Inspectorii de muncă sistează activitatea angajatorilor care nu asigură protecţie la caniculă

·       Persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind temperaturile pozitive extreme, vor fi trecute pe alte locuri de muncă.

·        Neasigurarea măsurilor de protejare a salariaţilor se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.

Inspectorii de muncă vor dispune sistarea, până la remedierea deficienţelor, a activităţii agenţilor economici care încalcă grav prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile obligatorii de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme, a atras atenţia ieri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă,  Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Şeful ITM precizează că atunci când temperatura depăşeşte +37 de grade Celsius sau în momentul în care, corelată cu umiditate ridicată, este echivalentă cu aceasta, angajatorii sunt obligaţi să procedeze la reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice ale angajaţilor; asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă; alternarea efortului dinamic cu cel static, precum şi la combinarea intervalelor de lucru cu altele de repaus, în locuri umbrite. "Prin inspectorii pe care îi avem în teren, noi deja verificăm modul de respectarea a acestor condiţii minimale", a pus în vedere inspectorul şef Romeo Butnariu, accentuând că sancţiunile contravenţionale pentru angajatorii care nu se conformează normelor legale în vigoare sunt cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.

În condiţiile de temperaturi care depăşesc pragul caniculei şi cel de confort termic, legislaţia în vigoare prevede că salariaţilor li se va pune la dispoziţie câte 2-4 litri de apă minerală de persoană şi pe schimb, echipament individual de protecţie adecvat şi, totodată, li se va crea posibilitatea accesului la duşuri. În situaţia în care aceste imperative nu sunt realizabile, se va trece la reducerea duratei zilei de lucru; eşalonarea activităţii în două etape, până la ora 11.00 şi, respectiv, după ora 17,00; la întreruperea colectivă a lucrului, cu asigurarea continuităţii acolo unde încetarea acestuia este interzisă, potrivit legii. Aceste din urmă măsuri vor fi luate dacă temperaturile ridicate extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. Pentru prevenirea unor îmbolnăviri, angajatorul are obligaţia asigurării examenului medical, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi ridicate. Persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind temperaturile pozitive extreme, vor fi trecute pe alte locuri de muncă. 

Canicula nu va duce la o criză a alimentării cu apă

·        Daniel Drăgoi a cerut sprijin jandarmilor, pentru a împiedica avalanşa de amatori de scăldat în Lacul de la Dragomirna.    

În judeţul Suceava nu se poate vorbi de despre o criză a apei, deşi în această perioadă cu temperaturi ridicate evaporarea este destul de intensă. Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apei (SGA) a declarat s-au făcut inspecţii la acumulările de apă, iar în urma acestora concluzionat că nu există niciun fel de probleme din acest punct de vedere. "În ultima perioada a plouat, iar lacurile de acumulare sunt la niveluri normale. De asemenea, suntem pregătiţii pentru eventualele căderi masive de precipitaţii", a precizat şeful SGA. Daniel Drăgoi cere sprijinul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi în vederea împiedicării accesului amatorilor de baie la Acumularea de la Dragormirna."Avem situaţii extreme în care mulţi se aventurează pe lacul de la Dragomirna. De multe ori am semnalat acesta lucru, iar ca o rugăminte, ne adresăm Jandarmeriei să facem o echipă comună şi să împiedicăm accesul celor care vor să facă baie. Avem barieră, avem porţi, dar oamenii vin în coada lacului şi forţează nota",  a spus Daniel Drăgoi, directorul executiv la SGA Suceava.                  

Corturi de prim ajutor la caniculă, în pieţe publice şi la manifestările din judeţ

·        În Suceava, pe esplanada Casei Culturii, punctul de prim ajutor este deservit de paramedici şi voluntari ISU, iar celor care au solicitat li s-a luat tensiunea arterială şi au primit şi câte un pahar cu apă rece.  

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit în şedinţa extraordinară pentru a identifica riscurile şi a stabili măsurile care se impun în perioada cu temperaturi atmosferice deosebit de ridicate. Pe fondul Codului roşu de temperaturi extreme, anunţat la nivel naţional, generalul de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" Suceava a declarat că, în judeţ "cu siguranţă va fi depăşit pragul de 37 de grade Celsius". În aceste circumstanţe, Ion Burlui consideră că necesară este luarea de măsuri de protejarea a populaţiei, atât a celei din mediul urban, care va participa la diverse manifestări de week-end, cât şi a celei din mediul rural, sătenilor recomandându-li-se să nu iasă singuri pe ogoare. 
Conform şefului ISU, în intrevalurile cu teperaturi ridicate cresc riscurile de înec, de incendii de vegetaţie uscată şi în fondul forestier, inclusiv ca urmare a agenţilor economici exploatatori, culegătorilor de fructe şi a turiştilor care fac foc în pădure. În cazul în care va fi secetă hidrologică, ISU va interveni la alimentarea cu apă a populaţiei şi crescătorilor de animale, dar şi la eliminarea efectelor preconizatelor vijelii. "Se impune ca în pieţele publice din mediul urban, precum şi în locaţiile cu festivităţi şi cu public numeros, să se amenaja corturi de prim ajutor", a precizat generalul de brigadă Ion Burlui, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" Suceava. Unul dintre acestea fost plasat pe esplanada Casei Culturii din municipiul Suceava, punctul de prim ajutor fiind deservit de paramedici şi voluntari care au urmat cursuri de specialitate, precum şi de o autospecială dotată cu echipamente medicale de intervenţii în situaţii de acest gen. Sucevenilor care au trecut pe la cort li s-a luat tensiunea arterială, aceştia fiind serviţi cu câte un pahar cu apă rece. Potrivit celor declarate de personalul medical, la orele prânzului nu se înregistraseră cazuri grave.   

Candidaţii la bac cer examen cu ferestrele deschise

·        Prefectura cere Ministerul Educaţiei o derogare de la metodologie, elevii plângându-se că nu se pot concentra din cauza disconfortului provocat de căldură.   

·        "Nu cred că o să intre toate informaţiile străine în sală, odată cu aceste temperaturi extrem de ridicate", a precizat Cristian Cuciurean, inspector adjunct la ISJ.

Instituţia Prefectului Judeţului Suceava s-a adresat în scris Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cerând o derogare de la prevederile metodologiei de organizare a examenelor de bacalaureat din acest an. Demersul survine unei solicitări a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, aceasta, la rându-i, fiind urmare a nemulţumirii candidaţilor, care s-au plâns că nu se pot concentra din cauza disconfortului provocat de căldura mare din sălile de testare. "Este ultima zi de examen la bacalaureat, iar din cauza caniculei, condiţiile vor fi destule de dificile. Metodologia prevede ca desfăşurarea examenelor să se facă cu ferestrele închise, însă în toate locaţiile, la etajul doi, este foarte, foarte cald. Deja avem semnale că, la examene, copii au solicitat să se revadă această problemă", a declarat Cristian Cuciurean, inspector adjunct la ISJ.

Cuciurean este de părere că metodologia cu pricina este prea strictă şi că Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice ar trebui să facă renunţe la aceasta şi să permită deschiderea ferestrelor, dacă nu la parter, măcar a celor de la nivelurile superioare. "Considerăm că ar trebui transmis Ministerului Educaţiei să se facă o derogare, ca măcar al etajul al doilea examenul să se desfăşoare cu o fereastră deschisă. Nu cred că o să intre toate informaţiile străine în sală, odată cu aceste temperaturi extrem de ridicate. Înţelegem că la parter s-ar mai putea întâmpla ceva, dar trebuie să ne gândim că suntem totuşi oameni, iar aceşti copii au examen destul de dificil", a punctat Cristian Cuciurean, inspector adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava. 

Cincizeci de suceveni bat la uşile Primăriei pentru fi puşi în posesie în urma unor sentinţe favorabile ale instanţelor 

·        Suceava are un deficit de 261,13 de hectare, în conformitate cu Legea nr.165/2013 privind finalizarea procesului de restituire, iar promisul transfer de terenuri de la ADS întârzie. 

·        Sucevenii nu mai cred în despăgubiri, renunţând la acestea, pentru a primi, în natură, măcar jumătate din suprafaţa cuvenită.

·        "Omenii sunt disperaţi, unii dintre ei fiind în vârstă şi spunând că vor muri şi nu vor mai apuca să-şi vadă pământul sau despăgubirile", a declarat primarul Ion Lungu.

Situaţia este delicată în municipiul Suceava, unde Primăria nu poate satisface solicitările de restituire a terenurilor în baza legilor fondului funciar, a declarat, ieri, primarul Ion Lungu.     În primul rând, în urma unor sentinţe civile ale instanţelor, de pus în posesie sunt 50 de foşti proprietari sau de moştenitorii ai acestora, suprafaţa totală revendicată fiind de 25 de hectare.  Întrucât reşedinţa de judeţ nu dispune de rezervele necesare, potrivit Legii nr. 165/2013 şi discuţiilor cu prefectul Mirela Adomnicăi, în vederea restituirii aşteptate sunt transferuri de la Agenţia Domeniului Statului sau de la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă. Pe de altă parte, conform Instituţiei Prefectului, ADS administrează suprafeţe agricole şi în zona Dorneşti, unde sucevenii ar putea opta să primească terenurile la care au dreptul. "Aceste instituţii au mari suprafeţe de teren la 50 de metri-100 de metri de oraş, iar noi nu putem beneficia de ele. Doamna prefect spunea că ADS suprafeţe disponibile foarte mari în zona Dorneşti, iar cetăţenii, în disperarea lor, le pot lua şi acolo, în vederea valorificării, şi tot câştigă ceva", precizează edilul-şef sucevean. Lungu spune că sucevenii îndreptăţiţi nu mai au răbdare să aştepte despăgubirile promise prin intermediul Fondului "Proprietatea". Astfel, unii dintre ei s-au prezentat la serviciul specializat al executivului pentru a renunţa la dosarul de acordare a compensaţiilor şi a primi, în schimb, în natură, măcar jumătate din suprafaţa cuvenită. La fel, cei mai vârstă se tem că, în ritmul în care decurg procedurile, nu vor mai apuca să-şi vadă demersurile materializate. "Omenii sunt disperaţi, unii dintre ei fiind în vârstă şi spunând că vor muri şi nu vor mai apuca să-şi vadă pământul sau despăgubirile. Suntem într-o situaţie imposibilă, atât timp cât Primăria municipiului Suceava nu are niciun hectar de teren disponibil",  a spus şeful municipalităţii, accentuând că instanţele au dat hotărâri privind constituirea dreptului de proprietate, însă nu stabilesc şi amplasamentul.

·        ADS are în judeţ 1.000 de hectare de terenuri agricole, suprafaţă lucrată de firme din agricultura suceveană.

 Ion Lungu susţine că, la această dată, lista cu suprafeţele centralizate aprobate prin hotărâre de guvern sunt înaintate la ADS, iar în măsura în care transferul va fi operat, cei în drept vor fi anunţaţi în timp util. Suceava are nevoie de o suprafaţă de 261,13 de hectare, în conformitate cu Legea nr.165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a terenurilor. Agenţia Domeniilor Statului administrează, în judeţul Suceava, circa 1.000 de hectare de terenuri agricole, suprafaţă concesionată operatorilor economici din agricultura suceveană. Potrivit Legii nr.165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a terenurilor amintite, Instituţiei Prefectului i-a revenit obligaţia întocmirii unui inventar al cărui obiect  l-au făcut inclusiv terenurile aparţinând domeniului public al statului şi care erau administrate de instituţii ale administraţiei publice centrale, respectiv de Agenţia Domeniilor Statului, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare şi Cercetare Pomicolă, precum şi de alte asemenea structuri. În total, la Primăria Suceava au făcut cereri circa 1.000 de îndreptăţiţi, revedicate fiind terenuri din fosta zonă industrială Burdujeni, din Burdujeni-sat şi Iţcani,   

Suceava nu participă la negocierile de repartizare a fondurilor europene la ADRNE

·        "Municipiul Suceava a fost primul care a avut proiecte în acest sens, şi nu vrem să avem niciun fel de negocieri pe această temă", declară primarul Ion Lungu.

·        Întrucât solicitările sunt mai mari cu 5 milioane de euro faţă de disponibil, una dintre celelalte reşedinţe de judeţ va trebui să renunţe la o parte din finanţare.   

Pe 13 iulie, Consiliul Local al municipiul Suceava se adună pentru o şedinţă extraordinară în care urmează a fi analizate şi aprobate documentele strategice pentru accesarea fondurilor europene în exerciţiul 2014-2020. Pe masa aleşilor locali vor fi puse Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) şi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Demersul vine pe fondul unei întâlniri de la sediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, în cadrul căreia care vor avea loc negocieri pe marginea împărţirii, pe obiective specifice, a sumelor rezervate ADNRE, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR). Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, precizează că municipiul Suceava nu va lua parte la negocierile privind  repartizarea sumelor pe priorităţile Axei prioritare nr. 4 "Mobilitate urbană durabilă". Acestea se referă la transportul electric, solicitările venite din partea capitalelor cele 6 judeţe componente ale ARDNE fiind mai mari decât disponibilul, la fel cum se întâmplă şi cu alocările pentru "educaţie", respectiv pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ. "Municipiul Suceava a fost primul care a avut proiecte în acest sens, şi nu vrem să avem niciun fel de negocieri pe această temă. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est îi sunt alocate de 181 de milioane de  euro, iar solicitările venite din judeţe sunt de 186 de milioane de euro. Practic, din cele 6 municipii, unul ar trebui să renunţe", a spus edilul-şef.

·        Suceava are în cadrul POR un portofoliu de proiecte în valoare de circa 32 de milioane de euro. 

Pe lângă proiectul de achiziţionare a 40 de autobuze electrice, municipiul Suceava are un proiect de "revitalizarea urbană", respectiv de consolidare a versantului Dealului "Mănăstirii Teodoreni". La acestea se adaugă proiectul "Centrului multifuncţional Iţcani" şi proiectele de construire a două grădiniţe cu program prelungit în Burdujeni-sat şi în cartierul Obcini. "În adresa pe care am primit-o de la ADNRE se spune că, măsura în care nu participă la negocieri, se iau în considerare alocările iniţiale. Deci, noi rămânem la cele iniţiale", a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, adăugând că subsolicitate sunt alocările pentru "revitalizare urbană" şi "regenerare în comunităţi defavorizate". Municipiul Suceava ar putea accesa 24,5 milioane de euro pentru achiziţionarea de autobuze electrice; 0,54 milioane de lei pentru consolidarea Dealului "Mănăstirii Teodoreni"; 3,25 de milioane de euro pentru "Centrul multifuncţional Iţcani" şi 3,62 de milioane de euro pentru grădiniţele din Burdujeni-sat şi din cartierul Obcini, respectiv un total de 31,91 de milioane de euro.    

Asfaltarea a două străzi de pământ, atacată la Curtea de Apel

·        Deşi i s-a respins contestaţia, Autotehnorom a atacat decizia CNSC la Curtea de Apel Suceava.  

În ciuda faptului că la Consiliul Naţional pentru Soluţionare Contestaţiilor (CNSC) a fost respinsă contestaţia pentru desemnarea constructorului, asfaltarea străzilor de pământ "Bogdan Vodă" şi "Mihail Sadoveanu" nu va începe. Aceasta deoarece firma care s-a declarat nemulţumită de rezultatele licitaţiei, respectiv Autotehnorom, a atacat decizia CNSC la Curtea de Apel Suceava.  Astfel, cu toate că proiectul tehnic a fost făcut în urmă cu circa 1 an, la execuţia propriu-zisă nu se va trece doar după ce instanţa de apel suceveană se va pronunţa.    

"Nu am o veste bună pentru locuitorii din zonă. CNSC a respins contestaţia celor de la Autotehnorom, dar s-au adresat la Curtea de Apel. Ca tare, rămânem în stand by, în aşteptare, 2-3 săptămâni, să se dea o decizie finală şi definitivă la Curtea de Apel. Astfel, vom putea începe modernizarea acestor două străzi care au fost primele proiectate, iată că, de peste 1 an de zile, sunt în proceduri de contestare. Sper ca în perioada cea mai scurtă de timp să avem un câştigător, să putem asfalta străzile respective", a precizat, Ion Lungu, primarul Sucevei. Cu alocări financiare consistente, străzile "Mihail Sadoveanu" şi "Bogdan Vodă" au fost prinse în programul de investiţii pentru anul 2017. Locuitorii celor două străzi s-au arătat sceptici în legătură cu demararea execuţiei, prezentându-se în audienţe la Primărie, unde au reclamat că sunt minţiţi. 

În ultimii 13 ani, în jur de 80 de noi străzi apărute în Suceava

·        În cartierul Dumbrăvii, construit după 1990, lângă fosta "Avicola", autorităţile locale botează alte 4 căi de comunicaţie.  

·        În urmă cu peste 1 an, în Suceava erau 311 străzi, cu 74 mai multe faţă de cele 237 din 2004.

Primăria municipiului Suceava botează 4 străzi nou-înfiinţate în zona Aleea Dumbrăvii, din Burdujeni, unde în plin proces de construire, cu fonduri  private, se află un cartier.  "Oraşul se dezvoltă şi este un lucru bun. În zona fostei Avicola Burdujeni au apărut noi străzi private, care nu sunt date în domeniul public al municipalităţi, însă noi trebuie să le atribuim denumiri", a precizat edilul-şef Ion Lungu, adăugând că, din cauză că respectivele străzi nu poartă nume, cei care doresc să dezvolte arealul nu pot obţine documentaţii de urbanism. Astfel, o primă stradă va fi botezată cu numele lui Ion Siminiceanu, primar al Sucevei timp de 8 ani, în perioada comunistă, şi "care a contribuit la prima dezvoltare a oraşului". Nume de personalităţi primesc şi alte două străzi, respectiv cel al generalului Crăciun Badea, veteran de război, decedat anul trecut, şi al lui Dumitru Năstase, inginerul care a pus bazele sistemului modern de alimentare cu apă în Suceava. O ultimă cale de comunicaţie va purta numele interpretului de muzică populară Alexandru Dumbravă, aceasta denumire fiind aleasă prin asociere cu cea a cartierului "Dumbrăvii". "Toţi cei amintiţi sunt şi cetăţeni de onoare ai municipiului Suceava şi sper să primim acceptul de la comisia de specialitate a Consiliul Judeţean. De asemenea, am cerut acordul rudelor sau urmaşilor acestora, care au acceptat ca o stradă să poarte numele propuse", a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

În 2005, în Burdujeni, în perimetrul delimitat de strada Gheorghe Doja, Aleea Dumbrăvii, Pădurea „Dumbrava” şi strada „Pictor Romeo Calancea”, au apărut 5 artere de circulaţie, care, până la acea dată, nu aveau nici o denumire. Acestea au fost botezate cu numele unor renumite personalităţi româneşti, precum Eugen Lovinescu, Nicu Gane, Anton Holban, Ion Dragoslav,  Mihai Băcescu şi Nicolae Istrati.

Tot în această zonă, în preajma fostei societăţi de creştere şi abatorizare a păsărilor „Avicola”, au a fost denumite străzile „Fagului”, „Arţarului”, „Frasinului”, „Socului” şi „Plopului”.

În 2012, 3 artere din noul cartier rezidenţial din apropierea fostului Complex „Avicola”, au fost denumite „Petre Tuţea”, „Lucian Blaga” şi „George Călinescu”. De menţionat este faptul că în urmă cu peste 1 an, în evidenţa Primăriei municipiului Suceava se află 311 străzi, faţă de anul 2004, când în scripte  erau 237 de artere, respectiv cu 74 mai puţine.                        

Cetăţeni de onoare pe bandă rulantă

·        În Consiliul Local a fost reclamată largheţea cu care pe ordinea de zi ajung proiectele de hotărâre privind acordarea acestei distincţii.

·          "Dacă este cineva este cu adevărat onoare, acesta se va bucura de la sine de recunoaşterea oamenilor simpli de pe stradă", a punctat Adrian Arămescu, consilier local PNL.

·        Primarul Ion Lungu spune că 150 de cetăţeni de onoare nu sunt mulţi pentru Suceava, însă acest nivel fusese atins în 2010, după ce diplome s-au dat la întreaga echipă de handbal, cât şi la 12 elevi olimpici.         

Titlul de cetăţean de onoare riscă să se "demonetizeze" şi să cadă în derizoriu. Semnalul este tras de Adrian Arămescu, membru PNL al Consiliului Local Suceava,  însă, de-a lungul timpului, şi alţi aleşi municipali au reclamat uşurinţa cu care este aprobată şi conferită distincţia cu pricina. Arămescu a solicitat ca pe ordinea de zi a şedinţelor deliberativului să nu mai fie introduse, "pe bandă rulantă", proiecte de hotărâre neîntemeiate şi lipsite de fundament. "Vreau să vorbesc în numele locuitorilor municipiului Suceava, cerând să nu se mai vină pe ordinea de zi cu asemenea proiecte de hotărâre. Toţi cetăţenii municipiului care plătesc taxe şi impozite la bugetul local sunt cetăţeni de onoare. Adică, de ce este un sucevean mai de onoare decât un altul care a construit blocuri şi străzi?", s-a întrebat retoric consilierul PNL. Intervenţia lui Arămescu s-a petrecut în şedinţa legislativului de săptămâna trecută, când aleşii au aprobat acordarea respectivului titlul economistului Dumitru Cucu, fost director al BCR şi maestrului Nicolae Botgros, dirijorului orchestrei "Lăutarii" din Chişinău. "Dacă este cineva este cu adevărat onoare, acesta se va bucura de la sine de onoarea şi recunoaşterea oamenilor simpli de pe stradă", a punctat Adrian Arămescu, consilier local PNL.         

Primarul Ion Lungu a respins ideea că unii dintre cetăţenii de onoare ar primi acest titlu în mod nejustificat, menţionând că la o populaţie de mărimea celei a Sucevei numărul distincţiilor cu pricina este unul rezonabil. "Nu trebuie să ducem discuţia în derizoriu, pentru că făcuţi sunt 150 de cetăţeni de onoare din totalul de 100.000 cât are Suceava. În ultimii 2-3 ani de zile, nu ştiu dacă am aprobat câte 2 sau 3 cetăţeni de onoare, deci nu sunt făcuţi pe bandă rulantă", a explicat Ion Lungu, şeful executivului sucevean.             

·        În 2004, consilierii au respins propunerea de recompensare a cetăţenilor de onoare cu câte un teren de  500 mp şi un loc de veci fără plată.

La 1 iunie 2010, Consiliul Local al municipiul Suceava aproba un nou regulament de acordare a titlului de cetăţean de onoare, anteriorul intrând în vigoare în a doua parte a lui 2004, în primul an al celui dintâi mandat al primarului Ion Lungu.    Demersul autorităţilor locale era motivat de modificările intervenite la Legea administraţiei publice locale şi de necesitatea punerii în concordanţă a regulamentului cu ultimele prevederi legale. La acea dată, suplimentar faţă de cele prevăzute în proiectul de hotărâre, alesul PD-L, Costel Tătăranu, a cerut introducerea unui nou criteriu, acela de excludere de la acordarea distincţiei în cauză a persoanelor care au făcut poliţie politică. Aceasta după ce, în 2009, la împlinirea vârstei de 80 de ani, cetăţean de onoare al urbei reşedinţă a fost făcut ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Anterior votului aleşilor, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii(CNSAS) a dat verdict de colaborare a ÎPS cu fosta Securitate, iar înalta faţă bisericească a contestat decizia în  instanţă. Potrivit Regulamentului aprobat în 2010, titlul de cetăţean de onoare se înmânează, în principal, unor înalte personalităţi politice, ştiinţifice sau culturale care, prin activitatea lor social-profesională au contribuit la realizarea unor noi legături ştiinţifice, culturale sau economice cu efecte favorabile asupra municipiului Suceava.  Respectivul titlu şi drepturile conferite de calitatea de cetăţean de onoare nu se acordă în cazul desfăşurării unor activităţi cu caracter ostil localităţii şi locuitorilor acesteia, precum şi în urma unei condamnări printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Diploma şi insigna au fost instituite odată cu aprobarea Regulamentului din 2004, acestea fiind înmânate titularilor cu prilejul unor evenimente festive marcante. Printre facilităţile de atunci, trebuie remarcată cea privind acordarea unei indemnizaţii anuale la nivelul unui salariu mediu pe economie. Consilierii au respins propunerea lui Aurel Vasiliu (PUR) de recompensare a cetăţenilor de onoare cu câte un teren în suprafaţă de 500 mp şi cu un loc de veci gratuit.

·        Cetăţenii de onoare beneficiază de acces gratuit la spectacole, manifestări sportive, precum şi pe mijloacele de transport în comun.  

În urmă cu 7 ani, municipiul Suceava avea aproape 150 de cetăţeni de onoare,  numărul acestora crescând brusc în 2009, de Zilele Sucevei, când antrenorul Petru Ghervan şi cei 16 componenţi ai echipei de handbal C.S. „Universitatea” au fost recompensaţi pentru accederea în Challenge Cup. Insigna şi diploma aferentă au fost decernate şi la 12 elevi olimpici, premiaţi de-a lungul vremii la competiţii internaţionale. În noiembrie 2011, consilierii locali suceveni au aprobat, o hotărâre privind conferirea titlului de cetăţean de onoare "generaţiei de aur" din domeniul medical sucevean. Este vorba despre 9 medici specialişti, respectiv despre doctorii Elena Ganea Motan(oncolog), Nicolae Vasile Dobromir(urolog), Sorin George Hîncu(chirurg), Mihai Creţeanu(cardiolog), Mihai Ardeleanu(nefrolog), Cristian Ieremie(ginecolog), Dorin Stănescu(anestezist), Gheorghe Ţeudan(anestezist) şi Ioan Ieţcu(reumatolog). Autorităţile locale sucevene au acordat acest titlu, la împlinirea vârstei de 100 de ani, veteranilor de război Plăcintă T. Ambrozie şi Vasile Bodnar, precum şi lui Carol Ludovic Lemne, cel mai în vârstă supravieţuitor al lagărelor de concentrare sovietică din timpul celui de al Doilea război mondial. Diploma de cetăţean de onoare a fost înmânată şi la două venerabile sucevence care au împlinit vârsta de 100 de ani, respectiv Ana Lazăr şi Elena Cuveică. În mai 2003, autorităţile au ales să confere acest titlu economistului şi politicianului polonez Mieczyslaw Jedon, deputat şi secretar al Seimului, în martie, acelaşi an, distincţia fiind aprobată şi pentru suceveanul Norman Manea, scriitor, eseist şi filozof, domiciliat în SUA. Cetăţenii de onoare beneficiază de acces gratuit la spectacolele şi manifestările ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive organizate în municipiu, la care primăria are calitatea de organizator. Distincţia poate fi retrasă prin hotărâre a Consiliului Local. 

Încă 1 milion de lei din Fondul de rezervă pentru Zona de agrement "Tătăraşi"

·        Creditul luat de Primărie fiind blocat, autorităţile locale aşteaptă instalarea salvatoare a noului Guvern.     

Cu toate că din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar Primăria Suceava are blocată linia de finanţare de 10 milioane de lei, lucrările de la Zona de agrement "Tătăraşi" ar putea fi terminate în această toamnă. Ion Lungu, primarul Sucevei a declarata ieri,  cu prilejul comandamentului tehnic de la sediul executivului, că până la deblocarea creditului s-a apelat la rezervele bugetare locale, de unde, pe lângă primul milion de la iniţierea execuţiei, s-a disponibilizat încă 1 milion de lei.  "În şedinţa de Consiliul Local de săptămâna trecută am luat încă 1 milion de lei din Fondul de rezervă şi am dat pentru zona de agrement Tătăraşi, în ideea că vom recupera aceşti bani atunci când va fi liber să folosim creditul pe care îl avem aprobat. Sigur, astăzi suntem într-un blocaj guvernamental, dar sper să se formeze cât mai repede un Guvern, ca să avem acces la banii respectivi", a Ion lngu, spus ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Primăria a economisit circa 3,86 de milioane de lei, după ce firma botoşăneană Victor Construct a câştigat, pentru aproximativ 6,22 de milioane de lei, competiţia pentru amenajarea Zonei de agrement „Tătăraşi”. În vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank, pentru o dobânda anuală de 1,5% peste cea de referinţă, la care se adaugă comisionul de administrare de 0,65%. Zona de agrement „Tătăraşi”, din spatele fostei Uzine electrice, va avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii, alimentaţie publică şi manifestări culturale. Locuri distincte sunt rezervate unui lac ambiental şi spaţiilor verzi, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare, de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Perimetrul de sport şi servicii a fost proiectat cu terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet, mini-golf şi tenis, acestea din urmă cu „gradenele” aferente. De asemenea, din peisaj nu ar trebui să lipsească cabinetul medical şi grupurile sanitare. 

Din cauza contestaţiilor,

Constructorii din cartierul "Europa" au ajuns să se încurce unii pe alţii

·        "Primăria s-a implicat în programarea lucrărilor, astfel încât să poată interveni în condiţii optime şi cei de la străzi şi cei de la alimentarea cu energie electrică", a declarat edilul-şef Ion Lungu.

Primăria Suceava se implică în programarea intervenţiilor din cel mai nou cartier pentru tineri, respectiv cel de pe Dealul "Tătăraşi". Este vorba despre proiectul de amenajare a străzilor şi parcărilor, dar şi cel de introducere a sistemului de iluminat public din cartierul "Europa", firmele constructoare fiind puse în dificultate la stabilirea ordinii de priorităţi a intervenţiilor. Dilema a apărut din cauza contestaţiilor care au făcut ca deschiderea la momentul firesc a şantierelor să fie dată peste cap. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, cu prilejul şedinţei de analizarea a stadiului lucrărilor, că s-a reuşit găsirea unei soluţii care să ofere front de lucru ambilor constructori. "Sunt două proiecte care, din cauza contestaţiilor la licitaţii s-au întâlnit şi se suprapun. Normal, drumurile trebuiau să fie mai înainte, să fie trasate şi amenajate terasamentele. De comun acord s-a stabilit să se lucreze punctual pe câte o stradă,  iar atunci când se ajunge la nivelul de trotuar, să vină cei de la Elco Iaşi, să instaleze cablurile. Deja s-au săpat nişte şanţuri, nu au fost date bine cotele,  iar acum trebuie stricate şi făcute altele. Ne-am sincronizat, se implică şi Primăria s-a imlicat în programarea lucrărilor, astfel să poată interveni în condiţii optime şi cei de la străzi şi cei de la alimentarea cu energie electrică", a declarat edilul-şef Ion Lungu, menţionând că în curs de alimentare este transformatorul care va alimenta inclusiv Zona de agrement "Tătăraşi".  Reamintim că, pe 9 mai 2012, de Ziua Europei, pe Dealul Tătăraşi, au primit loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare, 142 de tineri de maxim 35 de ani, care nu au avut vreodată sau nu deţineau, la acel moment, o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. Licitaţia pentru executarea reţelelor de alimentare cu energie electrică şi iluminat public în cartierul pentru tineri „Europa” a fost câştigată de Electroconstrucţia Elco Iaşi.  Opt constructori au depus oferte la licitaţia pentru desemnarea executantului infrastructurii rutiere şi a parcărilor din cartierul „Europa”, destinat tinerilor. După aceasta, Câştigătoare a ieşit Florconstruct Suceava, cu cea mai bună ofertă financiară. 

Zeci de suceveni au aplaudat înălţarea Drapelului

·   O pereche de turişti pensionari din Australia a urmărit cu încântare desfăşurarea ceremoniei.

·        "În momentele cheie noi am fluturat acest Drapel, ca re este cartea de identitate a naţiunii române", a spus Gheorghe Flutur, şeful CJ.

·        "Trebuie să fim mândri de Drapelul nostru, care ne reprezintă în lume şi în Uniunea Europeană", a arătat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Ieri, în Piaţa drapelelor din municipiul Suceava, a fost marcată Ziua Drapelului. Participanţi au fost oficialităţile judeţene şi locale, şefi de instituţii publice, consilieri judeţeni, consilieri locali, cât şi zeci de suceveni. Onorul a fost dat în prezenta plutoanelor Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului de Instrucţie Jandarmi din Fălticeni. Silvia Boliacu, subprefectul judeţului Suceava a dat citire mesajului ministrului de Interne, Carmen Daniela Dan. Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a subliniat că Stema României, Imnul de Stat şi Drapelul Naţional sunt simboluri naţionale care, mai mult decât oricând, trebuie preţuite "acasă", pentru a fi recunoscute şi în străinătate.  La două zile după Sărbătoarea de Sânziene, Flutur le-a urat sucevenilor "La mulţi ani!" şi "Sănătate", menţionând că, poate, celebrarea imediată a Zilei Drapelului "nu este tocmai o întâmplare". "Cu 169 de ani în urmă, pe 26 iunie 1948, în Ţara Românească, pentru prima dată s-a decretat acest Drapel al nostru, care pe 3 secole se întinde. În momentele cheie noi am fluturat acest drapel, fie că vorbim de Unirea Principatelor, de Marea Unire sau de alte evenimente, acest simbol fiind cartea de identitate a naţiunii române. Poate mai multe ca oricând, trebuie să aducem aminte că steagul României este, astăzi, printre steagurile Uniunii Europene, la marile evenimente mondiale şi la întâlnirile care hotărăsc soarta lumii", a spus preşedintele Consiliului Judeţean. Gheorghe Flutur a precizat, de asemenea, că înălţarea Drapelului naţional, are o semnificaţie uriaşă, aceea  a "înălţării naţiunii spre ceea ce aşteaptă fiecare român".

 Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a arătat că pentru un român patriot cele mai emoţionante evenimente sunt intonarea Imnului de stat şi înălţarea Drapelului naţional. "Drapelul României, oriunde ar fi în lume, impune respect şi onoare. Oriunde am fi, vom trăi şi simţi româneşte dacă ne vom afla sub tricolor. Tricolorul a fost alături de poporul român în vremurile cele mai încercate, începând cu Revoluţia de la 1948, Unirea Principatelor din 1959, Războiul de independenţă din 1877, Marea Unire din 1918, în cele două Războaie mondiale şi, nu în ultimul rând, la Revoluţia din 1989. Aşadar, trebuie să fim mândri de Drapelul nostru, care ne reprezintă în lume şi în Uniunea Europeană. Aşa cum spunea Alexandru Ioan Cuza, drapelul însemnă trecutul, prezentul şi viitorul unei ţări, însemnă întreaga istorie a României", a evidenţiat Ion Lungu, şeful administraţiei din reşedinţa de judeţ, urând, cu acest prilej, "La mulţi ani!" României şi românilor. După luările de cuvânt, au urmat ceremonia de primire a Drapelului, binecuvântarea unui sobor de preoţi, salutul oficialităţilor, înălţarea Drapelului şi defilarea trupelor. Manifestarea s-a încheiat în aplauzele sucevenilor şi cu o scurtă evoluţie a Fanfarei Sucevei. O pereche de turişti pensionari din Australia a urmărit cu încântare desfăşurarea ceremoniei. 

Absolvenţii şi angajatorii suceveni: stimulente financiare pentru participare pe piaţa muncii

·        La AJOFM sunt aşteptaţi tinerii care au absolvit o formă de învăţământ de niveluri liceal inferior, liceal superior, profesional sau universitar şi care au promovat toate materiile.

Finalizarea studiilor pentru promoţia de absolvenţi 2017 este un moment potrivit pentru a prezenta noi oportunităţi şi serviciile publice de ocupare destinate încadrării tinerilor pe o piaţă a muncii cu o structură ocupaţională flexibilă şi o mobilitate geografică şi profesională adaptată la nevoile angajatorilor a declarat  ieri, Dănuţ Burgheaua, noul director executiv al Agenţiei judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Burgheau face cunoscut că, în această perioadă, absolvenţi hotărâţi să înceapă o carieră profesională sunt în atenţia serviciului public de ocupare, acestora acordându-li-se suport şi orientare în pentru găsirea unei slujbe. Conform şefului AJOFM, au calitatea de absolvenţi, deci şi dreptul de a se angaja în specializarea studiilor absolvite, tinerii care au finalizat o formă de învăţământ de stat sau privat, de niveluri liceal inferior, liceal superior, profesional sau universitar şi care au promovat toate materiile ultimului an de studii. Toţi absolvenţii sunt aşteptaţi şi ajutaţi la sediul AJOFM Suceava, precum şi la punctele de lucru ale instituţiei, respectiv cele din Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuţi şi Vatra Dornei, "pentru a se înregistra în bazele de date şi a decide care le este profesia potrivită". Burgeheua a subliniat că doar tinerii înregistraţi în evidenţele Agenţiei pot folosi serviciile complete de ocupare, respectiv cele de orientare în carieră; profilare ocupaţională şi plan individual de mediere a muncii; flexibilitate profesională prin calificare în meserii cerute de angajatori şi mobilitate geografică, prin prime de suport a navetei şi de relocare în ţară sau în Europa. "După expirarea perioadei de 60 de zile de la data absolvirii, tinerii înregistraţi în evidenţele noastre - dacă nu au reuşit angajarea sau admiterea la o altă formă de învăţământ - intră în rândul şomerilor indemnizaţi şi continuă căutarea unui loc de muncă, beneficiind de o indemnizaţie lunară de 250 lei, pe o durată de 6 luni", a iterat Burgheaua.

·        Pentru cei care vor să lucreze în statele UE, Programul „Your first Eures job” acoperă cheltuielile de susţinere a interviului şi de relocare.

Pe de altă parte, tinerii absolvenţi sunt stimulaţi să se angajeze, încă de la înregistrarea în evidenţe, prin prime de încadrare de 500 de lei, acordate o singură dată, după ocuparea primului loc de muncă, dar şi prin prima de naveta, dacă cei în cauză s-au angajat într-o localitate situată la   peste 15 km de domiciliu. Valoarea acestei din urmă facilităţi este de 0,5 lei pe fiecare kilometru, dar nu mai mare  de 55 lei pe zi. În al doilea rând, prima de instalare se acordă la schimbarea domiciliului, prin angajarea într-o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 de km de reşedinţă. Valoarea primei este de 12.500 lei, respectiv de 15.500 lei, atunci când tânărul se mută cu familia sa dintr-o localitate sau într-o localitate cuprinsă în Planul Naţional de Mobilitate. În cel de al treilea rând, prima de relocare, cunoscută şi drept prima chirie este acordată persoanelor care se încadrează în orice localitate din ţară, situată la peste 50 de km de domiciliu.  În acest caz, sprijinul financiar are o valoare de 900 de lei şi este destinat acoperii cheltuielilor cu chiria şi utilităţile. Nu în cele din urmă, Dănuţ Burgheaua, director executiv al AJOFM, a remarcat Programul „Your first Eures job”, finanţat din fonduri europene. Acesta are drept scop acoperirea cheltuielilor de susţinere a interviului şi a relocării într-unul din statele membre al Uniunii Europene, atunci când persoana aplică pentru un post mediat prin Reţeua Eures. 

Carabină din 1944 și cartușe, descoperite de polițiștii de frontieră suceveni   

Poliţiştii de frontieră din judeţul Suceava au descoperit într-un vagon de locuit, aflat în zona de frontieră, o armă de foc, 32 de cartușe și 5 tuburi, calibrul 7,62 mm. Un cetățean român este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uzul de armă fără drept.   

Pe 25 iunie, poliţiştii de frontieră de la Sectorul PF Izvoarele Sucevei, acționând în baza unor informații, au verificat un vagon de locuit, aflat în zona forestiera din apropierea localităţii de frontieră Cârlibaba. Containerul este locuit de un bărbat, respetciv, IM,  în vârstă de 43 de ani.  Având acordul acestuia, polițiștii de frontieră au efectuat o verificare amănunțită a barăcii, ocazie cu care au descoperit, ascunse sub o pătură, o carabină model din anul 1944, 32 de cartușe și 5 tuburi calibrul 7,62 mm. Bărbatul nu avea documente legale pentru deţinerea armei şi muniţiei şi a declarat poliţiştilor de frontieră că le-a găsit în zonă.  Arma, cartușele și tuburile au fost predate de polițiștii de frontieră  lucrătorilor din cadrul Secției de Poliție Pojorâta, urmând să fie expertizate şi ulterior depuse în camera de corpuri delicte a Serviciului "Arme şi muniţii" din cadrul IPJ Suceava. Față de IM se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de  nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uzul de armă fără drept, cazul fiind preluat de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, în vederea soluționării legale.   

Opt ani cu autorizaţii de construire eliberate în baza unei documentaţii expirate

·        Planul Urbanistic General a expirat încă din 2009,  a fost scos la licitaţie în 2010, iar după ce fost întocmit Agenţia pentru Protecţia Mediului refuză să-l avizeze.

·        Aceasta deoarece suprafaţa medie de spaţiu verde pe cap de locuitor este sub cea prevăzută de lege, preluarea Pacului "Şipote" de la Direcţia Silvică urmând să asigure necesarul cu pricina.    

Municipiul Suceava nu are Plan Urbanistic General actualizat, instrument în baza căruia sunt eliberate certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, acesta având termenul de valabilitate depăşit de foarte mulţi ani. În luna noiembrie a anului 2009, Ion Lungu, primarul de atunci, dar şi de acum al reşedinţei de judeţ, anunţa că documentaţia expira şi că autorităţile locale s-au adresat Ministerului Lucrărilor Publice, care a aprobat prelungirea PUG, prin Hotărârea a Consiliului Local, până la votarea şi intrarea în vigoare a noului Plan. Licitaţia pentru realizarea acestuia din urmă a fost lansată abia în 2010, în bugetul local fiind prinsă, cu destinaţie amintită, o sumă de până la 2 milioane de lei. După 8 ani, edilul-şef sucevean susţine că PUG nu va fi aprobat în deliberativul local decât după ce acesta va obţine avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. "Cu Planul Urbanistic General suntem în faza de avizare la Mediu. Aşa după cum se ştie, avem înaintat la Parlament, la comisiile de specialitate, prin parlamentarii PNL, deocamdată,  să se verifice proiectul pentru transferul a celor peste 150 de hectare de pădure-parc de la Cetate şi de la Pădurea Zamca", subliniat Lungu.  Primăria Suceava a cerut transferarea a 55,58 hectare de pădure din zona Parcului "Şipote", precum şi a 105,72 hectare din Pădurea Zamca, în patrimoniul public şi intravilanul municipiului, astfel încât reşedinţa de judeţ să atingă suprafaţa medie de spaţiu verde pe cap de locuitor stabilită prin lege. Deoarece acest din urmă indicator este sub cel prevăzut de reglementările în vigoare, adică de mai puţin de 26 de metri pătraţi de fiecare sucevean, Agenţia pentru Protecţia Mediului refuză să avizeze Planul Urbanistic General (PUG).  "Prin transferul în cauză avem două ţinte, să înfiinţăm o zonă de agrement, dar şi să îndeplinim condiţiile din punct de vedere al avizării pe linie de mediu", a explicat Ion Lungu.  Suceava are prinse în noul Plan Urbanistic General 334,67 de hectare de spaţiu verde, cu o medie de 36 de metri pătraţi pe cap de locuitor, însă jumătate din această suprafaţă, este în administrarea Direcţiei Silvice Suceava. Conform OUG nr. 114/2007, media pe cap de locuitor trebuie să fie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor, dar, la această dată, municipiul poate face dovada a doar 17,84 de metri pe cap de locuitor. Suceava îndeplinea, la un moment dat, condiţiile impuse prin legislaţia în vigoare, însă Direcţia Silvică a scos importante suprafeţe împădurite din intravilanul municipiului Suceava şi le-a trecut  în categoria terenurilor extravilane. În principal este vorba despre cele aferente Parcului „Şipote”, versantului Zamca, Luncii Sucevei şi Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. În urma insistenţelor autorităţilor administraţiei publice locale, Direcţia Silvice Suceava a făcut cunoscut că 28,19 de hectare din zona Cetăţii de Scaun a Sucevei au fost clasificate drept pădure special amenajată în scop recreativ, respectiv în categoria „pădure-parc”. Potrivit primarului Ion Lungu, după perfectarea transferului, în Parcul "Şipote " va fi amenajată o zonă de agrement.

Zonele de agrement, aceste himere ale Sucevei

·        Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de către 84% din locuitorii reşedinţei de judeţ, 11,1% considerând că Parcul "Şipote" ar fi ideal pentru una dintre acestea.

·        Autorităţile sucevene nu sunt zgârcite cu promisiunile, începând de la zona "Tătăraşi", aflată deja în lucru, continuând cu Parcul "Şipote" şi terminând cu un "Aqualand", pe râul Suceava.        

Municipiul Suceava nu dispune de un parc sau o de grădină publică în adevăratele sensuri ale acestor funcţiuni, spaţiile verzi cărora li s-a dat această destinaţie fiind mai degrabă de natura scuarurilor, reliefează că Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă  capitalie de judeţ. Conform acesteia, orice municipiu reşedinţă, cu o populaţie numeroasă, trebuie să se conformeze imperativului momentului şi să amenajeze un parc de dimensiuni corespunzătoare, partajat în mai multe sectoare, în funcţie de activităţile recreative promovate şi implementate. Potrivit Studiului în rândul populaţiei realizat în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă, 43,60% dintre suceveni indică parcul drept modalitate preferată de petrecere a timpului liber, iar 37,10% preferă zonele de agrement-picnic. Peste un sfert din locuitorii Sucevei, respectiv 26,94%, optează pentru ieşirile în aer liber, ca principală modalitate de petrecere a timpului disponibil de la sfârşit de săptămână, iar mai mult de 12% din totalul sucevenilor obişnuiesc să meargă, în week end, la grătare sau picnicuri în afara municipiului. Amenajarea de noi zone de agrement este considerată necesară de către 84% din locuitorii municipiului Suceava, 12,10% dintre participanţii la studiu indicând, în acest sens, zona "Zamca", iar alţii 11,10% au răspuns că Parcul "Şipote" ar fi locaţia ideală pentru una dintre acestea. Pentru "Burdujeni" s-au pronunţat 9,40% dintre sondaţi, 8,7% optând pentru  zona "Cetate", iar 8,4% pentru cartierul "Obcini".  Autorităţile sucevene nu a făcut economii la promisiuni, unele dintre ele fiind realiste, iar altele mai dificil de materializat.  

·        Zona de agrement "Tătăraşi", ar putea fi gata în toamnă, chiar dacă, din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar Primăriei, s-a blocat linia de finanţare de 10 milioane de lei.

Zona de agrement "Tătăraşi" este în curs de amenajare pe o suprafaţă de 75.250 de metri pătraţi în preajma Casei de oaspeţi a lui Nicolae Ceuşescu, Parcului "Şipote", Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a Statuii ecvestre a domnitorului Ştefan cel Mare, înspre vest aceasta învecinându-se cu o pădure. Conform proiectului tehnic, suprafaţa în cauză are potenţial de dezvoltare pe linie de agrement, unul neexploatat până acum, în condiţiile existenţei unor spaţii verzi, cât şi a unor iazuri neamenajate. Zona se remarcă printr-un "cadru natural de o deosebită frumuseţe, cu privelişte favorabilă înspre silueta oraşului şi zona de pădure, promiţând, astfel, un grad ridicat de atractivitate". Potrivit unui proiect al Primăriei Suceava, partea de spaţii verzi amenajate, străbătută de alei pietonale, va fi "parţial  gradenată, pentru amenajarea de platforme de tip amfiteatru în aer liber". Aceasta va fi "bordurată" cu dotări culturale, construcţii pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică şi de servicii. În acelaşi cadru urmează a fi plasate locurile de joacă pentru copii, dotate cu tobogane, balansoare cu arc, leagăne, playground etc. Extremitatea estică a obiectivului este destinată sportului şi serviciilor, respectiv debarcaderului, teraselor, unităţilor de alimentaţie publică, spaţiilor comerciale, terenului de baschet, terenului de mini-golf, terenului de tenis. Într-o a treia zonă, se regăsesc lacul ambiental şi lacul de agrement, acesta din urmă pentru navigarea cu ambarcaţiuni speciale de tipul bărcilor şi hidrobicicletelor. "Bordurate" de o "cursivă" pietonală, spaţii verzi, locuri de odihnă şi terase, cele două lacuri vor fi separate de un baraj, cât şi de un amplasament cu destinaţie comercială şi de alimentaţie publică. Zona de agrement "Tătăraşi" include un debarcader, pavilionul pentru muzică, o fântâna arteziană, punctul de informare şi cumpărare de biletele, punctul pentru închiriere bărci şi hidrobiciclete, cabinetul medical, un spaţiu multifuncţional, precum şi un spaţiu administrativ şi pentru depozitare. În proiect, prevăzută este amenajarea de alei şi poteci pentru trasee şi circuite de loisir, de-a lungul acestora fiind amplasate bănci. Bicicliştii vor avea o pistă a lor, iar iluminatul public va fi inclusiv de tip ornamental. Terenul pe care se amenajează Zona de agrement "Tătăraşi" era unul cu vegetaţie spontană cu vegetaţie spontană şi cu 500 de arbori în diferite stare de degradare, în special plopi şi sălcii plângătoare. Aceştia vor fi toaletaţi, amenajarea noilor spaţiilor verzi incluzând plantarea de material dendrologic de calitate, respectiv a arborilor din specii de foioase şi răşinoase. Chiar dacă din cauza pericolului depăşirii deficitului bugetar Primăria are blocat linia de finanţare de 10 milioane de lei, acesta ar putea fi gata în toamnă.    

·        Cascade, foişoare, amfiteatru în aer liber, terenuri de sport, esplanadă floricolă şi unităţi de alimentaţiei publică, în viitoarea  Zona de agrement "Şipote".  

La acesta dată, Primăria face demersuri pentru fundamentarea şi introducerea în circuitul legislativ a unui proiect de lege prin care Parcul "Şipote" ar putea trece din administrarea Regiei Autonome a Pădurilor Romsilva în cea a municipiului Suceava, tocmai în vederea transformării, conform unu mai vechi proiect, într-o zonă de agrement.  Parcul "Şipote", cuprinzând specii din flora ocrotită prin lege, cunoscut şi ca Parcul "Cetăţii", este un loc cu rezonanţă istorică, care prin lucrări de amenajare poate deveni o zonă ideală de agrement, atât şi pentru suceveni, cât şi pentru turiştii din judeţele vecine, din ţară şi din străinătate. Astfel, Studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia, întocmit la comanda Primăriei municipiului Suceava, prevede reparaţii la aleea principală a pârâului Şipote, cea care face legătura dintre centrul oraşului şi aleea cu trepte, care urcă înspre statuia lui Ştefan cel Mare. De-a lungul acesteia vor fi amenajate 3 locuri de odihnă pentru vizitatori, cât şi rampe de acces destinate persoanelor cu handicap. Deoarece terenul este în pantă, pe traseul de coborâre al pârâului Şipote vor fi realizate mai multe cascade, iar în prejma acestora se vor amplasa bănci de odihnă. La confluenţa Pârâului "Şipote" cu Pârâului "Târgului", planificată este construirea unui pod de piatră cu lungime de 10 metri şi o lăţime de 5 metri.  Pentru protejarea turiştilor împotriva intemperiilor, tot în perimetrul de confluenţă a celor două pâraie, ridicat va fi un foişor care, la bază, va avea, de asemenea, o cascadă. Foişorul-adăpost are inclusiv menirea de a pune în valoare Cetatea de Scaun modernizată, prin amenajarea unei terase care să permită "vizualizarea monumentului dintr-o perspectivă inedită". Parcul Şipote va deveni un important punct de găzduire a evenimentelor organizate de autorităţile locale. Cu prilejul organizării Festivalului medieval, în valea dintre centrul urbei reşedinţă de judeţ şi Cetatea de Scaun vor fi  amplasate corturi ale oştilor moldovene şi otomane combatante. Pe acest fond, în scopul creşterii vizibilităţii, versantul dinspre centrul municipiului va fi amenajat sub formă de amfiteatru natural, care, la rându-i va fi dotat, cu un foişor pentru artişti. Pentru atragerea vizitatorilor şi prelungirea sezonului turistic, în parcul Şipote vor fi amenajate funcţiuni de alimentaţie publică, cărora le sunt rezervate 3 platouri circulare, dar şi săli de jocuri sportive; locuri de joacă pentru copii şi terenuri de sport. Tot în zonă, meşteşugari vor putea să-şi desfacă produsele amatorilor de suveniruri.  În Studiul de fezabilitate privind reabilitarea Cetăţii de Scaun şi zonei de protecţie a acesteia este menţionată şi o esplanadă floricolă, iar pentru "agrementarea" perimetrului acesteia, se vor construi, pe lungime de 100 de metri, arcade şi ziduri de sprijin din piatră cioplită. În scopul amenajării spaţiilor verzi, doborâţi urmează a fi 35 de arbori, însă nu dintre cei din speciile dendrologice protejate. Amenajările mai includ montarea de bănci, coşuri de gunoi şi pergole din lemn cu spaliere pentru plante agăţătoare. În parc vor fi construite reţele de alimentare cu apă; reţele de canalizare; reţele de alimentare cu energie electrică; reţele de alimentare cu energie termică produsă cu panouri solare, în timp ce iluminatul public va fi un unul modern, verde, bazat pe panouri fotovoltaice.  Pentru accesul în Parcul Şipote, în prelungirea străzii "Grădinilor" realizată va fi o alee carosabilă. În vederea acordării de servicii în conformitate cu cerinţele europene, dar şi o cât mai bună administrare a zonei, prevăzute sunt construirea unui modern grup sanitar, a unei clădiri pentru personalul administrativ, precum şi a unui punct de gestionare a alimentării cu energie electrică. Nu în cele din urmă, pentru asigurarea salubrităţii, zona va fi prevăzută şi cu un punct de colectare a deşeurilor.

·        Considerat fantezist, proiectul Zona agrement "Aqualand" de pe râul Suceava ar putea deveni realitate.     

Asimilat deja unui pol de dezvoltare urbană, Suceava trebuie să se exprime accentuat ca un vector inter-regional, ca un centru cultura-istoric şi de afaceri sud-est european, se, precizează în Studiul privind relaţiile periurbane aferent Planului Urbanistic General. Cadrul natural al municipiul reşedinţă include şi râul cu acelaşi nume, "acesta reprezentând un important atu, însă unul care nu a fost valorificat până acum", relevă studiul privind zone protejate naturale, aferent PUG. De asemenea, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Suceava în perioada 2016-2020 evidenţiază că, din cauza accesibilităţii reduse la cursul de apă, potenţialul peisagistic al râului Suceava este nevalorificat. Astfel, în prezent există doar unele drumuri de pământ care asigură accesul la firul de apă, "râul Suceava fiind ascuns de situri industriale neutilizate şi parţial dezafectate". Scoaterea din izolare şi valorificarea a acestuia se impune tot mai presant, mai ales în ceea ce priveşte porţiunile aflate o parte şi de alta a podului care leagă centrul urbei reşedinţă de judeţ de fosta zonă industrială, actuala zonă comercială a Sucevei. Din cauza fenomenelor meteorologice periculoase şi viiturilor din anii 2008-2009, un pilon al podului în cauză a fost grav afectat, iar ca urmare a lucrărilor de reparaţii la acesta, albia deviată a râului nu a mai fost adusă la starea iniţială. În vederea ameliorării imaginii necorespunzătoare a respectivii părţi a municipiului, o soluţie o reprezintă dezvoltarea unui circuit de agrement. De altfel, în acest sens, autorităţile municipale au avansatun studiu de regularizare a albiei râului Suceava şi de amenajare, în aval de Complexul comercial "Bazar", a unei Zone de agrement de tip "Aqualand". Potrivit iniţiativei, în calcul este luată  amenajarea terasei superioare ca loc de promenadă, cât şi de practicare a sporturilor de tip role, biciclete, sckateboard, jogging. Totodată, recomandată este plantarea de specii corespunzătoare mediului, respectiv a sălciilor pletoase, sălciilor creţe şi "arborilor cu pendent sau globulus". Graţie învecinării cu Iulius Mall, accesibilitatea la acest perimetru este una facilă, "zona putând fi valorificată la maxim şi introdusă într-un circuit al zonelor belvedere". Nu în cele din urmă, prin regularizarea albiei se vor amenaja un debarcader pentru hidrobiciclete şi bărci, precum şi un loc pentru înotat, cu plaja aferentă şi duşuri. Pe malul apei ar putea fi plasate unităţi de alimentaţie publică şi spaţii pentru practicarea jocurilor sportive. (Datele prezentate fac parte dintr-un studiu trimis înspre publicare Revistei "Ecoforum" a Universităţii "Ştefan cele Mare" Suceava).