31 mai 2014

La Aeroportul Suceava, sistem de ultimă generaţie pentru asistarea aterizării aeronavelor pe timp de ceaţă    
·        Prin amplasarea acestuia la Salcea, aeronavele ar opera în condiţii de vizibilitate care nu vor coborî sub 30 de metri, sistemul prevăzut iniţial permiţând dirijarea şi aducerea la sol a avioanelor doar la o vizibilitate mai mare de 150 de metri.
·        În sezonul rece 2012-2013, din cauza vizibilităţii proaste, au fost anulate 34 de curse de pe Aeroportul „Ştefan cel Mare”.

Aleşii judeţeni suceveni au aprobat darea în administrare către Regia Autonomă Administraţia Autonomă a Serviciilor de Trafic Aerian a peste 3.630 de metri pătraţi, suprafaţă situată în prejma Aeroportului „Ştefan cel Mare” Suceava. Pe aceasta, în urma amenajării terenului, ROMATSA va implementa în zonă,  respectiv la Salcea, sistemul ILS(Instrument Learnig Sistem) pentru asistarea aterizării aeronavelor. Obiectivul va fi realizat din bugetul regiei amintite şi va intra în funcţiune după finalizarea lucrărilor de modernizare cu fonduri europene a pistei unităţii aeroportuare sucevene, precum şi a sistemului de balizaj aferent. Preşedintele Consiliului Judeţean Cătălin Nechifor anunţat că, după recenta vizită la Aeroport a ministrului Transporturilor, Dan Şova, şi a discuţiilor cu responsabilii ROMATSA, la Suceava ar putea fi amplasat un sistem de asistare la aterizare cu performanţe superioare celui prevăzut iniţial. Astfel, aeronavele ar opera în condiţii de vizibilitate care nu vor coborî sub 30 de metri, primul dintre sisteme permiţând dirijarea şi aducerea la sol a avioanelor la o vizibilitate mai mare de 150 de metri. „Practic, acest instrument ILS va facilita aterizarea aeronavelor în condiţii de ceaţă, în condiţii meteorologice dificile. Noi aveam prevăzut în buget un ILS de categoria  a II-a,  care înseamnă ceaţă pe o distanţă mai mică de 150 de metri, însă în cadrul vizitei pe care ministrul Şova a avut-o la Aeroport, prin intervenţiile făcute la ROMATSA şi punerea la dispoziţie a acestei suprafeţe de teren, sperăm să primim un ILS de categoria a III-a, care să permită aterizarea în condiţii de ceaţă de până la 30 de metri. Deci, practic, va fi o creştere de operaţionalizare  a Aeroportului”,  a arătat şeful executivului judeţean. Cătălin Nechifor a precizat că o asemenea dotare modernă este mai mult decât binevenită, în această parte a ţării, în care condiţiile meteorologice sunt mai puţin favorabile. Astfel, spre exemplu, în sezonul rece 2012-2013, din cauza vizibilităţii proaste, au fost anulate 34 de curse de pe Aeroportul „Ştefan cel Mare”, pasagerii fiind transportaţi de la Iaşi, pentru fi preluaţi de TAROM. 
Gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava este în criză
·        Probleme mari sunt la colectarea selectivă, recuperarea şi refolosirea deşeurilor reciclabile, cât şi în ceea ce priveşte existenţa spaţiilor autorizate pentru depozitarea gunoiului menajer, spune Vasile Oşean, şeful APM.

O problemă dificilă pe linie de management al deşeurilor în judeţul Suceava o constituie decalajul de timp între sistarea activităţii gropilor neconforme de deşeuri şi realizarea depozitelor ecologice, în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor”, a declarat ieri, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Vasile Oşean.  Şeful APM a precizat, în şedinţa Colegiului prefectural, că platformele neconforme de gunoaie au fost închise, în baza angajamentelor asumate în procesul de aderare la UE, încă din iulie 2011 nemaifiind în funcţiune niciun depozit municipal. În consecinţă, în judeţul Suceava sunt autorizate temporar pe linie de mediu, pe durata unui an, doar 4 spaţii de stocare situate în vecinătatea vechilor depozite de deşeuri ale municipiilor Suceava, Rădăuţi, Cîmpulung Moldovenesc şi Fălticeni. Aceasta în  timp ce, în curs de implementare este proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor” care prevede construirea de depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, închiderea şi ecologizarea vechilor gropi urbane, precum şi realizarea infrastructurii de colectare şi transport al deşeurilor, cu accent pe adunarea selectivă, în scopul valorificării resturilor reciclabile. Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului evidenţiază că în timp ce lucrările de închidere a vechilor platforme de deşeuri municipale au demarat deja, cele de amenajarea a primei celule a depozitul Moara, precum şi a depozitului de la Pojorîta sunt încă în curs de realizare. „Putem aprecia că problema gestiunii deşeurilor în judeţul Suceava este în criză, atât în ceea ce priveşte colectarea selectivă, recuperarea şi refolosirea deşeurilor reciclabile, activităţi care, dacă s-ar desfăşura conform cerinţelor legale, ar conduce la diminuarea drastică a cantităţilor de deşeuri municipale care trebuie depozitate, cât şi în ceea ce priveşte existenţa spaţiilor autorizate pentru depozitarea  acestora din urmă”,  a atenţionat Vasile Oşean, şeful APM Suceava,  accentuând că, odată cu punerea în funcţiune a amenajărilor ecologice de a Moara şi Pojorîta, depozitările temporare vor trebui „relocate” în noile depozite.
Peste 80 de şcoli vor fi închise în următorii ani
·        13 şcoli au fost deja desfiinţate din cauza efectivelor reduse, iar altele 84 sunt pe cale de dispariţie, „neavând altă perspectivă ca urmare a scăderii numărului de elevi”.

Câteva zeci de unităţi şcolare din judeţul Suceava vor fi închise în următorii ani. Aceasta potrivit unei informări prezentate în şedinţa Colegiului prefectural, de către inspectorul şcolar general, Gheorghe Lazăr. Înaltul responsabil din învăţământul sucevean a precizat că Inspectoratul Şcolar Judeţean a realizat, împreună cu directorii de şcoli, o analiză a stadiului autorizării sanitare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, analiză care a vizat fiecare unitate administrative-teritorială în parte. Lazăr precizează că mulţumită centralizării informaţiilor obţinute s-a  concluzionat că la nivelul judeţului Suceava, în anul şcolar 2013-2014, funcţionează un total de 813 unităţi de învăţământ, dintre care doar 266, respectiv 32,7%, au aviz sanitar de funcţionare, îndeplinind toate condiţiile impuse prin normativele în vigoare. Inspectorul şcolar general spune că 547 unităţi şcolare sunt încă neavizate,  229 dintre acestea îndeplinind parţiale cerinţele pentru autorizare, dar făcând demersuri pentru a obţine autorizaţia până în septembrie, în prejma începerii anului şcolar 2014-2015. Într-o situaţie proastă se află 39 de unităţi, „care nu au condiţii de autorizare”. Gheorghe Lazăr a mai arătat că 16 unităţi funcţionează în spaţii închiriate; 13 şcoli au fost închise din cauza efectivelor reduse, iar altele 84 unităţi vor fi desfiinţate în următorii 2-6 ani, „neavând perspectivă ca urmare a scăderii numărului de elevi”. Pe de altă parte, în 78 de unităţi de învăţământ au început lucrări de reabilitare sau modernizare şi sunt în căutare de fonduri pentru finalizarea acestora, iar 88 unităţi şcolare au proiecte de modernizare care ar putea fi realizate în anii următori. 

30 mai 2014

Sindicaliştii din termoficare:
Falimentul Termica este ţinta reală a Primăriei Suceava
·        Concedierea a 276 de salariaţi, urmare a deschiderii procedurii de faliment, va reprezenta, în afara dramei din vieţile acestora, o creştere a ratei şomajului cu 5%”, se arată într-un comunicat de presă al sindicatelor.

Sindicatele „Prometeu” şi „Liber independent” de la societatea în insolvenţă Termica Suceava agreează planul de reorganizare propus de Unicom Holding, cel mai mare creditor de al firmei de termoficare. Printr-un comunicat de presă liderii sindicaliştilor, Iordănel Secrieru şi Doru Mireuţă, relevă că se exprimă în acest sens tocmai datorită avantajelor de ordin social şi economic ale planului Unicom Holding, respectiv continuarea activităţii Termica şi menţinerea locurilor de muncă ale celor 276 de actuali salariaţi.  „Raportat la numărul total de 5.354 de şomeri existenţi în Suceava şi localităţile arondate, concedierea a 276 de salariaţi, urmare a deschiderii procedurii de faliment, va reprezenta, în afara dramei din vieţile acestora, o creştere a ratei şomajului cu 5%”, se arată în comunicatul de presă al celor două sindicate. 
Sindicaliştii subliniază că nu se află la prima confruntare cu  asemenea măsuri radicale, în urma aplicării Strategiei privind dezvoltarea şi eficientizarea Termica, aprobată în 2010 de AGA şi Consiliul Local, au fost desfiinţate 208 locuri de muncă, iar salariaţii în cauză au fost disponibilizaţi colectiv. La fel, în 2013, în baza Planului de disponibilizare aprobat de deliberativul municipal  sucevean,  victime ale concedierii colective au căzut încă 295 de angajaţi ai societăţii de pe malul râului Suceava.  „Astfel, este mai mult decât evidentă politica acţionariatului societăţii Termica, din 2010 şi până în prezent, axată pe intenţia de a desfiinţa această societate, acum prin propunerea de deschidere a falimentului, în lipsa unor soluţii practice care să restabilească dezechilibrul creat prin astfel de măsuri. Falimentul Termica este ţinta reală a Primăriei Suceava”, opinează liderii de sindicat, Iordănel Secrieru şi Doru Mireuţă, susţinând că „se fac tot felul demersuri de contestare a Planului de reorganizare a Termica propus de creditorul majoritar Unicom Holding şi aprobat de Adunarea Creditorilor, din data de 5 mai 2014. Sindicaliştii sunt de părere că planul amintit garantează locurile de muncă, asigură primirea salariilor restante, fiind favorabil inclusiv debitoarei Termica, firmă care îşi poate continua activitatea, cât şi creditorilor, care îşi pot acoperi creanţele.                                  
Asociaţie de proprietari, fraudată cu peste 174.000 de lei
·        Pentru delapidarea sumei în cauză, administratorului de imobil i s-a retras atestatul.

Consiliu Local Suceava  aprobat, în şedinţa ordinară de ieri, retragerea atestatului de administrator de imobil deţinut Paraschiva Iavorenciuc, şefa unei asociaţii de proprietari de pe raza  reşedinţei de judeţ. În perioada 7 aprilie-5 mai 2014, Serviciul „Asociaţii de proprietari” din cadrul Primăriei municipiului Suceava a controlat activitatea financiar-contabilă a Asociaţiei de proprietari nr. 47, prilej cu care a constatat  greve încălcări ale legislaţiei în domeniu. Astfel, în urma verificării registrului de casă, s-a constat că administratorul asociaţiei de proprietari „a modificat un număr de 124 de chitanţe originale anexate la registrul de casă, atât la sumă, cât şi la data emiterii, fraudând asociaţia de proprietari cu suma de 174.700 de lei”. Iniţial au fost controlate doar documentele aferente perioadei 1 februarie 2011-31 martie 2014, însă depistându-se nereguli, s-a trecut la verificări pentru un interval  retroactiv de 2 ani, începând cu 1 ianuarie 2009. Suma fraudată a rezultat din totalizarea chitanţelor emise de societatea comercială de alimentare cu apă şi servicii de canalizare-epurare ACET Suceava şi care au fost considerate, de către inspectorii din cadrul „Serviciului „Asociaţii de proprietari” ca fiind modificate. „Administratorul Iavorenciuc Paraschiva a recunoscut frauda şi a depus suma de 175.000 de lei la casieria asociaţiei de proprietari”, se arată în raportul serviciului amintit, în care se mai precizează că pentru delapidarea sumei în cauză se propune retragerea atestatului de administrator de imobil. Potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, persoanele  fizice  care au calitatea de administrator de imobil sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a Consiliului Local. Pe de altă parte, HGR nr. 1588/2007 stipulează că arestatul de administrator de imobil se poate retrage de către autoritatea administraţiei publice locale care l-a eliberat, în condiţiile în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile ncesare pentru exercitarea acestei activităţi.  
Peste 500 de locuri de muncă, înfiinţate ca urmare a subvenţiilor primite de agenţii economici 

Până la începutul lunii mai, anul acesta, în judeţul Suceava au fost subvenţionate 500 locuri de muncă nou create, beneficiari fiind 314 agenţi economici, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.  Directorul executiv Mirela Adomnicăi informează că stimularea angajatorilor în vederea încadrării în muncă a şomerilor se realizează, în principal, prin subvenţionarea locurilor de muncă. Astfel, agenţii economici care angajează pe durată nedeterminată absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă tinerilor în cauză. De asemenea, angajatorii primesc lunar, în intervalul amintit, pentru fiecare absolvent, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii, AJOFM având, până în prezent, 28 beneficiari. O sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă se acordă în cazul absolvenţilor de învăţământ secundar superior sau de învăţământ postliceal, pe această latură existând 32 de beneficiari. În cazul a 51 de absolvenţi de învăţământ superior, s-a dat o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă. Pe de altă parte tot ca măsură activă de ocupare, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri părinţi unici întreţinători ai familiilor monoparentale sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata  contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferente persoanelor încadrate în aceste categorii. Angajatorii respectivi au parte, lunar, şi de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani. La aceste ultime categorii AJOFM a avut, în primele 4 luni ale anului, 381 beneficiari dintre care: 366 de şomeri cu vârsta peste 45 de ani; 7 unici întreţinători de familie monoparentală; 3 persoane cu handicap şi 5 şomeri care, în termen de 3 ani, îndeplinesc condiţiile de pensionare. 

29 mai 2014

Primăria intenţionează să scape de clădirile energofage ale fostelor licee industriale
·        Trebuie să analizăm cum vor funcţiona aceste colegii în anii următori, pentru că au un excedent de spaţii care ar putea fi externalizate”,  a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.
În municipiul Suceava, încasările din impozite pe clădiri, atât de la persoanele fizice, cât şi de la persoanele juridice, au depăşit aşteptările. Ion Lungu, şeful administraţiei locale, spune că, defalcat pe primele în 5 luni ale anului, la buget au intrat sume şi cu 100% mai mari, fapt care permite orientarea banilor înspre domenii deficitare. „Având în vedere faptul că am avut încasări bune în primele 5 luni ale anului, la impozitul pe clădiri, de la persoane fizice şi persoane juridice, avem posibilitatea să mai facem nişte rectificări bugetare”, subliniază Lungu. Astfel, fonduri  de 1,14 milioane de lei vor lua calea centrelor bugetare din învăţământ, în vederea finanţării cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Potrivit edilului-şef, acest lucru se întâmplă chiar dacă, în 2014, alocările la capitolul învăţământ sunt mai mari de cât cele din anul anterior. „Cu toate acestea, bani nu ajung”, relevă Lungu. Şeful executivului sucevean susţine că foarte multe fonduri sunt consumate de fostele liceene industriale, care fiind de dimensiuni mari, sunt şi energofage. „Există o categorie de şcoli, adică fostele licee industriale, care au foarte multe clădiri şi consumuri energetice pe măsură”, a evidenţiat primarul.  Lungu a dat ca exemplu Colegiul naţional „Petru Muşat”, care va beneficia de un supliment de 320.000 de lei, Colegiul naţional „Alexandru Ioan Cuza”, care va primi 100.000 de lei şi Colegiul tehnic de industrie alimentară, care va avea parte de 168.000 de lei. Şeful administrativului local arată  că în condiţiile în care numărul de elevi este mai mic pe an ce trece, o serie de cămine ar putea fi „externalizate”, Universitatea „Ştefan cel Mare” fiind interesată în preluarea acestora.  „Trebuie să analizăm cum vor funcţiona aceste colegii în anii următori, pentru că, din punctul meu de vedere, au un excedent de spaţii, existând clădiri care ar putea fi externalizate”,  a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.
Primarul Ion Lungu merge al Bruxelles pentru a aduce autobuze electrice
·        Suceava implementează cu parteneri din Marea Britanie, Polonia, Suedia şi Germania, un proiect de măsuri care vizează dezvoltarea de strategii durabile şi dinamice în domeniul mijloacelor de transport electrice.
În perioada 3-6 iunie, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, va participa, în Bruxelles, la o conferinţă pe tema „Reţeaua de electromobilitate  pe roţi a oraşelor din Europa”.
Ion Lungu a fost invitat la Bruxelles în condiţiile în care municipalitatea suceveană participă la realizarea proiectului „EVUE - Mijloace de transport electric în zonele urbane din Europa”, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului de cooperare teritorială „Urbact II”. Şeful municipalităţii sucevene arată că, după alegerile europarlamentare, urmează constituirea Comisii Europene şi demararea noii programării de finanţări nerambursabile din intervalul 2014-2020. În aceste condiţii, în urma unui memorandum semnat în 2011, în Lisabona, Suceava s-ar putea dota cu un parc de vehicule electrice.  „Este un proiect demarat de mai mult timp şi în cadrul căruia am semnat acel memorandum de la Lisabona, din anul 2011. Eu sper ca prin acest proiect să aducem un nou parc de maşini  electrice în municipiul Suceava. Sper ca, după aşezarea lucrurilor la nivelul Comisiei Europene şi stabilirea noilor structuri de conducere, să demareze efectiv acest ciclu de finanţare europeană în perioada 2014-2020, astfel ca să avem posibilitatea - poate chiar începând de anul viitor - să aducem aceste autobuze electrice”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu. Urbact II este un program de cooperare teritorială care creează premisele schimbului de experienţă şi cunoaştere între oraşele europene, în domeniul dezvoltării urbane durabile şi care se realizează în cadrul unor reţele europene relevante în domeniu de la nivel local, regional şi central. În acest sens, municipiul Suceava a elaborat, împreună cu parteneri din Marea Britanie, Polonia, Suedia şi Germania, un proiect de implementare a unor măsuri care vizează dezvoltarea de strategii durabile şi dinamice în domeniul mijloacelor de transport electrice. Demersurile au drept scop informarea cetăţenilor şi întreprinzătorilor vizavi de impactul pe care traficul rutier îl are asupra mediului, scopul fiind  reducerea poluării, reînnoirea parcului auto şi promovarea transportului ecologic. Proiectul va fi pus în practică de un consorţiu format din autorităţi locale din Londra(Marea Britanie), Katowice(Poloania), Oslo(Suedia), Frankfurt(Germania) şi Suceava(România). 
Din cauza legislaţiei restrictive, Spitalul Judeţean de Urgenţă nu poate beneficia de mai mulţi bani din bugetul local  
·        „Acum, din punct de vedere legal banii pot fi daţi mai greu decât înainte, când îi prindeam la capitolul sănătate al bugetului loca”, arată primarul Sucevei, Ion Lungu.

Municipiul Suceava va finanţa cu 200.000 de lei Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din reşedinţa de judeţ a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu.   Disponibilizarea fondurilor va fi supusă aprobării Consiliului Local, după care acestea urmează a fi orientate înspre Secţia de cardiologie intervenţională. „Este vorba despre colaborarea cu acea clinică privată de cardiologie în cadrul căreia se fac intervenţii chirurgicale pe cord,  în scopul salvării a cât mai multe vieţi omeneşti”, precizează Lungu, adăugând că, anul trecut, în acest sens din bugetul local a fost alocată suma de 150.000 de lei. Şeful administraţiei sucevene precizează că de-a lungul timpului autorităţile locale au îndreptat fonduri consistente înspre Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”, însă, în ultimii ani, din cauza prevederilor legale restrictive, acordarea acestui gen de susţinere financiară a devenit  dificilă. „Odată cu trecerea Spitalului de Urgenţă în subordinea Consiliului Judeţean,  din punct de vedere legal banii pot fi daţi mai greu decât înainte, când îi prindeam la capitolul sănătate al bugetului local. Acum trebuie să îi dăm prin Consiliul Judeţean, să facem listă de investiţii, fiind mai delicat şi greu de lucrat cu Spitalul Judeţean”, declară primarul. Lungu a ţinut să menţioneze că a făcut demersuri la forurile abilitate în vederea preluării în subordine a Spitalului de psihiatrie din cartierul Burdujeni, parte a Spitalului Judeţean, însă iniţiativa s-a soldat cu un eşec. „Voiam ca, astfel, să avem posibilitatea de a finanţa direct Spitalul Judeţean. Am avut mai multe discuţii, însă acestea nu au fost materializate. În cursul anilor am contribuit mult din punct de vedere financiar la Spitalul Judeţean, iar faptul că astăzi acesta arată mai bine se datorează şi Primăriei municipiului Suceava”, opinează primarului reşedinţei de judeţe, Ion Lungu.        

27 mai 2014

Potrivit Direcţiei Silvice,
Tăierile ilegale de arbori s-au diminuat cu peste 55 la sută
·        Anul trecut, doborârile abuzive au fost de 1 metru cub pe 100 de hectare de pădure, Suceava fiind cu mult sub media pe ţară, de aproape 12 metri cubi la sută.

Volumul total al arborilor tăiaţi ilegal s-a diminuat semnificativ, scăzând la 55% în anul 2013, comparativ cu 2012, se arată într-o informare a Direcţiei Silvice Suceava.  „Principalul indicator al stării contravenţionale şi infracţionale, care caracterizează integritatea fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Suceava, îl reprezintă volumul arborilor tăiaţi ilegal”, se arată în situaţia citată, potrivit căreia acelaşi procentaj a fost înregistrat şi în cazul „volumului tăiat ilegal şi nejustificat de  către pădurari”, prin procesele verbale de constatare a contravenţiilor infracţiunilor silvice.  Astfel, dacă  se raportează volumul total tăiat ilegal în anul 2013, respectiv cel de 4.381 de metri cubi, la suprafaţa administrată de către Direcţia Silvică Suceava, cea de 345.489 de hectare, se concluzionează că volumul total tăiat ilegal la 1 hectar de pădure este de doar  0,01 metri cubi.  „Raportat la 100 de hectare, volumul total tăiat ilegal este de 1 metru cub pe 100 de  hectare de pădure, ceea ce poziţionează instituţia noastră cu mult sub media înregistrată la nivel naţional, care este de 12,9 de metri cubi pe 100 de hectare”, se precizează în informarea Direcţiei Silvice. În anul 2012, în pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava pagubele făcute prin doborârile ilegale şi nejustificate de arbori s-au ridicat la peste 750.000 de lei,  pentru ca, în 2013, acesta să coboare la circa 463.000 de lei. Contravaloarea volumului nejustificat de masă lemnoasă a fost imputată personalului silvic care nu şi-a îndeplinit în totalitate atribuţiile privind paza fondului forestier.
Termica a intentat 5 procese Primăriei Suceava
·        Tribunalul Suceava a respins cererea formulată de firma de termoficare pentru transmiterea în proprietate a peste 155 de hectare de teren şi a clădirilor aferente acestora.
Pe rolul Tribunalului Suceava se află nu mai puţin de 5 dosare prin care societatea comercială Termica a acţionat în judecată Primăria municipiului Suceava. Potrivit unei informări a Serviciului juridic, în primul rând, Primăria are intentată o acţiune prin care firma de termoficare din Lunca Sucevei cere obligarea executivului sucevean la plata, către Termica, a 93,3 milioane de lei cu titlul de subvenţie pentru perioada 2006-2009. Conform juriştilor administrativului local, cauza este suspendată, reclamanta invocând excepţia de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local nr. 340 din 2009. Un al doilea dosar are ca obiect tocmai această din urmă excepţie, Curtea de Apel Suceava soluţionând conflictul negativ de competenţă prin trimiterea cauzei către Tribunalul Suceava, termenul de judecată nefiind încă stabilit. Un al treilea proces are ca obiect obligarea Primăriei la punerea în aplicarea a prevederilor a două hotărâri ale Consiliului Local şi la transmiterea către societatea comercială Termica a dreptului de proprietate asupra a unor terenuri care totalizează circa 155 de hectare şi construcţiilor aferente acestora. În această cauză, important este de precizat că, pe 22 mai, prin Sentinţa nr.2497/2014 Tribunalul Suceava a respins cererea formulată de societatea comercială Termica, aceasta fiind supusă recursului. Într-un alt dosar, se cere rezilierea Convenţiei nr. 12.713 din august 2013 privind eşalonarea la plată a sumei de 5,59 de milioane de lei reprezentând subvenţia pentru intervalul ianuarie-aprilie 2013 şi obligarea la plată a 5,34 de milioane de lei cu titlul de subvenţie neachitată pentru perioada martie-noiembrie 2013. Conform Serviciului juridic al Primăriei, la termenul din 20 mai, Tribunalul Suceava, prin Sentinţa civilă nr.876 din 2014, a respins acţiunea reclamantei acţiunea Termica, aceasta fiind supusă apelului. În cele din urmă, un ultim dosar are ca obiect rezilierea contractului de concesionare nr. 33689 din 14 decembrie 1999 şi obligarea Primăriei să plătească  reclamantei Termica o sumă de 26,2 milioane de lei cu titlul de despăgubiri şi constând în pierderi în perioada ianuarie 2009-decembrie 2013. În această cauză, la termenul de judecată din 15 mai, Termica a renunţat la capătul de cerere privind rezilierea contractului de concesiune, următorul termen fiind stabilit pentru data de 12 iunie 2006.  
Lucrări în staţionare din cauză că nu a fost negociat preţul betonului  
·        Pentru unele artere, constructorii de la reţelele de alimentare cu apă şi cele de canalizare au cerut încă o prelungire a termenului de finalizare a lucrărilor.  
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, este nemulţumit că firma constructoare din cadrul proiectului de reabilitare şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare a cerut decalarea cu încă o lună a termenului pentru încheiere execuţiei pe o serie de artere din reşedinţa de judeţ. „Mă nemulţumeşte faptul că s-a schimbat termenul la o serie de străzi importante. Dacă la un moment dat era termenul de 30 aprilie, apoi 31 mai, iată că acum ajuns la 30 iunie, deci o prelungire de 2 luni”, arată primul gospodar al oraşului. Ediul-şef spune că este vorba despre străzi din zona centrală a municipiului, precum „Petru Rareş”, dar şi din Zamca, pentru acestea reprezentanţii constructorului dând asigurări că vor fi  readuse la starea iniţială până pe 20 iunie, înaintea sărbătoririi Zilelor Sucevei. Potrivit primarului pe alte străzi intervenţiile staţionează, motivul fiind unul aproape de neînţeles, acela potrivit căruia încă nu a fost stabilit preţul betonului, aşa cum au lăsat de înţeles responsabilii proiectului, cu prilejul întâlnirii de ieri de la sediul Primăriei. „Nu este problema noastră a Primăriei, ci a constructorului. Iată că suntem aproape de jumătatea anului, însă există societăţi care  fac beton şi este problema firmei constructoare să negocieze preţul acestuia”, evidenţiază Lungu, menţionând că, din această cauză, bat pasul pe loc munictorii de pe străzile „Iacob Zadik” şi „Grigore Antipa”. Şeful municipalităţii sucevene a declarat că, pentru a se edifica supa acestor ieşiri din grafic, va interveni pe lângă managementul câştigătorul licitaţiei, compania germană Pfeiffer, cerând lămuriri în acest sens.  „Voi avea o discuţie la nivel de decizie, cu reprezentanţii firmei Pfeiffer, să vedem ce s-a întâmplat cu aceste termene, duse cu 2 luni, până pe 30 iunie”, a accentuat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.    

Prin finanţare obţinută în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, în total, în municipiul Suceava, extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă se face pe 76 de străzi, iar reabilitările au drept ţintă 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, sunt spuse reabilitării.

26 mai 2014

Mor mai mulţi suceveni, decât se nasc
·        În trimestrul întâi al anului, numărul decedaţilor l-a depăşit cu  173 pe cel al nou-născuţilor vii. 
·        Totuşi, Suceava stă cel mai bine, din acest punct de vedere, în rândul celor 6 judeţe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. 

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2014, în judeţul Suceava s-a înregistrat spor natural negativ de 173 persoane, informează Direcţia Judeţeană de Satistică. Definit ca diferenţa dintre numărul născuţilor vii şi numărul decedaţilor, nivelul indicatorului este unul mai mare faţă decât cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului 2013, când, în judeţ, sporul natural al populaţiei a fost tot negativ, respectiv de 64 persoane. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, în martie, anul acesta, în judeţul Suceava s-au născut 620 copii, numărul acestora fiind în creştere cu 90 de copii faţă de luna februarie, însă unul în scădere cu 4 nou-născuţi, în comparaţie cu martie 2013. În luna la care facem referire, au murit 660 persoane, numărul deceselor înregistrat fiind mai mare cu 26, raportat la luna februarie 2014, dar mai mic cu 87 decese, faţă de luna martie 2013. În luna martie 2014, au decedat 9 copii cu vârsta de sub 1 an, în judeţ numărul născuţilor vii fiind sub cel al deceselor, iar drept urmare sporul natural înregistrat a avut o valoare negativă, aceea de 40 persoane. În martie, sporul natural al populaţiei a fost negativ atât la nivel naţional, cât şi la cel regional, respectiv de 7.730 persoane, în ţară, şi de 870 persoane în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Astfel, pe acest din urmă palier, sporul natural al populaţiei înregistrat de judeţele componente ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est  a fost, în martie 2014, de -259 de persoane, în Bacău; -217 de persoane, în Botoşani; -50 de persoane, în Iaşi; -173 de persoane, în Neamţ; -40 persoane, în Suceava şi -131 de persoane, în Vaslui. Din datele de mai sus, se observă că, totuşi, judeţul Suceava are cel mai mic spor negativ din Regiune.  
Şapte accidente de muncă, într-o singură lună 
·        Inspectorii ITM au descoperite că persoanele desemnate să acorde primul ajutor nu au instruirea corespunzătoare.
Lucrătorii Serviciului „Sănătate şi securitate în muncă” al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat, pe parcursul lunii trecute, un total de 116 controale, informează şeful instituţiei, Romeo Butnariu.  Responsabilul sucevean reliefează că, în urma verificărilor efectuate, inspectorii de muncă din subordine au aplicat 127 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate, în cazul acestora, ridicându-se la 15.500 de lei. „În acţiunile de control, inspectorii de muncă folosesc o dublă abordare care vizează, pe de o parte, controlul respectării cerinţelor legale, iar pe de altă parte, îndrumarea pentru realizarea de către angajatori a măsurilor de securitate şi sănătate în scopul îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă”, a declarat Romeo Butnariu. Cu prilejul descinderilor, au fost constatate mai multe deficienţe în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, printre acestea numărându-se instruirea insuficientă; lipsa instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, precum şi inexistenţa planului de prevenire şi protecţie.  Lucrătorii ITM aveau să mai descopere că angajaţii nu efectuează controlul medical periodic; persoanele desemnate să acorde primul ajutor sunt neinstruite şi că, totodată, nu s-a procedat la evaluarea riscurilor din respectivele unităţi.
Inspectorul şef, Romeo Butnariu precizează că, în aceste circumstanţe, în luna aprilie 2014, la ITM au fost comunicate 7 evenimente care, odată cercetate, ar putea fi încadrate în categoria nefericită a accidentelor de muncă.   

În perioada la care facem referire, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava s-au înregistrat 127 petiţii, toate acestea fiind soluţionate. În evidenţă au fost luate două contracte colective de muncă şi acte adiţionale, lucrătorii specializaţi acordând, în acelaşi timp, 67 de consultanţe legate de contractele colective de muncă.
În primul trimestru,
Comparativ cu 2013, salariul mediu al sucevenilor a crescut cu peste 7 la sută
·        Chiar şi aşa, câştigul salarial mediu din judeţul Suceava a fost cu 28% sub nivelul celui naţional, acesta din urmă fiind de 1.706 lei de persoană.
Sucevenii au avut, în luna martie 2014, un câştig salarial mediu net de 1.228 lei de persoană, cu o creştere de 56 de lei faţă de luna precedentă, respectiv cu una de 4,8%. Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, prin informaţiile făcute publice zilele trecute, evidenţiază că,  pe sectoare de activitate, comparativ cu luna februarie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 6% în industrie şi construcţii şi cu 4,8% în sectorul serviciilor. În schimb, o diminuare de 2,5% procente a fost consemnată  agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform statisticii, raportat la luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava s-a remarcat cu un  salt de 83 lei, adică de nu mai puţin de 7,2%. În perioada martie 2013-martie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,4% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 10,3% în sectorul serviciilor şi, de asemenea,  a săltat cu 2 procente în industrie şi construcţii.

Informarea Direcţiei Judeţene de Satistică arată că indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în luna martie 2014, a fost de 104,7%, comparativ cu luna februarie 2014 şi de 106,1%, în raport cu luna corespunzătoare a anului 2013. Câştigul salarial mediu net în luna martie 2014, în judeţul Suceava, a fost cu 28,% sub nivelul celui mediu naţional, acesta din urmă fiind de 1.706 lei de persoană.

25 mai 2014

Într-un singur an,
În judeţul Suceava, cu peste 1.000 de pensionari mai puţin
·        La începutul anului, pensia medie de asigurări sociale de stat calculată în judeţ era cu 11,7% sub media înregistrată la nivel naţional, cea de 811 lei.
·        În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, Suceava se afla pe locul 4 din punct de vedere al mărimii pensiei medii lunare, înaintea judeţelor Vaslui şi Botoşani.  

Judeţul Suceava are mai puţini pensionari, relevă datele făcute publice zilele acestea de Direcţia Judeţeană de Statistică. Astfel, potrivit sursei citate, în ultimul trimestru al anului 2013, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat era de 139.297 de persoane, în scădere cu 121 de persoane faţă de trimestrul anterior. Însă, comparativ cu trimestrul al patrulea al anului 2012, la finele ultimului trimestru al lui 2013, numărul  mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţ se diminuase 1.089 cu persoane, adică cu aproximativ 1%. Conform informării DJS, la sfârşitul trimestrului al patrulea al anului 2013, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 716 lei, cu 27 de lei mai mare faţă de pensia medie din trimestrul IV al anului  2012. Astfel, la sfârşitul anului trecut, pensia medie de asigurări sociale de stat calculată în judeţ era cu 11,7% sub media înregistrată la nivel naţional, cea de 811 lei. 

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, a fost, în ultimul trimestrul al anului trecut  de 1,46. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul 4 din punct de vedere al mărimii pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău(806 lei), Iaşi(796 lei) şi Neamţ(772 lei), pensii mai mici având pensionarii din Vaslui(681 lei) şi Botoşani(661 lei). Pensionarii de asigurări sociale de stat existenţi în judeţul Suceava în trimestrul al patrulea al anului 2013 reprezentau 19,9% din numărul mediu al pensionarilor din Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 3,0% din media naţională. Judeţul Suceava este plasat pe locul 11 pe ţară, în ordine descrescătoare, din punctul de vedere al numărului mediu de pensionari de asigurări sociale şi pe poziţia a 34-a, în aceeaşi ordine, din perspectiva mărimii pensiei medii de asigurări sociale de stat. 
Bani pentru bunăstarea porcinelor şi păsărilor
·        Beneficiarii plăţilor sunt exploataţiile autorizate sanitar-veterinar care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava informează că, în perioada 20 mai-30 iunie 2014 pot fi depuse cererile de ajutor în cadrul Măsurii 2.1.5 „Plăţi privind bunăstarea porcinelor” şiPlăţi în favoarea bunăstării păsărilor”. Potrivit legislaţie europene, transpusă în cea românească,  acestea vor fi acordate fermierilor care îşi vor asumă, în mod voluntar, angajamente privind bunăstarea animalelor pentru o perioadă de minim 5 ani, începând cu data de 1 iulie 2014. Eugen Mogoş, directorul executiv al APIA Suceava, precizează că beneficiarii Măsurii 2.1.5 se pot prezenta la Centrul Judeţean din Suceava, cu o singură cerere de ajutor, obiectul făcându-l exploataţiile cu cod ANSVSA. Pentru sesiunea de depunere a cererilor de ajutor organizată în perioada 20 mai-30 iunie 2014 eligibile sunt fermele noi care nu au mai avut încheiate angajamente până la data de 15 februarie 2013 pentru „pachetul porcine” şi, respectiv, până pe 18 ianuarie 2013, în cazul „pachetului păsări”. Beneficiarii plăţilor în favoarea bunăstării porcinelor sunt exploataţiile comerciale autorizate sanitar-veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor. Beneficiarii plăţilor în favoarea bunăstării păsărilor sunt exploataţiile autorizate sanitar-veterinar care au depus cereri de ajutor şi îşi asumă, de bună voie, aceleaşi angajamente. Cererea de ajutor poate fi completată pe hârtie sau on-line de către beneficiar, individual, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. Aceasta va fi însoţită, obligatoriu, de copii după certificat unic de înregistrarea, act de identitate, autorizaţiei sanitar-veterinară şi schiţa adăposturilor din exploataţie. De asemenea, vor fi prezentate, programul de iluminat vară/iarnă, în funcţie de tehnologia de creştere; copia după notificarea privind densitatea de animale practicată; graficele estimate anuale de populare şi livrare; mişcarea anuală a efectivelor; document coordonate bancare; împuternicire şi copii după actul de identitate ale împuternicitului, precum şi copia declaraţiei pe suprafaţă, acolo unde este cazul. 

23 mai 2014

După o perioadă de  stagnare,
Revine interesul pentru construirea de locuinţe  
·        În primul trimestru, numărul autorizaţiilor eliberate a crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.  
·        Judeţul Suceava deţine 32% din autorizările de construire acordate în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Conform datelor făcute publice de Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna martie 2014, în judeţul Suceava au fost eliberate 181 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.
În conformitate cu sursa amintită, numărul acestor autorizaţii a înregistrat o creştere cu 52,1% comparativ cu luna anterioară, De remarcat este faptul că, în raport cu luna martie a anului 2013, după o perioadă de regres în domeniu, numărul cererilor de autorizare pentru construirea de imobile rezidenţiale a sporit cu 25,7%. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică arată că din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna martie 2014, 25,4% au fost date pentru „constructorii” din mediul urban, iar 74,6% pentru cei din mediul rural. În luna martie 2014, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava deţine 32% din numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, fiind urmat de judeţele Iaşi, cu 23,7%, Neamţ(13,5%), Bacău(12,9%), Botoşani(9,0%) şi Vaslui (8,9%). În judeţul Suceava s-au înregistrat 5,6% din numărul autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale acordate la nivel naţional, în ţară fiind evidenţiate 3.207 de autorizări pentru ridicarea de locuinţe.

În intervalul 1 ianuarie-31 martie 2014, în judeţul Suceava s-au eliberat 381 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, cu 7% mai multe comparativ în aceeaşi perioadă din anul 2013.
Peste 56.000 de agricultori suceveni cer subvenţii pe suprafaţă
·        Pentru  dosarele înaintate după 15 mai, la suma totală de plată, o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava informează că termenul limită pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă pentru anul în curs, fără penalizări, a fost data de 15 mai 2014. Eugen Mogoş, directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava face cunoscut că în cazul cererile înaintate după expirarea termenului amintit se aplică, la suma totală de plată, o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. În judeþul Suceava, pânã pe 15 mai, inclusiv, cu cereri la APIA au venit 56.154, pentru o suprafaþã de 222.007,51 de hectare. Eugen Mogoş mai evidenţiază că, pe de altă parte, după data de 10 iunie, cererile de sprijin nu mai sunt admise la calcul. În cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă, din perioada 1 martie-15 mai, la nivel naţional au fost depuse 980.354 cereri de plată, pentru o suprafaţă de 9,6 milioane hectare. Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR). Pentru a beneficia de respectivul sprijin, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor şi să exploateze o suprafaţă agricolă de cel puţin 1 hectar, o parcelă neputând avea sub 0,30 hectare.
Sume modice pentru finanţarea activităţilor sportive şi culturale
·        Chiar şi aşa, se înregistrează reproşuri din partea unor locuitori ai municipiului, care spun că bani ar trebui daţi în altă parte”, spune primarul Sucevei, Ion Lungu.
O nouă etapă pentru acordarea de finanţări nerambursabile din fonduri publice s-a consumat la Primăria municipiului Suceava.
Cu acest prilej, prin proiectele depuse, cei care au intrat în competiţie au solicitat finanţări totale de 220.500 de lei. Astfel, câştigătorii, precum tenisul de câmp s-au ales cu 40.000 de lei, iar şahul, cu 10.000 de lei. Pentru susţinerea programului muzical săptămânal de către Fanfara municipiului Suceava se va disponibliza suma de 100.000 de lei, activităţile recreative pentru copii şi tineret beneficiază de 10.000 de lei; Asociaţia părinţilor şi profesorilor de la Colegiul economic „Dimitrie Cantemir” va primi 8.r00 de lei, iar  „Asociaţia mereu tineri”-10.000 de lei.  Fundaţia „Sfinţii martiri Brâncovineni” a câştigat 5.000 de lei, în timp ce activităţile recreative pentru bătrâni aflaţi în situaţie de risc şi marginalizare vor avea la dispoziţie 25.000 de lei.   „Cupa bugetarului la fotbal” a  fost lăsată pentru o etapă ulterioară, întrucât, de această dată, nu a avut niciun concurent. Lungu recunoaşte că fondurile sunt destul de modeste - deoarece este o perioadă de criză economică  - ,  însă, chiar şi aşa, se înregistrează reproşuri din partea unor locuitori ai municipiului, care spun că bani ar trebui daţi în altă parte. „La fel ca în ultimii 10 ani, Primăria municipiului Suceava rămâne consecventă în ceea ce priveşte finanţare activităţilor sportive şi culturale. Bugetul pentru aceste activităţi sunt modice, reprezentând doar 1% din bugetul local şi nu putem să le ignorăm Aceasta în comparaţie cu alte capitole bugetare, precum Învăţământul, care are alocat până la 33% din total”, a subliniat primarul Sucevei, Ion Lungu. Conform legii, finanţări nerambursabile din fonduri publice se acordă pentru culte, activităţi culturale, asistenţă socială, precum şi în scopul susţinerii financiare a ramurilor sportive din reşedinţa de judeţ. În 2014, totalul pus la bătaie este de 2,742 de milioane de lei, dintre care 2,54 de milioane de lei pentru sport, iar diferenţa pentru cultură şi educaţie. Printre criteriile de eligibilitate şi selecţie a câştigătorilor se numără cele referitoare la interesul local, capacitatea de organizare, experienţă similară, capacitatea resurselor umane etc. 
Rata şomajului a coborât la 6 la sută
·        La începutul lunii mai, în baza de date a AJOFM erau înregistraţi 15.123 de şomeri.
În judeţul Suceava, rata şomajului s-a înscris pe un  semnificativ trend descendent, se poate concluziona din informarea lunară a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit Mirelei Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM, în acest an diminuarea  este de 0,87%, respectivul indicatori fiind stabilit, la finele lunii anterioare, la circa 6%. Rezultatele au fost înregistrate pe fondul sporirii disponibilului de locuri vacante, fapt care a dus scăderea  numărului  de şomeri în evidenţă. „Evoluţia indicatorilor statistici monitorizaţi prezintă o rată a şomajului în scădere consecutivă pe parcursul primului trimestru al acestui an, tendinţa de diminuare a valorii indicatorului  menţinându-se şi pe cel de-al doilea trimestru, astfel încât scăderea a înregistrat 0,87 puncte procentuale de la începutul anului, până la valoarea de 6,01% la sfârşitul lunii aprilie”, arată şeful AJOFM.

Mirela Adomnicăi reliefează că „stocul de şomeri” a scăzut în cursul anului 2014 cu 2.175 de persoane, în timp ce numărul solicitanţilor de slujbe, din judeţul Suceava, care s-au încadrat prin intermediul serviciilor publice de ocupare, a ajuns la 8.518 persoane. Astfel, la începutul lunii mai, în baza de date a AJOFM erau înregistraţi 15.123 de şomeri. Cei mai mulţi dintre ei sunt zona Suceava, respectiv 5.056, în ordine urmând Fălticeni cu 3.426  de şomeri, Rădăuţi cu 3.046, Gura Humorului cu 1.796, Cîmpulung Moldovenesc cu 1.029 şi Vatra Dornei cu 776. 
Centrul de informare-documentare de la „Petru Rareş”, respins de la finanţarea europeană
·        În schimb, ADRNE acceptat completarea dosarului pentru Campusul sportiv al LPS, iniţial acesta fiind necorespunzător întocmit. 
Autorităţile municipale sucevene au retras de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est documentaţia depusă în vederea finanţării cu fonduri europene a investiţiei de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din  reşedinţa de judeţ. Este vorba despre Centrul de informare-documentare şi corpul de laboratoare, motivul retragerii fiind lipsa unor acte obligatorii pe care trebuia să le conţină dosarul.  „Am fost nevoiţi să retragem documentaţia, pentru că nu este completă din punct de vedere tehnic şi nici nu mai este timp să o completăm, pentru că trebuie obţinute şi nişte avize de la Inspecţia de Stat în Construcţii. Aceste aspecte au fost gestionate de unitatea şcolară, la nivelul anului 2007. Nu  este vina municipalităţii, deoarece noi lucrăm cu materialul clientului”, a arătat ocupantul fotoliului din Areni. Pe de altă parte, edilul-şef sucevean a ţinut să arate că, în urma intervenţiilor la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Est o şansă de acceptare la finanţare europeană o au lucrările de la Campusul şcolar sportiv al  Liceului cu Program Sportiv din municipiul Suceava. Ca şi în cazul de mai sus, iniţial cererea de finanţare a fost respinsă, cauza fiind deficitara întocmire şi prezentare a documentaţiei. „Astfel, acest obiectiv nu este descalificat, de aceea, sperăm ca, în cele din urmă să obţinem finanţare. Este uns dintre cea mai avansată execuţie din punct de vedere fizic şi ar fi păcat să nu o finalizăm. Primăria face tot ceea ce este posibil în vederea obţinerii de fonduri pentru continuarea acestor proiecte iniţiate în 2007, cu finanţare guvernamentală”, a explicat ocupantul fotoliului din Areni. Astfel, potrivit primarului Ion Lungu, dintre obiectivele din Suceava abandonate de Guvern,  Campusul sportiv de la Liceul cu Program Sportiv are stadiul fizic de executare cel mai înaintat, unul de 85% şi o valoare achitată de 38%. Centrul de informare de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” este executat fizic în proporţie de 19,06% şi cu plăţi  făcute de 18,66%. La acestea se mai adaugă, extinderea şi modernizarea sălii de sport de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, cu 19%-stadiu fizic şi tot atâta valoare achitată. La Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” în aşteptare sunt proiecte privind reabilitarea termică a unui corp de grădiniţă, mansardarea şi extinderea de alte corpuri, la acestea stadiile de execuţie fiind cuprinse între 19% şi peste 60%. 
Servicii integrate de ocupare prin platforma „Job finder”
·        Noutatea o reprezintă cursurile de peisagist-floricultor, baby sitter sau lucrător în creşterea animalelor.
Începând cu luna aprilie, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, în parteneriat cu instituţiile omoloage din Brăila, Galaţi şi Iaşi, precum şi cu societatea comercială RU Europe şi Centrul De Estudios Infer Spania, implementează, într-o perioadă de 18 luni, proiectul „Job finder-Formare, informare şi asistenţă în dezvoltarea carierei şi reintegrare profesională”. Purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, Anca Capverde precizează că inovatoare în acest proiect este componenta cu expunere şi acces vizuale, respectiv „platforma e-assistance”, de servicii de orientare şi consiliere profesională on line, alături de serviciile de mediere a locurilor vacante, gestionate printr-un portal web pentru găsirea unui job.

„Platforma şi portalul oferă posibilitatea înregistrării cererilor şi ofertelor de muncă, informaţii legislative şi oportunităţi de deschidere a unei afaceri proprii, noutăţi despre desfăşurarea  cursurilor de formare profesională”, arată responsabilul AJOFM Suceava. Alături de meseriile cunoscute deja pe piaţa locală a muncii, proiectul oferă posibilitatea calificării în „profesiuni” care diversifică aria ocupaţională a planului de formare al Agenţiei, în acest sens, menţionate putând fi cursurile de peisagist-floricultor, baby sitter sau lucrător în creşterea animalelor. „Creşterea mobilităţii ocupaţionale a grupului ţintă şi a stimei de sine sunt priorităţile atelierelor de dezvoltare personală, precum şi a celor de stimulare a antreprenoriatului, organizate în cadrul proiectului” a declarat  purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, Anca Capverde.