Instituţiile europene au solicitat AJPIS Suceava să recupereze beneficii „fraudate” de 578.455 de lei

> În anul 2022, urmărindu-se prevenirea fraudei prin încasarea de beneficii în două sau mai multe state UE, constituite au fost 205 debite în valoare de 1,1 milioane de lei

În anul 2022, la Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava s-au primit de 4.280 de formulare necesare lucrătorilor emigranţi. Aceasta în scopul gestionării eficiente a schimbului de date cu instituţiile din alte state membre Uniunii Europene, accentul punându-se pe monitorizarea aplicării unitare a prevederilor legale privind stabilirea dreptului la beneficii familiale. „O atenţie deosebită a fost acordată şi prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi şi a plăţilor efectuate” se arată într-o informare a AJPIS Suceava, semnată de directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei. În conformitate cu sursa citată, în sensul celor menţionate, în anul 2022 au fost constituite nu mai puţin de 205 debite a căror valoare se ridică la 1,1 milioane de lei. Potrivit sursei citate, în vederea eliminării neregulilor, zilnic este acordată consiliere pe marginea aspectelor de aplicare a prevederilor regulamentelor europene. „De asemenea, a fost solicitată recuperarea sumei de 578.455 de lei acordată cu titlul de beneficii familiale de la instituţiile competente din alte state membre, ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite. Din această sumă, 515.320 de lei au fost recuperaţi, o sumă de 58.208 de lei a fost predată spre recuperare ANAF, în timp ce un debit de 4.927 de lei a fost stornat, în urma verificărilor şi corespondenţei cu instituţiile solicitante”, se evidenţiază în informarea Agenţiei JudeţenE de Plăţi şi Inspecţie Socială  Suceava.

 

În 2022

DSVSA a stins 4 focare de rabie şi 5 de pestă porcină africană 

> Anihilate au fost, de asemenea, 3 focare de trichineloză, unul de leucoza enzootică bovină şi încă unul de scrapie la ovine

În acest moment nu mai există vreun focar de rabie în judeţul Suceava, se arată într-o informare a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară, transmisă Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. Conform acesteia, DSVSA s-a confruntat cu 6 focare de boală, dintre care 4 au fost stinse până la finele anului 2022, iar celelalte două de la începutul anului 2023. În ceea ce priveşte pesta porcină africană, în cursul anului 2022 sanitar veterinarii suceveni au monitorizat 6 focare de boală la mistreţ. Dintre acestea, 4 focare erau din rândul celor confirmate în anii anteriori, acestea putând fi stinse doar după o perioadă de 24 de luni de la ultimul caz de îmbolnăvire raportat. La porcul domestic, în 2022 în judeţ au evoluat 5 focare de pestă porcină africană, toate acestea fiind stinse până la finalul anului. Conform sursei citate, la ovine a fost declarat un focar screpie, care de asemenea, a fost stins pe durata anului. În cursul anului 2022 a fost anihilat şi un focar de leucoza enzootică bovină, acesta fiind declarat încă din anul 2021. Nu în cele din urmă, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară a înregistrat 3 cazuri de trichineloză, focarele de boală fiind stinse până la sfârşitul anului 2022.

 Economii cu fructele, laptele şi produsele de panificaţie din şcoli

> În cele 699 de unităţi de învăţământ, nefolosită a rămas o sumă de 6 milioane de lei, mai puţin cheltuindu-se şi cu „plata drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale”

> Sumele rămase neutilizate au fost redistribuite în vederea susţinerii sistemului de protecţie a copilului, se arată într-o informare privind execuţia bugetului judeţului Suceava

Pe partea de cheltuieli s-a înregistrat un grad mai scăzut de realizare a indicatorilor prognozaţi şi aprobaţi de deliberativul judeţean, se arată într-o informare privind execuţia bugetului judeţului Suceava în 2022. Conform acesteia, între nerealizări se numără şi cele de la capitolul Învăţământ, un exemplu fiind cheltuielile mai mici din cadrul Programului pentru şcoli al României. Astfel, potrivit analizei Direcţiei de finanţe-contabilitate a executivului judeţean, referitoare la modul de implementare al acestui program, necheltuită a rămas o sumă de aproximativ 6 milioane de lei. De produse au beneficiat 16.454 de preşcolari şi 63.462 de elevi, iar dacă iniţial s-au alocat aproximativ 19,43 de milioane de lei, efectiv s-a achitat aproximativ 13,38 de milioane de lei. Programul pentru şcoli al Uniunii Europene are două componente, respectiv distribuirea de fructe şi legume proaspete, cât şi de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf. Programul prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore, de stat autorizate sau acreditate, pentru grădiniţele particulare acreditate, cât şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular, a fructelor şi legumelor proaspete, laptelui şi produselor lactate şi produselor de panificaţie, în limita unei valori zilnice de fiecare preşcolar şi elev. Pe de altă parte, o informare a Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), pentru cele 669 de unităţi de învăţământ din judeţ, Consiliul Judeţean Suceava, în calitatea de solicitant, „a depus cereri de plată aferente celor două semestre ale anului şcolar 2021-2022, cu sume autorizate la plată în valoare de 5,7 de milioane de lei”. Nerealizări ale cheltuielilor din bugetul judeţului Suceava au fost consemnate şi în cazul unităţilor de învăţământ special, respectiv în ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile şi serviciile, dar şi pentru „plata drepturilor copiilor cu cerinţe  educaţionale speciale”. „Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată TVA alocate de bugetul de stat pentru aceste cheltuieli, rămase neutilizate, au fost redistribuite pentru finanţarea cheltuielilor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului” se subliniază în analiza Direcţiei de finanţe-contabilitate a Consiliului Judeţean Suceava.
 

 Semne încurajatoare pentru pâinea anului 2023

> „Culturile de cereale păioase sunt într-o stare fitosanitară bună (...), existând premisele unor producţii bune” se arată într-o informare a Direcţiei Agricole, în care se menţionează că rezerva de apă din sol este satisfăcătoare 

Cultura de cereale a anului 2023 se află într-o stare normală, dezvoltându-se în condiţii prielnice, se poate concluziona dintr-o analiză a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În toamna anului 2022, în judeţ însămânţate au fost 30.800 de hectare de culturi agricole, cea mai mare suprafaţă fiind cea de grâu comun, respectiv una de 21.200 de hectare. Rapiţa a fost semănată pe 2.600 de hectare, secara pe 2.200 de hectare, triticalele pe 2.100 de hectare, orzul pe 2.000 de hectare şi orzoaica pe 700 de hectare. „Plantele din culturile de cereale păioase sunt într-o stare fitosanitară bună, normal dezvoltate, înfrăţite, existând premisele unor producţii bune. Plantele din culturile de rapiţă  sunt în fază de rozetă, având 5-8 frunze, cu stare fitosanitară bună” se evidenţiază în informarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, care menţionează că rezerva de apă din sol este una satisfăcătoare. Pentru campania din primăvara acestui an, în judeţul Suceava propuse se înfiinţa sunt 79.865 de hectare de culturi. Este vorba despre 41.215 de hectare cu porumb, 16.266 de hectare cu cartofi, 8.484 de hectare cu floarea soarelui şi 5.828 de hectare cu ovăz. Soia ar putea fi  semănată pe 2.872 de hectare, orzoaica de primăvară pe 2.116 de hectare, mazărea boabe pe 2.079 de hectare, sfecla de zahăr pe 557 de hectare, iar fasolele boabe pe 450 de hectare. 

 

Judeţul Suceava este pe primul loc în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est la plăţi din proiecte de dezvoltare rurală  

> Pentru proiecte aferente PNDR, vârful de plăţi făcute în judeţ, de aproape 37 de milioane de euro, s-a înregistrat în 2017

În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe o poziţie onorabilă în ceea ce priveşte portofoliul de proiecte active, se prezintă într-o analiză a Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava, instituţie care asigură, în teritoriu, implementarea tehnică şi financiară a măsurilor de finanţare cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR). Cu 245 de proiecte active, judeţul nostru ocupă locul al doilea din acest punct de vedere, pe prima poziţie plasându-se Iaşi, cu 312 de proiecte active. După Suceava urmează judeţele Botoşani cu 243 de proiecte active, Vaslui (172), Bacău (145) şi Neamţ (128). Sesiunile de lansare de proiecte s-au ţinut în 2021, cuprinzând 9 submăsuri de sprijin, în speţă pentru instalarea tinerilor fermieri; înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale; dezvoltarea fermelor mici; investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, cât şi pentru investiţii în exploataţii agricole. Măsurile PNRR mai privesc acordarea de sprijin financiar pentru investiţii în prelucrarea, comercializarea şi dezvoltarea de produse agricole, dar şi a sprijinului pentru cooperarea actorilor din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol. Nu în cele din urmă, în 2021 lansate au fost sesiuni de depunere de proiecte pentru prime de asigurare a culturilor animalelor şi plantelor, precum şi în vederea obţinerii sprijinului de implementare a acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală. În schimb, de remarcat este că, potrivit Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pe partea de plăţi, atât pentru beneficiarii publici cât şi beneficiarii privaţi, la nivelul anului 2022 judeţul Suceava s-a situat pe locul întâi, cu 13,4 milioane de lei. Acesta este urmat de judeţele Iaşi, cu 9,83 de milioane de euro, Botoşani-8,42 de milioane de euro, Bacău-5,96 de milioane de euro, Neamţ-5,58 de milioane de euro şi de Vaslui-5,11 de milioane de euro. În intervalul 2016-2022, vârful de plăţi înregistrat în judeţul Suceava, pentru proiecte aferente planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNRR), l-a constituit anul 2017, cu aproape 37 de milioane de euro, iar cel mai slab a fost anul 2016, cu aproximativ 5 milioane de euro.    

 

Suceava este judeţul cu cele mai multe casnice din România

>Membrii familiilor cu persoane plecate la muncă în străinătate se ocupă cu agricultura de autoconsum, iar în unele confesiuni cu mulţi copii, mamele se dedică creşterii şi educării acestora  

Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava a făcut publice datele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor în şedinţa Colegiului prefectural de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava. Potrivit informaţiilor prezentate, judeţul Suceava iese în evidenţă ca având nu mai puţin de 63.787 de persoane care s-au declarat casnice, dintre acestea 53.160 fiind de gen feminin. Printre cauzele care stau la baza acestei situaţii se numără caracterul preponderent agricol al judeţului, la Recensământul general agricol 2020, Suceava deţinând locul al doilea la nivel naţional, în ceea ce priveşte numărul de exploataţii agricole eligibile pentru recenzare, respectiv 151.344 de asemenea structuri. „Din anul 2021 s-a schimbat metodologia, în sensul că persoana care lucrează în agricultură cel puţin o oră, pentru producerea de bunuri în scop de autoconsum, şi care nu caută în mod activ un loc de muncă, nu este considerată ca fiind parte din populaţia activă” se subliniază în prezentarea DJS. Statistica numărului mare de casnice este explicată şi prin procentajul ridicat al persoanelor plecate la muncă în străinătate. Cei plecaţi au familii rămase în ţară, ai căror membri îşi limitează activitatea la munca agricolă, doar pentru autoconsum, astfel încât să poată avea grijă de copii. Totodată, aport la numărul ridicat al casnicelor îl are şi creşterea populaţiei aparţinând altor confesiuni decât ce majoritară. „Numărul de copii născuţi în aceste familii depăşeşte media. Astfel, vorbim de renunţarea la activităţi contra plată sau în scopul obţinerii de profit, în favoarea creşterii şi educării copiilor” se specifică în datele provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor, exemplificându-se cu numărul persoanelor aparţinând cultului creştin penticostal care a crescut cu 1,7% faţă de recensământul din 2011.

 Cu finanţare de la Primărie

Centrul social de noapte „Sfânta Vineri”, gazdă pentru 131 de persoane fără adăpost

> Între acestea, 31 de persoane din municipiul Suceava, 44 din judeţ, 53 din alte judeţe, în timp ce 3 proveneau din alte ţări

> „Persoanelor care ajung acolo li se oferă o masă pe zi şi adăpost, atât timp cât este nevoie” arată viceprimarul Lucian Harşovschi

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava prelungim contractul cu Asociaţia „Lumină Lină”, respectiv cu Centrul social de noapte și reinserție socială a persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”. În 2023, din bugetul local va fi alocată o sumă de 230.000 lei, reprezentând cheltuieli de cazare şi masă, echipamente şi servicii, dar şi celor cu utilităţile, respectiv încălzire, apă rece, apă caldă şi iluminat. „Este un lucru necesar, întrucât este singurul adăpost de noapte de pe raza municipiului Suceava, care oferă servicii sociale persoanelor fără adăpost” a declarat Lucian Harşovschi, vicerimarul Sucevei, menţionând că în anul 2022 activitatea Centrului a fost susţinută financiar cu 225.000 lei. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022 au beneficiat de serviciile Centrului social 131 de persoane. Dintre acestea, 31 de persoane au fost de pe raza municipiului Suceava, 44 de persoane din judeţul Suceava, 53 de persoane din alte judeţe, iar 3 persoane proveneau din alte ţări. De la începutul anului 2023, conform raportărilor trimise de Centru social de noapte și reinserție socială a persoanelor fără adăpost, zilnic sunt adăpostite între 13 şi 19 persoane. Centrul funcţionează din anul 2010, punând la dispoziţie un spaţiu cu o capacitate de 50 de locuri şi un număr de 40 de locuri pentru municipiul Suceava. „Persoanelor care ajung acolo li se oferă o masă pe zi şi adăpost, atât timp cât este nevoie” arată viceprimarul Lucian Harşovschi.

 

Bază de date transparentă şi profesionistă în urbanism

> Pe durata a 7 luni, în municipiul Suceava va fi implementat un proiect de digitalizare în domeniul urbanismului, în faza de aprobare fiind şi noul Plan Urbanistic General (PUG)

Proiectul Urban GIS - Digitalizarea serviciilor partajate în municipiul Suceava intră în implementare, anunţă Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Contractul a fost semnat cu reprezentanţii asocierii GeoData Services București şi TNT Computers Sibiu, aceasta câştigând licitaţia la care au mai participat Bithat Solutions Suceava și FIDA Solutions Baia Mare. Valoarea contractului este de 1,49 de milioane de lei, cu o perioada de realizare  de 7 luni, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. În paralel, la finalizare este şi noul Plan urbanistic General (PUG) al Sucevei, un instrument de lucru foarte important, deoarece, în baza acestuia, autorităţile administraţiei publice locale eliberează certificatele de urbanism şi  autorizaţiile de construire.  „Coroborat cu aprobarea Planului Urbanistic General, care după ce am obţinut avizul de la Ministerul Dezvoltării, acesta este în faza de aprobare la Guvern, acestea se vor constitui într-o bază de date transparentă şi profesionistă pentru cei care au proiecte în domeniul urbanismului” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Sistemul Informaţional Geografic (SIG) este utilizat pentru a crea, stoca, analiza şi prelucra informaţii distribuite spaţial printr-un proces computerizat, iar pe lângă urbanism, tehnologia poate fi utilizată inclusiv în studii de impact asupra mediului, în cartografie şi planificarea rutelor.

 Suceava are Centru de Inovare şi Imaginaţie Civică

< Acesta va organiza dezbateri publice cu specialişti în educaţie, sănătate, asistenţă socială, infrastructură, protejarea mediului, cultură, consilierii locali, angajaţii Primăriei, reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă ordinară, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Inovare şi Imaginaţie Civică (CIIC) Suceava. „Acest centru va fi o punte de legătură între administraţie şi cetăţeni. Este un organism cu caracter civic consultativ, fără personalitate juridică, care va fi constituit la nivelul Primăriei şi care va avea ca scop asigurarea unui contact direct între administraţia publică locală şi cetăţeni, în vederea sporirii gradului de implicare a cetăţenilor în procesul de adoptare şi aplicare a deciziilor de interes public” a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei, menţionând că urmărite sunt „transparenţa şi o mai bună comunicare”. Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică (CIIC) Suceava va avea în componenţă 9 membri şi va fi structurat în 2 echipe: o echipă administrativă şi o echipă de specialişti. Echipa de specialişti va fi formată din 6 membri, la care se vor adăuga, în funcţie de tematica dezbaterilor publice, actori relevanţi de la nivel local. Astfel, organizate vor fi dezbateri publice pe diferite teme de interes, la care vor participa reprezentanţi din domenii de activitate cum ar fi educaţie, sănătate, asistenţă socială, infrastructură, protejarea mediului, administraţie publică, cultură, precum şi consilieri locali, angajaţi ai Primăriei, reprezentanţi ai societăţii civile şi mediului de afaceri şi alţi factori interesaţi. Acest centru  este înfiinţat în cadrul Proiectului „Suceava UrbanGIS-Digitalizarea serviciilor partajate în Municipiul Suceava”, pe care municipalitatea îl implementează în urma semnării contractului de finanţare în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă. Activitatea CIIC Suceava nu va implica financiar bugetul local al municipiului Suceava. 

 Cu 8,64 de milioane de lei

Groapa de gunoi de la Ipoteşti va fi închisă la faţa locului

 > Transportarea deşeurilor reziduale de pe spaţiul temporar de stocare la depozitul ecologic de la Moara ar fi presupus cheltuieli de 47 de milioane de lei

> La un total de 4.280 de curse, transferarea deşeurilor ar fi durat 4 ani, cu riscul reducerii cu 3 ani a perioadei de funcţionare a depozitului de la Moara

A demarat proiectul de închidere a depozitului temporar de deşeuri de la Ipotești, face cunoscut Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava. Termenul limită de implementare a acestuia este data de 30 aprilie 2024, obiectivul principal constituindu-l reconversia suprafeţei degradate pe care, din noiembrie 2014 şi până în iulie 2019, a fost depozitat un volum de 428.204 de metri cubi de deşeuri provenite de pe raza reşedinţei de judeţ.  Contractul de finanţare a fost semnat pe 24 noiembrie 2022, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Proiectul este finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, fiind primul proiect de mediu al Sucevei, implementat cu granturi norvegiene. Valoarea totală a proiectului este de 8,64 de milioane de lei (inclusiv TVA), echivalentul a aproximativ 1,7 de milioane de euro,  iar lucrările  sunt făcute de asocierea dintre Diasil Service și Ritmic Com Suceava. Din cauza costurilor mari de transportare a  deşeurilor către depozitul ecologic de la Moara, s-a decis să se procedeze la închiderea în mediul natural, la faţa locului. „Prin intermediul soluţiei in situ reușim să transformăm terenul degradat în spaţiu verde, să îmbunătăţim condiţiile de viaţă pentru cetățeni, prin crearea unui cadru natural optim de petrecere a timpului în aer liber, să reducem nivelul de poluare prin amenajarea de spații verzi care contribuie la epurarea chimică a atmosferei, purificarea aerului, să îmbunătățim aspectul estetic, precum și să dezvoltăm în mod echilibrat și durabil orașul Suceava prin abordarea de proiecte integrate” a declarat ieri, Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. Conform unei analize, relocarea deşeurilor reziduale de la spaţiul temporar de stocare de la Ipotești la depozitul final Moara ar fi necesitat cheltuieli de 46,90 de milioane de lei (TVA inclus). La un total de 4.280 de curse, transferarea ar fi durat 4 ani, cu riscul reducerii cu aproximativ 3 ani a perioadei de funcţionare a depozitului de la Moara. Printre multe altele, proiectul prevede colectarea şi evacuarea apei de suprafaţă, a gazului şi levigatului; amenajarea peisagistică şi împrejmuirea cu gard; instalarea sistemului fotovoltaic şi reţelei de distribuire a aerului; realizarea stratului de etanșare cu geocompozit şi reslizarea stratului din pământ vegetal.
 

 

Amenzi de până la 1.000 de lei pentru asociaţiile de proprietari care nu au programat adunările generale

> Viceprimarul Harşovschi îi îndeamnă pe suceveni să ia parte la aceste întruniri, până acum procentajul proprietarilor prezenţi fiind cuprins între 4 şi 10%

Până cel târziu pe 31 martie 2023, asociaţiilor de proprietari sunt obligate să organizeze adunările generale, conform Legii nr. 196 din 2018, care prevede că aceste întruniri trebuie să aibă loc primul trimestru al fiecărui an. Potrivit lui Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei, din cele 131 de asociaţii de proprietari, 126 au programat respectivele adunări. Până pe 22 februarie au avut loc 23 de adunări generale ale asociaţiilor de proprietari, acestea concretizându-se în înlocuirea a 3 preşedinţi, dezbătute fiind şi probleme legate de toaletarea arborilor, capturarea câinilor fără stăpân, reabilitarea termică a blocurilor, amenajare de noi parcări, efectuarea curăţeniei pe străzile secundare, precum şi  de repartizarea cheltuielilor pe listele de plată. Harşovschi reaminteşte că preşedintele, împreună cu comitetul executiv trebuie să stabilească data, locul şi ora adunării generale ordinare sau a celei extraordinare şi să le comunice serviciului de specialitate din cadrul Primăriei. „Doresc transparenţa alegerii conducerii, a salariilor, a raportului de venituri şi cheltuieli, precum şi a altor probleme cu care se confruntă asociaţiile şi fac din nou apel la toţi cetăţenii să se prezinte la întrunirile asociaţiilor de proprietari” subliniază adjunctul şefului executivului local, menţionând că asociaţiile de proprietari care nu au programat adunările generale vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 300 de lei şi 1.000 de lei. Lucian Harşovschi precizează că la prima adunare este obligatoriu ca participarea să fie 50% +1 din numărul total de proprietari. Dacă acest cvorum nu este realizat, adunarea va fi reprogramată în maxim 15 zile. Aceasta din urmă se va ţine cu proprietarii prezenţi, iar hotărârile se vor lua cu 50%+1 din numărul participanţilor. La adunările desfăşurate până această dată, procentajul proprietarilor prezenţi a fost cuprins între 4 şi 10%. Gruparea de asociaţii 23+27 este cea mai mare dintre structurile de acest fel din municipiul Suceava, având 2.105 de apartamente, cu 4.509 locuitori, „cât populaţia unei comune”.   

 
Pentru suceveni

Primăria Suceava prelungeşte perioada de încărcare gratuită a acumulatorilor maşinilor electrice până la 1 ianuarie 2025

> Doar la staţiile de încărcare ultrarapide va fi introdus tariful de încărcare de 1,44 lei de unitate de încărcare, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice

> „Suceava a fost primul oraș din țară care a deținut, pentru început, 28 de stații de încărcare a vehiculelor electrice” susţine vicprimarul Lucian Harşovschi

Pe 29 martie 2023 expiră gratuitatea pentru încărcarea autovehiculelor electrice, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei, precizând că în dezbatere publică este dat proiectul de hotărâre privind utilizarea staţiilor de încărcare autovehicule electrice amplasate pe domeniul public şi de aprobare a tarifelor aferente serviciului de încărcare. „Propunem prelungirea gratuităţii la cele 28 de staţii de încărcare până la data de 1 ianuarie 2025, pentru persoanele fizice, cu domiciliul şi autovehiculul electric sau plug-in hibrid înmatriculat pe raza municipiului Suceava. La fel ca până acum, încărcarea se va face în baza cardurilor de încărcare eliberate de serviciul de specialitate din cadrul Primăriei. În ceea ce priveşte staţiile de încărcare ultrarapide, vom introduce tarif atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice” precizează viceprimarul. Astfel, tariful de încărcare va fi de 1,44 lei de unitate de încărcare (TVA inclus), o unitate de încărcare fiind echivalentul 1 kWh încărcat. Accesul la staţiile de încărcare rapidă amplasate pe domeniul public al municipiului Suceava se va face în baza unei aplicații care va fi disponibilă în sistemele de operare Android și iOS, cu achitarea contravalorii tarifului care se instituie pentru serviciul de încărcare a autovehiculelor electrice și plug-in hibrid. Decizia finală va fi cunoscută în luna martie, în reşedinţa de judeţ, din 2018 fiind date în folosinţă, cu finanţare din Programul de cooperare elvețiano-român, 28 de staţii de încărcare a acumulatorilor autovehiculelor electrice. Este vorba despre 14 staţii standard, cu o putere de 7,2 kW, 14 staţii rapide de 22 kW, la care se adaugă 14 puncte de încărcare ultrarapide amenajare cu suport financiar de la Administraţia Fondului de Mediu. În 2023, până pe 15 februarie, costurile pentru cele 28 de staţii montate prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român au fost de 28.826 de lei, iar pentru staţiile ultrarapide, finanţate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, cheltuielile au însumat 115.429 de lei. Până în prezent, Primăria Suceava a emis carduri de încărcare pentru 84 de persoane juridice, 90 de maşini electrice şi 13 maşini hibrid, cât şi pentru 151 de persoane fizice, cu 135 de maşini electrice şi 19 maşini hibrid. Printre alte facilităţi, deţinătorii de autovehicule electrice beneficiază de parcare gratuită, alături de taxe şi impozite zero, în cazul autovehiculelor hibrid taxele şi impozitele fiind reduse cu 50%. De precizat este că pe 3 martie 2022, Primăria Suceava  a depus, la Administrația Fondului de Mediu, documentaţia pentru amplasarea a altor 30 de puncte de încărcare similare. „Suceava a fost primul oraș din țară care a deținut, pentru început, 28 de stații de încărcare a vehiculelor electrice și a stimulat cetățenii să cumpere maşini electrice prin gratuitatea oferită. În următorii ani trebuie să mai amplasăm încă 58 de stații similare în cadrul programelor de achiziție de autobuze și reabilitări de clădiri finanţate prin PNRR” a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava.

La sfârşitul anului 2022,

Judeţul Suceava, printre primele în ţară la creşterea numărului de şomeri şi a ratei şomajului

> Faţă de anul 2021, în evidenţe erau cu 418 mai mulţi şomeri, iar rata şomajului a crescut cu 1,13 de puncte procentuale

> La finele anului, Suceava ocupa locul al treilea la creşterea numărului de şomeri şi al cincilea la creşterea a ratei şomajului   

La debut de an 2023, judeţul  Suceava avea 10.819 de şomeri, dintre care 4.561 de femei. Aşa evidenţiază statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în conformitate cu care, în totalul amintit 2.916 de persoane primeau ajutor de şomaj, în timp ce 7.903 de persoane erau şomeri neindemnizaţi. Rata şomajului a ajuns la 5,65%, respectiv la 5,53% în rândul persoanelor de sex feminin şi la 5,75% în cel al persoanelor de sex masculin. În decembrie 2023, faţă de luna noiembrie a aceluiaşi an, judeţul Suceava avea cu 280 mai mulţi şomeri, rata şomajului crescând cu 0,14 de puncte procentuale, de la 5,51% la 5,65%. Potrivit datelor ANOFM, la sfârşitul lunii decembrie 2022 rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,05%, mai mare cu 0,01 de puncte procentuale decât cea din luna anterioară şi, de asemenea, în creştere cu 0,36 de puncte procentuale faţă de nivelul din luna decembrie a anului 2021. În decembrie 2022, faţă de noiembrie, numărul de şomeri a sporit în 22 de judeţe, cele mai mari creşteri înregistrându-se în judeţele Dâmbovița (351 de persoane), Teleorman (335 de persoane), Suceava (280 de persoane), Constanța (207 de persoane) şi Vaslui (172 de persoane). În intervalul precizat, rata şomajului a crescut în 21 de judeţe, cele mai mari fiind cele din judeţele Teleorman (0,30 de puncte procentuale), Dâmbovița (0,21 de puncte procentuale), Ialomița (0,17 de puncte procentuale), Vaslui (0,16 de puncte procentuale), Suceava (0,14 de puncte procentuale), Harghita (0,13 puncte procentuale) şi Buzău (0,12 de puncte procentuale). Pe 31 decembrie 2021, judeţul Suceava înregistra un total de 10.401 de şomeri, cu 418 mai puţini faţă sfârşitul lunii decembrie a anului 2022. La aceeaşi dată din 2021, rata judeţeană suceveană a şomajului era de 4,52%, un mai mică cu 1,13 puncte cu decât cea de 5,65% de la finele lunii decembrie 2022.

 

Anul trecut,

Sucevenii-gazdă au făcut aproape 1.000 de cereri de decontare a cheltuielilor cu masa şi cazarea refugiaţilor ucraineni

În perioada martie-decembrie 2022, din partea locuitorilor Suceavei s-au primit şi soluţionat 980 de cereri pentru acoperirea cheltuielilor cu masa şi cazarea refugiaţilor ajunşi în municipiu din zonele de conflict armat din Ucraina, informează Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava. „Lunar au fost întocmite centralizatoare de plăţi care s-au transmis către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava şi Serviciul contabilitate din cadrul Direcţiei buget şi fiscalitate a Primăriei, în vederea decontării cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţenii străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina şi găzduiţi de persoane fizice” se arată într-o informare a DAS Suceava. Pentru fiecare zi şi refugiat găzduit, persoanele fizice din reşedinţa de judeţ, care au asigurat respectivele servicii, sunt îndreptăţiţi să încaseze câte 20 de lei pentru hrană şi câte 50 de lei pentru cazare. Cererile pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau a apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite vor fi depuse, în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni, la Direcţia de Asistenţă Socială, respectiv la sediul Primărie din cartierul Burdujeni. Baza legală o constituie Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28 din 23 martie 2022 şi Hotărârea Guvernului nr. 336 din 11 martie 2022 care prevăd posibilitatea decontării unor cheltuieli către persoanele fizice din România care au oferit servicii de masă şi cazare ucrainenilor refugiaţi.

 

Medici veterinari de liberă practică, sancţionaţi pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu 

> Cu câte 10.000 de lei au fost amendat un medic împuternicit care nu ţinea evidenţa vaccinării antirabice şi un altul care nu a făcut inventarul exploataţiilor       

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava a verificat 62 circumscripţii sanitar veterinare concesionate. Conform directorului executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, în urma acestor controalelor din anul 2022,

inspectorii DSVSA au stabilit că doi medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, de la circumscripţiile sanitare veterinare din judeţ, respectiv din localităţi în care au apărut focare de rabie, nu şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu. În consecinţă, aceştia au fost sancţionaţi contravenţional de DSVSA cu amendă de 2.400 de lei, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 984 din 2005. De asemenea, unui alt medic veterinar de liberă practică împuternicit, care nu deţinea evidenţele sanitare veterinare privind vaccinarea antirabică i s-a aplicat o amendă în valoare de 10.000 lei, „pentru nerealizarea vaccinării antirabice de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit”, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.1156 din 23 decembrie 2013. În vederea stabilirii modului de efectuare a acţiunilor sanitare veterinare şi a inventarului în exploataţii, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară au verificat o circumscripţie sanitară veterinară concesionată. Date fiind constatările făcute la acesta, medicul  veterinar concesionar a fost sancţionat contravenţional, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1156 din 2013, cu amendă în valoare de 10.000 de lei, pentru neefectuarea acţiunii de inventar în exploataţii.

 În anul acesta

TPL îşi propune încasări cu 11% mai mari din vânzarea de bilete şi abonamente 

> Pentru 2023 s-e estimează un profit brut de 1,19 milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de cel realizat în anul precedent

> Subvenţia la Serviciul de transport va scădea de la 7,96 de milioane de lei la 7,07 de milioane de lei, respectiv cu 11%

Veniturile totale pentru anul 2023 ale societăţii de Transport Public Local sunt estimate la 28,57 de milioane de lei, acestea urmând a fi mai mari cu 13% faţă de cele din anul 2022. Aşa se arată în proiectul de venituri şi cheltuieli al firmei sucevene de transport de călători, supus aprobării Consiliului Local în şedinţa ordinară a lunii februarie. Conform proiectului amintit, în cadrul acestor venituri, din transportul călătorilor pe bază de titluri de călătorie emise se va obţine suma de 14,48 de milioane de lei, cu o creştere cu 11% comparativ cu încasările de 13,39 de milioane de lei din anul trecut. De asemenea, mai mari vor fi şi veniturile prognozate din gratuităţi şi facilităţi, acestea sporind de la 3,83 de milioane de lei în 2021, la 6,37 de milioane de lei, după anul în curs, „ca urmare a creşterii numărului de solicitări din partea beneficiarilor”. În acest context, compensaţia pentru Serviciul de transport  va scădea de la 7,96 de milioane de lei la 7,07 de milioane de lei, respectiv cu 11%.  Veniturile din exploatare sunt fundamentate la 28.533 de lei. TPL realizează venituri din vânzarea titlurilor de călătorie, respectiv a biletelor şi abonamentelor pentru transportul de persoane prin curse regulate efectuate pe raza reşedinţei de judeţ. Veniturile de la bugetul de stat constau din reduceri şi gratuităţi acordate anumitor categorii de persoane, respectiv pentru elevi, studenţi, donatori de sânge, foşti deţinuţi politic, veterani de război, nevăzători, persoane cu handicap, cetăţeni de onoare şi pensionari. Veniturile reprezentând sume acordate din bugetul de stat nu sunt luate în calcul la determinarea gradului de realizarea a veniturilor totale. La toate cele de mai sus se adaugă veniturile din alte activităţi şi veniturile financiare. Conform sursei citate, în 2022 gradul de realizare a veniturilor a fost de 103,56%, în raport cu cel de 95,28% din 2021. Pentru exerciţiul financiar 2023 se estimează un profit brut de 1,19 milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de cel realizat în exerciţiul financiar precedent.

De pe 1 martie

Agricultorii suceveni pot depune cererea pentru subvenţiile europene şi sprijinul financiar din bugetul de stat

> Anul trecut, în judeţul Suceava au fost depuse 43.511 de cereri unice pentru o suprafaţă utilizată de 198.857 de hectare de terenuri

În perioada 01 martie-15 mai fermierii suceveni vor putea depune cererea de plată aferentă campaniei pe anul 2023, anunţă Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, aceştia nu se vor prezenta la centrele APIA, necesară fiind doar accesarea aplicaţiei IPA-online din versiunea de internet. Astfel, se va completa o singură cerere de plată, chiar dacă utilizate sunt suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe. Împreună cu funcţionarii primăriei pe raza căreia deţin terenuri, fermierii vor verifica situaţia înscrierii suprafeţelor în Registrul agricol şi să permită specialiştilor să transmită adeverinţele de rigoare la APIA. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii de plată şi să fie valabile la data respectivă. Fermierii care sunt deja beneficiarii APIA îşi vor actualiza doar datele care au suferit modificări faţă de anul 2021. „În acest fel, se va reduce timpul de completare a cererii, iar probabilitatea de a se introduce date greşite va fi mai mică. Funcţionarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii şi pentru programarea acestora în vederea semnării cererii şi declaraţiilor ataşate acesteia” se precizează în comunicatul de presă al APIA. Începând cu această campanie, fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar prin intervenţii şi măsuri aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic. Este vorba despre plăţile directe decuplate, plăţile directe cuplate, ajutoarele naţionale tranzitorii (plăţi din bugetul naţional) şi despre măsurile de dezvoltare rurală pentru plăţi compensatorii. În campania din anul 2022, în judeţul Suceava au fost depuse, în total, 43.511 de cereri unice, pentru o suprafaţă utilizată de 198.857 de hectare de terenuri.     

 În prima lună din 2023

Cinci firme sucevene au fost prinse cu lucrători la negru

•  Inspectorii de muncă au amendat pe agenţii economici controlaţi cu un total de 118.000 de lei

În primă lună a anului 2023, inspectorii de muncă suceveni au depistat 6 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava precizează că în cauză a fost o persoană al cărui contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a

salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. De asemenea,  în luna la care facem referire lucrătorii ITM au descoperit inclusiv 5 lucrători fără forme legale de angajare, adică muncind la negru. Cei 5 angajatori în neregulă au fost amendaţi cu un total de 60.000 de lei, conform legislaţiei muncii în vigoare. Pe durata lunii ianuarie 2023, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 203 de controale, inspectorul-şef Romeo Butnariu subliniind că verificările s-au lăsat cu aplicarea a 48 de sancţiuni contravenţionale şi că valoarea amenzilor s-a ridicat la 118.800 de lei. Pe durata descinderilor la agenţii economici din judeţ, inspectorii ITM Suceava au mai depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal şi concediului de odihnă. Totodată, s-a mai descoperit că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la transmiterea modificărilor intervenite către registrul de evidenţă a salariaţilor, cât şi a celor cu privire la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

 Investiţii de 47 de milioane de euro în reabilitarea sistemului de termoficare de pe Calea Unirii din Suceava

> Acesta are o vechime de peste 40 de ani, prezentând un grad avansat de uzură şi pierderi importante de apă caldă şi căldură

Un proiect de hotărâre privind reabilitarea sistemului de transport şi distribuire a energiei termice aferent Căii Unirii din municipiul Suceava se află pe ordinea de zi a şedinţei din această săptămână a Consiliului Local. Potrivit acestuia, valoarea totală a investiţiei este de 232,713 de milioane de lei  (aproximativ 47 de milioane de euro), sursa constituind-o Fondul pentru modernizare. Participarea bugetului local este de 2,65 de milioane de lei, termenul de realizare a lucrărilor fiind de 32 de luni. Cu totalul amintit, reabilitate urmează a fi 19,45 km de reţele termice primare, prin înlocuirea conductelor uzate cu altele noi preizolate, cât şi căminele de termoficare. În 8 puncte termice, vor fi modernizate echipamentele şi instalaţiile, precum şi clădirile în care acestea funcţionează. Nu în cele din urmă, reabilitării vor supuse 51,79 km de reţele termice secundare, aferente punctelor termice, prin înlocuirea conductelor din circuitele de încălzire şi a celor de apă caldă de consum. Printre obiectivele proiectului se numără reducerea pierderilor de energie termică de pe reţelele de transport şi distribuire şi din punctele termice, dar şi îmbunătăţirea siguranţei şi calităţii serviciului de alimentare cu căldură şi apă caldă de consum. Potrivit sursei citate, pierderea din reţelelor termice primare va fi redusă cu 17.052 de gigacalorii, iar cele din reţelele termice secundare şi din punctele termice vor fi mai mici cu 7.072 de gigacalorii. „Necesitatea executării urgente a unor lucrări de reabilitare a apărut ca urmare a faptului o bună parte a reţelelor primare şi celor secundare, precum şi instalaţiile de punctele termice au o vechime de peste 40 de ani, condiţii în care acestea prezintă un grad avansat de uzură, o fiabilitate redusă şi pierderi importante de apă caldă şi căldură, necesitând reparaţii frecvente, elemente care conduc la înregistrarea unor costuri de exploatare ridicate” se arată referatul de aprobare a proiectului de hotărâre iniţiat de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi.
 

 
Din bugetul Sucevei

Un milion de lei pentru dotarea cu aparatură la standarde internaţionale a secţiilor Spitalului Judeţean de Urgenţă

> Astfel, va creşte gama intervenţiilor chirurgicale, vor fi reduse riscurile postoperatorii, iar bolnavii se vor recupera mai rapid

Primăria şi Consiliul Local al municipiului Suceava sprijină financiar dotările cu aparatură medicală performantă pe care urmează a le face Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava. Conform unei adrese a unităţi spitaliceşti din reşedinţa de judeţ, suma acordată în 2023 din vistieria suceveană va fi folosită la achiziţionarea a două defibrilatoare pentru Secţia de anestezie şi terapie intensivă (ATI), a unui sistem de monitorizare a activităţii nervoase necesar Secţiei de chirurgie generală şi a unui videoscop pediatric pentru Secţia de pediatrie. De asemenea, în acest an, cu sprijin din bugetul municipiului, SJU se va dota cu o trusă de carotidă, o trusă de fistulă şi o trusă de varice, toate acestea din urmă pentru Secţia de chirurgie vasculară. De precizat este că, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 5 din 2003 de aprobare a bugetului general centralizat al municipiului Suceava, Spitalului Judeţean de Urgenţă i-a fost alocată suma de 1 milion de lei. „Suma acordată va fi folosită pentru dotarea cu aparatură la standarde internaţionale a secţiilor, în vederea creşterii eficienţei activităţilor specifice, măririi gamei de intervenţiilor chirurgicale realizabile, reducerii riscurilor postoperatorii şi a recuperării rapide a bolnavilor” se reliefează în adresa Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava către autorităţile administraţiei publice locale din Suceava.  

În Burdujeni

Sală de sport de 1 milion de euro la Şcoala Gimnazială nr.10

> Aceasta va fi dotată cu sistem de răcire cu aer, dar şi cu panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere

Au început lucrările la Sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr.10 din cartierul Burdujeni. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care precizează că deschiderea şantierului s-a făcut în prezenţa reprezentanţilor firmei Simion Tehnoconstruct Botosani şi cei ai conducerii unităţii de învăţământ. Cu acest prilej s-a stabilit ca lucrările să fie terminate până la debutul noului an şcolar, chiar dacă termenul de realizare, conform contractului, este de 15 luni. Potrivit edilului-şef Ion Lungu, valoarea lucrărilor se ridică 1 milion de euro, sumă suportată din veniturile proprii ale bugetului local. Clădirea va avea doua  niveluri funcţionale, respectiv parterul cu teren de sport pentru baschet, tenis şi volei, cu o suprafaţa de 687 de metri pătraţi, dar şi o zonă pentru exerciţii de încălzire. La demisol vor fi amenajate sala de tenis de masă, sala de forţă şi mobilitate, sala pentru aerobic şi dansuri, birouri pentru profesori, vestiare, cât şi spaţii tehnice. Sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr.10 din cartierul Burdujeni va fi dotată cu instalaţii de climatizare moderne, inclusiv cu o centrală de tratare a aerului, cu recuperator de căldură şi sistem de răcire cu aer, dar şi cu panouri solare pentru asigurarea apei calde menajere.

 Montarea repartitoarelor de costuri pe caloriferele din apartamente a devenit obligatorie 

> „Vom încerca să găsim cele mai bune soluţii” arată primarul Ion Lungu, subliniind că data limită pentru montarea acestora este 31 decembrie 2023

Contorizarea totală a consumului energetic a devenit obligatorie în blocurile de locuinţe, semnalează Ion Lungu, primarul Sucevei. Aceasta în conformitate cu Legea nr. 24 din ianuarie 2023 privind dezvoltarea sistemului de repartitoare de costuri pentru încălzire şi la măsurarea consumului de apă caldă în imobilele tip condominiu. Noul act normativ stipulează că, în acest sens, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să înfiinţeze compartimente energetice în cadrul primăriilor. Edilul-şef spune că Primăria Suceava are deja constituit un asemenea compartiment, care, potrivit reglementări amintite, va controla modul de desfăşurare a activităţii pe linie de repartizare a costului energiei termice în condominii împreună cu asociaţiile de proprietari şi cu operatorii serviciilor respective. De asemenea, această structură are printre atribuţii şi medierea neînţelegerilor care apar în activitatea de repartizare a costurilor de către persoanele juridice autorizate în exploatarea sistemului în raport cu utilizatorii de energie termică. „Suntem în faza în care avem discuţii şi vom intra în Consiliul Local pentru votarea regulamentului. Împreună cu responsabilii asociaţiilor de proprietari, cu Serviciul energetic şi Serviciul Asociaţii de proprietari din Primărie, cu operatorul de termoficare, în speţă cu Thermonet, vom încerca să găsim cele mai bune soluţii, deoarece, după cum se ştie, până la 31 decembrie 2023 este obligatorie montarea acestor aparate individuale de măsură în toate apartamentele. Este o atribuţie pe care o aveam, dar de acum trebuie să o îndeplinim în mod oficial, să fim mediatori între consumatori, asociaţii de proprietari, operatori şi firmele de repartizare de costuri” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei. Nu în cele din urmă, trebuie ştiut că Serviciul energetic poate propune autorităţilor administraţiei publice locale aplicarea de sancţiuni în cazul nerespectării de către utilizatorii sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a prevederilor privind sistemele tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică. 

 În 2022

Număr de pasageri mai mult decât dublu, procesaţi de Aeroportul Suceava   

> Cele mai mari valori de trafic, de peste 80.000 de pasageri pe lună, s-au înregistrat în perioada de vacanţă iulie-septembrie

 > La finele anului a fost semnat contractul de 13,3 milioane de euro, pentru creşterea gradului de securitate şi siguranţă

Deservind mai multe curse interne, internaţionale şi chartere de vacanţă, în 2022 Regia Autonomă Aeroportul Ştefan cel Mare Suceava a procesat 764.067 de pasageri, comparativ cu 346.697 de pasageri în anul 2021, ceea ce înseamnă o creştere de 120, 38%.  Potrivit unei analize a unităţii aeroportuare sucevene, cele mai mari valori de trafic s-au înregistrat în perioada iulie-septembrie, respectiv de peste 80.000 de pasageri pe lună. Astfel, Aeroportul Suceava a urcat pe locul al cincilea în rândul celor 16 unităţi de acest tip din ţară, devansând, în clasamentul traficului de pasageri din România, aeroporturile din Sibiu şi Bacău. „Având în vedere creşterea numărului de pasageri, până la finalizarea lucrărilor de extindere la terminalul existent au fost luate toate măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor optime în cadru spaţiilor şi zonelor publice” se subliniază în informarea Aeroportului Suceava. Potrivit acesteia, începând cu 15 decembrie 2022 a fost operaţionalizată baza aeriană şi s-au amplasat două aeronave a companiei Wizz Air. Pe durata anului trecut s-au deschis 6 noi destinaţii directe înspre Olanda-Einhoven, Belgia-Bruxellles, Israel-Telaviv, Italia-Treviso, Faraţa-Beuavois şi Cipru-Larnaca. Totodată, a fost suplimentată frecvenţa destinaţiilor deja existente, respectiv Dortmund, Memmingen, Bologna, Milano, Roma şi Londra. De asemenea, în anul trecut, de pe Aeroportul Ştefan cel Mare Compania Ryanair a operat curse regulate înspre Bruxelles, Manchester, Viena, Treviso, Dublin, Roma şi Milano. În anul 2022, curse zilnice înspre Bucureşti Otopeni a asigurat şi Compania Tarom, în sezonul de vară aceasta suplimentând frecvenţa zborurilor. „Creşterea traficului aerian şi a numărului de pasageri constituie obiectivul principal pentru dezvoltarea Aeroportului şi, implicit, a judeţului Suceava. Pentru atingerea acestui obiectiv, cu sprijinul Consiliului Judeţean au fost iniţiate acţiuni de publicitate şi marketing legate de prezentarea modernizării Aeroportului, cât şi de dezvoltarea regională” se precizează în analiza citată. În vederea dezvoltării infrastructurii aeroportuare, la sfârşitul anului 2022 a fost semnat contractul de finanţare în valoare de 13,3 milioane de euro, având ca obiectiv creşterea gradului de securitate şi siguranţă la Regia Autonomă Aeroportul Ştefan cel Mare Suceava.
 

 

În anul trecut

Creştere cu 16% a internărilor în Spital şi a consultaţiilor în ambulatoriu

> Peste 89.000 de cazuri au fost rezolvate prin prezentarea pacienţilor în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU)

Pe durata anului 2022, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost înregistrate 39.766 de cazuri de spitalizare continuă, se arată într-o informare a unităţii sanitare din municipiul Suceava.  La fel, anul trecut SJU a avut 14.627 de cazuri de spitalizare de zi şi peste 100.00 de cazuri de pacienţi trataţi în ambulatoriul clinic şi în ambulatoriul de specialitate. La acestea se adaugă, conform sursei la care facem referire, peste 89.000 de cazuri care au fost rezolvate prin prezentarea pacienţilor în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU). „În anul 2022, a crescut cu 16% numărul o internărilor în Spital şi al consultaţiilor în ambulatoriu, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior” se precizează în informarea unităţii spitaliceşti din reşedinţa de judeţ.  Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava  are o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi şi este acreditat în categoria I de acreditare, îndeplinind 96,35% din cerinţele specifice şi indicatorii de calitate. În unitatea spitalicească judeţeană de urgenţă din municipiul Suceava, serviciile medicale sunt oferite în 24 de secţii şi 5 compartimente distincte. Furnizarea serviciilor medicale este asigurată în regim continuu, în acest sens fiind organizate 28 de linii de gardă în specialităţi medicale diferite.