspundere şi dovadă contului activ la bancă sau trezorerie. Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava reaminteşte că termenul limită pentru depunerea dosarelor este 31 mai 2023, inclusiv, valorificarea producţiei făcându-se în perioada 1 iunie-21 noiembrie. Sprijinul financiar este de 3.000 de euro/ha cultivat cu usturoi, iar plata se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată.

 Judeţul Suceava este pe locul al şaptelea la numărul de beneficiari de ajutor social

> Pe primele şase locuri sunt plasate judeţele Dolj, Bacău, Teleorman, Buzău, Vaslui şi Galaţi

> În 4 ani, numărul asistaţilor social suceveni s-a diminuat cu aproape 800 de persoane   

Numărul mediu de beneficiari ai Legii ajutorului minim garantat este pe un trend descendent, acesta scăzând, în ultimii 4 ani, cu 798 de persoane. Conform Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţiei Socială Suceava, în 2022 în judeţul Suceava primeau ajutor social 6.017 de persoane, faţă de 6.240 în 2021, 2.515 în 2021, 6.691 în 2020 şi 6.815 în 2019.  Cei mai mulţi beneficiari sunt în evidenţa serviciilor de specialitate din valea Moldovei (522), Dolhasca(400), Pătrăuţi (310), Baia (250), Arbore (218), Păltinoasa (203), Berchişeşti (176), Gura Humorului (150), Vereşti (149) şi Capu Câmpului (126). Cei mai puţini beneficiari sunt în Fântâna Mare (5), Cacica (4), Ciocăneşti (4), Coşna (4), Fântânele (4), Iaslovăţ (4), Gălăneşti (2) şi Siminicea (2). Comunele Botoşani şi Dărmăneşti figurează fără persoane beneficiare ale Legii venitului minim garantat. La sfârşitul anului 2022, judeţul Suceava ocupa poziţia locul al şaptelea din punctul de vedere al numărului beneficiarilor de venit minim garantat. Pe primele şase locuri erau plasate judeţele Dolj, Bacău, Teleorman, Buzău, Vaslui şi Galaţi. În 2022, către beneficiarii de ajutor social s-au făcut plăţi însumând 22,31 de milioane de lei. Pentru o persoană singură ajutorul social este de 170 de lei pe lună, familiile cu 2 persoane primesc 305 lei pe lună, familiile cu 3 persoane-427 de lei pe lună; familiile cu 4 persoane-529 de lei pe lună, iar persoanele cu 5 persaone-631 de lei pe lună. Pentru fiecare persoană peste numărul de 5 persoane din familie se adaugă câte 44 de lei pe lună.  Nivelurile menţionate sunt valabile pentru persoanele singure şi familiile care nu realizează venituri. În cazul celor care obţin venituri, cuantumul ajutorul social se calculează ca diferenţă dintre nivelurile prezentate şi venitul lunar al persoanei singure sau al familiei. 

 

În acest an

Aproape 1.250 de suceveni vor fi înscrişi cursurile de formare profesională ale AJOFM

> Conform Strategiei Europa 2030, 60% din adulţi trebuie să urmeze cursuri de formare, iar 78% să aibă un loc de muncă

> În 2022, printre cei 421 absolvenţi s-au regăsit 24 de romi, 22 de persoane cu dizabilități, cât şi 22 de refugiaţi ucraineni

Anul 2023 este anul competenţelor profesionale, informează Agenţia Judeţeană pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava. „Acesta va oferi un nou impuls pentru atingerea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2030, care stabilesc că cel puţin   60% din adulţi să urmeze cursuri de formare în fiecare an, iar cel puţin 78 % să aibă un loc de muncă” se arată într-o informare a AJOFM, conform căreia, în acest context, Planul de formare profesională pentru acest an este de 1.243 persoane. În anul 2022, Planul de formare profesională întocmit pentru judeţul Suceava de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a inclus 42 cursuri, acesta fiind urmate de 588 de persoane. Finanţarea activităţii de formare profesională s-a făcut din bugetul asigurărilor pentru şomaj, 6,87 milioane de lei reprezentând cheltuieli de personal, iar 21 de milioane de lei fiind cheltuielile cu caracter social. Planul a fost realizat in proporţie de 72 %, organizându-se 30 de programe de formare profesională la care au participat 421 de şomeri. Dintre acestea, 5 programe au derulat prin centrul propriu de formare profesională al AJOFM Suceava, iar 25 prin Centrul Regional de Formare Profesională din Cluj Napoca. Printre cei 421 absolvenţi se regăsesc 24 de romi (persoane beneficiare de venit minim garantat, participante la cursurile de îngrijitor de spaţii verzi; 22 de persoane cu dizabilități care au urmat cursul de ajutor de bucătar, cât şi 22 de refugiaţi ucraineni, înscrişi la cursul de competenţe de comunicare în limba română. Pe zone geografice,  47% din cursuri s-au ţinut în municipiul Suceava, 20% în municipiul Fălticeni, 17% în Gura Humorului, 7% în Cîmpulung Moldovenesc, şi câte 3% în Vatra Dornei, Rădăuţi şi Siret.     

 

Finanţat de Selgros,

Sens giratoriu la pasajul de calea ferată de la intersecţia dintre Drumul comunal Şcheia şi DE85 

> La licitaţie sunt scoase deja sensul giratoriu de la intrarea pe Ruta alternativă Suceava-Botoşani şi cel din zona Monumentului Unirii, în Obcini, pentru banda unică de transport electric de călători   

Un nou sens giratoriu va fi amenajat, în cartierul Iţcani, în zona pasajului de cale ferată din preajma centrului comercial Selgros.

De altfel, realizarea respectivului obiectiv de infrastructură rutieră va fi finanţat de chiar compania Selgros din Germania,  anunţă Ion Lungu, primarul Sucevei. În acest context, edilul-şef sucevean informează că, în 2023, pentru municipalitate una dintre priorităţi o reprezintă construirea a trei sensuri giratorii. Pe lângă cel deja prezentat, de lângă Selgros, la intersecţia Drumului Comunal DC 74  Şcheia cu E 85 înspre Siret, din zona Selgros, se adaugă sensul giratoriu de la intersecţia Căii Unirii cu strada Traian Vuia şi cu strada Apeductului, la intrarea pe Ruta alternativă Suceava-Botoșani. Un alt sens giratoriu  va fi  amenajat la intersecţia Căii Obcinilor cu Bulevardul 1 Mai şi Bulevardul 1 Decembrie 1918 (la Monumentul Unirii), acesta fiind obiectiv important în proiectul de introducere a benzii unice de circulaţie pentru transportul  electric de călători. „Aceste din urmă două sensuri giratorii sunt scoase la licitaţie, iar pentru primul am avut discuţii la Primărie cu reprezentanţii firmei Selgros din Germania, care vor să finanţeze sensul giratoriu din zona Selgros” a declarat Ion Lungu, prImarul Sucevei.

Beneficii de asistenţă socială de 900 de milioane de lei

> Ajutoarele sociale au fost de aproape 27 de milioane de lei, sprijinul în caz de invaliditate a însumat mai mult de 156 de milioane de lei, peste 686 de milioane de lei reprezentând asistenţă socială pentru familie şi copii  

Pentru acoperirea plăţilor beneficiilor sociale şi a finanţării programelor de servicii sociale pe anul 2022, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava a solicitat de la bugetul central suma de 903,401 de milioane de lei, efectiv achitându-se 900,676 de milioane de lei. Conform unui analize a AJPIS, pentru beneficiile de asistenţă socială s-au plătit 882,654 de milioane de lei, dintre care 686,594 de milioane de lei reprezentând asistenţă socială pentru familie şi copii, 156,626 de milioane de lei asistenţă socială în caz de invaliditate şi 26,873 de milioane de lei ajutoare sociale pentru prevenirea excluderii sociale. În cadrul transferurilor între unităţile administraţiei publice locale, ajutoarele pentru încălzirea cu lemne s-au ridicat la 8,903 de milioane de lei, suplimentele la încălzirea cu lemne fiind de 3,915 milioane de lei. Analiza Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava evidenţiază că, în 2022, indemnizaţiile pentru întreruperea temporară a activităţii, în conformitate cu OUG nr. 30 din 2020, au fost de 179.102 milioane de lei, cele pentru reducerea temporară a activităţii, potrivit OUG nr. 132 din 2020, ajungând la 12,380 de milioane de lei. Totodată, indemnizaţiile COVID pentru structurile sportive private şi organizaţiile cooperatiste, în baza OUG. nr. 111 din 2021, au totalizat 13.927 de lei. Pe durata anului trecut, subvenţiile orientate către fundaţiile şi asociaţiile care acordă servicii sociale categoriilor defavorizate, conform Legii nr. 34/1998, au avut o valoare de 283.138 de lei. În acelaşi timp, investiţiile făcute pe plan judeţean au fost finanţate cu 724.227 de lei. Taxele poştale aferente plăţii beneficiilor de asistenţă s-au ridicat la 4,056 de milioane de lei, dintre care 2,608 de milioane de lei pentru asistenţa socială a familiei şi copiilor, 1,207 de milioane de lei pentru indemnizaţia lunară de hrană şi drepturile persoanelor cu handicap, iar 239.872 de lei pentru ajutorul social.    

Viceprimarul Harşovschi anunţă

Controale la unităţile hoteliere care nu au plătesc taxa de promovarea a turismului

 > Banii adunaţi din taxa de 3% vor folosi la „promovare, marketing şi publicitate”, dar şi la susţinerea financiară a participării municipiului Suceava la târguri naţionale şi internaţionale

Personalul specializat al Primăriei municipiului Suceava vor controla unităţile de cazare turistică din reşedinţa de judeţ care nu declară şi nu achită taxa specială de promovare a turismului. Viceprimarul Lucian Harşovschi informează că taxa hotelieră a început să fie efectiv percepută de pe 1 aprilie 2023, în luna respectivă 16 unităţi turistice făcând declaraţii asupra acesteia, drept care în bugetul local au intrat 75.636 de lei. „Colegii de la Direcţia de buget-finanţe vor face controale, prilej cu care se va afla cu exactitate şi câte unităţi hoteliere sunt în municipiul Suceava” a declarat Lucian Harşovschi, adjunctul şefului executivului din reşedinţa de judeţ. Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava au hotărât să legifereze taxa specială de promovare a turismului încă din urmă cu aproape 1 an. Aceasta este calculată prin aplicarea procentajului de 3% asupra tarifelor practicate de unităţile de cazare de pe raza Sucevei, la suma rezultată adăugându-se (TVA). Taxa a fost votată de Consiliul Local, demersul survenind constituirii Organizaţiei de management al destinaţiilor „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun”. La acea dată, primarul Ion Lungu declara că suma adunată va fi destinată „autofinanţării” noii structuri, pentru „promovare, marketing şi publicitate”, dar şi la susţinerea financiară a participării municipiului Suceava la târguri naţionale şi internaţionale.

Drum lung până la obţinerea stimulentului financiar de 3.000 de lei pentru casarea rablelor

> Nu mai puţin de opt etape vor trebui parcurse până la depunerea efectivă a dosarelor

> Este un program laborios, însă, „unde-i lege nu-i tocmeală”  declară primarul  Ion Lungu

Primăria municipiului Suceava este înscrisă în Programul „Rabla local”, a anunţă primarul Ion Lungu, subliniind că dosarul a fost depus încă de pe 21 aprilie, adică din urmă cu o lună. „Urmează o serie întreagă de etape până la momentul în care vor putea fi depuse efectiv dosarelor din partea viitorilor beneficiari” evidenţiază şeful municipalităţii sucevene. Este vorba despre comunicarea rezultatelor la Administraţia Fondului pentru Mediu; 30 de zile, interval de depunere a contestaţiilor; soluţionarea acestora încă într-o perioadă de 30 de zile; încheierea contractului de delegare cu Administraţia Fondului pentru Mediu, în 15 zile de la data comunicării informării privind aprobarea finanţării; publicarea listei cu unităţile administrativ-teritoriale; deschiderea sesiunii de înscriere pentru solicitanţii de finanţare; înscrierea în aplicaţii a solicitanţilor de finanţare. „Deci, mai sunt încă opt paşi de făcut până la depunerea efectivă a dosarelor de către persoanele fizice care vor să intre în acest program. Mi-am mai spus părerea, este un program filozofic gândit, însă nu comentăm: unde-i lege nu-i tocmeală” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. În localităţile cu populaţie cuprinsă între 50.001 şi 200.000 de locuitori, categorie în care se încadrează şi Suceava, pot fi casate 1.000 de autovehicule pe an. Administraţia Fondului de Mediu suportă 2.400 de lei din respectiva primă de casare, iar autorităţile locale vor acoperi, pentru fiecare autovehicul, diferenţa de 600 de lei. În acest sens, cu destinaţia amintită, în bugetul municipal au fost prinse 1,5 milioane de lei, însă, pentru anul 2023, necesarul revenind Sucevei este de 600.000 de lei. Stimulentul financiar este de 3.000 de lei, proprietarul autovehiculului - înmatriculat pe numele său de cel puţin 5 ani - trebuind a fi persoană fizică cu domiciliul sau reşedinţa pe raza municipiului Suceava. Solicitantul nu trebuie să aibă obligaţii restante la plata taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor; să nu fi obţinut sau să nu fie pe cale de a obţine finanţare prin proiecte ori programe finanţate din alte fonduri publice, fonduri comunitare, inclusiv prin Programul  „Rabla clasic” sau prin Programul „Rabla plus” şi, în cele din urmă, să nu fi fost condamnat pentru infracţiuni împotriva mediului. Printre alte condiţii, proprietarul solicitant se angajează să predea şi să radieze din evidenţele fiscale sucevene un autovehiculul uzat care să conţină componentele esenţiale, cum ar fi „motor, transmisie, tren de rulare, caroserie, şasiu, precum şi echipamente electronice de gestionare a funcţiilor autovehiculului”. Persoana care se înscrie în program se va angaja, totodată, să nu achiziţioneze un autovehicul cu norma de poluare „Euro 5” şi/sau inferioară acesteia, timp de 5 ani de la primirea stimulentului pentru casare.

 Casa de Asigurări de Sănătate a imputat peste 181.000 de lei furnizorilor de servicii medicale şi medicamente

> Pentru nerespectarea clauzelor contractuale s-au dispus 76 măsuri de remediere

Furnizorii sub contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Suceava au făcut, în anul 2022, obiectul a 222 acţiuni de control, dintre care 206 de controale tematice şi 16 controale operative. Economistul Victor Cristi Bleorţu, directorul general al CAS informează că, pe tipuri de furnizori de servicii medicale, 89  de acţiuni control au vizat medicii de familie; 39 pe medicii specialişti din ambulatoriul de specialitate, iar 8 s-au concentrat pe furnizorii de servicii medicale paraclinice, respectiv pe laboratoarele de analize medicale, computerele tomograf  şi echipamentele RMN. De asemenea, 18 controale  s-au făcut la medicii dentişti; 6 în spitale; una la un furnizor de servicii de transport sanitar neasistat; două la furnizorii de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu şi 4 la furnizorii de servicii medicale de recuperare. Totodată, 46 de acţiuni de control s-au desfăşurat în farmacii; două la furnizorii de dispozitive medicale şi încă altele 7 la furnizorii incluşi în programele naţionale de sănătate. Potrivit şefului Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, în urma controalelor organizate şi desfăşurate la furnizorii de servicii medicale şi medicamente, pentru nerespectarea clauzelor contractuale s-au dispus 76 măsuri şi a fost imputată o sumă 181.183 de lei. Activitatea de control s-a desfăşurat în baza Planului de control pe anul 2022, avizat de Direcţia Generală Control şi Antifraudă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi aprobat de către economistul Victor Cristi Bleorţu, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava.
 

 Primarul Ion Lungu estimează

Execuţie bugetară în creştere faţă de cea din anul trecut

> „Abia de acum facem investiţii aferente contractelor pe care le-am semnat în anul 2022” spune şeful executivului municipal sucevean

>  În anul 2022, investiţiile din bugetul local au fost 25,47 de milioane de lei, iar cele din fonduri europene au însumat 30,23 de milioane de lei

În valoare absolută, în anul 2022 am avut cea mai mare execuţie bugetară, a declarat primarul Ion Lungu cu prilejul aprobării Raportului privind conturile anuale de execuţie pentru bugetul general al municipiului Suceava, cât şi a situaţiilor financiare pe anul 2022. „Aşa cum am mai spus-o şi altă dată, a fost cea mai bună execuţie de după Revoluţie a bugetului municipiului Suceava. Avem şi excedent pe amândouă activităţi. Sigur, lasă de dorit activitatea de dezvoltare, dar acest lucru este explicabil prin aceea că abia de acum facem investiţii aferente contractelor pe care le-am semnat anul trecut şi care au trebuit prinse în contabilitate. Una peste alta, eu sunt mulţumit. Cu siguranţă, în 2023 vom avea o execuţie mai bună decât cea din anul trecut, pentru că, până la această dată, deja avem 19 milioane de lei execuţia bugetară la veniturile proprii” a evidenţiat edilul-şef Ion Lungu. Conform raportului amintit, pe partea de venituri, faţă de prevederile bugetare finale, cele de 798,233 de milioane de lei, la sfârşitul lui 2022 încasările au însumat 362,593 de milioane de lei. Gradul de realizare a veniturilor, determinat ca raport între veniturile total încasate şi veniturile programate, a fost de 45,42%, indicatorul fiind comunicat de Ministerul Finanţelor Publice. Pe partea de cheltuieli, bugetul a fost executat în proporţie de 43,52%, în total ponderea cea mai importantă deţinând-o plăţile la capitolul Învăţământ (19,40%), şi capitolul Transporturi (16,67%). Astfel, comparativ cu prevederile bugetare definitive de 789,368 de milioane de lei, plăţile efective au atins 347,399 de milioane de lei. Cheltuielile cu investiţiile finanţate din bugetul local s-au ridicat la 25,47 de milioane de lei, din bugetele unităţilor subordonate investindu-se 5,66 de milioane de lei. De cealaltă parte, în anul 2022 plăţile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 au însumat 30,23 de milioane de lei. „Având în vedere veniturile încasate şi plăţile efectuate în cursul anului, municipiul Suceava a înregistrat un excedent al secţiunii de funcţionare de 370.078 de lei şi un excedent al secţiunii de dezvoltare de 14,82 de milioane de lei. Excedentul secţiunii de dezvoltare reprezintă prefinanţare primită din fonduri externe nerambursabile care se utilizează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie” se subliniază în Raportul pentru aprobarea conturilor anuale de execuţie pentru bugetul general al municipiului Suceava, cât şi a situaţiilor financiare pe anul 2022.  

 

În municipiul Suceava

Cele mai multe victime ale accidentelor de circulaţie s-au înregistrat pe Calea Unirii, Bulevardul George Enescu, cât şi pe străzile Cernăuţi şi Grigore Alexandru Ghica

>Din totalul celor 113 de accidente cu victime, 30 s-au petrecut pe fondul neacordării de prioritate pietonilor, neacordarea de prioritate vehiculelor a provocat 26 de accidente, iar conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice s-a soldat cu 7 victime

În anul 2022, pe arterele din municipiul Suceava, s-au produs 133 de accidente de circulaţie cu victime, cu 15 mai multe faţă de anul precedent. Aceasta în conformitate cu Planul de ordine şi siguranţă publică pe anul 2023, din care rezultă că din totalul acestora, 3 s-au soldat cu persoane decedate, respectiv cu una mai puţin comparativ cu 2021. De asemenea, 6 persoane au fost vătămate grav, în scădere cu 2 persoane, în timp ce 144 de persoane au suferit răni uşoare, adică cu 21 în plus. Potrivit analizei citate, anul trecut cele mai multe accidente de circulaţie cu victime au avut loc pe Calea Unirii-22; Bulevardul George Enescu-7 şi pe străzile Cernăuţi şi Grigore Alexandru Ghica, câte 5 accidente. Pe străzile Ana Ipătescu, Universităţii şi Gheorghe Doja, precum şi pe bulevardele 1 Mai şi 1 Decembrie 1918 s-au produs câte 4 accidente cu victime. Lunile în care s-au consemnat cele mai multe accidente de circulaţie cu victime sunt decembrie (17), ianuarie (14), iunie şi  iulie ( cu câte 13) şi martie (12 accidente). În ceea ce priveşte cauzele de producere, 30 de accidente cu victime s-au petrecut pe fondul neacordării de prioritate pietonilor, 12 au avut la origine traversarea neregulamentară a străzii de către pietoni, iar 9 au fost urmare a abaterilor săvârşite de biciclişti. Viteza mare a stat la baza a 6 accidente cu victime, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice a provocat 7 accidente cu victime, neacordarea de prioritate vehiculelor soldându-se 26 de accidente cu victime. „Bariera dintre consecinţele grave şi cele mai puţin grave este determinată de viteza la care s-a produs impactul, dar şi de o serie de alte considerente cum ar fi portul centurii în cazul coliziunii între vehicule sau cu obiecte fixe. În cazul accidentelor de motocicletă, important este portul căştilor şi echipamentului de protecţie, iar la o scară mai mare, consecinţele sunt agravate - în cazul ieşirile din decor - de existenţa sau lipsa parapetelor de protecţiei” se arată în Planul de ordine şi siguranţă publică pe anul 2023 în municipiul Suceava.

 La digitalizarea a trei colegii sucevene

Licitaţii fără succes

> „Suntem contracronometru, până în septembrie trebuind a fi achiziţionate respectivele echipamente” subliniază primarul Ion Lungu, menţionând că se caută cauza lipsei de „atractivitate” a proiectelor

În cadrul Proiectului „Edu Digital”, În municipiul Suceava au fost ţinute şase licitaţii pentru achiziţionarea de echipamente digitale, materiale didactice şi mobilier pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. „Am trecut deja la procedurile de achiziţii aferentă Componentei a 15-a a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).” Este un lucru important, dar la care nu am avut prea mare succes”  declară primarul Ion Lungu. Conform şefului municipalităţii sucevene, adjudecate au fost licitaţiile pentru proiectul de dotare a laboratoarele de informatică la Colegiul Naţional Spiru Haret, cât şi cele de furnizarea de materiale de specialitate şi echipamente digitale pentru atelierele de practică la Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza şi Colegiul Tehnic Samuil Isopescu. În acelaşi timp, nu   s-au bucurat de succes licitaţiile de la alte trei colegii sucevene. „La acestea, nu a fost depusă vreo ofertă, în condiţiile în care suntem contracronometru, până în septembrie trebuind a fi achiziţionate respectivele echipamente” subliniază Ion Lungu. În cauză sunt Colegiu Naţional Economic Dimitrie Cantemir, Colegiul Tehnic Petru Muşat şi Colegiul Tehnic Alimentar, toate cu proiecte de furnizare de materiale de specialitate şi echipamente digitale pentru atelierele de practică.  „Ne întâlnim cu directorii acestor şcoli, să analizăm, încă o dată, ofertele financiare şi echipamentele prinse, să vedem de ce acestea nu au fost atractive” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

 Cerând luarea în administrare a ramurilor sportive

Municipiul Suceava este în top cu sumele alocate pentru finanţarea sportului

 > În ultimii 19 ani, în reşedinţa de judeţ ramurile sportive au fost sprijinite, în medie, anual, cu 1,5 milioane de euro

> „Am dovedit dorinţa şi capacitatea de a sprijini şi finanţa sportul sucevean” spune primarul Lungu

Nu se mişcă aproape nimic în domeniul descentralizării, reliefează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, după recentele discuţii de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi la Ministerul Tineretului şi Sportului, pe tema preluării în administrare a Clubului Sportiv Municipal şi Palatului Copiilor. „Din păcate, nu se întâmplă mai nimic. Dar. probabil şi ca urmare a discuţiilor avute, am primit o adresă prin care cei de la Ministerul Sporturilor cere date despre cluburile existente, cu secţiile şi finanţarea acestora. Noi am trimis aceste date de mai multe ori, însă fiecare o ia de la început, trăgând de timp” opinează Lungu. Acesta spune că autorităţile sucevene au cerut cu prioritate, descentralizarea cluburilor sportive, în speţă a Cubului Sportiv Municipal (CSM) Suceava, dar şi a Palatului Copiilor, care sunt „subfinanţate, iar finanţarea cea a mai mare vine de la Primărie”. „Eu zic că există toate argumentele ca aceste cluburi să fie transferate. Am o statistică a fondurilor pe care le dau autorităţile locale la nivel de judeţ, Suceava fiind în top cu sume alocate pentru finanţarea sportului, iar un rol important îl are municipiul Suceava” evidenţiază şeful municipalităţii. Potrivit şefului administraţiei publice municipale, în ultimii 19 ani, în reşedinţa de judeţ ramurile sportive au fost sprijinite în medie, anual, cu 1,5 milioane de euro. „Deci, din acest punct de vedere, nu ar trebui să fie nicio problemă, pentru că am dovedit dorinţa şi capacitatea de a sprijini şi finanţa sportul sucevean. Sper ca, în cele din urmă, să obţinem transferările în cauză” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. În iulie 2018, Consiliul Local Suceava a aprobat o hotărâre prin care autorităţile administraţiei publice şi-au exprimat „acordul” pentru preluarea în administrare a activelor Clubului Sportiv Municipal Suceava. Demersul survenea unei şedinţe a Asociaţiei Municipiilor din România în care se punea accent pe nevoia descentralizării, inclusiv a celei a activelor cluburilor sportive. În o doua fază urma a fi întocmită lista-inventar cu activele Clubului Sportiv Municipal Suceava, cu excepţia Secţiei de canotaj, care funcţionează în Fălticeni, municipiu care, la rându-i ar dori s-o preia în administrare. În final. după aprobarea la nivelul Guvernului a respectivei liste, sălile, terenurile de sport, vestiarele, cantina, precum şi alte bunuri ar putea transferate municipiului Suceava. „Multe dintre acestea nu arată tocmai bine, dar, odată cu perfectarea transferului, autorităţile locale vor putea cheltui pentru readucerea lor la o stare corespunzătoare” arăta, la momentul respectiv, primarul Ion Lungu.