Primăria Suceava cumpără halele şi birourile firmei de transport călători pe care Direcţia de Finanţe le-a executat în urmă cu 14 ani 

·        Cumpărătorul de atunci şi vânzătorul de acum este TASA Suceava, membră a Holding Atlasib, care ţine cu chirie, în fostele proprii spaţii, societatea de transport public local a municipiului Suceava.       

·        Deşi neoficial se vorbeşte despre circa 650.000 de euro, preţul la care se va efectua tranzacţia va fi stabilit la masa tratativelor, în vederea achiziţionării activelor în cauză fiind constituită o comisie de negociere.

Municipiul Suceava va achiziţiona clădirile-construcţii speciale proprietate a societăţii de Transporturi Auto SA şi scoase la vânzare de către firma suceveană. O hotărâre în acest sens a trecut de votul consilierilor locali municipali, în şedinţa ordinară de ieri, după ce la întrunirea din 31 ianuarie 2019, aleşii au aprobat o hotărâre de principiu în acest sens.  Demersurile survin adresei 82 din 8 ianuarie 2019, prin care societatea de transport public local (TPL) făcea cunoscută, Primăriei Suceava, oportunitatea cumpărării de la TASA, membră a Holding Atlasib, a activelor în care firma de transport călători a reşedinţei de judeţ îşi desfăşoară activitatea. La fel, printr-o  adresă din 15 ianuarie 2019, înregistrată la Primăria municipiului Suceava, societatea comercială Transporturi Auto anunţa menţinerea ofertei ferme de vânzare a imobilelor de pe strada „Traian Vuia” din reşedinţa de judeţ. În cauză ar fi, printre altele magazia de materiale, atelierul de fierărie-tâmplărie, modulul comercial, clădirea de garaje, clădirea de revizii troleibuze, staţia de spălare, rampa de metal, decantorul, rampa de revizie, clădirea administrativă, grupul sanitar, staţia de redresare şi platformele betonate. Preţul la care se efectua tranzacţia va fi stabilit la masa tratativelor, în vederea achiziţionării clădirilor în cauză fiind constituită o comisie de negociere. În componenţa acesteia intră 5 consilieri locali, respectiv Silviu Cristinel Creţu, Constantin Munteanu, Petru Marius Cernescu, inclusiv viceprimarii Lucian Harşovschi şi Marian Andronache. De asemenea, din structură fac parte Camelia Damian, director executiv al Direcţiei de Patrimoniu; Paul Iftimie, director executiv al Direcţiei al Direcţiei Contencios Administrativ, Juridică şi Administrativă; Niculai Frunzaru, director general al Direcţiei Generale Tehnice şi de Investiţii şi Ileana Amariei, şeful Serviciului „Autorizare activităţi comerciale”. Din informaţiile deja vehiculate, suma care s-ar face vânzarea-cumpărarea s-ar ridica la 650.000 de euro. De precizat este faptul că,  în 2005, Atlassib Sibiu, prin TASA Suceava, câştiga licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru vânzarea activelor TPS, al cărui actual continuator este TPL. Atunci, la mezat erau scoase clădirea administrativă şi garajele societăţii, cu o valoare care se ridica la 5,5 miliarde lei vechi, mai puţin terenul de sub acestea. Finanţele Publice organizau licitaţia în vederea recuperării unor debite totale de 46 miliarde lei vechi, pe care TPS le către bugetul consolidat la statului. Totuşi, în anii următori, în schimbul achitării unei chirii, TPL a folosit clădirile şi bunurile proprietate a TASA.  Primarul Ion Lungu susţine că, după efectuarea tranzacţiei şi sosirea în Suceava a autobuzelor electrice, fostele hale şi garaje vor fi destinate transportului metropolitan, care ar putea să fie înfiinţat în reşedinţa de judeţ, vechile mijloacele de transport urmând a efectua curse în localităţile din preajma Sucevei. Pe de altă parte, TPL va avea un nou sediu al „Diviziei electrice”,, acesta fiind în curs de amenajare pe o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi, pe imaşul din Burdujeni-sat, pe strada „Căpitan Andrei”. Existenţa unei noi amenajări de acest gen, pe un tren proprietate a municipiului Suceava, este o condiţie eliminatorie pentru accesarea finanţării europene în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, prin care capitala judeţului ar urma să obţină 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”. 

Taxa de parcare în subteran a fost redusă la jumătate 

·        În timp ce în Cluj  o oră de parcare este de 5 lei, iar în Bucureşti-de 10 lei, în Suceava, „în cursul zilei parcările subterane stau goale”, a declarat primarul Ion Lungu, consilierii hotărând perceperea unei taxe orare de  numai 1 leu.

·        Pe de altă parte, „în vederea stimulării parcării autovehiculelor în parcările subterane”, s-a decis ca abonamentul trimestrial să fie de 100 de lei, abonamentul semestrial-de 180 de lei, iar cel anual-de 350 de lei.

Consiliul Local Suceava a aprobat, în şedinţa ordinară a lunii martie, modificări ale Regulamentului de funcţionare a sistemului de autotaxare în parcările cu plată. Conform expunerii de motive la proiectul de hotărâre ajuns pe masa plenului deliberativului municipal, modificările survin „necesităţii stimulării parcării autovehiculelor în parcare subterană”, precum şi a păstrării străzii „Ştefan cel Mare”, „în zona Consiliului Judeţean, ca alee pietonală”. Drept urmare, în subteran taxa a fost redusă înjumătăţită. Astfel, dacă pentru parcările supraterane, taxa orară este de 2 lei pe oră, pentru cele subterane  este de 1 leu pe oră, autoxarea făcându-se prin emitere  de tichet de la sistemul de taxare echipat cu bariere. Pe de altă parte, aprobate au fost şi abonamentul trimestrial, semestrial şi cel anual pentru persoanele riverane. „Din păcate, de 1 an de zile, de când s-a terminat parcarea gratuită în subteran, conform proiectului european, am introdus taxa de 2 lei pe oră, în timp ce la Cluj, aceasta este de 5 lei, iar în Bucureşti de 10 lei. Cu toate acestea, în cursul zilei parcările subterane stau goale”, a reliefat primarul Ion Lungu. Conform hotărârii aleşilor locali suceveni, în parcările subterane, abonamentul trimestrial este de 100 de lei, de luni până vineri, între orele 16.00-8.00, precum şi pe toată durata zilelor de sâmbătă şi duminică. În aceleaşi condiţii, abonamentul semestrial este de 180 de lei, iar cel anual-de 350 de lei. Exceptate de la plata taxei de parcare sunt autoturismele instituţiilor publice, prin afişarea, în loc vizibil, a unui element de identificare specific instituţiei, eliberat de Primăria municipiului Suceava. Noile prevederi ale Regulamentului se aplică în parcările cu plată aflate de la Piaţa Centrală; Centrul Comercial „Bucovina”; Hotelul „Bucovina”; pe strada „Ştefan cel Mare”, între BNR şi Parcul Central; strada „Nicolae Bălcescu; strada Vasile Bumbac”; strada „Vasile Alecsandri”, vizavi de Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”; la Policlinica „Bethesda; pe Bulevardul „1 Mai”, în faţa Inspectoratului de Poliţie Judeţean; pe Bulevardul „George Enescu”, la „Dorna”, precum şi în parcările subterane din centrul municipiului.

Viitoarea zonă de agrement de pe malul râului Suceava a trecut de filtrul  Consiliului Local

·        Valoarea totală A investiţiei cu finanţare europeană este apreciată la 16,26 de milioane de lei, zona din amonte de podul de pe Calea Unirii fiind destinată amenajărilor pentru activităţi sportive, iar cea din avînd un „caracter de loisir”, respectiv de relaxare, odihnă în aer liber şi activităţi culturale.

Municipiul Suceava se asociază cu Administraţia Bazinală de Apă „Siret”, în vederea implementării Proiectului „Revitalizare spaţiu public urban”, respectiv la celui de înfiinţare a unei zone de agrement pe malul râului Suceava. Asocierea a fost votată de Consiliul Local Suceava, în şedinţa ordinară de ieri, o altă hotărâre vizând aprobarea documentaţiei şi a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii. Demersurile au loc pe fondul intenţiei municipiului reşedinţă de judeţ de a depune o cerere pentru finanţare nerambursabilă europeană în cadrul Axei prioritare 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Obiectivul principal al proiectului autorităţilor administraţiei publice locale sucevene îl constituie „reconversia şi refuncţionalizarea” unui teren degradat, în vederea „revitalizării” acestuia, reducerii poluării şi a promovării măsurilor de diminuare a zgomotului urban. În cauză este o suprafaţă de 15,5 hectare de teren de pe malul stâng al râului Suceava, care se întinde pe o lungime de 1 km, în amonte şi aval de podul care leagă centrul Sucevei de cartierul Burdujeni. Durata efectivă a desfăşurării lucrărilor este de 15 de luni, valoarea totală investiţiei fiind estimată la 16,26 de milioane de lei. Astfel, zona „A”, din amonte de podul de pe Calea Unirii, va fi destinată amenajărilor pentru activităţi sportive,  iar zona „B”, din aval, va avea un „caracter de loisir”, respectiv de relaxare, odihnă în aer liber şi activităţi culturale. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre privind asocierea cu proprietarul respectivei suprafeţe, în speţă cu Administraţia Bazinală de Apă „Siret”, „în vederea creării unor condiţii aliniate la standardele europene”, în Lunca Sucevei se vor face lucrări de nivelare, salubrizare, combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, cât şi de îmbunătăţire a calităţii solului. Printre altele, materializarea proiectului cu susţinere financiară nerambursabilă europeană ar consta în amenajarea de alei pietonale; piste pentru biciclete; sisteme de iluminat de tip spot, îngropate; sisteme de irigare subterană; sistem pentru acces wi-fi la internet, dar şi de spaţii pentru practicarea sportului în aer liber. De asemenea, se vor face plantări de arbori şi arbuşti, precum şi dotări cu mobilier urban. În zona „A” vor putea fi întâlnite platforma pentru aerobic (yoga) şi cea pentru fitness, spaţiul de joacă pentru copii, terenuri de tenis, volei şi badminton. Zona „B”, de evenimente, va include un spaţiu pentru organizarea de manifestări culturale şi artistice.  

„Zero pe linie”, oraşelor mari, pentru echilibrarea bugetelor locale

·         „În Suceava avem, totuşi, o situaţie cât de cât satisfăcătoare, întrucât mai sunt şi acele posibilităţi de finanţare din credit, dar există şi localităţi disperate”, susţine primarul Ion Lungu.

·        Formula fondurilor pentru echilibrare ar favoriza comunităţile mici, în special comunele, reşedinţa de judeţ urmând să nu primească mare lucru nici la repartizarea făcută direct prin votul aleşilor judeţeni.     

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, este dezamăgit de modul în care, în şedinţa Consiliului Judeţean, s-au repartizat, conform unei noi formule, fondurile prevăzute de la „centru” pentru echilibrarea bugetelor locale. Şeful administrativului din reşedinţa de judeţ este de părere că formula cu pricina avantajează comunităţile mici, iar drept urmare, pe această cale Suceava nu s-a ales cu vreun ban. „La oraşele mari şi municipiul Suceava s-a dat zero pe linie. Am spus-o şi altă dată, şi nu aş vrea să mă plâng, însă, în acest an, oraşelor mari li s-au luat bani, nu li s-au dat. Sigur, formula de calcul a avantajat mai mult, comunităţile mai mici, în special comunele. Nu comentez, dar era bine să se dea şi la oraşele mari. În Suceava avem, totuşi, o situaţie cât de cât satisfăcătoare, întrucât sunt şi acele posibilităţi de finanţare din credit, dar există şi localităţi disperate”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Pe de altă parte, edilul-şef nu se bazează nici pe suma de care urbea reşedinţă ar avea parte în urma distribuirii cotei lăsată înspre repartizare deliberativului judeţean, potrivit  aceloraşi prevederi legale. „Nu îmi fac iluzii că din cele 27 de milioane de lei pe care le împarte direct Consiliul Judeţean o să primim foarte mulţi bani. Dacă suma se împarte la 114 localităţi, revine, în medie, câte 200.000 de lei, fiecăreia, iar la mărimea bugetul municipiului Suceava aceasta nu înseamnă mare lucru”, a explicat edilul-şef. Potrivit lui Lungu, deşi s-a dorit şi căutat scurtarea unor etape intermediare, proiectul bugetului municipiului Suceava pentru anul 2019 nu va putea intra în dezbateri mai devreme de 4 aprilie. „Rămâne ca aprobarea bugetului municipiului să se facă pe data de 4 aprilie. Noi aşteptam o ordonanţă de urgenţă care să modifice acea perioadă obligatorie de dezbateri publice de 15 zile, conform legii. În caz contrar, exista riscul contestării şi de anulare a aprobării bugetului, pe motiv de procedură necorespunzătoare”, a conchis Ion Lungu, primarul Sucevei.

Iluminatul public sucevean  este scos la mezat

·        „Sper să avem un operator bun, care să gestioneze aşa cum trebuie, pe latura tehnică, acest sistem performant din Suceava”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că acesta este pus la dispoziţie după ce a fost modernizat în întregime.  

·        Achiziţionarea sistemului de iluminat public de la E.on Moldova, contra a 100.000 de euro, a fost aprobată de Consiliul Local în 2008, Suceava fiind deschizător de drumuri, din acest punct de vedere.

Primăria municipiului Suceava va organiza licitaţie publică pentru delegarea gestiunii sistemului de iluminat public, măsura survenind unei  adese a Camerei de Conturi Suceava, care atenţiona asupra necesităţii acestui demers. Un proiect de hotărâre în acest sens se află pe masa Consiliului Local în şedinţa ordinară de astăzi, aprobate fiind strategia pentru iluminatul public, regulamentul de funcţionare a serviciului şi studiul de oportunitate, urmând ca într-o întrunire următoare să fie aprobat şi caietul de sarcini pentru licitaţie. Acelaşi proiect a fost şi pe ordinea de zi a şedinţei din luna trecută a deliberativului municipal, însă a fost retras, pe motiv că trebuia obţinut avizul Autorităţi Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC).   „Au fost în control cei de la ANRSC şi Curtea de Conturi, care au sesizat că nu avem DE dat în gestiune iluminatul public. Am avut o justificare - pe care au şi înţeles-o -, anume ceea că până acum sistemul a fost în modernizare. Astăzi, iluminatul public în municipiul Suceava este modernizat în proporţie de sută la sută prin cele două proiecte, respectiv cel european, în primă fază, privind axul principal, cât şi prin cel elveţian, în restul oraşului”, a spus Lungu. Perioada pentru ca se face delegarea srvciuli de iluminat public este de 10 ani, câştigătorul competiţiei urmând a achita o redevenţă anuală care se va constitui în venit al bugetului local. „În perioada cea mai scurtă de timp vom avea - sper eu - un operator pentru iluminatul public. Din calcule a reieşit o perioadă de 10 ani de zile, noul operator având la dispoziţie un sistem modernizat. Şi, aici trebuie să menţionez, că am fost inspiraţi atunci când am achiziţionat sistemul de iluminat public, pentru că este o mare problemă să faci această delegare de gestiune, dacă infrastructura nu este a Primăriei. Sper să avem un operator bun, care să gestioneze aşa cum trebuie, din punct de vedere tehnic, acest sistem performant din Suceava”, a explicat Ion Lungu, edilul-şef al Sucevei.           

Proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”, finanţat din fonduri elveţiene, a constat în modernizarea sistemului din întreg oraşul, exceptând pe cel de pe artera principală, care fost reabilitat în anii anteriori, cu finanţarea europeană. În cadrul noului proiect, cu o valoare contractată este de 13,19 de milioane de lei, s-au executat, printre altele, lucrări de montarea a 3.843 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED şi în achiziţionarea şi montarea sistemului de telegestiune. Consiliul Local al municipiului Suceava, prin Hotărârea nr. 278/20.11.2008, a aprobat achiziţionarea sistemului de iluminat public de la E.on Moldova, contra a circa 100.000 de euro. În intervalul 18 iunie 2010-28 februarie 2012, Primăria municipiului Suceava a implementat proiectul „Modernizarea iluminatului public pe artera principală a municipiului Suceava”. Proiectul a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1-Srijnirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli de urbani de creştere”, Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul „Poli de dezvoltare urbană”. Valoarea proiectului s-a ridicat la 12,23 de milioane de lei, sumă din care 9,14 milioane de lei reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă.

Portofoliu de proiecte de peste 52 de milioane de euro, la Primăria municipiului Suceava 

·        „Mă bucur că lucrurile încep să se dezlege, pentru că mâine-poimâine suntem în 2020, şi nu am ajuns să implementăm aceste proiecte. Sigur, va mai fi o perioadă de prelungire, însă noi încercăm să ne facem datoria”, a declarat primarul Ion Lungu., menţionând că partea de participare a  municipiului este de 2,13 milioane de euro, bani asiguraţi din venituri proprii.

Primăria municipiului Suceava are, pentru exerciţiul financiar european 2014-2020, un consistent portofoliu de proiecte. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, care a iterat că, valoarea proiectelor, aflate în diferite faze, s-ar ridica la 52,18 milioane de euro. „Lucrurile intră într-o linie dreaptă cu proiectele europene, prima licitaţie publică - cu clauză suspensivă, deoarece bugetul nu este aprobat - va avea loc pe 10 aprilie 2019, pentru Centrul multifuncţional din Iţcani. Suntem, de asemenea, pregătiţi pentru gcel rădiniţa din Burudjeni-sat, iar între timp au venit încă două aprobări pentru proiecte care au trecut de faza de eligibilitate, cel privind modernizarea pentru învăţământ dual a clădirilor de la Colegiul Tehnic Alimentar şi privind ” a spus Lungu. Conform edilului-şef sucevean, efectiv se poate vorbi despre 13 proiecte cu finanţare nerambursabilă, dintre care 11 aferente Axei nr. 4 „Dezvoltare durabilă” a Programului  Operaţional Regional (POR) 2014-2020. În cauză sunt „Sistem integrat de transport public ecologic”, cu achiziţionarea a 40 de autobuze electrice, „Implementarea sistemului de management al traficului”, şi „Achiziţia de mijloace de transport public”, respectiv de dotare cu încă 15 autobuze electrice, acestea fiind depuse în cadrul Axei 4.1. În ceea ce priveşte Axa 4.2. „Reconversie şi reconstrucţie a terenurilor degradate”, autorităţile administraţiei public locale enumără Amenajarea zonei de a agrement de pe malul râului Suceava; Amenajarea unei zone de agrement în Parcul Şipote; „Centrul multifuncţional Arta” din Iţcani şi „Reabilitarea de spaţii publice în cartiere cu comunităţi defavorizate”, respectiv a stadionului Iţcani. Tot în cadrul acestei axe, în domeniul educaţiei sunt evidenţiate construirea unei grădiniţe în cartierul Burdujeni-sat, a unei unităţi de învăţământ preşcolar în centrul Sucevei, precum şi a altei grădiniţe în cartierul Iţcani, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Amintite sunt şi proiectele de la Colegiul Tehnic „Petru Muşat” şi Colegiul Tehnic Alimentar, pentru învăţământul dual. La urmă a fost lăsat proiectul de „Creştere a eficienţei energetice” a clădirii Primăriei municipiului Suceava, cât şi proiectul „Administraţie eficientă pentru toţi”, în cadrul POCA 2014-2020. Primarul a ţinut să menţioneze faptul că încă două proiecte cu finanţare nerambursabilă elveţiană sunt încă în curs de implementare, respectiv cele de modernizare a iluminatului public şi de dotare cu microbuze electrice. „Fie că sunt la implementare-finalizare, cum sunt cele cu fonduri elveţiene, fie că se află în faze de proiectare, aprobare sau de licitaţie, valoarea totală a proiectelor cu fonduri elveţiene şi fonduri europene se ridică la 60,9 milioane de euro. Mă bucur că lucrurile încep să se dezlege, pentru că mâine-poimâine  este 2020, şi nu am ajuns să implementăm aceste proiecte. Sigur, va mai fi o perioadă de prelungire, însă noi încercăm să ne facem datoria ”, a declarat Ion Lungu, primarul Suceava, menţionând că partea de participare a  municipiului este de 2,13 milioane de euro, bani asiguraţi din venituri proprii.

Din 2005,

Rate de 36 de milioane de euro şi dobânzi de 59 de milioane de euro, plătite la creditul „Suceava-Utilităţi şi mediu” 

·        Prin Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, 61 de primării sucevene şi Consiliul Judeţean au luat un credit de 86,3 milioane de euro, iar acum nu mai au resurse să îl ramburseze.

·        „Situaţia este foarte gravă, pentru că 61 de primării sunt blocate şi condamnate să nu se mai dezvolte în următorii ani din cauza acestei găuri negre”, atrage atenţia Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

Creditul contractat în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” continuă să pună în dificultate Consiliului Judeţean şi unităţile administrativ-teritoriale asociate. Potrivit unei informări a executivului judeţean, până la sfârşitul anului 2018 primăriile prinse în proiect au rambursat 17 rate de capital, soldul creditului fiind de 50,51 de milioane de euro. Conform aceloraşi date, în perioada 2005-2018 către creditor s-a plătit o sumă de 94,83 de milioane de euro. În acest total, 35,78 de milioane de euro reprezintă rate a câte 2,10 milioane de euro fiecare, la care se adaugă suma dobânzilor onorate, în valoare de 59,04 milioane de euro . Consiliul Judeţean Suceava administrează, în baza împuternicirilor date de 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, împrumutul extern în valoare de 86,3 milioane de euro, contractat de la Deustche Bank AG Londra, transferat la Erste Group Bank Viena, în vederea  realizării obiectivelor de investiţii aferente Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. De menţionat este faptul că, încă din 2016, Consiliul Judeţean Suceava a făcut demersuri pentru  transferarea către Ministerul Finanţelor Publice a părţii neachitate din creditul aferent Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Având în vedere că unităţile administrativ-teritoriale nu au posibilităţi pentru plata obligaţiilor aferente creditului, s-au făcut demersurile necesare către Ministerul Finanţelor Publice, pentru preluarea la datoria publică a creditului de rambursat”, se arată în informarea CJ. În sedinţa ordinară a Consiliului Judeţean de la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Gheorghe Flutur a atras atenţia asupra problemelor întâmpinate de primarii în cauză, făcând apel să se „strângă  rândurile” şi să se ceară factorilor responsabili „să facă plata, pentru că, în ultimul timp, nu au dat niciun ban”. „Eu cred că trebuie să facem mai mult lobby şi să găsim soluţii de rezolvare a problemei. Situaţia este foarte gravă, pentru că 61 de primării sunt blocate şi condamnate să nu se mai dezvolte în următorii ani din cauza acestei găuri negre”, a punctat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.  De menţionat este faptul că, la finele anului 2017, Daniel Cadariu, senator PNL de Suceava, depunea un proiect de Lege privind preluarea, alcea dată, la datoria publică a sumei de 17,26 milioane de euro, parte din împrumutul extern contractat, cu garanția statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de către Consiliul Județean Suceava, în asociere cu  61 unități administrativ-teritoriale din județul Suceava, de la Deutsche Bank AG Londra, pentru finanțarea Programului „Utilități şi mediu la standarde europene în județul Suceava”.

Aeroportul Suceava cere sprijin financiar de la Consiliul Judeţean

·        Din bugetul judeţului, compensaţii financiare au fost acordate până la atingerea unui trafic de 200.000 de pasageri, acum regia suceveană solicitând susţinere pentru activităţile neeconomice.

·        Deoarece se risca intrarea sub incidenţa ajutorul de stat, s-a cerut punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, care a apreciat că activităţile care vor beneficia de finanaţre nu au „caracter economic (...), cu excepţia  celor aferente zborurilor”.

Pentru a-şi putea desfăşura activitatea specifică, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava cere, printr-o adresă ajunsă la Consiliul Judeţean, „asigurarea finanţării, din bugetul propriu al judeţului Suceava, a activităţilor de natură neeconomică”. În baza unei hotărâri din 2011 a deliberativului judeţean, modificată în 2016, cât şi în schimbul acordării anuale de compensaţii financiare din bugetul judeţului, Regia a fost obligată să presteze un serviciu public de interes general. Deoarece această obligaţie a fost instituită până în anul următor celui în care traficul pe Aeroport depăşeşte, în două exerciţii financiare anterioare, o medie anuală de 200.000 de călători, serviciul amintit a încetat pe 1 ianuarie 2019. Un proiect de hotărâre este supus aprobării în şedinţa ordinară din acest lună a deliberativului şi întrucât se risca intrarea sub incidenţa legislaţiei privind ajutorul de stat, autorităţile administraţiei publice judeţene au cerut un punct de vedere al Consiliului Concurenţei, „Din cauză că alocarea de fonduri propusă este destinată unei entităţi angajată într-o activitate economică, acest fapt putând avea impact anticoncurenţial, înainte de dezbatere şi aprobare, s-a impus solicitarea unui punct de vedere al Consiliului Concurenţei”,  se arată în expunerea de motive de la proiectul de hotărâre, în care se subliniază că  respectiva structură ar fi avut un punct de vedere favorabil.  În cadrul Regiei Autonome  Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava, în categoria activităţilor neeconomice sunt cuprinse, fără a intra sub incidenţa ajutorului de stat, asigurarea controlului, siguranţei şi securităţii pasagerilor şi ale bagajelor, care sunt desfăşurate de structurile abilitate ale statului, dar în cazul cărora trebuie puse la dispoziţie spaţii şi dotări adecvate funcţionării corespunzătoare a acestora. De asemenea, în cauză sunt activităţile de stingere a incendiilor şi de intervenţii în situaţii de urgenţă, respectiv cele de căutare, salvare şi asistenţă medicală. Modalitatea de finanţare propusă vizează transferarea lunară de fonduri, în baza documentelor justificative, pentru cheltuielile efectuate în luna precedentă. „Analizând prevederile proiectului de hotărâre de Consiliu Judeţean, apreciem activităţile enumerate se regăsesc între cele considerate ca neavând caracter economic (...), cu excepţia  celor care aferente zborurilor (...)”, se punctează în răspunsul Consiliului Concurenţei. 

A apărut Ediţia 2018 a Anuarului statistic al judeţului Suceava

·        Parcurgând cele 21 de capitole, utilizatorii pot accesa informaţii interesante şi utile privind evoluţia judeţului în perioada 2011-2017.

Ediţia pe anul 2018 a Anuarului statistic al judeţului Suceava este la dispoziţia celor interesaţi, anunţă Mihaela Ungureanu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică, potrivit căreia este vorba despre publicaţia de bază care completează cu cele mai recente date statistice vechea ediţie, oferind utilizatorilor, într-o manieră coerentă şi organizată, date economico-sociale pertinente care caracterizează evoluţia judeţului în perioada 2011-2017. Pe parcursul celor 21 de capitole, utilizatorii pot accesa informaţii privind locul judeţului Suceava în economia naţională, dar şi la geografie; meteorologie şi mediul înconjurător; populaţie, piaţa forţei de muncă, veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei; locuinţe şi utilităţi publice, agricultură şi silvicultură, protecţie şi asigurări sociale; asistenţă socială; sănătate; educaţie; cultură şi sport; preţuri; conturi naţionale; cercetare-dezvoltare şi inovare; activitatea întreprinderii; transporturi; comerţ internaţional; turism; finanţe şi justiţie. Conform şefei DJS, în vederea corectei înţelegeri şi interpretări a datelor, fiecare capitol este precedat de precizări metodologice, iar în limita existenţei datelor statistice, urmărită îmbogăţirea şi diversificarea acestora la nivel de municipii, oraşe şi comune. „Apariţia acestei publicaţii ne oferă prilejul de a adresa mulţumirile noastre administraţiei publice locale şi centrale, instituţiilor publice şi agenţilor economici din judeţ, fără a căror disponibilitate şi manieră responsabilă de a răspunde la cercetările statistice nu ar fi fost posibilă editarea Anuarului,” a spus directorul executiv Mihaela Ungureanu, precizând că Anuarul poate fi achiziţionat la preţul de 50 de lei, de la sediul Direcţiei  Judeţene de Statistică din Suceava.

Criza deşeurilor menajere din judeţul Suceava intră în prelungiri

·        Interesată, în dobândirea calităţii de operator, Diasil Service cere revocarea hotărârii Consiliului Judeţean privind negocierea directă a operării depozitului de la Moara, susţinând că prin neinvitarea mai multor firme, urmărită ar fi fost crearea unui „avantaj evident asocierii Florconsctruct-Fritehnic-Ritmic Com”.

·        „S-ar fi creat o cale spre noi contestaţii şi, într-o astfel de ipoteză, nu s-ar mai fi putut începe operarea de urgenţă a CMID Moara, ajungându-se din nou în blocaj în privinţa operării”, susţin juriştii CJ, accentuând că hotărârea urmărea să „deblocheze o situaţie critică la nivel judeţean.   

·        Judeţul Suceava se confruntă cu o criză în gestionarea gunoiului menajer, neputând utiliza infrastructura creată prin SMID şi riscând periclitarea eligibilităţii cheltuielilor deja efectuate, funcţionalitatea şi intrarea în uz a obiectivelor finanţate din fonduri europene.

Diasil Service Suceava a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 29 din 28 februarie 2019 privind aprobarea unei soluţii temporare de delegare a a operării activităţii de administrare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Moara, delegare limitată până la finalizarea procedurii competitive. Autorul plângerii prealabile cere revocarea hotărârii deliberativului judeţean şi, de asemenea, transmiterea invitaţiei de participare la procedura negocierii directe fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi către Diasil Service. Firma suceveană de salubritate îşi susţine demersul făcând apel la prevederi legale în domeniu, conform cărora, în cazul acestei din urmă proceduri, anunţul de participare se transmite „către mai mulţi operatori economici, ori de câte ori este posibil”, accentuând că din hotărârea Consiliului Judeţean, cât şi din documentaţia aferentă, „nu reiese care este motivul pentru care nu s-a transmis invitaţii mai multor operatori economici”. Diasil Service consideră că nu au fost respectate principiile nediscriminării, tratamentului egal şi proporţionalităţi care guvernează achiziţiile publice şi nici cel a eficienţei în cheltuirea fondurilor publice. Astfel, urmărită ar fi fost crearea unui „avantaj evident asocierii Florconsctruct-Fritehnic-Ritmic Com”, anulându-se „parcurgerea unei negocieri reale, în condiţii de concurenţă, pentru obţinerea uni tarif cât mai mic, cu consecinţa unei eficienţe reale în ceea ce priveşte cheltuirea banului public”. „Dorind să dea o aparenţă de legalitate hotărârii adoptate (...), Consiliul Judeţean consideră că operatorul economic desemnat câştigător în procedura de atribuire iniţială cu anunţul de participare nr. 2.897  din 17 mai 2017 ar fi  cel mai îndreptăţit să participe la procedura de negociere, însă acest aspect este nelegal”, se arată în plângerea prealabilă a Diasil Service. Pe lângă alte motive de nelegalitate, plângerea invocă faptul că desemnarea drept câştigător a asocierii Florconsctruct-Fritehnic-Ritmic Com este contestată, un contract cu această asociere neputând fi încheiat decât „după comunicarea deciziei Consiliului Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut”. Totodată, se susţine că existenţa unor contestaţii, „nu reprezintă evenimentul imprevizibil”, de care s-a prevalat Consiliul Judeţean, „situaţia în care s-a ajuns fiind imputabilă autorităţilor contractante judeţene, determinată de întârzierile în ceea ce priveşte finalizarea procedurii licitaţiei deschise şi de nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice”. În final, Diasil Service se arată interesată în dobândirea calităţii de operator pentru depozitul ecologic de deşeuri din comuna Moara, „interes concretizat prin depunerea unei oferte în cadrul procedurii de atribuire prin licitaţie deschisă”, solicitarea de participare la negocieri fiind întemeiată şi pe „capacitatea tehnico-economică de presta serviciile care fac obiectul negocierii”, mizând şi pe „experienţa similar, prin faptul că deţine aceeaşi calitate şi pentru depozitul ecologic de deşeuri din localitatea Săuceni, judeţul Botoşani”.    

·        Anual, sunt generate 150.000 de tone de deşeuri, depozitate pe „un spaţiu temporar de stocare” al Diasil Service, acesta dând deja pe alături, deoarece are capacitatea iniţială depăşită.

De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Suceava reliefează că emiterea Hotărârii Consiliului nr. 29 din 28 februarie 2019 privind aprobarea unei soluţii temporare de delegare a operării de delegare a operării activităţii de administrare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Moara survine „situaţiei de criză în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor în judeţul Suceava, constatată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă”, cât şi Memorandumului Ministerului Fondurilor Europene referitor la „aprobarea soluţiilor temporare privind delegarea serviciilor de operare a infrastructurii pentru proiectele finanţate din fonduri europene, în domeniul deşeurilor, astfel încât eligibilitatea cheltuielilor deja efectuate să nu fie periclitată şi care să asigure funcţionalitatea şi intrarea în uz a proiectelor”.  Drept urmare, s-a considerat că soluţia temporară a delegării către un operator privat, până la finalizarea procedurii de atribuire, este „cea mai rapidă soluţie care putea fi adoptată şi care era justificată din punct de vedere al urgenţei şi putea fi realizată doar dacă a fost demarată o procedură de achiziţie publică”. Potrivit juriştilor Consiliului Judeţean, revocarea HCJ nr. 29 din 28 februarie 2019 nu se justifică, în sprijin fiind invocate legislaţia privind achiziţiile publice, conform cărora „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Aceasta  din urmă este „o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată, nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă sau alta unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante”. „Situaţia de urgenţă nu permitea posibilitatea transmiterii invitaţiei către mai mulţi operatori economici, astfel cum se pretinde, tocmai pentru că s-ar fi creat o cale spre noi contestaţii şi, într-o astfel de ipoteză, nu s-ar mai fi putut începe operarea de urgenţă a CMID Moara, ajungându-se din nou în blocaj în privinţa operării”, se punctează în susţinerea Consiliului Judeţean, subliniindu-se că, prin hotărârea adoptată, s-a încercat să se „deblocheze o situaţie critică la nivel judeţean, prin depozitarea în condiţii corespunzătoare şi legale a deşeurilor”. Anual, în judeţul Suceava sunt generate 150.000 de tone de deşeuri, gestionarea necorespuzătoare având impact prin „poluare directă a solului, cauzată de depozitarea necontrolată, prin impurificarea apelor subterane, apariţia de terenuri degradate, ca urmare a abandonării deşeurilor, sau prin producerea unor emisii gazoase de fermentare”.  La această dată, după sortare, cantitatea reziduală de deşeuri este depozitată pe „un spaţiu temporar de stocare” administrat de Diasil Service şi  care a depăşit capacitatea iniţială. La licitaţia demarată în mai 2017 au fost depuse 6 oferte, procedura nefiind finalizată, deoarece câştigătorul desemnat este contestat de către ceilalţi participanţi, atât la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), cât şi în instanţă. Conform expuneri de motive la HCJ din 28 februarie,  „judeţul Suceava se confruntă cu o situaţie de criză în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, neputând utiliza infrastructura creată prin Proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”. Printr-o adresă din 15 februarie, Ministerul Fondurilor Europene a transmis, Consiliului Judeţean, Memorandumul referitor la aprobarea soluţiilor temporare privind delegarea serviciilor de operare a infrastructurii pentru proiectele finanţate din fonduri europene, în domeniul deşeurilor, „astfel încât eligibilitatea cheltuielilor deja efectuate să nu fie periclitată, şi care să asigure funcţionalitate şi intrarea în uz a proiectelor”.  Din cele trei soluţii identificate la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru investiţia de la Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) Moara aplicabilă este delegarea temporară a operării, neviabile fiind considerate construirea unei facilităţi temporare de depozitare, cât şi operarea temporară prin intermediul unui operatori propriu al Consiliului Judeţean.

Salariile şi drepturile aferente, aproape jumătate din cheltuielile primăriilor din judeţul Suceava 

·        Tendinţa este una de asigurare a funcţionării, prin efectuarea de cheltuieli cu personalul, bunurile şi serviciile, şi mai puţin a celor cu investiţiile pentru dezvoltare, constată Camera de Conturi Suceava. 

Volumul total al plăţilor efectuate din resursele bugetului centralizat la nivelul judeţului Suceava a fost, în 2017, de 1.699,985 de milioane de lei, ceea ce reprezintă un grad de 76,7% de realizare a execuţiei bugetare a cheltuielilor, unul inferior execuţiei aferente anului 2016, când indicatorul în cauză a avut nivelul de 81,2%. Aşa reliefează Raportul privind finanţele publice locale ale Camerei de Conturi Suceava, conform căruia repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe anul 2017 evidenţiază orientarea acestora înspre activitatea de funcţionare. Din analiza structurii plăţilor efectuate în anul la care facem referire, rezultă că ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de personal, respectiv 46,4%, acestea devansând ponderile celorlalte categorii de plăţi. Astfel, cheltuielile pentru bunuri şi servicii au deţinut 16,8% din total, iar cheltuielile de capital s-au „remarcat” cu 12,1% din volumul total al plăţilor bugetare.  Potrivit Camerei de Conturi, în evoluţia şi structura cheltuielilor, o tendinţă „orientată cu precădere spre asigurarea condiţiilor de funcţionare a autorităţilor administraţiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal şi a celor pentru bunuri şi servicii, şi mai puţin pentru investiţii destinate dezvoltării comunităţilor locale”. Aşa se face că, în anul 2017, din totalul plăţilor făcute, 83,1% au fost cheltuieli care asigură funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale, în timp ce cheltuielile aferente secţiunii de dezvoltare s-au evidenţiat cu doar 16,9% din totalul execuţiei bugetare. Comparativ cu prevederile bugetare anuale definitive, la limita superioară de realizare este reliefată utilizarea aproape integrală a fondurilor publice la cheltuielilor de personal, adică una de 98,1%, a cheltuielilor cu operaţiunile financiarele-93,2%, cât şi a celor cu asistenţa socială-92,8%.

În 2018,

Bugetele locale sucevene au fost păgubite cu 6,8 milioane de lei

·        Potrivit Camerei de Conturi, peste 6,7 de milioane de lei reprezintă prejudiciul efectiv, iar 70.000 de lei sunt foloase necuvenite, recuperată operativ fiind suma de 408.000 de lei.

Urmare a acţiunilor de control şi audit desfăşurate în 2018, Camera de Conturi Suceava a depistat că valoarea estimată a abaterilor de la legalitate şi regularitate, consemnată în actele întocmite, este de 252,483 de milioane de lei. Potrivit Raportului privind finanţele publice locale, auditările au condus la venituri suplimentare cuvenite bugetelor locale însumând 11,055 de milioane de lei, dintre care debite de 10.318 de lei şi accesorii de 737.000 de lei, încasate operativ fiind 415.000 de lei. Controlorii au constat că bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost păgubite cu 6,805 de milioane de lei, suma de 6,735 de milioane de lei fiind prejudiciul efectiv, 70.000 de lei reprezentând foloase necuvenite, recuperate operativ fiind 408.000 de lei. În cele din urmă, abaterile de la legalitate şi regularitate, cu impact asupra realităţii şi acurateţei situaţiilor financiare, precum şi a administrării şi gestionării patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale au fost estimate, de către Camera de Conturi, la o valoare de 587,816 de milioane de lei. Pentru realizarea acţiunilor de audit financiar, de conformitate şi audit al performanţei, efectuate în anul 2018, Camera de Conturi Suceava a supus verificării 119 entităţi publice de interes local, inclusiv ordonatori terţiari de credite finanţaţi din bugetul local, reprezentând 31,9% din totalul de 373 entităţi existente în aria de competenţă a structurii sucevene. Ponderea entităţilor verificate în totalul celor existente la nivelul judeţului Suceava este de 31,9%, respectiv de 38,3% din ordonatorii principali de credite; 29,1% din ordonatorii terţiari de credite de subordonare locală şi 44,4% din societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar al unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit Metodologiei de elaborare, modificare şi monitorizare a realizării programului de activitate al Curţii de Conturi, în acţiuni de verificare trebuie cuprinşi toţi ordonatorii principali de credite, cel puţin odată la 3 ani.

De pe 1 aprilie,

Inspectorii sanitari încep controalele specifice Sărbătorilor pascale

·        Verificate, sub aspectul siguranţei alimentare, vor fi unităţile de alimentaţie publică care organizează mese festive.  

De pe 1 aprilie, Serviciul „Control în Sănătate” al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava declanşează, în unităţile de alimentaţie publică, seria controalelor specifice Sărbătorilor pascale. Potrivit directorului executiv dr. Liliana Ioana Grădinariu, cu ocazia acţiunilor tematice, în unităţile care organizează mese festive verificate vor fi aspecte care ţin de condiţiile de alimentare şi distribuire a apei potabile curente, rece şi calde; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide; asigurarea circuitelor funcţionale de recepţionare, depozitare, păstrare şi pregătire a alimentelor; funcţionarea instalaţiilor frigorifice; dotarea cu materiale specifice întreţinerii corespunzătoare a igienei, controlată fiind şi existenţa sistemelor de protecţie împotriva insectelor şi a rozătoarelor. De asemenea, supuse verificării vor fi condiţiile de amenajare, dotare şi întreţinere a anexelor social-sanitare, respectiv a vestiarelor, cabinelor pentru duş, chiuvetelor pentru personal şi clienţi, boxelor pentru reziduuri, dar şi condiţiile de amenajare, dotare şi întreţinere a spaţiilor destinate păstrării echipamentului sanitar de protecţie alimentelor, echipamentului de lucru şi a îmbrăcămintei individuale a personalului.  Conform unei informări prezentate în şedinţa Colegiului prefectural  de ieri, în ceea ce priveşte normele generale impuse unităţilor cu profil alimentar, controalele vor urmări modul de respectare a prevederilor legale privind aprovizionarea cu apă potabilă curentă, rece şi caldă, efectuarea controlului medical periodic şi absolvirea de către personal a cursurilor de igienă. Nu în cele din urmă, acţiunile de control  se vor opri şi asupra condiţiilor de efectuare a dezinsecţiei şi deratizării, precum şi a coletării deşeurilor solide şi evacuării ritmice a acestora.

Daniel Drăgoi, şeful Sistemului de Gospodărie a Apelor ,

„Este necesară o mai bună asigurare a colectării, canalizării şi epurării apelor uzate”

·        De Ziua mondială a  apei, şcolarii şi preşcolarii din Suceava au vizitat Barajul de la Mihoveni şi Laboratorul pentru calitatea apelor, iar la sediul SGA a fost organizată o expoziţie tematică de pictură a micilor artişti. 

·        „Ne dorim să sensibilizăm utilizatorii de apă şi cetăţenii, în general, ca beneficiari ai acestei resurse, asupra necesităţii protejării apei”, a precizat directorul executiv al SGA. 

În perioada 20-21 martie, Sistemul de Gospodărire a Apei Suceava a marcat Ziua mondială a apelor, prin desfăşurarea de activităţi educative de conştientizare a importanţei pe care o are apa în viaţa oamenilor. Astfel, informează directorul executiv Daniel Drăgoi, reprezentanţii SGA au organizat, cu elevii clasei a III-a E ai Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” Suceava, o vizită la Barajul mobil Mihoveni, scopul fiind acela de a „prezenta tinerei generaţii activitatea pe care o efectuează lucrătorii din domeniul gospodăririi apelor”, dar şi infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Suceava. Cu acelaşi prilej, preşcolari ai Grădiniţei cu Program Normal „Maria Montessori” din Suceava, ce ai Grădiniţei cu Program Prelungit “Gulliver”, cât şi elevii clasei pregătitoare ai Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” Suceava au vizitat Laboratorul de calitate a apei din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor, asistând la analize fizico-chimice demonstrative pe probe de apă, „pentru a se evidenţia rolul apei de calitate pentru sănătatea mediului înconjurător”. Totodată, cunoştinţele pe care şcolarii şi preşcolarii le au despre apă au fost transpuse prin pictură, iar lucrările au fost expuse la sediul SGA Suceava. „Prin aportul nostru ne dorim să sensibilizăm utilizatorii de apă şi cetăţenii, în general, ca beneficiari ai acestei resurse, asupra necesităţii protejării ei”, a subliniat Daniel Drăgoi, director executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor.  Ziua de 22 martie a fost declarată „Ziua mondială a apei” în anul 1992, cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro. Tema pentru anul 2019 este „Apă pentru toţi. Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, aceasta propunându-şi să atragă atenţia asupra faptului că, în prezent, miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă sigură în case, şcoli sau la locul de muncă, luptându-se să supravieţuiască şi să facă faţă nevoilor zilnice. „Societatea modernă în care trăim este datoare să se mobilizeze pentru a face faţă numeroaselor provocări, dintre care cele mai serioase privesc calitatea şi cantitatea resurselor de apă. De asemenea, în vederea protejării apei şi a sănătăţii publice, este necesară mai buna asigurare a colectării, canalizării şi epurării apelor uzate provenite din aglomerările umane”, a mai subliniat Daniel Drăgoi. 

Zonă nouă de agrement pe malul Sucevei, în dreptul Bazarului şi al Iulius Mall 

·        Lucrările care vor costa 3,3 milioane de euro, se vor desfăşura pe durata a  22 de luni, vizând amenajarea a unei părţi cu destinaţie sportivă, iar a celeilalte pentru promenadă şi manifestări cultural-artistice.

·        La această dată, zonele de din amonte şi aval de podul de legătură între Suceava şi Burdujeni arată dezolant, cursul de apă nefiind dragat şi sistematizat, iar pe malurile râului, pline de bălării, de obicei pasc oile. 

·        Prin proiect nu se vor putea monta dale de beton pe diguri, însă, edilul şef spune că se vor face acţiuni de curăţare, dar şi intervenţii la CN „Apele Române”, în vederea consolidării malurilor. 

O nouă zonă de agrement ar putea fi amenajată pe malul stâng al râului Suceava, Primăria municipiului Suceava încercând să obţină, în acest sens, finanţare europeană nerambrusabilă în cadrul Axei 2.4 a) „Revitalizarea spaţiilor publice urbane” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020. Pntru materializarea intenţiei, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, de la finele lunii martie, pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre privind semnarea, pentru o perioadă de 10 ani, a unui acord de parteneriat între municipiul Suceava şi Compania Naţională „Apele Române”, precum şi de aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei. „Suceava este unul dintre puţinele oraşe care are un râu în mijlocul său şi care nu este valorificat. Istoric, au exista două oraşe, Burdujeni şi Suceava, iar acest râu a fost graniţa. Astăzi lucrurile s-au schimbat, este o zonă comercială acolo şi, încet, încet, toate construcţiile se apropie, de o parte şi de cealaltă, de malului apei ” a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.

Potrivit primarului Lungu, amenajările vizează o suprafaţă 15,5 de hectare, pe lungime de circa 1 km, în albia minoră a râului Suceava, proiectantul fiind firma suceveană Aghemir Suceava. Conform edilului-şef, amplasamentul este împărţit în zona din amonte de pod, începând din dreptul fostei fabrici de sticlă, şi cea din aval de pod, după Iulius Mall, până la barajul anterior conductelor de subtraversare a apei către Staţia de epurare. Acestea sunt legate  deja de o cale de acces deja amenajată sub pod, prima dintre ele având destinaţie preponderent sportivă, iar a doua fiind una pentru promenadă. Întrucât în albia minoră a apelor curgătoare sunt interzise construcţiile definitive, accesul va fi posibil pe pasarele demontabile în caz de viituri, înfiinţate urmând a fi alei de „belvedere” - „un fel de faleze” din granit; alei principale cu pistă pentru biciclete şi alei secundare din piatră cubică. În „partea sportivă” sunt de prevăzute amenajările pentru gimnastică aerobică; două locuri de joacă pentru copii; două terenuri de tenis şi badminton, precum şi terenul de volei. Zona cu alei promenadă include platforma pentru evenimente cultural-artistice; bănci; coşuri de gunoi; sistemul de iluminat, sistemul de irigare, dar şi sistemul de acces gratuit la internet wirelles. Valoarea totală a lucrărilor este de aproximativ 13 milioane de lei, echivalentul a 3,3 milioane de euro, execuţia urmând a se desfăşura în 22  de luni, iar lucrările de construcţii-montaj să dureze, efectiv, 15 luni. Dacă pe 28 martie cele două proiecte de hotărâri vor trece de plenul deliberativului municipal,  cererea de finanţare va fi depusă la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pe 29 martie. La această dată, porţiunile aflate de o parte şi de cealaltă a podului de legătură între Suceava şi Burdujeni arată dezolant, cursul de apă nefiind dragat şi sistematizat, iar pe malurile râului, pline de bălării, pasc oile.  Din păcate, prin proiect nu se vor putea monta dale de beton pe cele diguri, însă, edilul şef spune că se vor face acţiuni de curăţare, dar şi intervenţii la Compania Naţională „Apele Române”, în vederea consolidării malurilor.  „Este un proiect frumos, însă este şi o problemă pe care nu o putem rezolva pe care nu o putem rezolva, cea a consolidării digurilor, care nu este eligibilă în proiect. Speră, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat să insistăm la Apele Române să facă consolidarea digurilor, existând o vulnerabilitate  apa vine mare”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei.    

Şase firme au obţinut măriri ale valorii contractelor cu Primăria Suceava, determinate de majorarea salariului minim

·        „S-a făcut inventarierea restului de lucrări de executat în anul 2019, s-au reactualizat valorile şi suntem în faza de semnare a actelor adiţionale”, a precizat edilul-şef Ion Lungu. 

·        În cauză sunt şi societăţile de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere, Autotehorom, Florconstruct, SUCT şi ConBucovina, care anul acesta vor face asfaltări de 30 de milioane de lei.

Primăria municipiului Suceava a procedat la actualizarea valorii contractelor pentru 6 lucrări licitate şi aflate în curs de execuţie. Măsura fost luată ca urmare a creşterii, de la 1 ianuarie 2019, a salariului minim brut garantat în plată, majorare care se răsfrânge simţitor asupra costurilor cu manopera. Conform primarului Ion Lungu, actualizarea s-a făcut  doar „pentru restul de lucrări de executat” şi printr-un act adiţional privind includerea creşterii costului cu plata salariilor. Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că în cauză sunt contractele pentru extinderea reţelelor de gaze naturale în Burdujeni-sat şi cartierul „Tinereţii; extindere a reţelelor de alimentare cu apă pe strada „Traian Ţăranu” din cartierul Obcini; modernizare a străzii „Lev Tolstoi” din Burdujeni-sat; reabilitare a reţelelor de transport agent termic şi punctelor termice şi, de asemenea, cel de amenajare a străzilor şi parcărilor în cartierul „Europa”. „Am actualizat manopera la un număr de 6 contracte, conform Ordonanţei nr. 114”. Am avut discuţii, după care s-a făcut inventarierea restului de lucrări de executat în anul 2019, s-au reactualizat valorile şi suntem în faza de semnare a actelor adiţionale”, a punctat şeful administrativului municipal sucevean. În cauză sunt şi firmele care au adjudecat serviciul de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere, respectiv Autotehorom, Florconstruct, SUCT şi ConBucovina, iar potrivit primarului, acestea au început lucrările de reabilitare de pe strada „Curtea Domnească”, demarate la finele anului 2018, precum şi cele de pe străzile „Eroilor”, „Dragoş Vodă”, „Biruinţei”, „Viitorului”, „Luceafărului” şi „Grigore Ureche”.  „În fiecare săptămână, vom face comandamente cu aceste firme, în aşa fel încât să ţinem din scurt lucrările de asfaltare şi să recuperăm ce nu s-a făcut anul trecut. Este un lucru bun că sunt 4 firme, că nu avem datorii la ele şi sperăm să aibă şi forţa de muncă necesară. De asemenea, avem şi un buget disponibil de 30 de milioane de lei, ceea ce înseamnă toate premisele necesare pentru a asfalta foarte mult şi a face lucrări de calitate”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.            

Investiţiile din municipiul Suceava, peste o treime din bugetul care va fi aprobat pe 4 aprilie 

·        O contribuţie covârşitoare o au ”cele 11 proiecte europene prinse în buget şi aflate în diverse faze, unele de finalizare, altele de implementare”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că, pe total, bugetul lui 2019 este mai mare cu aproape 25% faţă de cel din 2018.   

Bugetul municipiului Suceava va fi aprobat în şedinţa extraordinară a Consiliului Local din 4 aprilie, anunţat ieri, Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, menţionând că şi-a speranţa în actul normativ care elimina perioada prevăzută pentru consultare publică, însă respectiva ordonanţă nu a mai fost dată. „Nu s-a întâmplat nimic până cum, deşi se spunea că se va da o ordonanţă de urgenţă prin care termenul de consultare publică, de 15 zile, să nu mai fie obligatoriu pentru bugetul local.  Am fi putut să aprobăm bugetul mai repede, respectiv pe 28 martie, însă, având în vedere că ordonanţa nu  s-a dat, conform calendarului de până acum, cel mai repede îl vom putea aproba pe 4 aprilie”, a arătat şeful executivului municipal sucevean. Lungu spune că proiectul bugetului municipiului Suceava a fost definitivat la timp, fiind, la partea de venituri, în valoare de 390,056 milioane de lei, dintre care 255,730 de milioane de lei  pentru secţiunea de funcţionare şi 134,307 de milioane de lei pentru secţiunea de dezvoltare. Per total, în comparaţie cu anul 2017 bugetul înregistrează o creştere de 24,16%, investiţiile fiind „creditate” cu un plus de 48,36%, având o pondere de 34,43% din cheltuieli, ceea ce înseamnă că se poate vorbi despre „un buget al dezvoltării”. „Această creştere faţă de anul trecut vine, în primul rând, din cele 11 proiecte europene prinse în buget şi aflate în diverse faze, unele de finalizare, altele de implementare, iar altele de aprobare”, a evidenţiat şeful municipalităţii.  Pe capitole bugetare, ponderea cea mai mare, una de 20,24% este deţinută de cel de „Transporturi”, urmat  de alocările de 13,78% pentru „Învăţământ”; 11,75% pentru „Locuinţe şi dezvoltare”; 10,45% pentru „Cultură şi recreare” şi 9,81% pentru „Combustibil şi energie”. „Este un buget destul de consistent, încercăm să fim optimişti - pentru că alte soluţii nu avem -, să-l aprobăm cât mai repede şi să demarăm, în special, lucrările de investiţii. Unele dintre ele sunt în aşteptare pentru demararea procedurilor de licitaţie, iar altele au fost iniţiate prevalându-ne de <clauza suspensivă>”, a subliniat Ion Lungu primarul municipiului Suceava.