Luptă de la egal la egal a poliţiştilor suceveni cu reţelele şi grupările infracţionale de pe fâşia verde

• Constituite pe teritoriul României şi Ucraine, acestea realizează importante venituri din contrabandă, investind fonduri considerabile în tehnici de supraveghere şi comunicare

• Toate sunt folosite în scopul „securizării” faptelor ilicite şi contracarării activităţilor specifice de investigare şi probare ale instituţiilor abilitate

• Judeţul Suceava este primul pe ţară la combaterea traficului şi comerţului cu produse din tutun, cu 7,12 milioane de ţigarete confiscate, la o valoare de piaţă de peste 3,9 milioane de lei

Judeţul Suceava este pe primul loc în ţară la activitatea de combatere a contrabandei, declarat ieri, comisarul şef Ioan Nicuşor Todiruţ, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Comisarul şef Todiruţ, a spus, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţea, că Suceava se află printre puţinele judeţe din zona de frontieră care a abordat cu deosebită fermitate fenomenul criminalităţii trasfrontaliere, îndeosebi pe cel vizând contrabanda cu ţigări. Faptul este confirmat de numărul considerabil de fapte penale constate în ultimii 3 ani, în 2008 depistate şi cercetate fiind 42 de infracţiuni la Codul vamal, dintre care 18 de contrabandă, în timp ce în 2009 au fost investigate 53 de infracţiuni, 34 dintre ele având ca obiect contrabanda. În acest an, până la începutului lunii sptembrie, graţie înfiinţării şi unicului Biroului de combatere a infracţiunilor vamale din ţară, poliţiştii suceveni au constat şi investigat 146 de infracţiuni prevăzute de Codul vamal, dintre care 126 sunt de contrabandă. Confiscate au fost 7,12 milioane de ţigarete, cu o valoare de piaţă de peste 3,9 milioane de lei. „Suntem pe primul loc în ţară la această activitate de combatere a contrabandei”, a spus comisarul şef Ioan Nicuşor Todiruţ. Potrivit unei informări a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în urma măsurilor legale dispuse au fost destructurate mai multe reţele şi grupări infracţionale care acţionau în zona fâşiei verzi, în extremitatea nordică a judeţului. Conform materialului citat, grupările constituite pe teritoriul României şi Ucrainei realizează importante venituri din acţiuni de contrabandă, investind fonduri considerabile în tehnici de supraveghere şi comunicare. Este vorba despre dispozitive cu vedere pe timp de noapte, mijloace de observare şi ascultare la distanţă, staţii de emisie-recepţie mobile şi amplasate pe maşini, multiple telefoane mobile şi cartele SIM, toate având scopul „securizării” faptelor ilicite şi contracarării activităţilor specifice de investigare şi probare ale instituţiilor abilitate. Totodată, grupările infracţionale în cauză au investit consistente fonduri în dotarea cu mijloace auto, multe înmatriculate în alte state europene, cum ar fi Anglia, Spania, Bulgaria, Irlanda sau Italia şi utilizate la transportul ilegal al ţigaretelor, cât şi la supravegherea căilor rutiere.

• Prezentarea materialului în faza de urmărire penală oferă avantaj învinuiţilor şi inculpaţilor, aceştia luând la cunoştinţă despre posibilităţilor de investigare şi documentare a faptelor

În acest an, pe linia combaterii contrabandei şi comerţului ilicit cu ţigarete provenite din Ucraina, Federaţia Rusă şi duty-free au fost organizate 32 de acţiuni, constatându-se 182 de infracţiuni şi întocmindu-se 54 de dosare de cercetare penală, cu 30 mai multe faţă de 2009. În cadrul acţiunilor au fost ridicate şi indisponibilizate 45 de mijloace auto, cu o valoare de piaţă de 310.000 de euro. Totodată, au fost confiscate sumele de circa 37.000 de euro, 1770 de dolari şi de peste 280.000 de lei, bani proveniţi din activităţi ilicite cu ţigări şi alte produse de contrabandă. Lucrătorii specializaţi au avut 112 percheziţii domiciliare, prilej cu care au fost reţinute 30 de persoane, 18 fiind arestate, cu 4 în plus comparativ cu 2009. Ca element care favorizează reactivarea făptuitorului după punerea în liberate, este cel referitor la prezentarea materialului în faza de urmărire penală, prilej cu care învinuiţii şi inculpaţii iau la cunoştinţă despre modalităţile de administrare a şi probare a activităţilor infracţionale, fapt care le conferă un avantaj semnificativ, prin cunoaşterea posibilităţilor poliţieneşti de investigare şi documentare a faptelor, se arată în informare IPJ.

Autorităţile sucevene au impus TPL păstrarea preţului biletului la 1,5 lei pe călătorie

• Obligaţia este valabilă până la 1 ianuarie 2011, pierderile operatorului de transport local călători urmând a fi fiind suportate de la bugetul local
Ieri, printr-o hotărâre, aleşii locali au impus societăţii Transport Public Local(TPL) obligaţia de a păstra preţul unui bilet de călătorie cu mijloacele de transport în comun la valoarea de 1,5 lei. Obligaţia este valabilă până la 31 decembrie 2010, măsura fiind luată în ciuda efectelor economice negative asupra operatorului. În vederea atenuării acestora, consilierii locali au decis să compenseze pierderile TPL cu subvenţii acordate de la bugetul local. Hotărârea de ieri a Consiliului Local survine unei solicitări a Adunării Generale a Acţionarilor de la TPL, de majorare a tarifului de la 1,5 lei la 2 lei pe călătorie, respectiv cu 25%. În susţinerea cererii se invocă pierderi de peste 500.000 de lei înregistrate până la 30 iunie 2010, cauzele fiind creşterea şomajului, suprapunerea traseelor societăţii publice cu cele ale operatorilor privaţi maxi-taxi, neîncasarea contravalorii călătoriilor persoanelor cu handicap, precum şi micşorarea numărul de călători, ca urmare a traseelor scurtate de intervenţiile IPSA. În sprijinul solicitării, conducerea TPL aduce şi influenţele din creşterea cu 31% a cheltuielilor cu carburanţii, a celor cu piesele de schimb şi amortizarea, în calcul fiind luate, de asemenea, rata inflaţiei şi devalorizarea leului în faţa euro. Primarul Ion Lungu declara că pierderile TPL s-au acumulat mai ales în de vară, perioadă în care elevii şi studenţii au fost în vacanţă. „Este o perioadă dificilă pentru societatea Transport Public Local, mai ales că intervin şi acele influenţe din creşterea de la TVA de 19% la 24%. Întrucât gradul financiar de suportabilitate a sucevenilor este unul destul de scăzut, am decis ca aceste pierderi să fie suportate de la bugetul local şi nu vom majora biletul până la 1 ianuarie 2011”, sublinia edilul şef, menţionând că, deja, în ţară, multe firme similare practică tarife de 2 lei pe călătorie. Ion Lungu a mai spus că TPL urmează a adopta o strategie pe 2011, anul acesta municipalitatea acordând societăţii la care este acţionar unic subvenţii de 1,25 milioane lei.

„Casa de oaspeţi” - monument de arhitectură modernă şi contemporană

• Consilierii municipali au aprobat planul urbanistic zonal pentru zona de agrement de la iazul Tătăraşi
Aleşii locali suceveni au aprobat, în şedinţa ordinară de ieri, planul de urbanism zonal pentru viitoarea zonă de agrement a municipiului reşedinţă de judeţ. Este vorba despre un obiectiv care urmează a fi amenajat pe o suprafaţă de teren de peste 46.000 de metri pătraţi, proprietate a municipiului Suceava şi amplasată în perimetrul iazului Tătăraşi. „Este vorba despre terenuri primite de la Regia de Protocol prin hotărâre de guvern. Am cuprins în planul urbanistic zonal cam tot ce se putea, astfel încât zona respectivă să fie atractivă pentru recreare şi activitate turistică”, precizează viceprimarul Viorel Seredenciuc. Terenul destinat agrementului va avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii, alimentaţie publică şi manifestări culturale. O locaţie separată este rezervată unui lac ambiental şi spaţiilor verzi, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Zona de sport şi servicii va conţine terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet şi tenis, cu „gradenele” aferente. Tot cu acelaşi prilej, a fost făcută agreată propunerea potrivit căreia Ansamblul arhitectural „Casa de oaspeţi”, din apropiere, va fi considerat monument de arhitectură modernă şi contemporană, perimetrul împădurit aferent trecând în conservare ca zonă de protecţie cu interdicţie la construire.

Campanie de colectare a hârburilor electronice la oraşe şi sate

Astăzi şi mâine, în judeţul Suceava se desfăşoară cea de a treia ediţie din acest an a campaniei naţionale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice „Marea debarasare”. Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Iluţă Cocriş informează că, spre deosebire de ediţia anterioară, la acţiunea de zilele acestea, pe lângă municipiile Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, şi Cîmpulung Moldovenesc participă şi 31 de localităţi din mediul rural. Astfel, maşinile firmelor specializate Eco Recycling Bacău şi Gremlin Computer Constanţa vor parcurge 3 trasee de pe care vor prelua deşeurile de la punctele de colectare stabilite de primării. În municipii şi oraşe, locurile de adunarea a DEEE sunt cele stabilite la ediţiile anterioare, campania fiind desfăşurată cu sprijinul operatorilor de salubritate locali. Cetăţenii se pot debarasa de frigidere, televizoare, aparate radio, monitoare, tastaturi, unităţi centrale, imprimante, fiare de călcat, aparate electrice de gătit, maşini de spălat, precum şi de alte componente de aparatură electrică şi electronică. La campania de pe 25 şi 26 iunie, din cele 4 localităţi urbane strânse au fost doar 1000 kg de hârburi. Niciun fălticenean nu a avut de aruncat aparatură uzată, recordul deţinându-l municipiul Suceava, cu 939 de kg de DEEE abandonate, La Rădăuţi societăţile specializate au ridicat 57 kg de deşeuri, iar la Cîmpulung Moldovenesc numai 4 kg. Iniţiată de Ministerelor Mediului, „Marea debarasare” îşi propune o ţintă de colectare de 4 kg de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor şi an.

Samsarii prosperă, producătorii disperă

• În timp ce marele centre comerciale refuză merele autohtonilor, posesori de certificate de producător necuvenite le vând în pieţe la preţuri de 5-6 ori mari faţă de cele de achiziţionare
Merele din livezile sucevene nu au trecere la supermarketurile din reşedinţa de judeţ, acestea preferând, în continuare, să le vândă pe cele aduse din import, a remarcat într-o conferinţă de presă, prim vicepreşedintele organizaţiei municipale Suceava a PRM, Aurel Jescu, membru al unei asociaţii de profil. Dl Jescu spune că avut discuţii cu reprezentanţii centrelor, însă aceştia i-au oferit, pentru mere de masă Parmen auriu şi Jonathan, un contract de doar 0,8 lei pe kg. Aceasta în timp ce costurile finale de producţie, fără mai pune la socoteală un mic beneficiu, se ridică la minim 1 leu pe kg. „La fel ca anul trecut, am luat la rând aceste centre comerciale mari din municipiul Suceava şi, ca şi atunci, şi de această dată am fost refuzat tot cu nonşalanţă”, face public vicepreşedintele PRM Suceava, menţionând că aceasta se întâmplă în ciuda acţiunii de promovare „Produs în Bucovina” derulată de Consiliul Judeţean. Aurel Jescu relevă că la poarta livezii pe care o îngrijeşte s-au prezentat persoane care i-au oferit 0,6 lei pe kg şi că, în urma tranzacţiei, a recurs la un mic experiment. Astfel, dl Jescu a făcut verificări în Piaţa Mare şi în Piaţa Mică, unde a avea să constate, neplăcut surprins, că samsarii vindeau merele sale cu 3 lei pe kg respectiv, cu 2,5 lei pe kg, adică la un preţ de 5-6 ori mai mare. „Este o bătaie de joc nemaiîntâlnită în România. Vinovaţi de această stare de lucruri sunt cei care îi primesc în pieţe pe aceşti samsari. Dacă merge cineva să îi controleze, se va constata că aceştia au patalama la mână, deşi nu sunt sub nicio formă producători. Aceasta este marea problemă: pierde producătorul, pierde cumpărătorul, la fel şi statul, în câştig fiind doar samsarul”, subliniază Viceliderul PRM Suceava. Aurel Jescu. subliniază că s-a bătut monedă peste monedă pe eliminarea speculei în domeniu, inclusiv de către preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, fost ministru al Agriculturii, însă, „la modul concret, nimic nu s-a întâmplat”. Viceliderul PRM Suceava reliefează că nu este numai cazul culturii de măr, în aceeaşi situaţie aflându-se şi cultivatorii de legume şi cartofi.

Rădăuţenii se plâng de căldură prea mare în apartamente

• Aceasta graţie punerii în folosinţă, încă din iarna trecută, a centralei în cogenerarea amenajate în cadrul Proiectului „Utilităţi şi mediu”
• „Acesta ar fi primul caz din ţară în care consumatorii reclamă că e prea cald în case”, remarcă preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur
O bună parte a locuitorilor municipiului Rădăuţi nu au de ce se plânge când vine vorba de încălzirea din sezonul rece, ba chiar din contră, ca urmare a căldurii prea mari din apartamente, aceştia sunt nevoiţi să mai stea, din când în când, şi cu ferestrele deschise. Cel puţin aşa a declarat viceprimarul Simion Sticleţ, într-o întâlnire pe tema termoficării care a avut loc ce ceva timp în urmă la Palatul Administrativ, edilul rădăuţean menţionând că acest fenomen se întâmplă de anul trecut, după ce municipalitatea a emis bilete la ordin de 900.000 de euro şi a dat în folosinţă centrala termică în cogenerare construită în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Am reuşit să punem centrala în funcţiune, aceasta lucrează la capacitate, producem şi curent, însă mai avem de achitat vreo 300.000 de euro datorii la firmele care au lucrat la darea în folosinţă. Problema este că temperatura este mare, mulţi cetăţeni reclamând că au prea multă căldură. Aceasta şi datorită faptului că, deja, o mare parte dintre ei şi-au făcut izolaţie termică la blocuri, iar mulţi lasă, iarna, geamurile deschise la apartamente. Agentul termic porneşte la temperatură mare din circuitul primar şi nu poate fi reglat în alt mod, pentru că trebuie să ajungă în parametri corespunzători până la periferie. Cred că, în această situaţie, proprietarii de apartamente ar trebui să-şi introducă sisteme de reglare în locuinţe”, spune dl Sticleţ, adăugând că, probabil, asemenea ajustări s-ar putea face şi din punctele termice. „Acesta ar fi primul caz din ţară în care consumatorii reclamă că e prea cald în case”, remarcă preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur.
Adjunctul şefului administraţiei rădăuţene, Simion Sticleţ, arată că, în aceste circumstanţe, s-au înregistrat în jur de 250 de cereri de conectare la sistemul centralizat, asigurarea, prin hotărâre a Consiliului Local a unei gigacalorii la un preţ redus fiind o facilitate pentru atragerea şi a altor consumatori. În municipiul Rădăuţi există 6500 de apartamente, Simion Sticleţ sperând că, în cel mult doi ani, împrumuturile făcute vor fi achitate şi că se va mai „face încă un pas înainte”. Toate instituţiile publice, inclusiv Primăria, sunt beneficiari ai serviciilor noii centrale, mai puţin 30% din unităţile şcolare, care sunt dotate cu centrale individuale pe încălzire. Tendinţa de renunţare la „cazanul comun” s-a manifestat după ce, repetate rânduri, din cauza datoriilor furnizorul de gaze naturale a sistat alimentarea centralei. La nivelul lunii august, debitele Primăriei la această prestaţie se ridicau la circa 3 milioane de lei, în timp ce Servicii Comunale, operatorul de termoficare, datora circa 680.000 de lei. „S-a tăiat gazul, unii s-au speriat iar efectul a fost debranşarea. Aceştia şi-au spus că decât să stea cu frica întreruperii gazului, mai degrabă se dotează cu centrale proprii. Noi ducem o politică prin care preţul energie termice să fie mai mic, astfel încât să blocăm alte cereri de debranşarea din reţea”, a reliefat viceprimarul Sticleţ. Concurenţa ar putea veni de la firmele austriece Egger şi Schweighofer din prejma municipiului care produc, pe deşeuri de lemn, şi mai ieftin, energie termică pentru aproximativ 7000 de locuinţe. De spus ar mai fi că, în municipiul Rădăuţi, 1000 de persoane, care locuiesc mai ales, în zona „Toloacă”, se încălzesc cu sobe şi primesc ajutoare la procurarea combustibililor solizi.

Contract de monitorizare a podurilor rutiere şi pasarelelor CFR din Suceava

• Ca urmare a lipsei de supraveghere, oricând pot apărea surprize neplăcute, precum cea recentă privind înclinarea pilonului podului rutier de lângă Bazar

Municipalitatea suceveană va încheia, cu o firmă specializată, un contract de monitorizare a podurilor rutiere de peste râul Suceava, precum şi pasajelor aeriene de deasupra liniilor de cale ferată care străbat reşedinţa de judeţ. Anunţul a fost făcut ieri, de către şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, care a declarat, într-o întâlnire cu mass media locale, că urmare a lipsei de supraveghere, oricând pot apărea surprize neplăcute. „Doresc ca la nivelul primăriei municipiului Suceava să facem un contract cu firmă de asistenţă tehnică de specialitate, care să monitorizeze aceste poduri, precum şi pasajele de cale ferată. Noi nu avem un asemenea serviciu de specialitate, ştiut fiind faptul că am avut necazuri şi la podul de la Iţcani. Astfel, intenţionăm să prevenim din timp deficienţele care pot apărea la respectivele obiective din administrarea autorităţii locale”, subliniază edilul şef, adăugând că obiectivele cu pricina au un rol esenţial în asigurarea fluidităţii traficului în capitala judeţului. Municipiul Suceava are pe raza sa două poduri rutiere şi două pasaje de cale ferată, la Iţcani şi Burdujeni, decizia privind instituirea monitorizării survenind recentelor constatări potrivit cărora unul dintre pilonii de susţinere a podului care asigură traversarea în zona Bazarului are o înclinarea mai mult decât cea admisă prin normativele tehnice în vigoare. În şedinţa de astăzi a deliberativului se va proceda la rectificarea bugetului local, astfel încât 500.000 de lei să fie orientate către declanşarea primelor proceduri de remedierea a neconformităţilor apărute. „Probabil că este vorba despre o problemă mai veche, acumulată în timp, care presupune lucrări de anvergură în albia râului, inclusiv devierea cursului apei”, relevă şeful executivului municipal Ion Lungu. Zilele acestea, specialişti de la Facultatea de Construcţii de la Iaşi vor veni la faţa locului, iar în urma unei expertize se va adopta şi soluţia tehnică de îndepărtarea a inconvenientelor. La finele săptămânii, la Suceava sunt aşteptaţi premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, ocazie cu care va fi prezentată situaţia podului de peste Suceava şi se vor solicita fondurile necesare pentru menţinerea viabilităţii acestuia.

Cererile de despăgubiri pentru terenurile afectate ar putea bloca lucrările IPSA

• „Dacă nu găsim soluţii pe cale amiabilă, trebuie să facem exproprieri în interes public, procedurile durând, însă, destul de mult”, declară primarul Ion Lungu

De la bugetul local vor fi acordate despăgubiri pentru pagubele produse de amplasarea unei conductei de canalizare proprietarilor de teren de pe strada „Mirăuţi”, din prejma centrului Sucevei, intervenţiile având loc în cadrul Programului ISPA. Este vorba despre o suprafaţă de 1760 de metri pătraţi, cei doi proprietari urmând a primi, în total, 6.838 de lei. Având în vedere necesitatea înlocuirii conductelor şi căminelor de canalizare aflate în funcţiune de peste 60 de ani, pe „Mirăuţi” este necesară este amenajarea unei noi linii de colectare a apelor uzate din centrul urbei şi separarea acestora din urmă de cele pluviale. În acest sens, obligatorie este ridicarea unui bazin de retenţie, execuţia afectând suprafeţe aflate în proprietate privată. În zonă, din cauza conductelor hidraulice subdimensionate, la fiecare ploaie mai puternică străzile sunt inundate. „Avem foarte probleme de acest gen şi este un lucru corect să acordăm despăgubiri. Primăria municipiului Suceava a mai acordat asemenea compensaţii, deoarece, dacă nu găsim aceste soluţii pe cale amiabilă, trebuie să facem exproprieri în interes public, procedurile durând destul de mult. Se lucrează la modificarea legislaţie, însă, până atunci, se poate ajunge la blocarea proiectului ISPA, care şi aşa se desfăşoară destul de greu”, arată primarul Ion Lungu. Despăgubit financiar de către municipalitatea suceveană fost încă un proprietar de pe strada „Păcii” din cartierul Burdujeni,. Acesta s-a considerat îndreptăţit la compensaţia bănească în cauză, după ce terenul pe care îl are în proprietate a fost victima lucrărilor de înlocuire a conductelor şi căminelor de canalizare prevăzute în acelaşi proiect. În urma unui raport de expertiză întocmit de un evaluator autorizat, conducerea executivului local a cerut Comisiei tehnice de urbanism şi amenajarea teritoriului şi Comisiei economico-financiare, juridice şi disciplinare să aprobe o despăgubire în sumă de 664,5 lei. Decizia a survenit unei plângeri la Poliţia Municipală, aceasta din urmă făcând cercetări pentru tulburarea de posesie pe o suprafaţă de 150 de metri pătraţi împotriva societăţii comerciale Space Group Cluj, care efectuează intervenţii la reţeaua de canalizare din municipiul Suceava.

Douăsprezece familii vor fi despăgubite pentru stricăciunile făcute de inundaţiile din iunie

• Recunoaştem că există probleme financiare, însă este necesar lumea să înţeleagă că trebuie să facă şi asigurări minime în caz de dezastre”, a subliniat primarul Ion Lungu

Trei familii vor primi bani din vistieria municipală pentru stricăciunile făcute de revărsările de ape din această vară în municipiul Suceava. Cei în cauză, localnici de pe străzile „Cernăuţi, „Biruinţei” şi „I.L. Caragiale” vor beneficia de câte 1500 de lei fiecare, casele de lemn sau din chirpici fiind uşor afectate şi necesitând înlocuirea duşumelelor şi refacerea tencuielilor pe o înălţime de 50 de centimetri de la sol. Primarul Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că alţi 9 iţcăneni, inclusiv de pe străzile „Depoului”, Alexandru Vlahuţă” şi „Aurel Vlaicu” au parte de câte 2500 de lei fiecare, banii provenind din donaţii ale Romgaz, prin intermediul Consiliului Judeţean. La sfârşitul lui iunie, anul acesta, municipiul Suceava a fost afectat de precipitaţii abundente, creşterea nivelului apelor râului cu acelaşi nume ducând la inundarea unor perimetre locuite din cartierul Iţcani. Atunci, Serviciul de protecţie civilă a intervenit la scoaterea, cu ajutorul motopompelor, a apei din gospodării, iar ulterior şi la distribuirea de ajutoare de primă necesitate şi materiale de construcţii alocate de Guvern. „Sigur, solicitări au fost mai multe, s-au făcut anchete sociale, însă posibilităţile primăriei sunt limitate. Recunoaştem că există probleme financiare, dar este necesar ca lumea să înţeleagă că trebuie să facă şi asigurări minime în caz de dezastre”, a subliniat primarul Ion Lungu.

Dr. Dulgheru este reconfirmat la şefia Colegiului Medicilor Veterinari

Directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor(DSVSA), dr. Petrea Dulgheru, a fost reales în funcţia de preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava. Scrutinul a avut loc la finele săptămânii trecute, în cadrul Adunării generale a Colegiului Medicilor Veterinari, prilej cu care prezentat a fost şi raportul Consiliului Judeţean al CMV pentru anii 2007-2010. La alegerea noii structuri a Colegiului, din 194 de membri cotizanţi prezenţi, pe la urne au trecut 163. În urma scrutinului cu vot secret, dr. Petrea Dulgheru a obţinut 160 de sufragii „pentru” şi 3 „împotrivă”, situaţia neschimbându-se nici după intervalul rezervat contestaţiilor. Consiliul judeţean al CMV este format din 15 membri, vicepreşedinţi fiind aleşi dr. Dănuţ Botezan şi dr. Vasile Semeniuc, iar secretar dr. Dorin Galan. Consiliul are şi 3 supleanţi, Comisia judeţeană de deontologie şi litigii este constituită din 5 membri de drept şi încă 3 la suplinire, iar Comisia de cenzori are, în mod egal, câte 3 şi 3 posturi. Delegaţia la Congresul naţional al Medicilor Veterinari, de la Sinaia, din perioada 21-24 octombrie, este condusă de dr. Petrea Dulgheru, având în componenţă încă 8 suceveni.

Podul de peste râul Suceava, care face legătura dintre municipiu şi Burdujeni, stă să cedeze

• Din cauza viiturilor, un pilon dă semne de instabilitate, de luni seara peste pod având voie să treacă doar mijlocele de transport în comun şi autovehiculele cu masa mai mică de 7 tone

• O echipă de experţi de la Iaşi urmează a sosi la faţa locului, iar Guvernul va fi informat în vederea alocării de fonduri pentru menţinerea în funcţiune a legăturii dintre centrul urbei reşedinţă, Bazar şi cartierul Burdujeni

Podul de peste râul Suceava, în preajma Bazarului are probleme, motiv pentru care autorităţile municipalesucevene au instituit restricţii de tonaj la traversarea acestuia. Situaţia fost semnalată ieri, de către primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu, care a declarat că semne de instabilitate dă primul pilon al podului, din sensul demers dinspre centrul oraşului înspre cartierul Burdujeni. Edilul şef este de părerea că de vină ar fi viitura puternică de la finele lunii iunie şi începutul lunii iulie anul acesta, obiectul fiind însă supus unor puternice presiuni şi la inundaţiile din 2008. „În cursul zilei de luni am dispus contactarea unei firme de proiectare de la Iaşi, formată din profesori universitari specialişti în rezistenţă în construcţii. Îi aşteptăm zilele acestea la Suceava, astfel încât să putem stabili o strategie în ceea ce priveşte monitorizarea şi lucrările de intervenţie care trebuie făcute la podul de peste râul Suceava. Probabil că la inundaţiile din această vară s-a întâmplat ceva acolo. Noi am supravegheat destul de atent acest pod, iar împreună cu cei de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, am debarasat albia de materialele lemnoase aduse din amonte. Însă, ceva s-a întâmplat şi trebuie să vedem ce măsuri putem lua pentru a face remedierile”, declară ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că, în timp, probleme similare au fost şi la podul din zona Iţcani, acestea fiind rezolvate. Încă de luni seara, traficul greu a fost interzis şi dirijat pe străzile „Traian Vuia” şi, respectiv, „Gheorghe Doja”. Podul din fosta zonă industrială Burdujeni va putea fi traversat doar de mijloacele de transport în comun şi autovehiculele cu masa mai mică de 7 tone. „Împreună cu cei de la Poliţia Rutieră am decis suspendarea traficului greu, a circulaţiei tir-urilor şi a maşinilor care transportă materiale de construcţii, liber având autobuzele şi autoturismele de maxim 7 tone”, subliniază edilul şef.

Ion Lungu precizează că discuţii pe această temă a purtat şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur şi că, în perioada următoare, se va face o informare la Guvern, în scopul obţinerii de fonduri pentru menţinerea în funcţiunea a podului care face legătura dintre cartierul Burdujeni şi centrul Sucevei. Reamintim că, în vară, viitura a dărâmat un pilon de la podul de supratraversare cu utilităţi a râului Suceava, aflat în preajma podului rutier la care facem referire, altul fiind afectat şi necesitând lucrări de reparaţii. Investiţiile în remediere s-au ridicat la aproape 1 milion de lei, de pe urma puhoaielor de suferit având magistrala pentru alimentarea cu apă caldă şi căldură apei a municipiului, o conductă de apă din Programul ISPA, în pericol fiind, atunci, şi o alta de gaze naturale.

Troleibuzele ar putea reveni pe străzile Sucevei

• Acum, municipiul reşedinţă de judeţ are autobuze moderne, cum doar la Paris se mai pot vedea, spune primarul Ion Lungu
Municipalitatea suceveană participă la proiectul „EVUE-Mijloace de transport electrice în zonele urbane din Europa”. Acesta este finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul Programului de cooperare „Urbact II”, la faza a doua a proiectului, bugetul local contribuind cu peste 2700 de euro, bugetul de stat cu circa 5000 de euro, iar UE cu mai mult de 31.000 de euro. Obiectivul acesteia etape îl reprezintă schimbarea mentalităţii populaţiei faţă de transportul în comun, inclusiv în scopul încurajării utilizării mijloacelor de transport ecologie, în special a celor electrice „Trebuie să ne gândim şi în perspectivă, nefiind exclus ca următorul parc de maşini al municipiului Suceava să fie un parc electric. De aceea, nici nu am trecut dezafectarea instalaţiilor de la fostele troleibuze”, declară edilul şef Ion Lungu. În opinia dlui Lungu, reintroducerea acestor mijloace de transport ar putea avea loc după amortizarea autobuzelor Irisbus-Iveco achiziţionate în leasing în urmă cu 4 ani. Primarul Lungu susţine că Suceava are autobuze moderne, precum doar la Paris se mai pot vedea, însă, din păcate, unele dintre acestea se apropie de termenul de amortizare. „Spre mândria noastră, avem un parc de mijloace moderne de transport persoane, pentru că autobuze precum cele Irisbus-Iveco de la Suceava am văzut şi în Paris. Însă acest parc şi-a făcut datoria din punct de vedere al numărului de kilometri, întrucât autobuzele au un termen de amortizare de 8 ani, iar unele dintre ele au atins deja 5 ani”, explică Ioan Lungu. La începuturile demersurilor de dotare a societăţii de transport local TPL cu autobuze noi s-a făcut şi un studiu de fezabilitate pentru transportul de călători cu troleibuze, stâlpii şi infrastructura, în afară de cablurile electrice, fiind conservate şi păstrate. Prima linie de troleibuz din municipiul reşedinţă de judeţ a fost inaugurată 1988. La acea vreme, folosirea energiei electrice era mai avantajoasă decât cea a motorinei sau benzinei, iar înspre fabrici şi uzine se deplasau zeci de mii de oameni din tot judeţul. Primul semn de decădere a transportului pe cablu a venit o dată cu disponibilizările masive de muncitori din zona industrială Şcheia, linia 3 fiind închisă, iar reţeaua electrică dezafectată. În 1998, a intrat pe scenă transportul în regim maxi taxi, concurenţa făcută troleibuzelor fiind de-a dreptul copleşitoare.

Pe hârtie, modernizarea de la staţia de epurare este gata în proporţie de 77 la sută

• La faţa locului va fi prezent câte un reprezentant al fiecărei firme de proiectare, fie ea spaniolă sau românească, astfel încât eventualele modificări sau actualizări să fie operate rapid

• Directorul general al beneficiarului final ACET, Ştefan Groza, crede că, din cauza venirii frigului, nu vor mai avea loc şi probele obligatorii prevăzute în contract

În urma apostrofărilor repetate ale conducerii primăriei sucevene, execuţia de la reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă, a celor de canalizare şi cea de modernizare a staţiei de tratare-epurare a apelor menajere a înregistrat un oarecare progres. Punerea la punct a graficelor şi accelerarea lucrărilor a fost remarcată ieri, în cadrul comandamentului de la sediul executivului cu toţi cei implicaţi în Programul ISPA, edilul şef Ion Lungu catalogând drept îmbucurătoare intrarea în ritm a executanţilor Dytras de la staţia de epurare din Lunca Sucevei. „Încercăm o doză de optimism, o parte dintre problemele neclare de proiectare de la staţia de epurare au fost clarificate şi se pare că se lucrează mai bine şi la acest obiectiv”, remarcă primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Potrivit reprezentantului firmei de consultanţă Eptisa, se fac eforturi, şantierul prezentându-se diferit faţă de acum arăta în urmă cu două luni, pe hârtie stadiul fizic al intervenţiilor fiind de 77%. „Sperăm ca vremea să ţină cu noi şi metodologia să fie respectată”, a spus oficialul Eptisa. Conform unui grafic prezentat la întâlnirea de ieri, de la sediul admsnitrativului municipal, 70% din proiectarea la lucrările mecanice este aprobată cu observaţii, în timp ce la conductele de la gaze naturale, documentaţia a fost respinsă pe motiv că nu este conformă legislaţiei româneşti în domeniu. În această privinţă, viceprimarul Viorel Seredenciuc arată că, după o discuţie cu directorul tehnic al Dytras, s-a convenit ca la faţa locului să fie prezent câte un reprezentant al fiecărei firme de proiectare, fie ea spaniolă sau românească, astfel încât eventualele modificări sau actualizări să fie operate rapid. „Astfel, se vor pune de acord cu firma de consultanţă, să vadă pe loc despre ce este vorba şi să nu se mai facă schimb de hârtii prin poştă, care durează şi câte 3 săptămâni”, evidenţiază dl Seredenciuc. Luând în calcul toate aceste considerente, şeful municipalităţii, Ion Lungu, speră că toate componentele ISPA se vor apropia de linia de finiş la 31 decembrie 2010. Mai rezervat este directorul general al beneficiarului final ACET, Ştefan Groza, care crede că, din cauza venirii frigului, la staţia de epurare nu vor mai avea loc şi probele obligatorii prevăzute în contract. „Rămânem, în continuare, cu speranţa că o vom scoate la capăt cu aceste lucrări până la sfârşitul anului. Această mobilizare pe care am făcut-o în ultimele luni dă roade şi am convingerea că va fi încheiată execuţia, în special la canalizare şi sistemul de alimentare cu apă. În ceea ce priveşte acestea din urmă, intervenţiile de la staţia de pompe de la Berchişeşti şi rezervoarele de la Sfântu Ilie sunt obligatorii până la sfârşitul lui noiembrie, până când vine îngheţul. Vom sta pe capul constructorilor, astfel încât să execuţia să fie gata până la acest termen”, explică primarul Ion Lungu.

Nemaiîntălnit din 1989

Atentat la drepturile universale la întrunire şi exprimare

• Măsurile de identificare şi „pedepsire” apoliţiştilor care au protestat de la Bucureşti sunt comparabile cu cele represive ale fostului sistem comunist, consideră liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei

Mişcările de protest şi revendicările lucrătorilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în special ai angajaţilor Poliţii Române, sunt perfect justificate, consideră preşedintele organizaţie judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei. „Atât poliţiştii cât şi jandarmii nu au greşit cu nimic la mult blamatul marş din capitală, pentru că, la ora actuală, cu toţii sunt umiliţi şi batjocoriţi. Faptul că nimeni de la Palatul Victoria nu a stat de vorbă că reprezentanţii manifestanţilor, iar la Palatul Cotroceni discuţiile au fost doar cu nişte consilieri aflaţi în afara problemei, este dovada totalei nepăsări de care actuala conducere a ţării o manifestă faţă de cei care poartă haina cu însemnele statului şi care îşi fac datoria faţă de acesta”, subliniază liderul sucevean al PRM, manifestându-şi solidaritatea faţă de cei care, în urma tăierilor operate de guvern au rămas chiar şi fără jumătate din veniturile anterioare. Gheorghe Acatrinei acuză măsurile de identificare şi „pedepsire” a participanţilor la mitingul şi marşul de la Bucureşti, comparându-le pe acestea cu cele represive ale fostului sistem comunist. Preşedintele PRM Suceava susţine că se atentează la drepturile universale la întrunire şi exprimare, lucru nemaiîntălnit din 1989 şi până în prezent. Gheorghe Acatrinei este de partea ministrului Vasile Blaga, un ministru bun al cabinetului în funcţie, a cărui înlocuire de la conducerea MAI este rezultatul „uneltirilor obscure al preşedintelui Traian Băsescu”. Ex-senatorul PRM de Suceava este de părere că atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc, sunt sub puterea de înţelegere a ceea ce se întâmplă în ţară, cu masele largi populare, care nu îi mai agreează şi nu îi mai vor în fruntea lor. Dl Acatrinei este contrariat că cei doi conducători le-au spus în vedere oamenilor că nu vor mai primi nici un sprijin de la stat, „pentru că nu este de unde”. Şeful peremiştilor suceveni invocă prevederile Constituţiei, în conformitate cu care populaţia României trebuie să aibă asigurat un nivel de trai decent şi să se bucure de protecţia dreptului la viaţă. „În perioada următoare, ne putem aştepta la mişcări sociale de amploare, de aceea atât Băsescu, cât şi Boc, ar trebui ca, în interesul naţional al României, să părăsească rapid scena publică şi politică a ţării”, a conchis preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Gheorghe Acatrinei.

Un pas înainte pentru Centrul naţional de informare şi promovare turistică de la Suceava

La Suceava va funcţiona un centru naţional de informare turistică. Un pas înainte a fost făcut zilele trecute, când la faţa locului au venit inspectori ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. „Am avut vizita în teren a reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării, în ceea ce priveşte viitorul centru de informare turistică pe care vream să îl amenajăm cu fonduri europene. Sperăm ca în urma acesteia şi eventualelor clarificări, să dăm drumul la procedurile de licitaţie”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Proiectul „Centru naţional de informare şi promovare turistică” este promovat, pentru obţinerea de finanţare nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul de intervenţie „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atracţiei României ca destinaţie turistică”. Valoarea totală a investiţiei se ridică la aproape 2 milioane lei, lucrările la clădirea de 112 de metri pătraţi trebuind a dura 4 luni şi jumătate. Consiliul Judeţean participă cu cheltuieli neeligibile de 21.326 lei şi cheltuieli eligibile de 27.753 lei. Construcţia de lângă Biblioteca Judeţeană „I.G. Sbiera” va avea demisol, parter şi etaj, acestea găzduind o zonă de primire, spaţii pentru informare şi expoziţii, precum şi mai multe birouri. Noul serviciu are ca obiective dezvoltării turistică susţinută; promovarea imaginii judeţului Suceava în ţară şi străinătate; realizarea de programe cu oficiile de turism din regiunile partenere din Europa; iniţierea de investiţii publice directe pentru restaurarea atracţiilor turistice cu grad ridicat de importanţă, precum şi identificarea resurselor turistice antropice şi naturale cu valorificare redusă, în vederea introducerii acestora în circuit. Potrivit oficialităţilor judeţene, necesitatea înfiinţării unui centru de promovare şi informare turistică este justificată şi de nevoia aplicării unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan judeţean, ţinta fiind eficientizarea actului de administrare a resurselor turistice.

Din cauza pierderilor,

TPL cere scumpirea cu 25% a călătoriilor cu autobuzele şi troleibuzele

• Un tichet de transport în comun ar urma să coste 2 lei, primarul Ion Lungu împotrivindu-se solicitării celor de la societatea la care executivul este unic acţionar

• Pierderile ar urma să fie compensate de la bugetul local, în ţară majoritatea operatorilor similari procedând la creşterea preţului

Societatea de Transport Public Local(TPL) solicită autorităţilor locale sucevene aprobarea majorării preţului biletelor pentru transportul în comun de la 1,5 lei la 2 lei pe călătorie. Cererea urmează a ajunge pe masa deliberativului, în şedinţa de joi, demersul fiind justificat, printre altele, de pierderile înregistrate de societate în perioada vacanţei de vară a elevilor şi studenţilor, scumpirea combustibilului, precum şi prin creşterea taxei pe valoare adăugată de la 19% la 24%. Edilul şef Ion Lungu a declarat că este împotriva majorării cu 25% a tarifului de călătorie cu autobuzele şi microbuzele TPL, urmând a propune aleşilor locali ca pierderile firmei, la care executivul este unic acţionar, să fie suportate de la bugetul municipal. Aceasta în ciuda faptului că, în ţară, majoritatea operatorilor similari au procedat la creşterea preţului. „TPL a solicitat creşterea de la 1,5 lei la 2 lei pe călătorie, pentru că, din luna iunie, a înregistrat pierderi. În principal, presiunile sunt urmare a majorării preţului combustibilului şi creşterii taxei pe valoare adăugată. Nu suntem de acord cu această majorare şi voi propune Consiliului Local ca Primăria să suporte pierderile, iar tariful să rămână la 1,5 lei pe călătorie”, explică primarul Ion Lungu. De menţionat este faptul că ultima scumpire a biletelor de călătorie cu mijloacele de transport în comun a avut loc exact în urmă cu 2 ani, respectiv în şedinţa Consiliului Local din 25 septembrie 2008. Noul tarif intra în vigoare de la 1 octombrie, preţul biletelor pentru autobuzele, cât şi pentru microbuzele TPL, crescând de la 1 leu la 1,5 lei, adică cu 50%. La această dată, autorităţile sucevene asigură abonament social nominal de 15 lei pentru circa 10.000 de elevi şi studenţi, de la puşculiţa comună fiind compensată diferenţa de 15 lei din valoarea acestuia. De asemenea, de gratuităţi la transport se bucură, în medie anuală, mai puţin de 30 de veterani de război şi văduve de război, peste 500 de persoane persecutate din motive politice, deportaţi şi strămutaţi, 10 eroi şi luptători în Revoluţie, 10 cetăţeni de onoare ai municipiului Suceava, precum şi mai mult de 2000 de persoane cu handicap şi însoţitori ai acestora. De compensaţii de 50% nu mai au parte pensionarii, însă vârstnicii cu probleme pot accede la prestaţii financiare excepţionale de 400 de lei pe an, din care îşi pot procura şi legitimaţiile de călătorie. Societatea comercială „Transport Public Local” îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Consiliului Local şi dispune de un parc format din 30 de autobuze marca Irisbus şi 10 microbuze VW.

Din cauza contestaţiei la licitaţia multianuală,

Drumurile judeţene sucevene arată groaznic

• În lipsa contractului cu un executat, în vară infrastructura rutieră de acest rang a fost lăsată de izbelişte

Pe drumurile judeţene din judeţul Suceava, anul acesta nu s-au putut face lucrările de reparaţii şi întreţinere, motiv pentru care acestea arată groaznic. Aşa susţine preşedintele Consiliul Judeţean, Gheorghe Flutur, care declară că, lipsa de activitate la infrastructura rutieră este cauzată de contestaţia pe care societatea „Drumuri şi Poduri” Suceava a înaintat-o la licitaţia multianuală de atribuire, pe durata a 3 ani, a contractului de reparaţii şi întreţinere. Dl. Flutur crede că o soluţie favorabilă în instanţă se va da în următoarea săptămână, însă, chiar şi aşa, ca urmare a venirii sezonului rece, mare lucru nu se va mai putea face. „O vară întreagă nu am putut interveni deloc, pentru că am avut procese pe drumurile judeţene. Mai avem mai puţin de 10 zile de aşteptat, aşa prevăzând procedura contestaţiei. Mă tem însă că, după 1 octombrie, mare lucru nu vom mai putea face, dar avem noroc că este vorba de o licitaţie multianuală şi nu vom mai organiza în fiecare an concurs pentru întreţinerea şi repararea drumurilor judeţene. Există nişte zone în care drumurile sunt groaznice, vom lansa programul, însă, se pare că nu de anul acesta”, explică preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Firma „Drumuri şi Poduri”, la care unic acţionar este Consiliul Judeţean, a contestat licitaţia de la finele lunii mai, la care participat în asociere cu Bitunova Bucureşti şi SUCT Suceava. Întrucât aceste din urmă două societăţi s-au retras din asociere, juriştii executivului judeţean au cerut instanţei să admită lipsa de calitate procesuală a „Drumuri şi Poduri”. În ciuda faptului că organele judecătoreşti au deliberat în acest sens, firma suceveană a decis să urmeze şi calea instanţelor superioare. Valoarea pe 3 ani contractului cadru pentru atribuirea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene, precum şi de asigurare a serviciilor de deszăpezire, se ridică la 100 de milioane de lei. La competiţie s-a mai înscris un consorţiu format din firmele botoşănene Transporturi Auto, Con 2000, Big Conf şi „Calcarul” Pojorîta.

Suceava, peste media pe ţară la şomaj

• Numărul persoanelor fără ajutor de şomaj îl depăşeşte pe cel al şomerilor indemnizaţi
Suceava se încadrează în eşalonul judeţelor cu o rată şomajului peste media pe ţară. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă informează că, la începutul acestei luni, rata şomajului era de 7,7%, în creştere cu 0,04% faţă de valoarea înregistrată cu o lună în urmă. Potrivit oficialilor AJOFM, saltul este urmare a luării în evidenţe a absolvenţilor din acest an ai instituţiilor de învăţământ.
„Creşterea uşoară a acestui indicator faţă de valoarea înregistrată cu luna anterioară este cauzată de şomerii neindemnizaţi, majoritatea fiind absolvenţi de instituţii de învăţământ. După expirarea termenului acordat căutării unui loc de muncă, absolvenţii neocupaţi vor beneficia de protecţia socială prin acordarea indemnizaţiei de şomaj, de măsurile active şi serviciile de ocupare şi formare profesională”, declară directorul executiv Aurelia Focşa. La nivel naţional, judeţul Suceava se evidenţiază ca având 0,31 procente peste rata medie a şomajului pe ţară, de 7,39%. AJPFM are în scripte 19454 persoane, dintre care 8458 beneficiază de indemnizaţie de şomaj, iar 10996 sunt şomeri neindemnizaţi.

„Let’s do it, România”!

Acţiune de ecologizare în zona rezervaţiilor Ponoare şi Frumoasa
• Lucrătorii APM au adunat 20 de saci de deşeuri
În week end, în cadrul acţiunii „Let’t do it”, România!”, 19 voluntari - funcţionari publici ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava - împreună cu două grupuri de elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Moara, au participat la o acţiune de ecologizare, informează directorul executiv sucevene, Iluţă Cocriş. Acţiunea a avut loc în zonele „tampon” ale rezervaţiilor floristice, seculare Ponoare-Bosanci şi Frumoasa-Moara, echipa lucrătorilor APM a fost coordonată, inginerul Iluţă Cocriş, cei 19 voluntari adunând 20 saci de deşeuri, transportaţi, cu o maşină a instituţiei, la punctele de colectare. Sacii au fost procuraţi de APM, iar mănuşile au fost aduse de acasă de către participanţi. „Let’s Do It, România!” este cel mai mare proiect de implicare socială din ţara noastră, care intenţionează să responsabilizeze autorităţile şi cetăţenii în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi aplicarea legislaţiei de mediu. Iniţiativa îşi propune curăţirea arealelor naturale de pe teritoriul întregii ţări, într-o singură zi, cea de 25 septembrie, în derularea acţiunii fiind cooptaţi voluntari, cetăţeni şi salariaţi ai instituţiilor publice.

Dilemă la Vatra Dornei: încălzire pe deşeuri din lemn sau de la noua centrală modernă pe gaze naturale

• „Ar fi uşor caraghios să ne plângem că o centrală din creierul munţilor nu are materie primă să funcţioneze”, evidenţiază preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur

• Noua centrală de cogenerare pe gaze naturale este uns performantă şi capabilă să satisfacă nevoile de apă caldă şi căldură, crede primarul Ioan Moraru

Centrala termică pe rumeguş de la Vatra Dornei începe să fie depăşită. Avertismentul a fost lansat cu puţin timp în urmă, într-o întâlnire de la Palatul Administrativ cu reprezentanţii primăriei dornene şi procesatorilor din lemn din judeţ, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, crezând că soluţia ar fi extinderea funcţionării acesteia pe tocătură de lemn sau finalizarea execuţiei la centrala în cogenerare din cadrul „Proiectului Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”.

Obiectivul din Vatra Dornei a fost ridicat cu fonduri externe prin Proiectul „Rumeguş 2000”, iniţiativa având la bază prevederile Protocolului de Kyoto, din 1992, privind reducerea emisiilor de bioxid de carbon. Finanţarea a fost asigurată de Uniunea Europeană, prin Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Ministerul Mediului din Danemarca şi primăria Vatra Dornei. Dată în funcţiune în funcţiune 2005, centrala a fost proiectată să consume 12 metri cubi de rumeguş pe oră, aceasta urmând a asigura apă caldă şi căldură pentru aproximativ 20.000 de dorneni. Recenta intervenţie a autorităţilor judeţene vine pe fondul apropierii sezonului rece, primăria din Vatra Dornei plângându-se că nu are constituite stocurile necesare. „Cred că nici măcar nu puteţi dormi noaptea cu problemele pe care le aveţi şi cu o centrală total depăşită. Va trebui să se treacă şi pe tocătură de lemn, cu cheltuielile pe care le presupun noile injectoare, o şansă fiind şi noua centrală în cogenerare pe gaz metan”, s-a adresat dl. Flutur responsabililor dorneni. Şeful administraţiei judeţene relevă că s-a inspirat din experienţa austriacă, în fiecare urbe de dimensiunea oraşului staţiune Vatra Dornei putând fi văzute mari depozite de tocătură. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că schimbarea „focarelor” ar fi binevenită, în condiţiile în care în bazinul Dornelor există foarte mult lemn mărunt. „Ar fi uşor caraghios să ne plângem că o centrală din creierul munţilor nu are materie primă să funcţioneze”, a accentuat Gheorghe Flutur.

• Schimbarea soluţiei, inclusiv pe lemn mărunt, ar fi una „oarecum costisitoare”

Primarul de Vatra Dornei, Ioan Moraru, spune că s-a intrat în cel de al şaselea an de funcţionare a noii centrale şi că, în ciuda amortizării, în mare parte, a investiţiei, schimbarea soluţiei ar fi una „oarecum costisitoare”. Impedimentul constă şi în aceea că, la semnarea contractului, responsabilii de atunci au scăpat din vedere utilitatea certificatelor verzi, oportunitate neignorată, însă, de partea daneză. Pe de altă parte, chiar dacă partenerii din Danemarca au fost generoşi, participând cu 1,2 milioane de dolari, acestora nu le-a lipsit simţul practic. Aşa se face că în lipsa oricărei documentaţii, dar şi a pieselor de schimb, intervenţiile la centrala de la Vatra Dornei sunt operate, contra cost, de către specialiştii danezi. „Avem marele dezavantaj că de acele certificate verzi, pe care le aşteptam după 5 ani, dintr-o eroare neobservată în contract, beneficiază doar danezii, pentru o perioadă de 15 ani. Am umblat mult timp după cai verzi pe pereţi prin Danemarca – cum unii spuneau ironic atunci – însă obiectivul s-a conturat. Ei ne-au dat 1,2 milioane de dolari în echipamente, însă nu au asigurat şi piese de schimb, iar dacă se defectează ceva, în lipsa documentaţiei, trebuie să sunăm în Danemarca, iar în baza comenzii ne aduc ceea ce avem nevoie”, subliniază edilul şef de la Dorna. Pe de altă parte, Ioan Moraru crede că, la darea în folosinţă, noua centrală de cogenerare pe gaze naturale, în valoare de 5,4 milioane euro, este un performantă şi capabilă să satisfacă nevoile de apă caldă şi căldură a municipiului staţiune.

• 3000 de apartamente din Vatra Dornei vor fi racordate la proaspătul serviciu

Potrivit autorităţilor judeţene punerea în funcţiune acesteia din urmă ar putea să se producă în noiembrie 2011 şi, în ciuda faptului că exista zvonul retragerii din Proiectul „Utilităţi şi mediu”, cele 3000 de apartamente din Vatra Dornei vor fi racordate la proaspătul serviciu. „Noi nu am solicitat ieşirea din Proiect, ci doar suspendarea acestuia, pe motiv că nu aveam încă reţeaua de gaze naturale. În vatra Dornei există 3000 de apartamente şi toate ar putea intra la reţeaua în cogenerare. Deja, ce, mai mare parte din reţeaua de transport şi distribuţie a agentului termic este funcţională în cadrul centralei pe rumeguş”, reliefează primarul Ioan Moraru, adăugând că pentru racordul de peste 100 de metri, dintre cartierul „Unirii” şi noua centrală de cogenerare, există o documentaţie depusă la ARCE.

• Vatra Dornei trebuie ajutată să iasă din criza aprovizionării cu rumeguş pentru această iarnă

Până atunci, administraţia locală din Vatra Dornei trebuie să rezolve problema aprovizionării cu rumeguş pentru iarna 2010-2011. Necesarul reclamat pentru a se trece de Sărbători este de 30.000-40.000 de tone, în vară fiind adunate doar 10.000 de tone. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi viceprimarul Micea Rusu au lansat, în acest sens, un apel la „gateriştii din judeţ”. „Dacă, iniţial, această centrală s-a proiectat şi bazat pe cele două foste fabrici de stat UFET şi Regnafor, acum au apărut concurenţii, Kronospan şi Egger, însă trebuie să ajutăm Dorna să iasă din criză în această iarnă”, a opinat Gheorghe Flutur. La rându-i, viceprimarul Rusu a iterat că această situaţie este una provizorie, de la anul, după ce se vor plăti datoriile de aproape 1 milion de lei către transportatorii de rumeguş, intrându-se în concurenţă cu operatorii amintiţi. „Solicităm înţelegere, în această iarnă, în primul rând din partea firmelor mari, în aşa fel încât, să nu le fie afectat procesul de producţie şi cantităţile de care au nevoie în interes propriu. Este vorba despre 30.000-40.000 de metri steri care trebuie să rămâne în Dorna pentru a ne putea descurca”, a spus Mircea Rusu. La Vatra Dornei, centrala pe rumeguş funcţionează în permanenţă, cu excepţia unui interval din luna septembrie, în care are loc revizia tehnică a instalaţiilor. Consumul este de 500-650 de tone pe lună în timpul iernii şi de 200-220 de tone lunar în sezonul călduros, totalul mediu ridicându-se la 100.000-110.000 de tone de rumeguş anual.

Zece absolvenţi participanţi la Bursă vor presta ca necalificaţi

După ce au trecut pe la standurile agenţilor economici ofertanţi la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi de la finele săptămânii trecute, 355 de participanţi au fost selectaţi în vederea încadrării, evident, şi în urma susţinerii unui interviu la sediul angajatorilor. Cel puţin aşa informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM), potrivit căreia 23 de absolvenţi au primit pe loc confirmarea mult doritei angajări. Printre fericiţii adjudecatari ai unui job se numără un şofer, un mecanic auto, un economist, doi ospătari, două ajutoare de ospătar şi patru agenţi comerciali. Potrivit Aurelei Focşa, director executiv al AJOFM, 10 dintre absolvenţii interesaţi de o slujbă au acceptat să lucreze ca muncitori necalificaţi. Per total, 8 de tineri şi-au găsit serviciu în municipiul Cîmpulung Moldovenesc, 5 în Fălticeni, iar 10 în reşedinţa de judeţ. Cele mai multe oferte de locuri de muncă vacante s-au înregistrat la firmele din municipiul Suceava(185), în ordine descrescătoare urmând Fălticeni(132), Rădăuţi(62) şi Cîmpulung Moldovenesc(51). Aproape 2000 de absolvenţi de învăţământ preuniversitar şi universitar figurează în scriptele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi vor primi, în perioada următoare, indemnizaţii de şomaj. În iunie, la AJOFM s-au înscris 25 de absolvenţi, în iulie-759, iar luna trecută-800. Intrarea în plată se face începând cu 1 septembrie, pentru absolvenţii sesiunii din iunie şi de la 1 octombrie, pentru absolvenţii sesiunii din toamnă. Anul acesta, 88 de persoane au beneficiat de măsura guvernamentală de subvenţionare a locurilor de muncă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ.

Represalii împotriva şoferilor „la ocazie”, muritori de foame după concedieri

• Ca urmare a incompetenţei puterii, „piraţi” au ajuns profesori, ingineri şi muncitori, aceştia dispuşi fiind să facă orice pentru a supravieţui
Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare îi deplânge pe şoferii „la ocazie”, asupra cărora, în ultima vreme, autorităţile au declanşat represalii fără precedent. Poziţie în acest sens a luat, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele judeţean al formaţiunii, Marcel Murariu, care a precizat că prigoana împotriva aşa zişilor taximetrişti pirat este una dură în actualele condiţii economice, în care populaţia este sărăcită ca urmare a măsurilor drastice de austeritate luate de Guvern. În opinia dlui Murariu, în lipsa veniturilor, românii vor căuta, prin orice mijloc, resurse care să le asigure supravieţuirea. Vicepreşedintele sucevean al PRM susţine că, în zilele noastre, ca urmare a incompetenţei puterii, „piraţi” au ajuns profesori, ingineri şi muncitori, care, rămaşi fără loc de muncă, sunt nevoiţi să iasă din casă pentru nu muri de foame. „Înainte de alegeri, autorităţile erau foarte înţelegătoare cu aceşti transportatori, însă după ce s-au văzut aleşi, cei ajunşi sau rămaşi în funcţie au schimbat foaia. Piraterie face acea parte a populaţiei care nu are serviciu şi care este într-o situaţie financiară disperată. Aceşti oameni au copii la şcoală sau rate la bănci, astfel încercând să supravieţuiască de pe o zi pe alta”, subliniază viceliderul PRM Suceava. Marcel Muariu este de părere că, din moment ce veniturile realizate au scăzut dramatic, amenzile date de controlori sunt unele „nesimţite”. De vină sunt şi legislatorii, întrucât, conform principiilor de drept, o sancţiune trebuie să reflecteze gravitatea faptei, iar pe de lată parte, pentru aceeaşi faptă neputându-se aplica două „pedepse”. „Cum se poate da o amendă de 250 milioane de lei vechi, când un şofer care face transport de persoane la ocazie nu a văzut în viaţa lui atâţia bani? Mai mult decât atât, respectivii conducători auto sunt pedepsiţi de două ori, pentru că, simultan, le sunt ridicate şi plăcuţele de înmatriculare ale autoturismelor”, remarcă vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Marcel Murariu.

La centura ocolitoare, întârzieri din cauza alunecărilor de teren

• Constructorii vor ataca alte fronturi de lucru, astfel încât să nu se piardă timpul, iar de la Ministerul Transporturilor să fie disponibilizate noi fonduri

• Cei implicaţi dăduseră asigurări că, până la 31 decembrie 2010, pe 5 km de centură va fi turnat asfaltul, lucru care nu se va întâmpla

Preşedintele Consiliului Judeţean le-a cerut, ieri, responsabililor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale(CNADNR) şi constructorilor de la centura ocolitoare a municipiului Suceava să deschidă noi fronturi de lucru, astfel încât, de la Ministerul Transporturilor să fie atrase alte sume până la finele acestui an. Solicitarea ar urma să fie făcută peste o săptămână, când, la Suceava, este aşteptat ministrul Anca Boagiu. Discuţiile de la Palatul Administrativ vin pe fondul întârzierilor cauzate de alunecările de teren din zona staţiei de transformare a energiei electrice de 110 kv, de la întretăierea inelului ocolitor cu drumul european DE 85. Cei implicaţi dăduseră asigurări că, până la 31 decembrie 2010, pe 5 km de centură va fi turnat asfaltul. Potrivit declaraţiilor de ieri, dezideratul nu se va mai materializa, Gheorghe Flutur decretând că, în felul acesta, pe constructori îi va prinde anul 2015. „În trimestrul al patrulea, totdeauna au loc regularizări de fonduri, iar cine este mai harnic, poate lua banii de la cei care nu i-au putut cheltui. Cred că ne putem în cadra în situaţia aceasta, să mai aducem nişte fonduri la Suceava”, a subliniat şeful administraţiei judeţene. Reprezentaţii constructorilor au informat că, deja, un asemenea front de lucru este atacat la Şcheia, la intersecţia viitoarei rute de ocolire cu DN 17 şi că finanţarea necesară este de circa 7 milioane de lei. În acest sens, primarului de Şcheia, Vasile Andriciuc i s-a pus în vedere să zorească localnicii la adunatul recoltei, eliberarea terenului, precum şi la punere acestuia din urmă la dispoziţie, în vederea demarării primelor intervenţii. Gheorghe Flutur a asigurat că şcheienii în cauză vor fi despăgubiţi în cel mai scurt timp. Întrucât noua legea a exproprierilor şi despăgubirilor se află abia la Senat, Gheorghe Flutur a recomandat ca, până la aprobarea acesteia, să se lucreze pe reglementările încă în vigoare. Execuţia la prima rută ocolitoare a început anul trecut, constructorul fiind firma SCCF Group Colas Iaşi, iar beneficiarul Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR). Varianta de ocolire are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Şchiea - Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Valoarea proiectului este de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul cu 2 benzi va avea o lăţime de 7 metri şi va permite o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor vor fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Amenajate vor fi şi 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.

DN 17, prăbuşit la Ilişeşti, o ruşine pentru autorităţi

• Constructorii spun că deja au intervenit de 4 ori până acum, însă din cauză că alunecarea este activă, problemele nu vor înceta decât la construirea viitorului „viaduct îngropat”

Conducerea Consiliului Judeţean cere firmelor constructoare să repare provizoriu porţiunea de la Ilişeşti din DN 17, instabilă din cauza pânzei freatice ridicate şi a deplasărilor de teren.

Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, a atras atenţia că „în groapa de la Ilişeşti” îşi rup arcurile maşinile şi că un drumul de rang european şi naţional nu trebuie să arate mai rău decât unul comunal. Dl Flutur a avertizat că, venind iarna, pe porţiunea cu ricina nu se vor putea face deszăpeziri, iar tir-urile vor patina în pantă. „Trebuie să reparăm omeneşte acest drum, pentru că vine iarna şi mi-e teamă că în groapă vor patina tir-urile. Este totuşi un drum naţional şi nu unul comunal şi îmi este ruşine, deoarece este şi o legătură turistică pentru această zonă”, a pus în vedere preşedintele Consiliului Judeţean. Constructorii spun că deja au intervenit de 4 ori până acum, însă din cauză că alunecarea este activă, problemele nu vor înceta decât la construirea viitorului „viaduct îngropat”. De asemenea, cei de la SCCF Grup Colas au invocat în apărarea lor carenţele de proiectare, menţionând că au nu făcut altceva decât să „execute nişte soluţii tehnice”. Dl Flutur consideră că modul în care arată respectivul segment rutier se răsfrânge negativ şi asupra constructorilor. „Oamenii de rând nu înţeleg că există cu adevărat probleme, ci spun că a venit o firmă de la Iaşi care lucrat prost şi drumul fuge. În acest mod, vă faceţi o carte de vizită proastă”, a reliefat Gheorghe Flutur, adăugând că, dacă reparaţiile nu vor fi făcute, se va interveni cu lucrătorii de la societatea de Drumuri şi Poduri a Consiliului Judeţean.

Faţă de anul trecut, la Bursă,

Număr neaşteptat de mare de angajatori şi absolvenţi mai interesaţi de cât se crede

• Meserii pe toate gusturile, dar şi ...

Peste 70 de angajatori au venit, ieri, la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, organizată, de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. În contextul economic actual, directorul executiv Aurelia Focşa este plăcut surprinsă de acest lucru, mai ales că, în urmă cu un an, ofertanţii de job-uri au fost în număr de doar 31. „Sunt căutate diverse profesiuni şi meserii, începând de la absolvenţii de studii profesionale, medii şi până la cei cu studii universitare. Căutaţi sunt muncitori necalificaţi, tâmplari, sudori, prelucrători prin aşchiere sau muncitori în construcţii, în timp ce absolvenţii de studii superioare vor putea lucra ca economişti, ingineri în construcţii civile sau de drumuri şi poduri, precum şi ca inspector de asigurări ori consultant financiar”, spune dna Aurelia Focşa, adăugând că nu lipsesc ofertele din domeniul hotelier, service-ului auto şi construcţiilor de maşini.

• ... amatori de slujbe treziţi mai târziu

La deschiderea de la ora 10.00 a târgului de job-buri pentru absolvenţi prezenţa era una destul de mică, lipsa de participare fiind pusă pe seama orei relativ matinale pentru această categorie de tineri, obişnuită încă cu perioada de vacanţă. „Prezenţa ar trebui să fie una mare, având în vedere numărul mare de absolvenţi, până acum, în evidenţa noastră fiind circa 2000 de dosare de la absolvenţi aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi tot pe atâţia ar trebui să fie la standurile angajatorilor. Poate nu au venit la prima oră, însă noi îi aşteptăm şi suntem convinşi că vor răspunde aşteptărilor noastre”, a explicat Aurelia Foşca. Într-adevăr, numărul participanţilor avea să crească pe parcurs, proaspăt ieşiţii de pe băncile şcolii nedovedindu-se atât de dezinteresaţi pe cât s-ar fi putut credea.

• Tinerii sunt dispuşi la compromisuri

Iată ce ne-au declarat doi dintre ei: Camelia Coca: „Sunt absolvent de anul trecut al Facultăţi de Hidrotehnică de la Iaşi. M-ar interesa ceva pe domeniul meu, însă la standuri nu se găsesc asemenea locuri de muncă. Am mai lucrat înainte la o firmă, dar s-au făcut reduceri de personal şi am venit să văd ce oferte sunt. Aş putea să accept şi alte slujbe, dar depinde şi de ofertă – nu neapărat cea financiară – ci să fie ceva la care mă pricep”. Ionuţ Nechifor: „Am terminat anul acesta Facultatea de Geografie şi am venit să văd dacă găsesc ceva. Sunt slabe speranţe să pentru ceva în domeniul meu, pentru că nu am făcut pedagogia, ca să devin profesor. Acum m-am înscris la master, la de Turism şi Dezvoltare Regională, pentru că turism se mai face încă. Până un alta aş accepta o slujbă de agent de vânzări, agent de asigurări, ceva...”.

• Firmele sunt dispuse să îi lanseze pe începători

În ceea ce îi priveşte pe angajatori, la Star Mod Suceava căutare au confecţionerii textilişti şi liftierii. Reprezentanta firmei spune că este nevoie de personal calificat, atât tânăr, cât şi mai trecut de prima tinereţe, generaţia lucrătorilor cu stagii vechi apropiindu-se de pensionare. „Nu mai sunt unităţi şcolare care au specializări de confecţioneri textile, toate fiind desfiinţate, iar cei mai în vârstă merg la pensionare”, a precizat Cristina Percheschi. La societatea de asigurări ARDAF, la bătaie sunt scoase slujbele de agenţi de asigurare şi de inspector coordonator. Ambele se adresează absolvenţilor de studii medii, însă în cel de al doilea caz, candidatul trebuie să aibă ceva experienţă.

„Experienţa este un avantaj pentru oricine. Absolvenţii pot lucra, pentru început, ca agenţi de asigurări, această slujbă reprezentând un punct de plecare”, reliefează Narcisa Verciuc. Responsabilul RADAF crede că bursa locurilor de muncă este o modalitate facilă şi utilă de a dialoga cu oamenii, de fiecare dată, apărând şi rezultate.