Societatea în insolvenţă Drumuri şi Poduri are şanse de redresare 

·        Aceasta în ciuda faptului că pe durata anului trecut nu s-a reuşit contractarea de lucrări, o parte din active au fost vândute, iar 36 de angajaţi trimişi în şomaj. 

Redresarea societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava este posibilă, relevă o informare prezentată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean de către administratorul special, întreprinderea individuală „Girigan Eugen”, raport în care se subliniază că firma a respectat prevederile planului de reorganizare confirmat prin sentinţă a Tribunalului Suceava.  „Întrevedem faptul că, până la data prezentă, planul de reorganizare propus demonstrează că redresarea societăţii este posibilă, existând şanse de reorganizare a activităţii, sursele de venituri şi cheltuieli fiind asigurate”, se arată în informarea remisă deliberativului judeţean, în care se accentuează că, potrivit planului amintit, se asigură acoperirea creanţelor în proporţie mai mare decât dacă s-ar fi instituit procedura de faliment. La începutul lui 2014 societatea avea 85 de salariaţi, însă din cauza faptului că pe durata anului nu s-a reuşit contractarea de lucrări, iar o parte din active au fost vândute, numărul angajaţilor a scăzut până la 49, la debut de 2015. Tot potrivit informării citate, anul trecut firma a executat lucrări în valoare totală de 3,84 de milioane de lei, în decembrie  încheind modernizarea a 21 km din drumul judeţean Zvoriştea-Siret, investiţie de circa 12,7 milioane de lei.  Potrivit planului, societatea suceveană de drumuri şi poduri are de achitat 7 milioane de lei în perioada de reorganizare şi încă 1,42 de milioane de lei, la finele acesteia, cu titlul de datorie curentă. Până la sfârşitul anului 2014, s-a reuşit achitarea  a 6,4 milioane de lei, rămânând  de plată, până la expirarea perioadei de reorganizare, încă 600.000 de lei.

Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava pe data de 19 aprilie 2011, iar prin sentinţa aceleiaşi instanţe, din 25 aprilie 2012, a fost aprobat planul de reorganizare judiciară pe o perioadă de 3 ani. Pe 23 septembrie 2014, Tribunalul Suceava a prelungit perioada de reorganizare cu încă două trimestre, respectiv până pe 23 aprilie 2016. Administratorul judiciar, desemnat de Tribunalul Suceava, este firma Multiconsult IPRUL Suceava,  iar administratorul special este, aşa cum am precizat, întreprinderea individuală a lui Eugen Girigan, fost director general al societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava. 

În mai 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, opina că intrarea în procedură de insolvenţă şi aducerea în stare de faliment a societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava a fost un demers premeditat. Invocând şi un raport la Curţii de Conturi, Şeful administraţiei judeţene afirma că, în urma discuţiilor cu specialişti în domeniu şi alţi factori avizaţi, toate „au fost gândite ca un demers rău voitor din partea fostei conduceri PDL a Consiliului Judeţean”.

Societatea comercială „Drumuri şi Poduri”, a avut ca acţionar unic Consiliul Judeţean, iar ca obiect de activitate construirea, modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor şi podurilor; întocmirea de studii şi documentaţii tehnice de execuţie pentru lucrări de construcţii şi instalaţii de drumuri, poduri şi tuneluri; producerea şi comercializarea materialelor de construcţii, prefabricatelor de beton; mixturilor asfaltice, produselor bituminoase; extracţia, prelucrarea şi valorificarea petrei, pietrişului şi nisipului pentru construcţii şi altele.

În august 2005, la momentul în care a renunţat la statutul de regie autonomă, noua firmă Drumuri şi Poduri lua în concesiune, pe o perioadă de 10 ani de la data înfiinţării, activitatea de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

Peste 900 de firme cu participare străină funcţionează în judeţul Suceava

·        Cei mai importanţi agenţi economici cu aport extern, ca număr şi capital social, au ca origine Italia, Germania, Austria, Spania şi Franţa.

Judeţul Suceava are aproape 30.000 de agenţi economici, se arată în Raportul privind dezvoltarea economico-socială în 2014, întocmit de Instituţia Prefectului. Conform acestuia, la începutul anului în curs, în judeţ funcţionau 29.577 de firme, dintre care 18.293 de persoane juridice, respectiv societăţi comerciale, regii autonome şi cooperative, precum şi de 11.284 de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale sau individuale. Totodată, la finele anului 2014, în judeţul Suceava îşi desfăşurau activitatea 925 de agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din Italia, Germania, Austria, Spania şi Franţa. În altă ordine de idei, potrivit informării citate, în anul 2014,indicele producţiei industriale serie brută, comparativ cu anul 2013, a fost, în judeţul Suceava, de 119,2%, înregistrându-se, deci, o creşte cu 19,2%. În acelaşi, timp indicele cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a ajuns la 107,3%, consemnându-se un salt de 7,3%.

Raportul privind dezvoltarea economico-socială în 2014, făcut public de Prefectura Suceava, relevă că potenţialul socio-economic al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ a fost promovat cu prilejul întâlnirilor oficiale cu ambasadorul  Republicii Federale Germania, delegaţia Gărzii Naţionale din Statul Alabama (SUA), delegaţia Grupului de Colaborare Internaţională a Cancelariei Mareșalului Voievodatului Malopolska din Polonia, consulul Republicii Moldova şi şeful adjunct de misiune diplomatică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Pe de altă parte, pe parcursul anului 2014, Consiliul Judeţean Suceava a continuat - în baza parteneriatelor şi acordurilor încheiate -, colaborarea cu toate unităţile administrativ-teritoriale partenere, respectiv cu Regiunea Schwaben din Germania, Departamentul Mayenne şi Departamentul de Nord din Franţa, Regiunea Abruzzo din Italia, Regiunea Cernăuţi şi Regiunea Ivano Frankivsk din Ucraina, Voievodatul Silezia din Polonia şi Regiunea Guizhou din China.

În 2014,

Judeţul Suceava, proiecte europene în valoare de peste 750 de milioane de lei

·        Acestea sunt implementate de unităţi administrativ-teritoriale, persoane fizice autorizate, organizaţii neguvernamentale şi unităţi de cult.

În judeţul Suceava, pe durata anului 2014, autorităţile judeţene şi locale au manifestat un interes deosebit pentru finalizarea în condiţii optime a proiectelor aflate în implementare, precum şi pentru atragerea de noi fonduri europene, destinate creşterii calităţii vieţii comunităţii, se arată în Raportul privind starea economică şi socială, prezentat de prefectul Florin Sinescu. Potrivit înaltului oficial sucevean, în acest sens, anul trecut au fost monitorizate 135 de proiecte, cu o valoare totală de 757,58 milioane de lei, proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional (POR), implementate la nivel judeţean de către unităţi administrativ-teritoriale, persoane fizice autorizate, organizaţii neguvernamentale şi unităţi de cult. În ceea ce priveşte proiectele finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a continuat materializarea a 20 proiecte, a căror valoare însumează 35,41 de milioane de euro. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte domeniul gestionării fondurilor externe, Planul de acţiune pentru anul 2015 prevede că în judeţul Suceava se va urmări continuarea implementării proiectelor aflate în derulare, promovarea instrumentelor structurale aferente exerciţiului bugetar 2014-2020, diseminarea informaţiilor europene şi consilierea autorităţilor şi instituţiilor locale pe linia accesării noilor fonduri, astfel încât să se contribuie la creşterea capacităţii bugetare destinate dezvoltării economice şi sociale durabile a  localităţilor. De asemenea, potrivit materialului citat, se va pune un accent deosebit pe susţinerea realizării de parteneriate, prin angrenarea tuturor actorilor decizionali din  administraţiile locale, instituţii publice, mediul de afaceri, mediul academic şi societatea civilă, toate denatură să conducă la creşterea capacităţii de absorbţie.

În cazul a 173 de suceveni,

Beneficii de asistenţă socială de peste 350.000 de lei, primite în mod necuvenit

·        În 2014, de la bugetul de stat, în judeţul Suceava s-au achitat, pentru aproape 180.000 de beneficiari, prestaţii sociale în valoare de 190 de milioane de lei.

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a inspectat, anul trecut, 98 de primării din judeţul Suceava. Cu ocazia descinderilor s-a operat controlul beneficiilor de asistenţă socială, în ceea ce priveşte solicitarea şi acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei, venitului minim garantat, indemnizaţiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului, alocaţiei de stat pentru copii, facilităţilor din Programul HIV-SIDA, dar şi a alocaţiei de plasament. Verificările au avut drept scop  reducerea erorii, fraudei şi corupţiei în procesul de acordare al beneficiilor de asistenţă socială. Astfel, s-a verificat concordanţa veniturilor declarate cu cele obţinute, procedură realizată prin încrucişarea bazelor de date. Potrivit unei informări a AJPIS, în 2014, în baza activităţii de inspecţie socială, controlorii au procedat la constituirea a 173 debite, în sumă de 357.400 de  lei. Totodată, în urma constatărilor, au fost dispuse mai multe măsuri de eliminare a erorilor generate de activitatea entităţii care stabileşte dreptul, cât şi a celor cauzate de beneficiar. Anul trecut, conform informării amintite, gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socială şi a altor programe privind serviciile sociale s-a realizat pentru 177.784 beneficiari. În consecinţă, de la bugetul de stat, s-au achitat prestaţii sociale însumând 190,67 de milioane de lei. Conform sursei citate, este vorba despre de alocaţii de stat pentru copii, alocaţii de plasament, alocaţii pentru susţinerea familiei, indemnizaţii pentru creşterea copilului, stimulente pentru creşterea copilului şi ajutoare sociale, potrivit Legii venitului minim garantat. La acestea se adaugă sprijinul financiar pentru încălzirea locuinţei, ajutoare de urgenţă, dar şi pentru refugiaţi.

Din bugetul local,

Peste 1,7 milioane de lei pentru 27 de unităţi de cult sucevene

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţă ordinară, a aprobat un proiect de hotărâre privind acordarea de sprijin financiar unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.  Astfel, ca urmare a iniţiativei legislative a primarului municipiului reşedinţă, Ion Lungu, şi votului membrilor deliberativului, înspre bisericile solicitante de finanţare va fi îndreptată suma de 1,76 de milioane de lei. Conform cererilor, banii vor lua calea a 27 de unităţi de cult, aceştia fiind destinaţi lucrărilor de reparare şi extindere, renovare, restaurare, finisare, pictură, efectuării intervenţiilor la instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi amenajării de alei sau anexe. Cea mai mare sumă, de 500.000 de lei, merge înspre Biserica pPnticostală „Filadelfia”, urmată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu 200.000 de lei.  Potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca sume, în completarea fondurilor proprii necesare la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcaşurilor de cult; conservarea şi întreţinerea bunurilor aparţinând cultelor, care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil; amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase; construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau centrelor de cult, unităţilor de învăţământ teologic; construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală a unităţilor de cult. La începutul lui 2014, din bugetul local, pentru 26 de unităţi de cult din municipiul reşedinţă s-a aprobat o finanţare de 1,25 de milioane de lei. La acea dată, Catedrala „Naşterea Domnului” era marea pierzătoare, întrucât din suma de 1 milion de lei, prevăzută iniţial, i s-au alocat doar 700.000 de lei.

Primarul Lungu cere finanţare europeană „la pachet” pentru infrastructura de apă şi cea rutieră

·         „Acum, indiferent cât de profesionistă ar fi societatea de construcţii care aduce terenul la starea iniţială, strada afectată de săpături nu mai arată niciodată la fel ca înainte”, subliniază edilul-şef sucevean.   

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava cere ca în ghidul proiectelor de finanţare a lucrărilor de reabilitare, modernizare, înfiinţare şi extindere a sistemelor de alimentare cu a apă şi a celor de apă uzată, desfăşurate în cadrul Programului Operaţional Sectorial-Mediu să fie incluse şi intervenţiile de reparare şi modernizare a arterelor şi trotuarelor distruse de săpăturile făcute la reţelele de apă şi reţelele de canalizare în cauză „Cred că în cadrul proiectelor de apă şi canalizare ar trebui să se dea bani şi pentru asfaltarea străzilor. Aceasta deoarece după intervenţia cu săpături la canale, niciodată strada respectivă nu va mai putea fi adusă la starea iniţială. Mai mult, principalul duşman al străzii este apa, iar în cazul unor infiltraţii din precipitaţii, aceasta va fi sigur distrusă”, arată şeful executivului sucevean. Lungu precizează că a ridicat această problemă în cadrul întrunirilor Adunării Generale a Municipiilor din România (AMR), cât şi cu prilejul întrevederilor cu responsabilii Ministerului Fondurilor Europene, iterând că acest aspect ar fi trebuit pus în practică în noua programare europeană, astfel încât lucrările la infrastructura subterană de apă şi canalizare, dar şi la cea rutieră să fie integrate într-un singur pachet. Edilul-şef susţine că tasarea naturală a canalelor acoperite cu umplutură nu se poate face decât în jumătate de an, iar  ca urmare a faptului că tehnologia specifică nu este respectată, Primăria se vede obligată să intervină cu repetate reparaţii, cu implicaţii negative asupra vistieriei locale. „Indiferent cât de profesionistă ar fi societatea de construcţii care aduce terenul la starea iniţială, strada cu pricina nu va mai arăta la fel ca înainte. De aceea, turnarea unui covor asfaltic ar trebui să fie la pachet cu lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.                   

Peste 400.000 de flori şi 500 de puieţi de arbori, plantaţi, în această primăvară, în Suceava

·         „Nu facem afaceri cu panseluţe, pentru că, de regulă, pregătim răsaduri proprii, în serele Direcţie Domeniului Public, cu costuri minime”,  explică primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava pregăteşte campania de înfrumuseţare de primăvară. În ciuda faptului că oraşul va fi brăzdat de săpături la reţele subterane de utilităţi, în cadrul proiectului de reabilitare a acestora, primarul Ion Lungu susţine nu se va renunţa la amenajarea corespunzătoare a spaţiilor verzi. „Şi în acest an, ne dorim ca oraşul să arate cât mai frumos, sigur, în condiţiile care se poate”, a declarat primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ.  În acest sens, în serele Direcţiei Domeniului Public sunt în pregătire 35.000 de bulbi de lalele şi 375.000 de fire de flori. În acest din urmă caz, este vorba despre gura leului, portulac, petunia, begonia, cana indica, dalia, ochiul boului, cazania şi crăiţe. La toate acestea se vor adăuga ghivecele cu flori de pe stâlpii de iluminat public. „Deşi există o legendă privind panseluţele, eu zic că, de când sunt primar, acaesta nu s-a aplicat şi la Primăria Suceava. Nu facem afaceri cu panseluţe, pentru că, de regulă, pregătim răsaduri proprii. Şi în acest an, răsadurile provin de la serele Direcţie Domeniului Public, cu costuri minime”,  explică ocupantul fotoliului din Areni. Potrivit primarului Ion Lungu, în campania de înfrumuseţare care debutează în martie în municipiul Suceava, în colaborare cu asociaţiile de proprietari, vor fi plantaţii 500 de puieţi de arbori din speciile tei, salcâm şi salcie.      

Anul trecut,

Salariul mediu net al sucevenilor a crescut cu aproape 10 la sută  

·        Cel mai mare salt, de 96,7%, s-a remarcat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, câştigul salarial mediu net în judeţul Suceava fiind cu 29,7% sub nivelul celui mediu naţional.

Sucevenii au avut, în luna decembrie 2014, un câştig salarial mediu net de 1.312 lei de persoană, cu o creştere de 571 de lei faţă de luna precedentă, respectiv cu una de 5,7%. Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, prin informaţiile făcute publice zilele trecute, evidenţiază că, pe sectoare de activitate, comparativ cu luna noiembrie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 2,3% în industrie şi construcţii şi cu 3% în sectorul serviciilor. În schimb, un salt de nu mai puţin de 85,1% a fost consemnat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform statisticii, raportat la luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava s-a remarcat cu un spor de 111 lei, adică de 9,2%. În perioada decembrie 2013-decembrie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 96,7% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 9,4% în sectorul serviciilor şi, de asemenea,  a fost mai mare cu 1,3% în industrie şi construcţii. Informarea Direcţiei Judeţene de Satistică arată că indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în luna decembrie 2014, a fost de 105,8%, comparativ cu luna noiembrie 2014 şi de 108,3%, în raport cu luna corespunzătoare a anului 2013. Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2014, în judeţul Suceava, a fost cu 29,7% sub nivelul celui mediu naţional, acesta din urmă fiind de 1.866 de lei de persoană.

Inspectorii agricoli au avertizat 13 de agenţi economici din industria alimentară

Amenzi de 1.000 de lei şi 33 de avertismente au dat, anul trecut, inspectorii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Suceava, informează directorul executiv Vasile Costan. Astfel, în perioada la care facem referire, lucrătorii specializaţi ai DAJ au avut 68 de descinderi în domeniul activităţii din zootehnie, precum şi 83 de inspecţii la agenţii economici din industria alimentară, la aceştia din urmă fiind „arătate” 13 avertismente.       În 2014, alte 46 de controale au fost efectuate la depozitele de cereale autorizate, verificările lăsându-se cu o amendă în valoare de 7.000 de lei, precum şi cu anularea a 3 autorizaţii, pe motiv de încetare a activităţii. În sectorul legume-fructe, s-au organizat şi desfăşurat 108 inspecţii privind standardele de comercializare a acestor produse, iar ca urmare a neregulilor constatate s-au aplicat 18 avertismente şi s-au dat amenzi în valoare de 3.000 de lei. De asemenea, în cadrul Serviciului „Inspecţii, implementare politici şi statistici agricole”, eliberate au fost 47 de certificate de conformitate pentru piaţa internă, o autorizaţie pentru defrişarea de plantaţii şi o autorizaţie pentru înfiinţarea de plantaţii. La agenţii economici din judeţul Suceava, care vând vin în vrac,  inspectorii agricoli au avut 73 de acţiuni de control, rezultatul acestora concretizându-se în 3 avertizări ale comercianţilor prinşi în neregulă. În ceea ce priveşte monitorizarea fertilizanţilor şi organismelor modificate genetic, inspectorii Direcţiei pentru Agricultură  a Judeţului Suceava au fost convocaţi să participe, la Biroul Vamal de Frontieră Dorneşti, la 32 de controale asupra agenţilor economici care importă şi vând produse din categoriile amintite, prelevate fiind probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Nu în cele din urmă, în domeniul agriculturii ecologice, inspectorii agricoli suceveni au făcut 59 de verificări, acestea însă neconcretizându-se în sancţiuni contravenţionale.     

Primăria Suceava se dotează cu instalaţie automată de detectare a incendiilor 

·        Investiţia se ridică la 50.000 de lei, centrala de detecţie şi semnalare, instalaţiile şi mijloacele de avertizare-alarmare urmând a fi  montate în 3 luni.

 Primăria municipiului Suceava va fi dotată cu un sistem centralizat de detectare, alarmare, avertizare şi semnalizare de urgenţă a începuturilor de incendii. Reglementări legale în vigoare încă din anul 2007 prevăd că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să introducă sistemul operativ de observare şi anunţare a incendiilor, însă, până în prezent, autorităţile din reşedinţa de judeţ nu conformat acestui imperativ. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici, valoarea totală a investiţiei se ridică la 50.000 de lei, centrala de detecţie şi semnalare, instalaţiile şi mijloacele de avertizare-alarmare urmând a fi montate în 3 luni. Noua dotare ar avea menirea asigurării alarmării imediate, răspunsului şi intervenţiei rapide, salvării şi evacuării urgente a persoanelor aflate în zona de risc, activării automate a măsurilor pentru limitarea sau stingerea incendiilor, cât şi cea a reducerii pagubelor cauzate de acestea. Sistemul va fi compus din centrala adresabilă de detecţie şi semnalare, detectoare analogice automate de fum şi temperatură, detectoare analogice neautomate, precum butoanele de alarmare, sirene de alarmare şi module de intrare-ieşire. Imobilul administrativ din Areni are 7 niveluri, o suprafaţă desfăşurată de 1.000  de metri pătraţi, compartimentat fiind în mai multe birouri, spaţii de arhivare, casierii, registraturi, dar şi în spaţii cu alte funcţiunii, toate adăpostind tehnică de calcul, cât şi documente diverse. De asemenea, în sediul Primăriei municipiului Suceava îşi desfăşoară activitatea un număr important de funcţionari, iar afluxul zilnic al contribuabililor este unul ridicat.

Transagent, noua societate de transport agent termic cu acţionar unic municipiul Suceava

·        Societatea comercială Termica se află în procedură de organizare judiciară, existând premisa deschideri proceduri falimentului.

·        Totodată, va fi reluată procedura pentru delegare,  la licitaţie trebuind să se înscrie - dacă intenţionează să presteze acest serviciu -, inclusiv proaspăt constituita Transagent.

Municipiul Suceava ar putea înfiinţa o societate comercială la care va fi unic acţionar şi a cărui obiect de activitate va fi transportul şi distribuirea agentului termic. Un proiect de hotărâre în acest sens este înscris pe odinea de zi a şedinţei Consiliului Local din această săptămână, nou societate pe acţiuni, cu un capital social de 90.000 de lei, urmând a fi înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub denumirea de Transagent. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, în fiinţarea unei societăţi comerciale cu acţionar unic municipiul Suceava reprezintă, în acest moment, alternativa la constituirea unei direcţii de specialitate în cadrul Primăriei Suceava care să preia, în gestiune directă, activitatea de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic de la actualul prestator, firma în insolvenţă Termica Suceava. La acest demers s-a recurs după ce o iniţiativă legislativă care să permită transferarea a 157 de angajaţi de la Termica în subordinea Primăriei a fost respinsă de către autorităţile centrale din Capitală. „Având în vedere situaţia existentă la nivelul municipiului, în contextul în care serviciul de alimentare cu energie termică este încă asigurat de societatea comercială Termica, care se află în procedură de organizare judiciară, existând premisa deschideri proceduri falimentului, şi dată fiind situaţia precară a operatorului de utilităţi, se impune adoptarea unei măsuri de natură să asigure continuitatea prestării acestui serviciu”, subliniază, în expunerea de motive la proiectul de hotărâre, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Societatea comercială Transagent ar urma să fie coordonată de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) constituită din 3 reprezentanţi ai acţionarului unic şi va fi administrată de Consiliul de Administraţie format din alţi 3 membri. Totodată, în şedinţa din această săptămână, aleşii municipali vor analiza şi un proiect de hotărâre referitor la reluarea procedurii pentru delegarea gestiunii de serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice,  la licitaţia în cauză trebuind să se înscrie - dacă intenţionează să presteze acest serviciu -, inclusiv noua constituită Transagent.

Precizăm că o licitaţie similară a fost derulată şi în anul 2014, procedura delegării serviciului nefinalizându-se cu desemnarea unui câştigător. Astfel, după două etape de licitaţie, la care nu   s-au înscris minim 3 competitori, s-a trecut, conform legii, la negocieri, iar la acestea au fost invitaţi prestatorul titular, Termica Suceava şi Thermonet Suceava, societate nou constituită, cu sediul social pe strada „Energeticianului” din Suceava, şi având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). Întrucât Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat la statului, procedura a continuat cu Thermonet.

Negocierile cu această firmă au eşuat din cauza neînţelegerilor survenite asupra prevederilor din caietul de sarcini privind tariful pentru transportarea, distribuirea şi furnizarea agentului termic.

Termen ferm:

Cererile de plată pentru proiectele europene din agricultură mai pot fi depuse până pe 30 septembrie 

·        „În cazul în care beneficiarii nu respectă acest termen, nu vor mai putea primi fondurile solicitate, iar sumele acordate anterior vor fi recuperate în totalitate”, a declarat Mihai Moraru, directorul executiv al OJFIR.

·        Structura suceveană are în evidenţă 2.900 de proiecte, la finele anului trecut volumul plăţilor nerambursabile  ajungând la 158,5 milioane de euro.

În 2014, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava a verificat 158 de cereri de finanţare, informează directorul executiv al instituţiei, Mihai Moraru. La acestea se adaugă, 842 de modificări de contract, procesarea a 803 de dosare de achiziţii, a 1.675 de dosare aferente cererilor de plată, precum şi realizarea a 447 de rapoarte de progres. Mihai Moraru declară că în ceea ce priveşte programarea 2007-2013, aferentă Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în judeţul Suceava OJFIR are în evidenţă un portofoliu de 2.900 de proiecte cu contracte de finanţare în derulare sau cu decizii de acordare a susţinerii financiare europene. Astfel, la sfârşitul anului trecut, volumul plăţilor nerambursabile  ajunsese la 158,5 milioane de euro. Şeful OJFIR Suceava semnalează că exerciţiul financiar amintit se va încheia în acest an, în 2015 urmând a fi lansate sesiuni de depunere de proiecte pentru noua programare PNDR 2014-2020. Astfel, cererile de plată din actualul exerciţiu mai pot fi depuse până pe 30 septembrie 2015, în conformitate cu reglementările europene „termenul fiind ferm şi neacceptându-se prorogări de la acesta”. „În cazul în care beneficiarii nu respectă acest termen, nu vor mai putea primi fondurile solicitate. În consecinţă, proiectul nu va mai putea fi finalizat, iar în conformitate prevederile contractului de finanţare, se va constitui debit total pentru întreaga investiţie, iar sumele acordate anterior vor fi recuperate în totalitate”, a declarat Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava.   

Totodată, în anul 2014, specialiştii OJFIR Suceava au oferit informaţii şi sprijin beneficiarilor, consultanţilor şi altor categorii interesate de accesarea fondurilor europene disponibile în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în paralel fiind ţinute şi evenimente de promovare. Reamintim că, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014, la nivel naţional s-a înfiinţat şi organizat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Astfel, pe plan judeţean funcţionează oficii ale Agenţiei amintite, acestea fiind constituite pe structurile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Reorganizarea a venit pe fondul începerii unei noi perioade de programare financiară la nivelul Uniunii Europene, precum şi al optimizării activităţii, în sensul debirocratizării şi eficientizării proceselor derulate de către această instituţie.

Activităţile persoanelor cu handicap, scutite de impozit pe venit

·        Organul fiscal competent, care a emis şi comunicat decizia de impunere prin care au fost stabilite plăţi anticipate în contul impozitului pe venit, va corecta din oficiu actul emis.

Începând cu 1 februarie 2015, veniturile din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea precizează că având în vedere că modificarea legislativă a survenit începerii perioadei de emitere a deciziilor de plăţi anticipate pentru impozitul pe venit aferent anului 2015, pot exista situaţii în care unii contribuabili, care beneficiază de această scutire, să primească decizii de impunere  cu sume de plată. Conform sursei citate, în aceste cazuri, pe măsura obţinerii, de la autorităţile publice competente, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, a informaţiilor referitoare la persoanele care beneficiază de scutire, potrivit legii, organul fiscal competent, care a emis şi comunicat decizia de impunere prin care au fost stabilite plăţi anticipate în contul impozitului pe venit, va corecta din oficiu actul emis. De asemenea, în vederea aplicării tratamentului fiscal prevăzut de lege, corectarea deciziei de impunere se poate efectua şi la cererea persoanei, depusă la organul fiscal competent, la care se anexează documente prin care se atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. 

La AJOFM Suceava,

Cardul profesional european, versiunea a II-a îmbunătăţită

·        Acesta asigură creşterea calităţii serviciilor de informare şi orientare în carieră, dar şi a celor de mediere acordate persoanelor aflate în căutarea unei slujbe.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava anunţă introducerea cardului profesional european  european 2, după ce acest instrument de lucru a fost lansat în urmă cu mai bine de 1 an. Potrivit AJOFM Suceava, elementul de noutate îl constituie integrarea de noi funcţionalităţi, cardul profesional european fiind un instrument modern destinat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi fiind conceput în aşa fel încât să scurteze calea şi să reducă timpul necesar accesării serviciilor de ocupare.  Proiectul naţional „Cardul profesional european 2-instrument inovativ de modernizare şi eficientizare a serviciului public de ocupare” este derulat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în parteneriat cu firma Soft Business, prin noile funcţii integrate cardul profesional european urmând a asigura creşterea calităţii serviciilor de informare şi orientare în carieră, dar şi a celor de mediere acordate persoanelor aflate în căutarea unei slujbe. „Astfel, se asigură atât îmbunătăţirea performanţelor, cât şi dezvoltarea unor servicii personalizate mai bune de asistenţă a beneficiarilor Serviciului public de ocupare”, se arată într-un comunicat al AJOFM Suceava. Totodată, cardul profesional european reprezintă şi un instrument util funcţionarilor din cadrul Serviciului public de ocupare, ”facilitând utilizarea optimă a resurselor şi micşorând timpii de procesare a informaţiei”. În vederea satisfacerii cerinţelor şomerilor, angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă aplică planuri  de acţiune individualizate solicitanţilor de joburi.               

Romii din Vereşti au sărbătorit 159 de ani de la dezrobire

Asociaţia „Partida romilor Pro Europa” Sucursala Suceava, cu sprijinul  Biroului  Judeţean pentru Romi, din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, a organizat, ieri, la Căminul Cultural din comuna Verești, o manifestare culturală aniversară. Întrunirea a fost dedicată sărbătoririi a 159 de ani de la Dezrobirea romilor din România, în comuna amintită trăind una dintre cele mai mari comunităţi din judeţul Suceava a acestei etnii. Preşedintele Asociaţiei, Vasile Virgil Pohoaţă a declarat că data de 20 februarie 1856 reprezintă, pentru romii din România, ziua eliberării din robie - prin “Legiuirea pentru emanţipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” -, a ultimei categorii de robi, respectiv a aceleia care aparţinea proprietarilor particulari. Actul normativ  a  fost promulgat de domnitorul Barbu Știrbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. „După 155 de ani de ateunci, data de 20 februarie a fost declarată, de către Parlamentul României, Ziua dezrobirii romilor din România, prin Legea 28/2011, iniţiativă  legislativă a domnului deputat Nicolae Păun”, a explicat Vasile Virgil Pohoaţă.  Pe 8 aprilie, reprezentanţii etniei din judeţul Suceava marchează şi Ziua internaţionale a romilor. Ziua de 8 aprilie a fost consacrată drept „sărbătoare a etniei romilor din România” prin Legea nr. 66/2006, o iniţiativă legislativă a a aceluiaşi deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României. Din punct de vedere istoric, 8 aprilie marchează, reunirea, la nivel internaţional, a organizaţiilor romilor din lume în cadrul primului Congres mondial al romilor, întrunire care a avut loc la Londra, în anul 1971. Cu această ocazie, a fost adoptat simbolul comunităţii romilor - roata cu spiţe -, iar cântecul “Gelem, gelem” a devenit imnul internaţional al etniei. Tot în anul 1971 a devenit oficial şi steagul internaţional al romilor: jumătatea de jos este verde, simbol al câmpurilor înverzite, iar jumătatea de sus, colorată în albastru, reprezintă seninul cerului. La mijlocul steagului se află o roată roşie care face trimiterea la soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu aria de origine a romilor, India. 

Disfuncţionalităţi majore constate de Camera de Conturi în judeţul Suceava

·        În urma controalelor desfăşurate în 2014, au fost depistate abateri privind gestionarea resurselor publice, nevirarea la buget a obligaţiilor fiscale, precum şi reflectarea nereală a patrimoniului public, în situaţiile financiare.

În urma acţiunilor de audit financiar efectuate la ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, în 2014 Camera de Conturi a aplicat 19 sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora fiind de 28.500 de lei.  Astfel, 11 amenzi au fost date pentru încălcarea Legii nr. 273/2007 privind finanţele publice locale, respectiv a prevederilor referitoare la destinaţia precisă şi limitată a cheltuielilor bugetare, cât şi la efectuarea acestora în lipsa aprobării de rigoare. Celelalte 8 sancţiuni contravenţionale s-au aplicat pentru nerespectarea normelor legale privind elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, urmărirea modului de realizare a veniturilor, de angajare a lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor. Conform Raportului privind finanţele publice, în urma controalelor desfăşurate în 2014, Camera de Conturi Suceava a constatat mai multe abateri de la reglementările legale, acestea având ca efect producerea de prejudiciu în gestionarea resurselor publice; nevirarea la buget în totalitate şi la termenele legale a obligaţiilor fiscale, precum şi în ceea ce priveşte reflectarea nereală a patrimoniului public în situaţiile financiare. Remarcat a fost faptul că abaterile de la legalitate şi regularitate privind realizarea veniturilor bugetelor locale şi utilizarea resurselor bugetare se întâlnesc, cu preponderenţă, la ordonatorii principali de credite. „Neregulile şi abaterile constatate, urmare a verificărilor efectuate, pun în evidenţă faptul că există disfuncţionalităţi majore în organizarea şi exercitarea controlului şi auditului intern la nivelul entităţilor verificate, cât şi că, în majoritatea cazurilor, acestea nu funcţionează la un nivel care să asigure gestionarea în condiţii de legalitate, regularitate şi eficienţă a fondurilor patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale”, relevă Raportul privind finanţele publice al Camerei de Conturi Suceava. Totodată, printre altele, la majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale cadrul organizatoric este adecvat desfăşurării activităţii de previzionare şi realizare a veniturilor bugetare şi de planificare a cheltuielilor în raport cu veniturile estimate, iar, pe de altă parte,  pentru activitatea de executarea silită şi de control fiscal nu au fost organizate structuri adecvate, aspect care a avut o influenţă negativă asupra stingerii creanţelor fiscale. Nu în cele din urmă, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare nu s-a realizat în conformitate cu prevederile legale, existând situaţii de supradimesionare a veniturilor bugetare, dar şi cazuri în care nu au fost planificate toate cheltuielile aferente creditelor contractate sau  nu s-au avut în vedere plăţile restante, inclusiv arieratele. 

Dacă vor să-şi ia drepturile pe 2014, rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele

·        Cuantumul rentei viagere agricole este de 100 de euro pe an, pentru fiecare hectar vândut şi de 50 de euro pe an, în cazul unui hectar arendat.

Începând cu 1 martie, pentru a intra în posesia rentei viagere cuvenite pentru anul 2014, rentierii trebuie să se prezinte la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, în vederea vizării carnetelor de rentier agricol. Data limită este 30 august 2015, directorul executiv al APIA, Iacob Caciur, precizând că rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar, curator  sau tutore, în baza unei procuri autentice ori a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Rentierul agricol va avea asupra lui, de asemenea, carnetul de rentier agricol; contractul de arendare; actul de identitate în original; document de coordonate bancare, precum şi decizia de la comisia de expertiză pentru gradele de invaliditate. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia, poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă succesorii vor depune, până pe 31 august 2015, carnetul de rentier al defunctului, certificatul de deces, actul de succesiune, actul de identitate al decedatului şi împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori. Renta viageră se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor. „Prezenţa anuală a rentierilor la APIA, pentru vizarea carnetelor, este o condiţie esenţială pentru a se beneficia de renta cuvenită, aferentă anului 2014”, subliniază Iacob Caciur. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro pe an, pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut şi contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan arendat. Reamintim că, începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole.

O mie de şomeri au fost prinşi în cursuri de formare şi iniţiere 

·        Anul trecut au intrat în câmpul muncii 562 de absolvenþi ai cursurilor de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. 

În judeþul Suceava, 20.749 de persoane au beneficiat de servicii de informare ºi consiliere profesionalã face cunoscut Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, într-o informare privind activitatea instituþiei din anul 2014. Potrivit directorului executiv Mirela Adomnicãi, prin intermediul Agenþiei au avut parte de îndrumare 19.146 de beneficiari, în timp ce furnizorii externi au oferit acest gen de servicii cãtre 1.603 persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. „Ca urmare a participãrii la serviciile de informare ºi consiliere profesionalã au fost încadrate în muncã 4.348 persoane, altele 1.674 primind recomandare pentru a urma un curs de formare profesionalã”, aratã ºefa AJOFM Suceava, adãugând cã, în anul trecut, 7 acþiuni de informare ºi consiliere s-au desfãºurat în ºcoli, la acestea luând parte 273 de elevi ºi studenþi. Mirela Adomnicãi precizeazã cã, în ceea ce priveºte activitatea de formare profesionalã, 987 de persoane au fost cuprinse în cursurile de calificare ºi iniþiere. Prin Programul judeþean de ocupare a forþei de muncã pentru anul 2014 s-a propus încadrarea în muncã a 250 persoane, prin organizarea de cursuri de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi, de asemenea, a încã 20 de persoane prin absolvirea cursurilor organizate cu susþinere financiarã din Fondul Social European. Astfel, anul trecut au intrat în câmpul muncii 562 de absolvenþi ai cursurilor de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. 

 Produsele agricole, vândute la piaţă doar cu atestatul de producător şi carnetul de comerciant 

·        Odată cu introducerea acestor documente, samsarii de produse agricole vor lăsa loc adevăraţilor producători, crede primarul Ion Lungu.  

·        Minim 40% din  spaţiile pieţelor agroalimentare vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli autohtoni, măsură valabilă şi pentru piaţa de gros.

În pieţele agroalimentare, comercializarea produselor agricole se va face doar în baza a două documente care vor fi eliberate de către primării. Aşa prevede un nou act normativ care instituie obligaţia deţinerii, de către comercianţi, a atestatului de producător şi carnetului de comercializare a produselor agricole. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a declarat că noile reglementări au în vedere protejarea producătorilor autohtoni, pentru eliberarea respectivelor documente urmând a fi instituite şi noi taxe. „Ne pregătim să aplicăm legea care priveşte protejarea producătorilor autohtoni, certificatul de producător urmând a fi înlocuit cu atestatul de producător, document care va fi vizat şi de asociaţia producătorilor. De asemenea, se va introduce şi carnetul de comercializare, ambele documente fiind  eliberate doar de către primării”, a subliniat şeful executivului municipal, Ion Lungu. Astfel, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, de la finele acestei luni, taxa de eliberare a atestatului de producător va fi stabilită la nivelul de 80 de lei, iar cea pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor agricole va fi de 20 de lei. Tot în conformitate cu prevederile legale menţionate, minim 40% din spaţiile pieţelor agroalimentare vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli autohtoni. „Aşa după cum se ştie, există nemulţumiri la adresa, bişniţarilor, samsarilor de produse agricole, dar sper că odată cu introducerea acestor documente să îi putem încuraja pe producătorii locali şi pe cei care vin cu produse mai bune pentru populaţie”, a explicat primarul Ion Lungu, reşedinţei de judeţ, accentuând că măsurile amintite vor fi aplicate inclusiv în piaţa angro din Burdujeni.  

Şaptezeci de tei, doborâţi pentru lărgirea Bulevardului „George Enescu” şi străzii „Universităţii” 

·        Amenajate vor fi 170 şi, respectiv, 51 de noi locuri de parcare, odată cu încheierea intervenţiilor în locul arborilor tăiaţi urmând a fi plantaţi tot atâţia puieţi ornamentali.

Luni demarează lucrările de modernizare cu fonduri europene a Bulevardului „George Enescu” şi străzii „Universităţii”, două dintre cele mai importante artere de circulaţie ale municipiului Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă primarul, Ion Lungu. În acest sens, municipalitatea va trimite adrese conducătorilor auto pentru a elibera zona de maşinile staţionate pe marginea carosabilului şi pe trotuare. Aceasta până la lărgirea celor două căi de comunicaţie pe care vor fi amenajate 170 şi, respectiv, 51 de noi locuri de parcare.  Pe de altă parte, cu aviz de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, de pe bulevardul „George Enescu” vor fi tăiaţi 49 de tei, iar de pe strada „Universităţii” vor fi doborâţi 21 de arbori din aceeaşi specie, în locul lor, odată cu încheierea intervenţiilor, urmând a fi plantaţi alţi puieţi ornamentali.  „Fac apel la cetăţenii din zonă să-şi ridice maşinile parcate pe marginea drumului. Personal voi merge în zonă, pentru că este un proiect aşteptat de mult şi care trebuie finalizat în 2015”, a reliefat edilul-şef Ion Lungu, subliniind că în cazul în care execuţia nu va fi încheiată la 31 decembrie, anul acesta, banii europeni vor trebui returnaţi. Întrucât la licitaţia pentru desemnarea constructorului s-au înregistrat contestaţii şi acţiuni în instanţă, termenul de finalizare a proiectului a fost decalat cu 6 luni, iniţial data limită fiind 30 iunie 2015.  Finanţarea este obţinută din economiile realizate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), lucrările amintite făcând parte din proiectul în valoare de peste 27 milioane de lei(circa 8 milioane de euro), prin care în capitala de judeţ sunt reabilitate 10 artere de circulaţie. Astfel, finalizate vor fi modernizările de pe DE 85, executate în prima etapă a proiectului POR din anii trecuţi, vizate fiind străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii se vor desfăşura, de asemenea, la două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Totodată, reparaţii capitale sunt prevăzute la părţile de infrastructură şi suprastructură ale podului rutier de peste râul Suceava şi pasajului CFR, ambele din cartierul Iţcani. 

Trei bănci  vor să crediteze cu 100 de miliarde lei vechi amenajarea parcului de agrement din Suceava

·        „Sper să desemnăm un câştigător, astfel încât să demarăm cât mai repede realizarea proiectului atât de aşteptat de suceveni”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Din cauza crizei, realizarea Zonei de agrement „Trei iazuri, din în spatele fostei Uzinei electrice, nu a mai  obţinut fonduri guvernamentale, aşa cum s-a sperat iniţial.

Primăria Suceava a înregistrat 3 oferte în cadrul licitaţiei pentru contractarea unui credit cu care se va realiza viitoarea zonă de agrement a municipiului reşedinţă. În competiţie au intrat Unicredit Ţiriac Bank, Banca de export-import a României şi CEC Bank. „În primă fază, toate 3 ofertele sunt eligibile, urmând  ca, în termen de aproximativ 10 zile, comisia de licitaţie să stabilească oferta câştigătoare. Sper să desemnăm un câştigător, astfel încât să demarăm cât mai repede realizarea proiectului atât de aşteptat de suceveni”, a declarat şeful administraţiei locale, Ion Lungu. Noul obiectiv urmează a fi materializat pe 3 hectare de teren, suprafaţă obţinută de la RAAPPS, printr-o hotărâre de Guvern,  primarul a declarând că, în urma contractării creditului de 10 milioane de lei, gradul de îndatorare al administraţiei locale va creşte cu 1%, respectiv de la 14% la 15%. Reamintim că, în 2010, Consiliului Local Suceava a aprobat o investiţie de 10,8 milioane de lei pentru amenajarea viitoarei Zone de agrement „Tătăraşi”.  Amplasamentul este prevăzut a avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii de alimentaţie publică şi manifestări culturale. Un loc aparte este rezervat unui lac ambiental, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Zona de sport şi servicii era proiectată cu terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet, mini-golf şi tenis, cu „gradenele” aferente. De asemenea, potrivit proiectului iniţial, din peisaj nu trebuie să lipsească cabinetul medical şi grupurile sanitare. În august 2014, Ion Lungu preciza că, din cauza crizei economice, proiectul de realizare a Zonei de agrement „Trei iazuri”, situată pe strada „Brădetului”, lângă Casa de oaspeţi, în spatele fostei Uzinei electrice, nu mai poate fi materializat cu fonduri guvernamentale.   

Primarul Ion Lungu:

Nu ne-am angajat că vom plăti noi, în numele populaţiei, încălzirea din municipiul Suceava

·        În reşedinţa de judeţ, factura medie la încălzire, de 172 de lei pe locuinţă, este sub nivelul facturilor din localităţile urbane din ţară, cu sistem centralizat de termoficare, susţine şeful municipalităţii sucevene.

Sucevenii nu reuşesc să ţină pasul cu ritmul facturilor lunare la serviciile de alimentare cu apă caldă şi căldură, achitând cu 1 milion de lei mai puţin faţă de contravaloarea consumurilor. Pentru a se ieşi cu bine din acest sezon rece, populaţia trebuia să vină cu cel puţin 2,5 milioane de lei pe lună, deziderat care, însă, nu s-a materializat. În aceleaşi timp, pentru acoperirea valorii facturii emise de către Termica Suceava, de la bugetul local, numai în luna ianuarie, înspre societatea de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic a fost virată suma de 2,5 milioane de lei. „Din păcate, nu se plăteşte nici factura lunii curente. Primăria şi-a făcut datoria şi luna trecută achitând subvenţii de 25 de miliarde de lei vechi şi va plăti şi în continuare, deşi suntem în avans din acest punct de vedere”, a precizat ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, în şedinţa cu şefii asociaţiilor de proprietari. Lungu susţine că, în reşedinţa de judeţ, factura medie la încălzire, de 172 de lei pe locuinţă, este sub nivelul facturilor din localităţile urbane din ţară, cu sistem centralizat de termoficare. Astfel, în decembrie, în Suceava pentru o garsonieră s-a achitat o medie de 74 de lei, pentru un apartament cu 2 camere-124 de lei, pentru un apartament cu 3 camere-161 de lei, iar în cazul unui apartament cu 4 camere s-au plătit 178 de lei. Aceasta în condiţiile în care în unele oraşe mari, s-a ajuns chiar şi la o medie de 300-400 de lei pe apartament. „E clar, nu se doreşte a se plăti, asta este realitatea. Unii o să vină să mă critice, însă eu, ca primar mi-am făcut datoria. Nu ne-am angajat că vom plăti noi, în numele populaţiei, încălzirea din Suceava. Rugămintea mea este să încasăm măcar 25 de miliarde lei de la populaţie, ca să o putem scoate la capăt. Riscăm să rămânem fără căldură şi apă caldă şi spun cu toată responsabilitatea, nu ştiu ce altceva putem face”, a pus în vedere şeful municipalităţii, Ion Lungu, făcând apel la consumatorii casnici să achite măcar contravaloarea lunară a serviciilor de care au beneficiat.