30 iulie 2016

În primele 6 luni ale anului,
Executările silite dispuse de inspectorii fiscali suceveni au adus la bugetul statului 70 de milioane de  lei

În vederea recuperării creanţelor fiscale, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au luat mai multe măsuri de executare silită. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Violeta Apetrea, informează că, în acest interval, AJFP a comunicate 34.696 de somaţii pentru debite în valoare de  123,35 de milioane de lei, în mod efectiv încasându-se 45,52 de milioane de lei. Pe de altă parte, în primele 6 luni ale anului au fost înfiinţate 13.880 de popriri pe disponibilităţile din conturile bancare, pentru debite în sumă de 48,76 de milioane de lei. Măsura dispusă de inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice s-a soldat cu recuperarea a circa 34 de milioane de lei. Totodată, la terţi s-au înfiinţat 444 de popriri, din totalul creanţelor de 4,72 de milioane de lei urmărite, la bugetul de stat au 1,91 de milioane de lei.  În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2016, lucrătorii specializaţi ai AJFP Suceava au înfiinţat 51 de sechestre pe bunuri mobile a căror valoare era de 6,87 de milioane de lei, precum şi 21 de sechestre pe bunuri imobile, cu o valoare de 2,91 de milioane de lei. De remarcat este că, urmare a stingerii creanţelor fiscale prin plată, dispusă a fost ridicarea a 57 de sechestre, valoarea creanţelor fiscale stinse fiind de circa 3  milioane de lei. Conform Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, prin aplicarea măsurilor de executare silită, în primele 6 luni ale anului 2016, la bugetul consolidat al statului au intrat 69,26 de milioane de  lei. „Aceste măsuri urmăresc dinamizarea acţiunilor de obligare la plată a contribuabililor rău-platnici, concomitent cu reducerea fraudei în faza de colectare forţată, prin prevenirea diminuării sau înstrăinării patrimoniului acestora. Astfel, contribuabilii cu datorii restante, notificaţi pentru a fi executaţi silit, vor fi împiedicaţi să sustragă bunuri care urmează să fie valorificate”, subliniază Oana Violeta Apetrea.
Cincizeci de firme cu lucrători fără contracte de muncă
·        La acestea, inspectorii de muncă suceveni au descoperit 66 de persoane care prestau la negru, inclusiv doi tineri cu vârste între 15-18 ani, amenzile aplicate ridicându-se la 470.000 de lei.    
În domeniul relaţiilor de muncă, în perioada ianuarie-iunie 2016, inspectorii de muncă suceveni au desfăşurat de 1.286 acţiuni de control tip de campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, acestea vizând 1.239 de unităţi din toate categoriile. Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, consecinţă a încălcării prevederilor legale în vigoare, la 252 de angajatori s-au aplicat de 152 amenzi. Valoarea sancţiunilor cu se a însumat 823.400 lei, alţi 271 de agenţi economici alegându-se cu avertismente. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă reliefează că, din totalul controalelor întreprinse în primele 6 luni ale anului 2016, în acest domeniu, o pondere semnificativă o deţin cele axate pe depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată. Astfel, în urma descinderilor operate, inspectorii de muncă au fost depistat 50 de angajatori care întreţineau munca fără forme legale de angajare. La aceştia, 66 de persoane lucrau fără a fi semnat documentele prevăzute de reglementările în vigoare, inclusiv doi tineri cu vârste cuprinse între 15-18 ani. Pe deasupra, în cazul a 30 de lucrători, contractele individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, dar şi 686 de persoane ale căror contracte au luat totuşi calea REVISAL, însă fără respectarea termenului legal. Pentru munca la negru, ITM Suceava a dat amenzi în valoare de 470.000 lei, inspectorul şef Romică Butnariu precizând că, printre  deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă se adaugă cele referitoare la netransmiterea în registrul general de evidenţă a salariaţilor a modificărilor intervenite, dar şi nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat. De asemenea, se constată că unii dintre agenţii economici încalcă reglementările privind acordarea concediilor de odihnă, cât şi normele referitoare la repausul săptămânal.
Transportul maxi-taxi sucevean este tras pe dreapta
·        Contractul cu cele 4 firme prestatoare a expirat în iunie, însă, probabil, acesta va mai fi prelungit până la sosirea în Suceava a autobuzelor electrice.
·        Transportul călătorilor cu microbuzele particulare a fost   introdus în doua parte a anilor 90, odată cu scoaterea din circuit a troleibuzelor. 
Transportul complementar cu microbuze maxi-taxi din municipiul Suceava va dispărea. Acest lucru se va întâmpla după achiziţionarea, în urma promovării unui proiect cu finanţare europeană nermabursabilă,  a 40 de autobuze electrice.
„Odată cu achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice vom scăpa de aceste maxi-taxi care circulă în montul de faţă în Suceava şi care sunt păstrate pentru că nu se poate face faţă necesarului total de mijloace transport”, a precizat viceprimarul Lucian Harşovschi. Adjunctul şefului administraţiei locale arată că serviciul de transport complementar de călători în regim privat se desfăşoară cu 27 de microbuze, iar acestea vor rămâne în trafic până la fine lui 2017, când se apreciază că în Suceava vor ajunge autobuzele ecologice cu alimentare de la acumulatoare electrice. În ultima şedinţă din legislatura 2012-2016, Consiliul Local Suceava a prelungit contractele de delegare a serviciului public de transport public local complementar de persoane prin curse regulate. Contractele au fost încheiate pentru o perioadă de 5 ani, au expirat pe 1 iunie, iar printr-o adresă, firmele în cauză au cerut autorităţilor locale să aprobe prelungirea cu 2 ani şi jumătate. „Contractele au fost prelungite până la sfârşitul anului şi, probabil, se vor mai acorda prelungiri până sosirea autobuzelor electrice, care sperăm să se întâmple cât mai repede”, a reliefat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.  În municipiul Suceava, transportul particular maxi-taxi este efectuat pe 5 trasee, de către 4 operatori privaţi, respectiv de Trans DMV Europa, Sory&Nel, Euro Tip şi Family. De cealaltă parte, societatea de transport public local TPL, deţinătorul contractului pentru transportul regulat cu autobuze, microbuze şi autobuze de capacitate redusă, la care unic acţionar este municipiul Suceava, a transmis autorităţilor municipale că „până la achiziţionarea autobuzelor electrice nu are nu are posibilitatea de a asigura necesitatea de transport public din municipiu”. La această dată, TPL are un parc de 31 de autobuze Irisbus-Iveco şi 10 mini-autobuze Karsan Jets, acestea din urmă  achiziţionate în 2015 şi 2016.  Alte 10 microbuze maxi-taxi sunt la casare, fiind în trafic încă de la începutul anilor 2000.  În municipiul Suceava, transportul cu microbuze în regim privat a fost introdus în doua parte a anilor 90, odată cu tragerea pe dreapta a troleibuzelor.  Primarul Ion Lungu crede că, contractul de finanţare a proiectului „Sistem integrat de transport public ecologic” va fi semnat până la finele anului 2016, abia după aceasta urmând a fi ţinută licitaţia pentru desemnarea furnizorului mijloacelor de transport electrice. Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei este asocierea de firme Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, aceasta surclasând alţi 4 participanţi. 

28 iulie 2016

Populaţia municipiului Suceava datorează bugetului local impozite şi taxe de 6,45 de milioane de euro
·        Agenţii economici au de plătit restanţe totale de 13,9 de milioane de euro.
Conducerea Primăriei municipiului Suceava face apel la populaţie şi agenţii economici să-şi facă datoria de contribuabili la bugetul comunităţii locale. În comparaţie cu anul 2015, sumele strânse anul acesta sunt mai mici, responsabilii administraţiei locale atrăgând atenţia că, în condiţiile în care se continuă la fel, consecinţele se vor regăsi în programul de reparaţii şi investiţii de pe raza urbei reşedinţei de judeţ. „Din nefericire, avem un deficit de 10,5 milioane de lei, de aceea fac un apel atât la agenţii economici, cât şi la populaţie, să încerce plătească datoriile pe care le au către bugetul local, pentru că toate reparaţiile, precum şi o parte din investiţii, sunt făcute din banii contribuabililor”, subliniază viceprimarul Sucevei. Dacă anul trecut, în prima jumătatea anului, veniturile proprii erau realizate în proporţie de 39,97%, în 2016, în aceeaşi perioadă, intrările sunt de 37,4%. Deşi, scăderea pare relativ mică, în valori absolute aceasta este una semnificativă, mai ales bugetul pe anul acesta a fost fundamentat pe venituri  mai mari decât în exerciţiul bugetar anterior. Astfel, în cazul persoanelor fizice, restanţele neplătite până la 30 iunie 2016 sunt de 1,3 milioane de euro, adică de 5,96 de milioane de lei. Estimativul pentru această perioadă a fost de 3,77 de milioane de euro, în puşculiţa municipală adunându-se doar 2,47 de milioane de euro.  Dacă se adaugă şi datoriile din anii anteriori, populaţia are de achitat către bugetul Sucevei 6,45 de milioane de euro, adică aproximativ 29 de milioane de lei. În ceea ce priveşte persoanele juridice, în contul primelor 6 luni din 2016, de adunat mai sunt circa 2,5 milioane de euro, respectiv 11,25 de milioane de lei. Astfel, din 5,3 milioane de euro, bugetul contează pe un aport de încă 2,8 milioane de euro. Dacă se face raportare la obligaţiile istorice, agenţii economici au de plătit restanţe totale de 13,9 de milioane de euro, echivalentul a 62,69 de milioane de lei. „Conducerea Primărie este optimistă. Am mai avut deficit de 10,5 milioane de lei, însă la sfârşitul anului ne-am echilibrat”, a evidenţiat Lucian Harşovchi, viceprimarul Sucevei.  
Lucrările blocate de la centura ocolitoare a Sucevei ar putea fi reluate din primăvara lui 2017  
·        Legea obligă la reactualizarea proiectului, în septembrie, în baza acestuia CNDANR urmând a demara procedurile de organizare a licitaţiei pentru desemnarea firmei constructoare.
·        Întregul inel ocolitor al Sucevei este eligibil la finanţare europeană nerambursabilă, valoarea acesteia fiind de 53 de milioane de euro, susţine şeful CJ, Gheorghe Flutur.    
Se fac demersuri de deblocare şi accelerare a unor proiecte importante, „unele care au legătură cu Consiliul Judeţean Suceava, iar altele, nu”, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Flutur, şeful administraţiei judeţene. În acest sens, conducerea executivului judeţean sucevean a avut întâlniri cu  responsabilii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), obiectul discuţiilor fiind reluarea intervenţiilor de la centurile de ocolire a municipiilor Rădăuţi şi Suceava. În ceea ce priveşte reşedinţa de judeţ, Flutur spune precizează că până în luna septembrie trebuie finalizată reactualizarea proiectului de execuţie, după care va fi ţinută licitaţia pentru continuarea execuţiei cu tronsonul Şcheia Moara-DE 85. „S-a stat 4 ani de zile, iar obligaţia este de refacere, pentru că s-au întâmplat mişcări acolo, şi acesta este legea în construcţii. Sper ca CNADNR în septembrie să scoată la licitaţie execuţia lucrărilor”, reliefează preşedintele CJ. Gheorghe Flutur precizează că în urma discuţiilor cu premierul Dacian Cioloş, întregul inel ocolitor al Sucevei este eligibil la finanţare europeană nerambursabilă, valoarea  acesteia fiind de 53 de milioane de euro.  „Finanţarea iniţială a fost de la bugetul de stat şi s-a trecut pe fonduri europene tot acest tronson de la Pătrăuţi până la Hagigadar. Din păcate, am găsit lucruri întârziate, nici măcar actualizarea proiectului nu era făcută, pentru a ţine licitaţia şi a putea începe lucrările în toamnă. Însă, aşa cum stau lucrurile astăzi, poate vor începe în primăvară”, a arătat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.
Pe de altă parte, la centura ocolitoare a municipiului Rădăuţi, sunt purtate  tratative pentru reluarea lucrărilor „la parametrii din urmă, acolo fiind vorba despre 16,4 km şi o valoarea de 25 de milioane de euro”.   
Sera floricolă automatizată de 2,85 de milioane de lei naşte controverse
·        „Noi venim cu o sumă propusă în baza unor studii făcute de către cei care se pricep, iar dacă bătaia va fi mare, participaţii la licitaţie pot avansa sume mai mici”, a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi.
·        Sera de 5.500 de metri pătraţi în care sunt produse cele mai multe flori plantate în municipiu este închiriată cu 40.000 de lei pe an, Primăria având una proprie de doar 650 de metri pătraţi.
·        Cu toate acestea, prin producerea în regim propriu se face o economie de 400.000 de lei pe an, apreciind-se că investiţia de la bugetul municipal ar putea fi amortizată după 10 ani.         
Suma necesară pentru amenajarea unei noi sere a Primăriei municipiului Suceava naşte controverse. O recunoaşte chiar viceprimarul Lucian Harşovschi, care şi-a exprimat speranţa că proiectul de hotărâre privind finanţarea investiţiei va trece votul deliberativului local. Valoarea estimată a lucrărilor de construire, dotărilor pentru producţie, cât şi a celor necesare personalului de deservire este de 2,85 de milioane de lei, în bugetul pentru anul acesta fiind propusă o sumă de 800.000 de lei.  Viceprimarul spune că problema amenajării unei sere noi a devenit acută din momentul în care proprietarul celei închiriate de Primărie şi-a exprimat intenţia de construi, pe suprafaţa în cauză, a unui complex rezidenţial de locuinţe.  „Au fost discuţii destule pe acest subiect şi sunt conştient că vor mai şi în şedinţa Consiliului Local, în principal pe mărimea sumei estimate a acestor lucrări de investiţii. În urma discuţiilor avute cu acest persoană care intenţionează să ridice un ansamblu rezidenţial în acea zonă, ne-am gândit că este să avem sera noastă proprie”, a iterat Harşovschi.           
În prezent, florile şi alte material săditor  care se găsesc pe raza reşedinţei de judeţ sunt produse în sera de 650 de metri pătraţi a Direcţiei Domeniului Public, precum şi în alta cu o suprafaţă de circa 5.500 de metri pătraţi luată cu chirie de la „o persoană juridică”. În 2016, prin Direcţia Domeniului Public s-au achiziţionat seminţe şi răsaduri în valoare de 270.000 de lei, iar după cultivarea şi creşterea acestora în regim propriu, pe raza Sucevei s-au plantat flori în valoare de piaţă de 645.000 de lei, ceea ce înseamnă o economie de 405.000 de lei. Chiria pentru sera agentului economic amintit este de 40.000 de lei pe an, apreciind-se că investiţia de la bugetul municipal ar putea fi amortizată după 10 ani.
·        Noua investiţie ar creşte producţia, motivaţia şi eficienţa  lucrătorilor, cărora li se asigură condiţii civilizate la locul de muncă.

Adjunctul şefului administrativului sucevean susţine că proiectul întocmit de specialişti prevede dotarea cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători, iar dacă acum costurile obiectivului par mari, este posibil ca acestea să scadă în urma competiţiei pentru adjudecarea execuţiei. „Este vorba despre o procedură de licitaţie care va scădea acest preţ. Noi venim cu o sumă propusă în baza unor studii făcute de către cei care se pricep, iar dacă bătaia va fi mare, participaţii pot avansa sume mai mici.  Mi se spune către ei care au lucrat la acest proiect, cât şi de lucrătorii de la Direcţia Domeniului Public, că este o seră automatizată, pe mai multe niveluri”, a precizat, accentuând că este procedura licitaţiei este„clară, transparentă, de achiziţie publică, în sistem electronic”.  Pe de altă parte, Harşovschi, evidenţiază că numai în intervalul scurs din acest an, mulţumită producerii materialului săditor în sera proprie şi în cea închiriată, în bugetul local s-au făcut economii de nu mai puţin de 400.000 de lei. „După cum a spus şi domnul primar Ion Lungu, niciodată în cele 3 mandate nu s-au dat bani pe flori. S-au produs şi folosit răsaduri proprii, iar prin noua investiţie ar creşte şi producţia, motivaţia şi eficienţa  lucrătorilor, cărora li se asigură condiţii civilizate la locul de muncă”, explicat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.       
Primăria ridică maşinile abandonate pe străzi, în parcări şi pe spaţiile vechi
·        Proprietarii care nu şi le iau de unii singuri sunt obligaţi la plata contravalorii cheltuielilor de transport şi depozitare, cât şi la o amendă care variază între 1.000 de lei şi 2.000 de lei.
·        În depozit, în curs de valorificare sunt 3 maşini vechi, ridicate de reprezentanţii Primăriei încă din anul 2015, însă după ducerea acestora la fier vechi abia dacă se recuperează costurile cu transportul. 

Primăria municipiului Suceava atenţionează pe proprietarii de maşini vechi lăsate pe domeniul public să le ridice şi să le valorifice la un unităţile de specializate în dezmembrări. Viceprimarul Lucian Harşovschi a anunţat că autovehiculele ieşite din uz ocupă locuri de parcare, poluează cu oxid de fier şi scurgeri de ulei, creând, în acelaşi timp, şi disconfort vizual.    „Vom accelera procedura de ridicare a autovehiculelor abandonate, pe care le vedem cu toţii pe străzile municipiului Suceava, prin parcări şi pe spaţii verzi. Respectivi proprietari dau dovadă de lipsă de respect faţă de vecini, în primul rând, ocupând locurile de parcare insuficiente, poluând şi mediul, întrucât curge rugina de pe ele, iar aspectul zonei este foarte neplăcut”, arată adjunctul şefului executivului municipal. Potrivit lui Harşovchi, pentru început proprietarii sunt notificaţi cu înştiinţare aplicată pe parbrizul autovehiculului abandonat sau prin înmânare directă a acesteia la domiciliu.  „Fac un apel la proprietari să le ridice singuri şi să le duc la unităţi de tip REMAT, de unde mai pot obţine şi o anumită sumă de bani. În caz contrar, cei în cauză vor trebui să suporte şi o amendă destul de consistentă”, a evidenţiat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.   În cazul în care sucevenii somaţi nu se conformează, maşinile sunt ridicate de către reprezentaţii Primăriei şi duse la duse la un depozit din preajma Acumulării de apă din Lipoveni. După 10 zile în care autovehicule nu sunt revendicate, autorităţile locale trec la valorificarea acestora, iar proprietarii vor fi siliţi la plata contravalorii cheltuielilor de transport şi depozitare, cât şi la o amendă care variază între 1.000 de lei şi 2.000 de lei. În perioada care a trecut din anul 2016, au fost notificaţi 33 de proprietari de autovehicule abandonate, 24 dintre aceştia conformându-se somaţiilor. În depozit, în curs de valorificare sunt 3 maşini vechi ridicate de reprezentanţii Primăriei încă din anul 2015, însă după ducerea acestora la fier vechi abia dacă se recuperează costurile cu transportul.  

27 iulie 2016

Doina Naum, şeful DRFP Iaşi:
Pentru eliminarea suspiciunilor de favoritism, firmele sucevene vor fi controlate de inspectori fiscali din alte judeţe  
·        Atunci, nu o să ne mai acuze nimeni că nu suntem imparţiali sau că favorizăm pe cineva”, a arătat în Suceava, responsabilul ieşean.
Agenţii economici din judeţul Suceava ar putea fi controlaţi de inspectori fiscali din celelalte judeţe ale Regiunii de Dezvoltarea Nord Est, a declarat, în Suceava, Doina Naum, directorul general al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi. Afirmaţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mediului de afaceri sucevean, organizată la Palatul Administrativ din reşedinţa de judeţ, responsabilul ieşean răspunzând, astfel, suspiciunii induse în timpul discuţiilor, precum că organele de control nu ar fi imparţiale. „Vom analiza posibilitatea ca organele de inspecţie fiscală de la nivelul Regiunii, care pot fi din alt judeţ, respectiv Neamţ, Iaşi sau Vaslui, să facă inspecţiile fiscale la Suceava. Şi, atunci, nu o să ne mai acuze nimeni că nu suntem imparţiali sau că favorizăm pe cineva”, a arătat Naum.
În ceea ce priveşte nemulţumirilor cu referire la multitudinea inspecţiilor fiscale, şeful Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi a ţinut să evidenţieze că acestea sunt organizate în funcţie de riscul fiscal, stabilit în baza unor criterii şi fişe de analiză care iau în calcul elemente care privesc depunerea la timp a declaraţiilor fiscale; rectificarea acestor documente; întârzierile la plată; cereri şi acordări de eşalonări la plată; ritmul de schimbare a sediului social; corectitudinea cesionării părţilor sociale; deţinerea de societăţi în insolvenţă; existenţa cazierului fiscal şi „multe alte asemenea aspecte”. „Mă miră foarte mult ceea ce se afirmă, că vin funcţionarii şi spun haide de să ne mai vedem, să ne mai ascultăm, haide să vedem ce mai este de analizat. Nu cred că acest lucru ar trebui să se mai întâmple, cel puţin începând cu 1 august 2013, când ANAF a intrat într-un proces de  regionalizare”, a explicat Doina Naum, directorul general al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi.

În România sunt organizate 8 direcţii regionale de finanţe publice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava fiind în raza de competenţă a Direcţiei cu sediul la Iaşi, alături de administraţiile din Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vaslui. La nivelul judeţului Suceava figurează în evidenţe aproximativ 18.000 de contribuabili persoane juridice activi şi 5.000 inactivi.  La acestea se adaugă circa 126.000 de persoane fizice administrate pe cod numeric personal şi încă în jur de 16.000 administraţi pe cod de identificare fiscală. Alţi de 326 contribuabili mijlocii din judeţul Suceava sunt „administraţi” direct la Iaşi.                 
Protecţia Consumatorului şi Poliţia Economică iau în obiectiv restaurantele, unităţile de cazare şi piscinele    

·        Într-o singură lună, descinderile s-au lăsat cu 37 de amenzi în valoarea de 48.600 de lei, dispusă fiind şi oprirea temporară de la funcţionare a unei pensiuni turistice.

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Suceava derulează o campanie tematică de controale privind respectarea prevederilor legale în unităţile de alimentaţie publică. Comisarul şef adjunct Vasile Laţiş, precizează că acţiunea, care a demarat pe 15 iunie, se desfăşoară pe întreaga durată a sezonului estival, o parte din acţiuni având loc, prin constituirea de echipe mixte, în colaborare cu Poliţia Economică, în funcţie de competentele legale ale fiecărei instituţii. „Tematica vizează unităţi de alimentaţie publică, unităţi de cazare turistică, baruri, piscine şi bazine de înot”, arată şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Suceava. Astfel, în intervalul 15 iulie -15 iulie, comisarii suceveni pentru protecţia consumatorului au făcut 127 de controale, descinderile lăsându-se cu 37 amenzi. Valoarea acestora a însumat 48.600 de lei, personalul specializat dispunând oprirea temporară de la funcţionare a unei unităţi de cazare, acesteia impunându-i-se remedierea deficienţelor legate de condiţiile de cazare. Laţiş precizează că în timpul verificărilor au fost depistate şi sancţionate abateri privind lipsa atenţionării cu privire la ingredientele alergene; produsele expirate; neindicarea gramajului, precum şi în ceea ce priveşte lipsa orarului de funcţionare. Pe de altă parte, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Suceava a evidenţiat că pe durata sezonului estival este monitorizat modul de prestare a serviciilor de către agenţiile de turism tour-operatoare, care organizează sau vând pe cont propriu pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, direct sau prin intermediari. Supravegheate sunt, de asemenea agenţiile de turism detailiste care vând sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de turism tour-operatoare, Vasile Latiş  informează pe cei interesaţi că agenţiile de turism sunt obligate să furnizeze turiştilor informaţii privind localitatea de destinaţie; ruta de parcurs; mijlocul de transport; tipul unităţilor de cazare, adresele şi categoriile de clasificare a acestora; serviciile de masă oferite; durata programului; regimul paşapoartelor, vizelor şi asigurărilor de sănătate; cuantumul avansului, dacă este cazul, precum şi de durata în care este valabilă oferta turistică. 

25 iulie 2016

Optprezece persoane cu handicap grav din Suceava au murit în acest an  

În evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului Suceava se aflau, la sfârşitul lunii iunie 2016, 370 de asistenţi personali ai persoanelor cu nevoi speciale, dintre care 78 pentru minori şi 282 pentru adulţi, la care se adăugau alţii 6 asitenţi aflaţi în concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.  Potrivit unei informări a Serviciului de Protecţie Socială din cadrul DAS, cu sediul în Burdujeni, pe parcursul primelor 6 luni trecute din acest an au încetat 53 de contracte de muncă ale asistenţilor personali, cele mai multe, respectiv 18, prin decesul persoanei cu handicap grav. Astfel, 18 suceveni au rămas fără slujbă, întrucât, conform reglementărilor în vigoare, asistentul personal încheie contract individual de muncă cu primarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia bolnavul cu handicap grav domiciliază, iar respectivul contract încetează odată cu trecerea în nefiinţă a persoanei cu dizabilităţi. În perioada amintită, încă 9 contracte de muncă au fost desfăcute la cererea asistentului, iar 5 au încetat ca urmare a renunţării la salariu, în favoarea primirii indemnizaţiei acordate prin lege persoanei cu dizabilităţi. „În conformitate cu prevederile Ordinului comun al ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Administraţiei Publice din 2002, numărul asistenţilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu nevoi speciale pot opta pentru plata unei indemnizaţii lunare echivalentă cu salariul asistentului personal, se precizează în informarea citată, în care se mai reliefează că Serviciul de Protecţie Socială are în evidenţă 350 dosare ale persoanelor cu handicap grav care au solicitat să primească ele însele indemnizaţia în cauză. Nu în cele din urmă, de precizat este că două contracte au fost desfăcute pe motiv de expirare a duratei pentru care acestea au fost încheiate; două prin pensionarea salariatului şi câte unul din cauza decesului salariatului, respectiv, a schimbării domiciliului bolnavului.  În primele 6 luni ale anului 2016, la Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Suceava  au fost încheiate 32 de contracte noi de muncă cu asistenţi personali ai persoanelor cu nevoi speciale. 
Creştere de aproape 2 la sută a încasărilor Biroului Vamal Suceava
·        Pe linie de vămuire a mărfurilor, volumul amenzilor a crescut cu 300%, în timp ce la controlului mişcării produselor accizabile acesta a fost de 10 ori mai mic.
O creştere de 1,89%, respectiv de la 8,87 de milioane de lei la 11,5 de milioane de lei, a încasărilor din activitatea vamală, a înregistrat, în primul semestru al anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, Biroul Vamal de Interior Suceava. Aşa informează Adrian Ancuţa, şeful Biroului, conform căruia programul de încasări stabilit de Autoritatea Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a fost realizat, în primele 6 luni ale anului, în proporţie de 99,4%. Astfel, printre altele, prelucrate au fost 3.561 de  declaraţii vamale, faţă de 2.770 cu un an în urmă, sporul fiind de 29%.  În activitatea de vămuire a mărfurilor, în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2016, lucrătorii Biroului Vamal de Interior Suceava au întocmit 8 procese verbale de constate şi sancţionare a contravenţiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de 10.500 de lei comparativ cu, 3.500 de lei în semestrul întâi al lui 2015, sporul fiind e 300%. Pe de altă parte, pe linia supravegherii şi controlului mişcării produselor accizabile, în 2016 s-a dat numai o amendă de 2.000 de lei, faţă de cele 4 amenzi din anul anterior, care au însumat 20.000 de lei, adică de 10 ori mai mult. Biroul Vamal de Interior Suceava are 14 salariaţi, iar conform şefului unităţii, Adrian Ancuţa, printre principalele obiective se numără cele privind protejarea teritoriului vamal naţional şi comunitar, prin combaterea traficului ilicit de droguri, precursori, produse cu regim special, mărfuri contrafăcute şi pirat; combaterea traficului şi comerţului ilegal de ţigarete şi produse din tutun, dar şi promovarea şi implementarea de măsuri privind supravegherea produselor accizabile şi operaţiunilor vamale. Un obiectiv important este şi cel referitor la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale şi ale bugetului  naţional, prin activitatea de control ulterior sau de reverificare, ca urmare a unor informaţii incomplete sau incorecte. 

24 iulie 2016

Poliţiştii de frontieră suceveni au prins zece imigranţi ilegali
·        Potrivit Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, aceştia provin din ţări precum Somalia, Afganistan, Bangladesh şi Federaţia Rusă. 
·        Cu prilejul controalelor în punctele de trecere a frontierei, ridicate au fost un pistol de calibrul 9 mm, două pistoale cu aer comprimat, 5 cartuşe şi  284 de bile metalice.
Situaţia operativă de le frontiera de stat româno-ucraineană a fost, în primele 6 luni ale anului 2016, una complexă,  reliefează comisarul şef Ilie Poroch Seriţean, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava. Astfel, pe linia traficului cu autoturisme, la punctele de trecere a frontierei judeţului Suceava cu Ucraina au fost descoperite 13 maşini furate din străinătate, poliţiştii de frontieră întocmind 13 dosare penale, pe numele a tot atâţia autori.  În ceea ce priveşte imigraţia ilegală, în zona de competenţă a structurilor Poliţiei de frontieră din judeţul Suceava au fost perfectate 6 dosare penale în care implicate sunt 10 persoane străine. Potrivit STPF, aceştia provin din ţări precum Somalia, Afganistan, Bangladesh şi Federaţia Rusă.  Comisarul şef Ilie Poroch Seriţean, purtătorul de cuvânt al STPF Suceava, subliniază că, în primele 6 luni ale anului 2016, Punctul de Trecere a Frontierei Siret a fost tranzitat de 935.5000 de persoane, perioadă în care prin Punctul de trecere a Frontierei de la Vicşani, feroviar, au trecut 11.500 de persoane. La Siret, poliţiştii de frontieră suceveni au verificat  circa 368.000 de mijloace auto, în timp ce la Vicşani au fost controlate aproximativ 3.000 de trenuri. Nu în cele din urmă, pe linia traficului cu arme şi muniţii, lucrătorii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava au întocmit 3 dosare penale, iar pentru 4 infracţiuni deferite organelor abilitate au fost tot atâtea persoane. Cu prilejul controalelor, s-a precedat la ridicarea unui pistol de calibrul 9 mm, a două pistoale cu aer comprimat, a 5 cartuşe şi a încă  284 de bile metalice. În primul semestru al acestui an, în cadrul structurilor Poliţiei de frontieră de pe raza judeţului Suceava au avut loc 199 de întrevederi cu gardienii din Ucraina.              
Gardienii silvici suceveni au făcut 16 sesizări penale pentru doborârea ilegală de arbori
·        În cauză este tăierea abuzivă a 384 de metri cubi, în valoare de 156.310 de lei.

Mai multe sesizări penale au întocmit şi zeci de amenzi contravenţionale au dat gardienii forestieri suceveni, în cel dintâi semestru al anului 2016, în urma inspecţiilor în fondul forestier şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate,  da şi cu ocazia controalelor de exploatare în partizile autorizate de către ocoalele silvice. Lucrătorii Gărzii Forestiere Suceava au străbătut 8.300 de hectare, inventariind nu mai puţin de 1.340 de metri cubi  de  arobori tăiaţi ilegale. Mihai Găşpărel, şeful instituţiei sucevene,  face cunoscut că, în baza constatărilor făcute la faţa locului, gardienii silvici au întocmit 16 sesizări penale având ca obiect doborârea ilegală a 384 de metri cubi, în valoare de 156.310 de lei. Pe de altă parte, acţiunile de control la partizile în exploatare s-au lăsat cu 23 de amenzi însumând 41.500 de lei. Mihai Găşpărel precizează că a o altă latură activităţii de control a Gărzii Forestiere Suceava o priveşte circulaţia materialului lemnos, urmărirea provenienţei acestuia, cât depozitarea în pieţe, în vederea valorificării. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2016, cu prilejul celor 63 de controale,  lucrătorii specializaţi au aplicat amenzi într-un total de 100.000 de lei şi, în acelaşi timp, au ridicat, în vederea confiscării, 750 de metri lineari de masă lemnoasă.  Alţi 56 de metru cubi de lemn în fizic şi 2.174 de metri cubi valoric, au fost confiscaţi de gardienii silvici în urma controalelor la instalaţiile de debitare de pe raza judeţului Suceava. Cele 402 de controale la agenţii economici de profil  au avut ca bilanţ inclusiv 189 de amenzi, cu un total de 602.500 de lei. În primul semestru al anului 2016, pe adresa Gărzii Forestiere au sosit 135 de sesizări, dintre care 92 au primit deja răspuns, iar 43 sunt în curs de soluţionare.   

22 iulie 2016

Suceava, a treia cea mai mare sumă din ţară pentru modernizarea termoficării
·        În cazul fericit în care firma constructoare nu va fi contestată la licitaţie, lucrările de peste 8 milioane de lei, vor începe după jumătatea lui august.
·        Dacă, însă, vom merge în sarabanda contestaţiilor, va rămâne de văzut ce decizie vom lua”, a explicat Lucian Harşovschi.               
După multiple intervenţii făcute al Guvernul României  de conducerea Primăriei, municipiul Suceava primeşte bani de la bugetul de stat pentru reabilitarea şi modernizarea a 3 puncte termice. „În urma demersurilor făcute de către domnul primar Ion Lungu, în baza unui ordin de ministru din 13 iulie, municipiul Suceava primeşte suma de 8,37 de milioane de lei pentru modernizare sistemului de transport şi distribuţie din municipiul Suceava”, a anunţat adjunctul şefului administraţiei publice locale, Lucian Harşovschi. Potrivit viceprimarului, solicitată  a fost suma de 10,5 milioane de lei, însă  de la centru s-a primit promisiunea că aceasta va fi suplimentată după cheltuirea fondurilor disponibilizate iniţial. Chiar şi aşa, municipiul Suceava  se află pe poziţia a treia în ţară în ceea ce priveşte alocările din anul acesta în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”. După rectificarea bugetului municipal şi organizarea licitaţiei pentru desemnarea executantului, intervenţiile efective ar putea demara - în cazul în care nu se înregistrează contestaţii -, după jumătatea lunii august. „Se lucrează la caietul de sarcini, iar în şedinţa de săptămâna viitoare a Consiliului Local se va face rectificarea bugetului cu suma amintită, astfel încât să putem demara cât mai repede aceste lucrări. Suntem în luna iunie, iar la jumătatea lui august vom avea un câştigător. Dacă, însă, vom merge în sarabanda contestaţiilor, va rămâne de văzut ce decizie vom lua”, a explicat Lucian Harşovschi, menţionând că, în cadrul acestui program, modernizate vor fi punctelor termice „Parc”, „Obcini 4” şi „Zamca 4”. Până acum, în Suceava, cu bani de la bugetul de stat, au fost reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total.     
Cale liberă la proiecte de investiţii europene neagricole în mediu rural sucevean
·        Urmărite sunt stimularea mediului de afaceri de la sate, crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale, precum şi reducerea diferenţelor dintre rural şi urban.
Sesiunea de cereri de proiecte aferente submăsurilor 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”, respectiv, şi 6.4, „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”, se deschide începând cu data de 28 iulie 2016, anunţă Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava. Potrivit oficialului sucevean, în vederea întocmirii cererilor de finanţare, variantele finale ale ghidurilor solicitantului pot fi consultate pe pagina oficială de internet a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) (www.afir.info), acestea fiind publicate încă de pe 21 iulie 2016. Mihai Moraru precizează că, o dată cu proaspăta sesiune de primire a proiectelor, se aplică inclusiv noile reguli de depunere on-line a cererilor în cauză. Astfel, plafonul de depunere a proiectelor se majorează de la 120% la 200%, iar în primele 5 zile calendaristice, a fiecărei etape de depunere, nu se aplică plafonul maxim, indiferent de valoarea fondurilor solicitate prin proiectele înaintate. Demersurile survin „Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, lansat de premierul Dacian Coloş, în luna martie 2016, acesta urmărind, printre altele, stimularea mediului de afaceri din mediul rural, crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale, precum şi reducerea diferenţelor dintre mediile rural şi urban. Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul Guvernului www.gov.ro, la secţiunea „Obiective”, subsecțiunea „Strategii-politici-programe”. „Solicitanţii interesaţi să obţină finanţare europeană nerambursabilă prin intermediul submăsurilor ce vizează sectorul non-agricol, respectiv 6.2 şi 6.4, pot consulta gratuit ghidul solicitantului pe pagina oficială de internet a AFIR, www.afir.info”, subliniază Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava. 
Pompierii militari au salvat din foc 91 de suceveni
·        Lucrătorii ISU AU participat la 4.280 de intervenţii SMURD, dar şi la alte 1.036 de situaţii de urgenţă, cum ar fi 208 de inundaţii.
Pompierii militari suceveni au avut, în prima jumătate a anului 2016, 6.591 de acţiuni de intervenţii specifice, informează plt. adj. Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava. Conform unui raport asupra activităţii instituţie sucevene, dintre acestea 273 au fost incendii, în urma sinistrelor fiind salvate 91 de persoane, 72 de animale şi 143 de păsări. Din păcate,  situaţiile de urgenţă, inclusiv inundaţiile şi accidentele rutiere, s-au soldat cu 19 victime, dintre care 13 decedaţi şi 6 răniţi. Pagubele înregistrate în primul semestrul anului, se ridică la 7,72 de milioane de lei, însă, în contrapondere, valoarea burilor salvate însumează 49,56 de milioane de lei. 
În intervalul la care face referire, s-a intervenit şi la 27 de arderi necontrolate de vegetaţie uscată sau de deşeuri menajere, 
lucrătorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava participând la 4.280 de intervenţii SMURD, dar şi la alte 1.036 de situaţii de urgenţă, cum ar fi 208 de inundaţii, un fenomen meteo periculos, 78 de evenimente publice de amploare; 37 de misiuni pirotehnice şi 709 de monitorizări de cursuri de apă, scurgeri de gaze naturale şi accidente rutiere, unul dintre acestea din urmă cu implicare de substanţe periculoase.

În cele dintâi 6 luni ale anului 2016, în 88 de cazuri pompierii militari suceveni au acordat sprijin Serviciului de Ambulanţă Suceava, aceştia fiind solicitaţi şi în vederea deblocării a 31 de deblocări de uşi.  Lucrătorii ISU Suceava au asigurat 8 transporturi de apă în situaţii de nevoie, implicându-se şi în 15 defrişări şi degajări de arbori. Aceştia au efectuat 3 căutări de cadavre, au recuperat 5 corpuri fără viaţă, desfăşurând şi au desfăşurat alte 79 de misiuni în domeniul situaţiilor de urgenţă. Plt. adj. Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava mai precizează că, pe lângă acţiunile de intervenţii specifice, pompierii militari suceveni au executat 9.751 de monitorizări ale unor obiective cu risc. 
Primăria Suceava înfiinţează o parcare pe trotuarul Şcolii „Ion Creangă” din Obcini

·        De ani întregi, sute copii, care se duc ori care ies de la ore, sunt  nevoiţi să meargă pe stradă, din cauza maşinilor care, în apropiere, ocupă o porţiune de circa 40 de metri destinată pietonilor.
·        Autorităţile locale nu vor să se pună rău cu proprietarii de autoturisme, ba mai mult, cu prilejul lucrărilor de asfaltare, montează borduri teşite, astfel încât accesul pe trotuar să fie şi mai facil.         
Locuitorii cartierul Obcini al municipiului Suceava şi-au văzut înşelate speranţele că Primăria va pune capăt parcării abuzive a autoturismelor pe trotuarul din preajma Şcolii cu clasele I-VIII „Ion Creangă”, una dintre unităţile şcolare cu mai cel mai mare număr de elevi din reşedinţa de judeţ. Pe Bulevardul „Gavril Tudoraş” din cvartatul sucevean se fac lucrări pregătitoare pentru  turnarea unui covor asfaltic, iar autorităţile locale nu au luat nicio măsură de împiedicare a ocupării integrale cu maşini a spaţiilor rezervate pietonilor. Din contră, muncitorii firmei constructoare spun că au primit ordin ca în locul bordurilor vechi să monteze unele noi cu margini înclinate, astfel încât accesul autoturismelor pe trotuare să devină şi mai uşor. Poziţia autorităţilor municipale este nefirească, lăsând de înţeles că pentru a nu îi deranja pe cei câţiva proprietari din Blocul B3, acestea preferă să afecteze alte sute de obcineni. Situaţia este gravă, însă conducerea Primăriei pare insensibilă la faptul că, în drumul înspre sau dinspre şcoală, elevii - expunându-se la accidente -  sunt nevoiţi coboare în stradă pentru ocoli maşinile parcate pe o lungime de circa 40 de metri din trotuarul din imediata apropiere.
·        Legislaţia rutieră prevede că, în scopul asigurării vizibilităţii şi prevenirii unor evenimente nedorite, staţionarea autovehiculelor în preajma şcolilor este interzisă.
După ce i s-a semnalat acest aspect, viceprimarul Lucian Harşovschi a „scăldat-o”, precizând că bordurile înclinate vor  fi montate doar în vederea facilitării accesului la parcările amenajate pe fostele spaţii verzi de la parterul blocurilor. „Nu putem mulţumi pe toată lumea. Pe Bulevardul au fost ridicate trotuarele, aşa cum sunt standardele de la Poliţie, şi au fost foarte multe nemulţumiri, că nu se mai poate urca cu maşinile. Acest lucru se va întâmpla şi pe , unde, înălţându-se trotuarele, nu vor mai putea urca decât jeep-urile, însă, bineînţeles, cu amenzile de rigoare”, a subliniat Lucian Harşovschi, angajându-se că va merge la faţa locului pentru a lămuri situaţia. Totuşi, cele susţinute  de responsabilul Primăriei nu se confirmă, iar pe fondul crizei de locuri de parcare noile borduri înclinate sunt montate chiar şi acolo unde nu este necesară asigurarea accesului în unităţi comerciale, unităţi de servicii sau eventuale curţi de locuinţe particulare.     Chestionaţi  asupra acestei stări de fapt, obcinenii s-au plâns de disconfortul în faţa căruia sunt puşi, atunci când se văd forţaţi să se strecoare pe intervalul îngust rămas între maşini şi delimitările de protecţie a spaţiilor verzi, precum şi pe lângă gardurile vii, pe care sunt le şterg cu hainele.
·        „Trebuie să fim elastici în gândire, noi ca Primărie, iar oamenii trebuie să dea dovadă de toleranţă, atunci când trăiesc într-un condominiu”, a reliefat primarul Ion Lungu.

Locuitorii cartierului sunt nemulţumiţi că trebuie să ocolească zona cu pricina, atunci când ies la plimbare cu bebeluşi în cărucior. Însă, mai presus de toate, părinţii sunt îngrijoraţi că viaţa  copiilor lor este pusă în pericol de şoferii care „nu au nici măcar bunul simţ de a parca jumătate pe trotuar, jumătate pe stradă, neferindu-se  să ocupe cu bolizii lor întreg trotuarul”. De semnalat este şi aceea că nu se ţine cont nici de legislaţia rutieră, care prevede că, în scopul asigurării vizibilităţii şi prevenirii unor evenimente nedorite, staţionarea autovehiculelor în preajma şcolilor este interzisă. Cu mai bine de o săptămână în urmă, inclusiv Ion Lungu, şeful administraţiei din municipiul Suceava, susţinea că cele semnate sunt întemeiate „în principiu” şi că adevărul este undeva la mijloc. „Sunt multe discuţii cu aceste borduri teşite, care sunt prevăzute acolo unde este activitate comercială sau pentru acces în şcoli. Avem zeci de oameni la audienţă, unii care vor acces în curte, iar alţii în magazine. Noi vrem să facem modernizare, să aducem confort oamenilor, însă dacă le punem bordură înaltă de 30 de centimetri, nu se poate intra în curte şi nu am rezolvat nimic. Trebuie să fim elastici în gândire, noi ca Primărie, iar oamenii  să  dea dovadă de toleranţă, atunci când trăiesc într-un condominiu”, a reliefat primarul Ion Lungu.        
Comisarii de mediu, o plângere penală şi 4 activităţii suspendate
·        Controlorii au depistat şi sancţionat inclusiv distrugerea cuiburilor păsărilor, păşunatul animalelor în arii protejate, degradarea amenajărilor de asigurare a migrării faunei acvatice, precum şi pescuit recreativ în perioada de prohibiţie.
În cele dintâi 6 luni ale anului 2016, personalul specializat al   Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii naţionale de Mediu au avut nu mai puţin de 468 de acţiuni de control, dintre cele 134 de inspecţii planificate, 57 fiind făcute în domeniul poluării industriale, iar 77 în cel al biosecurităţii şi ariilor naturale protejate.  Potrivit comisarului şef Adriana Iordache, alte 334 de controale sunt din categoria celor neplanificate anterior, 121 dintre acestea organizându-se în baza sesizărilor primite pe adresa instituţiei sucevene, iar 15 fiind urmare a autosesizării comisarilor de mediu. Pe de altă parte, 30 de controale au fost dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu, două au avut ca obiect verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare, iar altele două au vizat ducerea la îndeplinire a măsurilor impuse. Nu în cele din urmă, 164 de acţiuni de control au fost desfăşurate conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii abilitate din judeţul Suceava. „Inspecţiile realizate au avut ca prioritate verificarea respectării obligaţiilor legale în vigoare din punct de vedere al protecţiei mediului, a actelor de reglementare deţinute, dar şi a ducerii la îndeplinire a măsurilor impuse cu ocazia controalelor anterioare”, subliniază Adriana Iordache.
·        Comisarii de mediu ai cosntatat 45 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate totalizând 227.600 de lei.

Printre abaterile constatate şi sancţionate de gardienii de mediu se numără efectuarea de lucrări fără solicitarea şi obţinerea actelor de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului; neasigurarea colectării, transportului şi valorificării legale a deşeurilor; nerespectarea condiţiilor autorizaţiilor de mediu; funcţionarea neconformă a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, dar şi neasigurarea salubrităţii cursurilor de apă. La acestea se adaugă abateri ţinând de nefacilitarea controlului; depozitarea neconformă a deşeurilor; nerespectarea obligaţiilor privind Fondul de mediu; depozitarea şi transportul neconforme a materialului lemnos cât şi desfăşurarea de activităţi de pescuit recreativ în perioada de prohibiţie şi în habitate piscicole naturale. Controlorii au depistat, de asemenea şi situaţii de afectare a biodiversităţii, cum ar fi distrugerea cuiburilor păsărilor, păşunatul animalelor în arii protejate naturale şi degradarea amenajărilor de asigurare a migrării faunei acvatice. Inspecţiile lucrătorilor Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu s-au lăsat cu 45 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate în prima jumătate de an totalizând 227.600 de lei. Ca urmare a încălcării grave  prevederilor actelor normative referitoare la protecţia mediului, într-un caz au fost sesizate organele de urmărire penală,  comisarii de mediu dispunând suspendare a  4 activităţi, precum şi a unui act de reglementare. 

21 iulie 2016

Licitaţii blocate din cauza proastei legislaţii
·        Legea nu prevede foarte multe restricţii sau penalităţi la adresa celor care şi-au făcut un obicei de a contesta în mod necondiţionat anumite licitaţii”, arată viceprimarul Sucevei, Lucian Harşovschi.

Dacă până la jumătatea lui 2016 s-a lucrat în baza unor anumite prevederi legale, în prezent activitatea se desfăşoară conform unui nou pachet legislativ de 4 legi, potrivit cărora toate achiziţiile Primăriei municipiului Suceava fac obiectul Sistemului de Achiziţii Publice (SEAP). Viceprimarul Sucevei, Lucian Harşovschi, salută  noile prevederi, însă nu este de acord cu unele efecte ale acestora, „care blochează activitatea Primăriei, şi pentru care trebuie găsite soluţii”. Harşovschi susţine că achiziţiile, pornind de la o simplă cutie de vopsea, şi continuând cu erbicidele, nu mai trec prin serviciile specializate ale administrativului municipal, ci sunt numai de competenţa Serviciului „Achiziţii publice”, în cadrul căruia lucrează doar 4 salariaţi.  Cu toate că executivul a organizat concurs pentru angajarea a unui nou lucrător, cei 5 înscrişi iniţial au dat bir cu fugiţii, neprezentându-se la examen, pe motiv că posturile respective sunt neatractive. Astfel, dacă în trecut achiziţia directă era valabilă pentru o sumă de 30.000 de euro, în cazul produselor şi serviciilor, şi de 100.000 de euro, în cel al achiziţiilor de lucrări, proaspete reglementări consacră suma de 132.519 euro pentru achiziţiile directe de produse de servicii, şi cea de 441.00 de euro pentru lucrări „,În trecut, toate acestea se făceau pe vechea lege, de către serviciile de specialitate al fiecărui compartiment în care erau necesităţi, fiind verificatr de Serviciul de achiziţii. Acum, serviciul de specialitate trebuie să facă referatul, după care merg la Serviciul de achiziţii, care este format din 4 persoane, dar care este foarte aglomerat, motiv pentru care avem, poate, şi un  mic blocaj în procedurile de licitaţie. În momentul de faţă, avem mai multe proceduri de licitaţii, inclusiv unele mici, prin care trebuie să cumperi doar o cutie de vopsea, ne blochează activitatea destul de mult. Însă, acum, cele mai multe, sunt contestate”, a spus Harşovschi. Viceprimarul Sucevei a făcut referire la contractul  de reparare şi întreţinere a infrastructurii rutiere, program multianual în valoarea de 34 de milioane de lei, şi în catul căruia asocierea Florconstruct, Con Bucovina Suceava&Tehnic Asist Botoşani a contestat pe desemnatul câştigător Autotehnorom şi OPR Asfalt. „Multele notificări făcute de către CNSC înseamnă blocarea acestui serviciu, de aceea sperăm ca, în perioada următoare, să dispară aceste contestaţii, pentru că legea nu prevede  foarte multe restricţii sau penalităţi la adresa celor care contestă sau care şi-au făcut un obicei de a contesta în mod necondiţionat anumite licitaţii”, subliniază adjunctul şefului executivului local sucevean. Harşovschi a exemplificat cu licitaţia pentru amenajarea viitoarei Zonei de agrement a reşedinţei de judeţ, învingătoarea Civica Suceava fiind contestată de abonata la lucrări în Suceava, Victor Construct Botoşani. „Aceasta din urmă contestă clarificările făcute de Primărie la anumite întrebări privind  licitaţia.  Acest lucru ne face să rămânem blocaţi cu creditul de 10 milioane de lei luat de la CEC, însă vestea bună este că împrumutul nu este purtător de dobândă decât după ce facem prima tragere”, a reliefat viceprimarul Lucian Harşovschi. Potrivit acestuia, în evaluare se află procedura de licitaţie pentru amenajarea infrastructurii de drumuri şi parcări din noul cartier „Europa”, cât şi cea pentru modernizarea străzilor „Mihail Sadoveanu”  şi „Bogdan Vodă”, şi acesta având suferit de pe urma demersurile îngreunate.