„Suceava-Capitală europeană”, terenul unei competiţii politice tot mai intense  

·        Ioan Cătălin Nechifor spune că de mai bine de lună  Consiliul Judeţean şi-a exprimat disponibilitatea de a ajuta, însă autorităţile municipale par să nu fie interesate.    

·        „Ştiu că sunt acolo doi viceprimari, că există o majoritate consolidată din punct de vedere politic, care trebuie numai să se pronunţe dacă au sau nu nevoie de ajutor”, subliniază Nechifor.

În ciuda faptului că în Consiliul Judeţean s-a decis ca oferirea de sprijin în demersurile pentru concretizarea Proiectului „Suceava-Capitală europeană”, autorităţile locale din reşedinţa de judeţ au ignorat această disponibilitate. Cel puţin aşa susţine şeful administraţiei judeţene, Ioan Cătălin Nechifor, care a precizat că autoritatea legală, responsabilă, competentă, respectiv aplicantul este Primăria municipiului Suceava şi că ajutorul CJ este total şi necondiţionat.  „Toţi cei care fac apel la ajutor, să  reţină ceea ce am decis în Consiliul Judeţean, în urmă cu mai bine de o lună, şi anume că susţinem necondiţionat, în totalitate, subiectul Capitală europeană Suceava, doar că nimeni nu se oboseşte să facă ceva în sensul acesta. Autoritatea există şi trebuie exercitată la nivelul Primăriei Suceava. Vreau să-i spun domnului Lungu să vadă dacă are nevoie cu adevărat nevoie de ajutorul pe care l-am oferit, chiar înainte ca ei să se decidă dacă fac sau nu proiectul. Noi am decis preventiv în Consiliu, trebuie doar să facă o invitaţie şi particip cu drag, alături de oricine, la fel de doritor, pentru a rezolva această chestiune”, iterează Nechifor, adăugând că „probabil, dacă lungim foarte mult discuţiile, o să constatăm că 10 octombrie a trecut şi nu am făcut nimic”.

Pe deasupra, Nechifor spune că a discutat pe marginea acestui aspect inclusiv cu oficialităţile din Regiunea Cernăuţi, cu care judeţul Suceava are un acord de colaborare şi că acestea s-au arătat interesate în „a avea o componentă transnaţională culturală care, pe acest subiect, să cuprindă şi Bucovina de Nord”. Preşedintele Consiliului Judeţean crede că la mijloc este şi disputa politică din interiorul PNL, fapt care afectează deciziile din Consiliul Local, în care liberalii au majoritate.     „Înţeleg competiţia politică tot mai încinsă, dar nu înţeleg de ce nimeni nu pare să fie interesat. Ştiu că domnul Lungu a venit din concediu, ştiu că sunt şi doi viceprimari, că există acolo o majoritate consolidată din punct de vedere politic, care trebuie numai să se pronunţe dacă au sau nu nevoie de ajutor”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele CJ:

Un kilometru din centura ocolitoare a Sucevei, licitat la dublu faţă de amenajarea similară din Bacău

·        Cu o singură bandă de mers pe sens, în Suceava lucrările se fac cu 6 milioane de euro pe kilometru, în timp ce, în Bacău, două benzi costă numai 3 milioane de euro pe kilometru.

·        În 2012, şeful CJ constata că la un grad fizic de execuţie de circa 76%, valoarea lucrărilor fusese încărcată cu aproximativ 62%, ajungând de la 220 de milioane de lei la 370 de milioane de lei. 

·        Pentru cei interesaţi, Nechifor transmite că inelul ocolitor Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea nu mai este de actualitate, exprimându-şi speranţa că afacerea cu terenurile expropriate pentru centura de la Şcheia va ieşi la lumină.           

Preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, reclamă valoarea mare la care au fost licitate şi atribuite lucrările de amenajare a centurii de ocolire  a municipiului Suceava. Şeful executivului judeţean a reliefat, într-o conferinţă de presă, că  la amenajarea similară din municipiul Bacău, cu un număr dublu de benzi de circulaţie, lucrările s-au adjudecat la o valoare de 3 milioane de lei pe kilometru, în timp în Suceava procedura s-a închis la o valoare de execuţie de 6 milioane de euro pe kilometru. „Actuala centură - care a fost proiectată în 2007 şi intrată în execuţie în 2008, cu o firmă al cărei acţionariat este acum puţin cu probleme legate exproprierile care au fost în mandatul PDL -, are un cost extraordinar de mare, de 6 milioane de euro pe kilometru, fiind vorba doar despre un drum naţional cu o singură bandă de mers pe sens. Acesta în timp ce în Bacău se fac două benzi pe sens, cu numai 3 milioane de euro pe kilometru”, susţine Nechifor.  

Ioan Cătălin Nechifor a ţinut să evidenţieze că intervenţiile de la  actuala rută de ocolire a reşedinţei de judeţ nu sunt în aria de responsabilitate a Consiliul Judeţean sau a Primăriei municipiului Suceava, ci a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi că după rezilierea contractului cu fost executant, lucrările vor continua.      

„Sigur, ne-am dori cu toţii ca să meargă mai repede, însă cred că lucrurile s-au rezolvat, mai ales după ce contractul iniţial s-a reziliat. Pentru că am sentimentul că firma respectivă - cu aceşti oameni care erau mai degrabă ocupaţi cu exproprieri - nu prea  avea chef să lucreze la Suceava”, subliniază şeful administraţiei judeţene. Execuţia la prima rută ocolitoare a municipiului Suceava a demarat efectiv în 2009, constructorul fiind firma SCCF Group Colas Iaşi, iar beneficiarul, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Varianta de ocolire are, potrivit proiectului de la acea dată, o lungime de 13,2 km şi are menirea de a prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Şcheia –  Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576, dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Valoarea iniţială a proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. În urmă cu 3 ani, Ioan Cătălin Nechifor, preciza că dacă în anul 2007, prin Hotărâre de Guvern, atunci când s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, valoarea investiţiei era de 220 de milioane de lei, ulterior, începând cu 2008, când a demarat lucrarea, la un grad fizic de execuţie de circa 76% creşterea valorică a acesteia a fost de aproximativ 62%, ajungând la de 370 de milioane de lei. 

Ioan Cătălin Nechifor a făcut referire şi la cel de al doilea inel ocolitor al municipiului Suceava, pe relaţia Cumpărătura-Ipoteşti-Salcea, a cărei execuţie conducerea noului PNL, prin vocea fostului lider PDL, Ioan Bălan, se angajează că o va materializa în momentul când va ajunge la putere.  Şeful administrativului judeţean sucevean a punctat că varianta în cauză nu mai este de actualitate, deoarece în master-planul de transport aprobat de Comisia Europeană, judeţul Suceava este prins cu drumul expres Paşcani-Dolhasca-Vereşti-Suceava-Siret, „care a sigură ocolirea Sucevei exact în zona în care făcea vorbire PDL şi nu mai este nevoie de altceva, acest document programatic fiind bătut în cuie”. „Chestiunea cu centura ocolitoare pe partea de sud-est a Sucevei este rezolvată deja de către Guvernul actual, sigur, în fază de proiect, urmând a vedea cine va executa această lucrare importantă. Însă, cei care au terenuri acolo e bine să cultive porumb, sfeclă şi altceva, pentru că nu va mai fi această formulă a centurii. Mă refer la cei care au terenuri similar celor de pe centura actuală, în zona Şcheia, inclusiv la acea denumită afacere Şcheia, care sper că, într-o bună zi, va ieşi la lumină”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor.

Un hectar de teren agricol a fost vândut în judeţul Suceava cu aproape 150.000 de lei, adică 1,5 miliarde de lei vechi  

·        Preţuri mari sunt obţinute pe terenurile care se află în localităţi turistice, în apropierea municipiului Suceava şi/sau care se pretează la construirea de locuinţe, pensiuni turistice, cabane şi case de vacanţă.

·        Noua legislaţie previne ofertarea de preţuri derizorii, nerespectarea dreptului de preempţiune şi vânzarea de terenuri din zone de interes pentru siguranţa naţională sau în care se află situri arheologice.  

În Registrul judeţean de evidenţă a ofertelor de vânzare a terenurilor situate în extravilanul judeţului Suceava figurează 2.871 de dosare, primele înregistrări ale tranzacţiilor fiind făcute începând cu luna iunie 2014.  Aşa relevă o informare a Direcţiei pentru Agricultură Suceava, semnată de directorul executiv Vasile Irinel Costan, în care se arată că oferte de vânzare a terenurilor din extravilan nu au venit din 8 unităţi administrativ-teritoriale din totalul celor 114 din judeţ, respectiv din Vatra Dornei, Solca, Coşna, Iacobeni, Moldova Suliţa, Ostra, Pătrăuţi şi Todireşti, acestea din urmă reprezentând 7% din total.  Pe de altă parte, conforme au fost 2.837 de oferte de vânzare-cumpărare, diferenţa de 34 nefiind valorificată din diverse motive, respectiv retragerea adresei pentru vânzarea liberă, retragerea comunicării, avizare negativă, decesul ofertanţilor sau situarea terenului în intravilan.În ceea ce priveşte valorile ofertelor făcute în vederea vânzării terenurilor situate în extravilan, în informarea Direcţiei pentru Agricultură Suceava se evidenţiază diferenţele mari existente, acestea variind în funcţie de categorii de folosinţă şi localităţi. Astfel, pentru terenurile arabile oferta minimă pentru extravilan a fost de 5.927 de lei pe hectar, în comuna Fîntînele, iar oferta maximă a venit din Putna, una de 145.974 de lei pe hectar. În comuna Ipoteşti, preţul de vânzare a unui hectar de teren arabil a fost de 79.233 de lei, în comuna Şcheia-de 114.278 de lei, în Vama-de 63.158 de lei, iar în municipiul Rădăuţi-de 91.995 de lei. „Referindu-ne la preţul maxim de vânzare, această situaţie se datorează faptului că terenurile respective se află în localităţi turistice, în apropierea municipiului Suceava şi/sau se pretează realizării unor investiţii, respectiv construire de locuinţe, pensiuni turistice, cabane şi case de vacanţă”, se evidenţiază în informarea DAS.   În cazul păşunilor şi fâneţelor, minimul de 2.778 de lei pe hectar a fost înregistrat în oraşul Liteni, iar maximul, de 126.013 de lei pe hectar, în comuna Frătăuţii Vechi. În Straja, un hectar din categoriile amintite a fost ofertat la vânzare cu 88.722 de lei, în Cacica-cu 44.776 de lei; în oraşul Frasin-cu 46.667 de lei, iar în oraşul Gura Humorului-cu 45.616 de lei. Pentru livezi, cel mai ieftin hectar a fost scos la vânzare în comuna Hînţeşti-6.578 de lei, iar cel mai scump, în comuna Buneşti-40.556 de lei. În Fălticeni, un hectar de livadă a fost ofertat în scopul tranzacţiei cu 32.852 de lei, iar în comuna Dărmăneşti-cu 30.612 lei.   Măsurile de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan sunt prevăzute în  Titlul I din  Legea nr. 17 din 7 martie 2014, actul normativ consacrând dreptul de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului. „Prevederile legii vin atât în sprijinul vânzătorului, cât şi al cumpărătorului legal, combătându-se acele tranzacţii prin care se ofereau de către cumpărător preţuri derizorii, nu se respecta dreptul de preempţiune sau se realizau contracte de cumpărare a unor terenuri extravilane situate în zone de interes privind siguranţa naţională sau în care se aflau situri arheologice”, se subliniază în informarea Direcţiei pentru Agricultură Suceava. 

Inspectorul general şcolar Gheorghe Lazăr:

Un sfert din populaţia şcolară suceveană învaţă în şcoli neautorizate   

Dintre cele 794 de unităţi şcolare din judeţul Suceava, numai 291 au obţinut autorizaţie de funcţionare, a informat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, Gheorghe Lazăr, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Înaltul responsabil şcolar a precizat, de asemenea, că 78 de unităţi de învăţământ de pe raza judeţului dispun de condiţii civilizate din punct de vedere igienico-sanitar, aflându-se în diferite stadii de evaluare, pentru obţinerea avizului, în timp ce 425 de şcoli sunt neautorizate. „În cele 291 de şcoli autorizate învaţă 68% din populaţia şcolară, iar în cele care au condiţii normale şi care pot fi autorizate-8%. Deci, în total, 76% din populaţia şcolară beneficiată de condiţii optime, iar aproximativ 25% din aceasta încă învaţă în unităţi şcolare neautorizate, lucru care ar trebui să dea de gândit autorităţilor publice locale, astfel încât să sprijine demersul nostru de asigurare a condiţiilor de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ”, a precizat inspectorul şcolar general Gheorghe Lazăr.

Cu excepţia şcolilor în curs de autorizare, majoritatea unităţilor neautorizate din punct de vedere sanitar sunt plasate în mediul rural, neîndeplinind reglementările în vigoare privind dotările cu grupuri sanitare şi apă curentă; program într-un singur schimb în grădiniţe; compoziţia apei neconformă chimic şi bacteriologic; numărul insuficient de cabine în grupurile sanitare, în raport cu efectivele de elevi, încălcate fiind şi normele referitoare la funcţionarea sălilor de clasă în clădiri cu regim de internat sau de locuinţe sociale. La fel, pe lista şcolilor neautorizate se menţin cele cu obiective aflate în reabilitare sau cu lucrări de investiţii sistate. 

Luni,

Ultima zi pentru vizarea carnetelor de rentier

·        Rentierii agricoli care nu se prezintă la APIA în acest sens îşi pierd renta.   

Luni este ultima zi în care rentierii agricoli îşi mai pot viza carnetele care le atestă această calitate. „Pentru a intra în posesia rentei viagere pe anul 2014, rentierii trebuie să se prezinte, până pe data de 31 august, inclusiv, la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie Agricultură, în vederea vizării carnetelor de rentier agricol”,  Informează Iacob Caciur director executiv al APIA Suceava. Renta viageră se achită într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este solicitată. Rentierii trebuie să se prezinte la aplicarea vizei având asupra lor carnetul de rentier agricol; contractul de arendare; actul de identitate în original; documentul de coordonate bancare şi, după caz, decizia de la comisia de expertiză medicală, pentru gradele de invaliditate I şi II.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan arendat. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia pe anul 2014, poate fi încasată de către moştenitorii  acestuia, doar dacă cei în cauză au depus, până la 31 august, actele doveditoare la APIA. „Prezenţa anuală rentierilor la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie Agricultură, în vederea vizării carnetelor de rentier agricol, este o condiţie obligatorie care trebuie îndeplinită pentru a  se putea beneficia de acest drept”, atenţionează Iacob Caciur. În judeţul Suceava sunt luaţi în evidenţe peste 350 de rentieri agricoli. Începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole. Preluarea documentaţiilor şi înregistrarea de noi carnete au fost sistate în baza prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, deoarece, în viziunea organismelor comunitare, această facilitate este considerată ajutor de stat. 

Falimentara Termica cere pentru transport de peste 4 ori mai mult decât preţul de producere a unei gigacalorii  în centrala Bioenergy

·        Termica ameninţă cu sistarea furnizării, profitând de faptul că este singura care mai poate presta serviciul de alimentare cu apă caldă până la finele lunii septembrie.

Consilierii locali ai municipiului Suceava au aprobat factura cu pierderile pe luna iunie din activitatea de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic prestată de falimentara Termica. Aceste pierderi se ridică la circa 1 milion de lei, societatea din Lunca Sucevei ameninţând că, în caz de neplată, va înceta serviciul de alimentare cu apă caldă. La Primăria Suceava, în curs de desfăşurare sunt negocieri pentru desemnarea unui nou operator, Termica profitând de faptul că este singura care mai poate presta serviciul de alimentare cu apă caldă până la finele lunii septembrie. Chiar dacă este în procedura falimentului, Regulamentul ANRSC prevede că titularul de licenţă are obligaţia să asigure continuitatea furnizării serviciului până la preluarea acestuia din urmă de către un alt prestator, dar nu mai mult de 90 de zile. „Furnizarea agentului termic este condiţionat de votul nostru, stimaţi colegi”, i-a pus în temă pe membrii deliberativului preşedintele de şedinţă, Lucian Harşovschi. Şeful executivului, Ion Lungu, a pus în vedere acelaşi lucru,  reamintind consilierilor că lor le aparţine hotărârea de supune aprobării lunare pierderile pretinse de prestator. „Din păcate, fiind o lună de vară, iar numărul de gigacalorii consumat fiind mic, preţul energiei termice este mare, de 727 de lei pe gigacalorie, fără TVA. Ca atare, în măsura în care nu vom aproba acest proiect de hotărâre, aşa cum ne avertizează, cei de la Termica vor sista furnizarea apei calde”, a precizat primarul Ion Lungu.

·        „Este o iluzie să avem convingerea că noul operator va elimina imediat pierderile”, subliniază alesul Vasile Mocanu.

În plen s-a remarcat faptul că, în ciuda faptului că Bioenergy produce energie termică ieftină, într-o centrală în cogenerare de înaltă eficienţă, tariful pe gigacalorie a rămas exagerat de ridicat. Edilul-şef Ion Lungu a lămurit enigma, precizând că în timp ce producerea energiei termice costă 116 lei pe gigacalorie,  diferenţa de 611 lei, adică de peste 4 or mai mult, este înghiţită de transport şi distribuţie. Consilierul PNL Viorel Seredenciuc a cerut urgentarea negocierilor pentru  atribuirea serviciului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, astfel încât pierderile cu pricina să nu mai trebuiască a fi achitate, însă alesul ALDE, Vasile Mocanu, „l-a pus la punct”. „Cred că este o iluzie să avem convingerea că noul operator va elimina imediat pierderile. Tocmai acest angajament trebuie să-şi ia respectivul prestator, ca prin investiţii, împreună cu Primăria, să reducă nivelul acestora. Nu trebuie să avem o Mărie care îşi schimbă pălăria, pentru că vom plăti aceeaşi subvenţie, indiferent de operator. Drept urmare şi în septembrie, octombrie şi noiembrie, vom avea suporta pierderi”, a explicat Vasile Mocanu. 

Abonamentele de călătorie pentru elevi au fost scumpite cu 60%

·        „Trebuie să luăm nişte decizii care să ne permită să ţinem în viaţă societatea de transport public local”, a pus în vedere edilul-şef Ion Lungu.

·        „Noi circulăm cu acest tarif încă din 2009, iar normal ar fi ca elevii şi studenţii să plătească 50% din costul abonamentului integral, care este de 66 de lei”, a subliniat administratorul unic al TPL, Darie Romaniuc.

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat ieri, în şedinţă ordinară, tariful unic al abonamentului de călătorie pe mijlocele de transport ale societăţii de transport public local TPL, pentru elevi şi studenţi. În cazul elevilor, valoarea abonamentului creşte de la 15 lei la 25 de lei, cu menţiunile că de această facilitate vor beneficia toţi cei care studiază la unităţi de învăţământ din reşedinţa de judeţ şi că numărul taloanelor de călătorie nu va mai fi limitat. În ceea ce îi priveşte pe studenţi, abonamentul va costa cu 5 lei mai puţin, aceştia urmând scoate din buzunar 25 de lei, faţă de 30 de lei până acum. Conform preşedintelui de şedinţă, Lucian Harşovschi, diferenţa de până la valoarea de 66 de lei a abonamentului integral va fi suportată din bugetul local al municipiului Suceava. Consilierul PSD Cornel Grosaru a propus - considerând că educaţia este prioritate-, un tarif unic de 15 lei, restul revenind aceluiaşi buget local. Primarul Ion Lungu a dat exemplul Capitalei, în care din cauza populismului, acordându-se gratuităţi pentru pensionari pe durata a mai mulţi ani, RATB a ajuns în pragul falimentului.  „La TPL situaţia nu este una roz, cei de acolo mergând pe sârmă. Municipalitatea nu mai poate suporta niciun leu un plus din buget, de aceea trebuie să luăm nişte decizii care să ne permită să ţinem în viaţă societatea de transport public local”, a pus în vedere edilul-şef Ion Lungu, adăugând că, anual, Primăria achită către TPL subvenţii de circa 1 milion de euro.            

Administratorul unic Darie Romaniuc a precizat că iniţiativa legislativă este de bun augur pentru TPL, în condiţiile în care aceasta are datorii către bugetul statului, în România nu există tarif mai mic de 25 de lei pe abonament, iar majorarea ar fi de natură să aducă un „rulaj mai bun pentru societate”.

„Noi circulăm cu acest tarif încă din 2009, iar normal ar fi, aşa cum spune şi legea, ca elevii şi studenţii să plătească 50% din costul abonamentului integral, care este de 66 de lei. Consider că de la 15 lei la 25 de lei nu este un salt atât de mare, întrucât abonamentul este folosit de două-trei sau de mai multe ori pe zi. Acesta înseamnă că, pentru 1 leu pe zi, elevii şi studenţii se pot deplasa de câte ori vor cu mijloacele de transport în comun”, a subliniat Darie Romaniuc.

Pe de altă parte, abonamentul social nominal pentru pensionarii cu domiciliul în Suceava este de 33 de lei, acordarea făcându-se face pe baza cuponului de pensie, pe tot parcursul anului calendaristic. Pe baza actelor doveditoare, donatorii de sânge, beneficiază, pentru fiecare donare, de o reducere de 50%, pe o lună, a abonamentului de călătorie. Cetăţenii de onoare ai municipiului Suceava primesc abonamente de călătorie gratuite. Potrivit Legii nr.448/2006, persoanele cu handicap, cât şi însoţitorii acestora, circulă gratuit, în baza legitimaţiilor eliberate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului. Valoarea integrală a abonamentului de călătorie pe mijloacele de transport ale societăţii TPL, la care acţionar unic este municipiul Suceava, este de 66 de lei pe lună şi pe toate liniile.

Poluare cu deversări portocalii a râului Bistriţa, la Isipoaia

·        Debitul evacuărilor în cursul de apă de pe raza oraşului Broşteni a fost de 10 ori mai mare decât cel normal, culoarea portocalie fiind urmare a oxizilor de fier în concentraţie ridicată.

·        „Poluarea accidentală nu a afectat viaţa oamenilor, fauna sau vegetaţia, în prezent apa evacuată încadrându-se în limitele normale din punct de vedere al calităţii şi al debitului de evacuare”, informează Instituţia Prefectului. 

Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava, s-a deplasat astăzi, 27 august, la Exploatarea minieră Isipoaia, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, Conversmin Vatra Dornei, MinBucovina şi ai primăriei din Broşteni. Întâlnirea a avut loc după ce, cu o zi înainte, la ora 14.25, s-a primit un apel pe numărul unic „112”, prin care era semnalată o poluare accidentală produsă în fosta exploatare minieră, aflată pe raza administrativă a oraşului Broşteni. „Fenomenul s-a produs datorită acumulării în subteran a apelor de mină, care s-au descărcat în râul Bistriţa. În prezent, se constată că evacuarea apelor din mina Isipoaia are loc în condiţii normale, prin cele două conducte de evacuare existente”,  se arată într-un comunicat de presă al Instituţiei Prefectului. Miercuri, la faţa locului au ajuns responsabilii ISU, SGA şi Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, care au constatat că debitul apelor din mină este de circa 10 ori mai mare decât cel curent, evacuările având culoarea portocalie. Probe de apă s-au prelevat din evacuarea minei Isipoaia şi, totodată, din amonte şi aval, pe râul Bistriţa, în urma analizelor efectuate constatat o creştere a conţinutului de fier în apă. Astfel, nivelul maxim atins a fost de 528,5 µg/l Fe, conform limitelor admise de Ordinul nr.161/2006 şi HG nr.352/2005, apa evacuată încadrându-se în categoria III. O creştere s-a înregistrat şi la mangan, până la nivelul maxim de 186,6 µg/l Mn, apa încadrându-se în categoria a II-a. În timp utile, alertate au fost, de asemenea,  Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Broşteni, ISU Neamţ şi SGA Neamţ, care au monitorizat calitatea apei în aval de locul producerii incidentului. Conform Instituţiei Prefectului, nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă, iar vegetaţia din zonă nu a fost afectată. De altfel, miercuri, în jurul orei 18.30, debitul a scăzut la valorile normale. „S-a constatat că poluarea accidentală produsă nu a afectat viaţa oamenilor, fauna sau vegetaţia, în prezent apa evacuată încadrându-se în limitele normale din punct de vedere al calităţii şi al debitului de evacuare”, reliefează sursa citată, arătându-se că monitorizarea continuă, SGA şi ACET efectuând de analize.

 Încâlcitul drum al accesării finanţărilor europene

·        Pentru atragerea de fonduri în programarea 2014-2020,  Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene impun reactualizarea Strategiei de dezvoltare economico-socială a Sucevei.

·        „În ciuda faptului că sunt semnate acordurile de finanţare, lucrurile se mişcă destul de greu, atât pe POR, în cadrul căruia se speră că va fi accesată majoritatea banilor, cât şi pe POIM, de unde se pot obţine fondurile pentru reabilitarea reţelelor termice”, subliniază Ion Lungu, ocupantul fotoliului Administrativ din Areni.   

În vederea atragerii  de finanţări nerambursabile în  „şeptenalul” 2014-2020, municipiul Suceava va trebui să-şi actualizeze Strategia de dezvoltare economico-socială. Primarul Ion Lungu a  declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că modificările se va face în corelaţie cu Strategia de dezvoltare regională 2014-2020, Strategia de dezvoltare a arealului Suceava-Botoşani 2014-2020; Planul Urbanistic General; Strategia de dezvoltare a Asociaţiei „Zona Metropolitană” Suceava; Strategia locală de mobilitate urbană a municipiului Suceava; Planul local de acţiune pentru energie durabilă şi cu Planul integrat de dezvoltare urbană. „Vom intra în Consiliul Local pentru a aproba noua Strategie şi aşteptăm cu nerăbdare să vedem ghidurile solicitantului, cu fondurile pe care le-am putea accesa. Sigur, la fel ca şi în programarea anterioară, municipiile vor avea finanţări separate, de aceea aşteptăm aceste alocări şi, în funcţie de ele, vom stabili, într-o primă etapă, în Consiliul Local, ce proiecte ne propunem să promovăm pentru perioada 2014-2020”, a evidenţiat Ion Lungu, după vizite făcute la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Fondurilor Europene,    menţionând că în ciuda faptului că sunt semnate acordurile de finanţare, „lucrurile se mişcă destul de greu, atât pe POR, în cadrul căruia se speră că va fi accesată majoritatea banilor, cât şi pe POIM, de unde se pot obţine fondurile pentru reabilitarea reţelelor termice”. Autorităţile locale din municipiul Suceava au, pentru programare europeană 2014-2020, un portofoliu de propuneri de proiecte în valoare de circa 158 de milioane de euro. Astfel, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare(POIM), la capitolul „Energie curată şi eficienţă energetică”, Axa prioritară VII - „Realizarea şi modernizarea capacităţilor de producere a energiei electrice şi energiei termice în centrale pe biomasă sau biogaz, inclusiv a transportului şi distribuirii”, Primăria Suceava are „în stand by” un proiect de 50 de milioane de euro,  pentru reabilitarea sistemului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. În cadrul Programului Operaţional Regional(POR), Axa prioritară III - „Eficienţă energetică în clădirile publice”, promovat ca fi un proiect de creştere a eficienţei energetice a sediului Primăriei, valoarea acestuia fiind estimată la  3 milioane de euro. Pe Axa prioritară V - „Conservarea, protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”,  în portofoliul local este prins proiectul de reabilitarea a Curţii Domneşti, vizată fiind atrage de fonduri în valoare de 17 milioane de euro. Pe Axa prioritară VI - „Construirea, reabilitarea şi modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean”, autorităţile locale vor înainta înspre finanţare proiectul de amenajare a unei noi rute ocolitoare, cu  fonduri nerambursabile apreciate la circa 30 de milioane de euro.  În cadrul Axei prioritare VII – „Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Infrastructură publică de agrement”, municipalitatea suceveană va promova un proiect de reabilitare a parcului Şipote şi amenajarea unei zone de agrement, valoarea finanţării comunitare ridicându-se la aproximativ 13 milioane de euro. În acelaşi Program Operaţional Regional(POR), însă pe Axa IV „Măsuri pentru transport urban. Achiziţii de mijloace de transport ecologice electrice”,  achiziţionate vor fi 40 de autobuze electrice pentru societatea de transport local TPL. Pe Axa prioritară IX - „Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban. Construirea şi modernizarea de locuinţe sociale”, Primăria municipiului Suceava va promova un proiect de construirea de locuinţe sociale, fondurile atrase fiind calculate la 5 milioane de euro.  Finanţare în valoare de 3 milioane de euro urmează a fi obţinută în cadrul proiectelor ce vor fi înaintate în cadrul Axei X - „Dezvoltarea infrastructurii educaţionale” şi care au ca scop  reabilitarea unor obiective din unităţile şcolare din municipiul reşedinţă de judeţ. De asemenea, în cartierul Obcini urmează a fi ridicată, cu fonduri europene ce însumează 3 milioane de lei, o grădiniţă cu program prelungit. 

Cel puţin încă 1.200 de suceveni, înscrişi, anul acesta, pe lista beneficiarilor de ajutoare europene în alimente   

·        Plafonul de venit realizat a crescut de la 400 la 450 de lei pe membru de familie, lista urmând a se extinde, deoarece, în rândul beneficiarilor sunt incluse, din această toamnă, şi persoanele fără niciun fel de venituri.

·        „Cu siguranţă, vor veni destul de mulţi solicitanţi, deoarece există situaţii de acest gen, pe care le vom analiza de la caz la caz, pe bază de acte doveditoare”, susţine primarul Sucevei, Ion Lungu.

Numărul sucevenilor care vor avea parte, în această toamnă, de pachete cu produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, creşte la 7.296 de persoane, comparativ cu 6.100 de persoane, anul trecut. Anunţul este făcut de Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, care a precizat că a trimis deja lista la Instituţia Prefectului şi că, aceasta urmă se va lungi şi mai mult, întrucât, printr-un act normativ al Guvernului, din categoria celor îndreptăţii fac parte şi peroanele care nu au nicio sursă de venituri.  „În primul rând, a crescut venitul minim de la 400 la 450 de lei pe membru de familie, pentru care se acordă acest ajutor. În plus, aşa cum prevede actul normativ, mai există o categorie, cea a persoanelor care nu au deloc venituri sau realizează venituri sub 450 de lei pe membru de familie, îndreptăţiţii urmând a fi stabiliţi prin dispoziţie a primarului. 
Este un aspect mai delicată şi, cu siguranţă, vor veni destul de mulţi solicitanţi, deoarece, spre exemplu, există persoane care nu lucrează, dar nu sunt nici pensionari, precum şi alte situaţii, pe care le vom analiza de la caz la caz, şi vom face anchete sociale pe bază de acte doveditoare”, susţine primarul Sucevei, Ion Lungu, precizând că acţiunea va începe, cel mai probabil, în octombrie, distribuirea se va face la depozitele Consuc şi că, la această dată, nu este cunoscut conţinutul pachetelor. Reamintim că Guvernul a operat modificări ale hotărârii care a reglementat derularea Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate în anul 2014, impunând renunţarea la distribuirea ajutoarelor în produse alimentare pe bază de cupoane şi revenirea la baza de date întocmită de autorităţile locale. În 2014, îndreptăţiţii au fost familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim garantat; familiile beneficiare de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 400 de lei; pensionarii cu o pensie sub 400 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 400 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale. Fiecare beneficiar a primit 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr, 6 kg de făină de grâu, 6 kg de mălai, 2 pungi de paste făinoase, 8 conserve de carne de porc, 6 conserve de carne de vită şi 10 cutii de conservă de pate de ficat.

Chiria pentru locuinţele ANL nu mai este subvenţionată, tinerii urmând plăti chiar şi de 5 ori mai mult       

·        „Lucrurile se schimbă, chiria urmând a fi calculată în funcţie de rangul localităţii şi veniturile pe membru de familie”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Tinerii în vârstă de până la 35 de ani, care locuiesc în garsonierele şi apartamentele construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, nu se vor mai bucura de facilitatea chiriei subvenţionate. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a făcut cunoscut ieri, într-o conferinţă de presă, că locatarii din această categorie achitau cu titlu de chirie doar 80 de lei pe lună, în timp ce, în cazul celor care au depăşit vârsta de 35 de ani, nivelul chiriei ajunge şi la peste 400 de lei lunar. „Este un fapt nu foarte îmbucurător pentru cei care stau cu chirie în blocurile ANL şi care, până în prezent, beneficiau de un nivel foarte tentant de 80 de lei pe lună. De acum, lucrurile se schimbă, chiria va fi calculată în funcţie de rangul localităţii şi veniturile pe membru de familie”, a declarat Lungu. La cele menţionate de se mai adaugă şi actualizarea preţului de vânzare a unităţilor de locuit ANL către chiriaşi, conform Ordinului nr. 373 din 28 iulie 2015, acesta crescând de la 328 de euro pe metrul pătrat la 395 de euro pe metrul pătrat.   

Şeful municipalităţii sucevene mai informează că Legea nr. 221 din 24 iulie 2015 vine cu prevederi noi în ceea ce priveşte repartizarea locuinţelor sociale, stabilind că, în cazul în care sunt în curs de construire, acestea pot fi repartizate şi în cele 36 de luni care urmează după ce îndreptăţitul cu cerere aprobată, şi aflat pe lista de aşteptare, a împlinit vârsta de 35 de ani. „Aceasta înseamnă că locuinţele se pot repartiza până la vârsta de 38 de ani a titularului dosarului, în condiţiile în care cererile sunt eligibile, este întrunit punctajul necesar, dar nu sunt gata locuinţele”, explică Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că normele metodologice ale actului normativ cu pricina încă nu sunt apărute.    

Începe reabilitarea Pasajului CFR Iţcani, aflat „într-o stare de degradare totală”

·        Cel puţin 2 luni, începând de la finele săptămânii, pasarela  din apropierea staţiei CFR Iţcani va fi închisă circulaţiei.

Singura şansă de reparare a pasajului CFR din cartierul  Iţcani al municipiului Suceava o reprezintă fondurile europene, a declarat ieri, primarul Ion Lungu, adăugând că intervenţiile de milioane de euro erau greu de susţinut  financiar din bugetul local. Lungu a subliniat ieri, cu prilejul comandamentului de la sediul Primăriei, cu factorii implicaţi în materializarea proiectelor europene, că pasarela din Iţcani va fi închisă traficului la finele săptămânii în curs. Aceasta după ce firma constructoare Victor Construct va mobiliza o parte a muncitorilor care mai au încă treabă la podul de peste râul Suceava. Deoarece se află într-o avansată stare de degradare, reabilitarea pasajului din apropierea staţiei CFR Iţcani vor dura cel puţin 2 luni, şi aceasta doar dacă vremea va fi favorabilă.  „Pentru ca lucrările să poată să fie terminate în acest an, în condiţii de siguranţă, neinfluenţate de vreme, avem nevoie de 2 luni de zile de muncă, cu pasajul închis. Fac un apel la suceveni să înţeleagă acest lucru, pasajul fiind într-o stare de degradare totală, începând cu balustradele, stâlpii de iluminat şi calea de rulare şi, de aceea, este musai să-l reparăm”, a declarat edilul-şef. În aceste circumstanţe, traficul greu se va desfăşura exclusiv pe ruta ocolitoare, în timp ce în Suceava se poate ajunge şi prin Burdujeni, pe strada „Gheorghe Doja”, care a fost, de asemenea, reparată. „Avem o mare şansă că a fost dată în funcţiune o bună parte din ruta ocolitoare, care este o alternativă pentru traficul greu. De asemenea, s-a terminat de reabilitat strada <Gheorghe Doja>, de legătură între Iţcani şi Suceava, prin Burdujeni”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reparaţiile capitale la părţile de infrastructură şi suprastructură de la pasajul CFR şi podul rutier de peste râul Suceava sunt parte a proiectului cu finanţare europeană de circa 8 milioane de euro. Prin implementarea acestuia, în Suceava sunt reabilitate 10 artere de circulaţie, cea mai importantă fiind Bulevardul „George Enescu”. Finalizate sunt modernizările de pe DE 85, începute în prima etapă a proiectului POR din anii trecuţi, respectiv cele de pe străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii au avut loc strada „Universităţii”, în perioada următoare trebuind a fi refăcute două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Finanţarea a fost obţinută din economiile făcute în cadrul Programului Operaţional Regional(POR) 2007-2013.

Pregătirile pentru noul an şcolar, 1,4 milioane de lei din bugetul local sucevean

·        Modul în care arată unităţile şcolare din Suceava s-a schimbat în bine, unele dintre acestea fiind pe măsura standardelor UE, spune primarul Ion Lungu, precizând că, în 3 mandate, la şcoli au ajuns 20 milioane de euro.  

Suma de circa 1,4 milioane de lei va lua calea pregătirii unităţilor de învăţământ de pe raza municipiului Suceava, informează primarul Ion Lungu,  care precizează că alocarea se va face prin rectificarea bugetului local. „Din punct de vedere al infrastructurii avem lucrări importante făcut, precum cele două terenuri de sport de la şcolile generale nr. 8 şi nr. 10. De asemenea, sunt prevăzute multe lucrări de reabilitare termică a clădirilor, de tâmplărie, la sistemele de încălzire, cât şi modernizări de cantine”, explică edilul-şef, menţionând că, anul acesta vor fi asfaltate şi terenurile de sport din curtea unităţilor de învăţământ. Şeful municipalităţii sucevene spune că în ultima perioadă modul în care arată unităţile şcolare din reşedinţa de judeţ s-a schimbat în bine, unele dintre acestea fiind pe măsura standardelor Uniunii Europene.  Astfel, Lungu precizează că, în cele 3 mandate pe care le-a avut, investiţiile şi reparaţiile din şcoli au ajuns la circa 20 de milioane de euro, inclusiv cele din finanţări europene de la Liceul cu Program Sportiv şi Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”. „Cei care ne-au vizitat, în cadrul Programului Comenius, spre exemplu, au fost sincer impresionaţi de modul în care a arată şcolile din oraşul nostru. Totodată, am avut posibilitatea să văd şcoli din Franţa, Italia şi Portugalia, unele de acolo arătând bine, însă altele sunt sub nivelul nostru”, a relevă ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Ion Lungu crede că unităţile de învăţământ din Suceava vor fi pregătite pentru începerea anului şcolar 2015-2016, menţionând că atât eforturile Primăriei, cât şi cele curriculare ale dascălilor vor duce la creşterea performanţelor învăţământului sucevean.      

Spartachiada profesorilor, la a III-a ediţie

·        800 de participanţi, spre deosebire de 180 în anul precedent, se vor întrece în diverse competiţii sportive, precum cele de şah, tenis de câmp, tenis de masă, cros, volei, volei, street-ball, fotbal, darts, ciclism, badminton, înot şi pescuit sportiv.

Municipiul Suceava se asociază cu Alianţa Sindicate

lor de Învăţământ în vederea implementării proiectului „Spartachiada profesorilor”. Manifestarea se află, anul acesta, la cea de a III-a ediţie şi se va desfăşura în perioada 1-21 septembrie.

În vederea susţinerii evenimentelor din proiect, Consiliul Local va analiza posibilitatea alocării din bugetul local a sumei de 25.000 de lei, scopul acestuia constituindu-l promovarea unui mod de viaţă sănătos prin sport, a valorilor toleranţei şi fair-play-ului, dar şi dezvoltarea relaţiilor de comunicare.  Activităţile prevăzute în proiect se vor desfăşura în sălile şi terenurile de sport puse la dispoziţie de unităţi şcolare din reşedinţa de judeţ şi de Universitatea „Ştefan cel Mare”, 800 de participanţi, spre deosebire de 180 în anul precedent, urmând a se întrece în diverse competiţii sportive, precum cele de şah, tenis de câmp, tenis de masă, cros, volei, volei, street-ball, fotbal, darts, ciclism, badminton, înot şi pescuit sportiv. „Obiectivul principal al acestui proiect îl constituie promovarea unui mod de viaţă sănătos în rândul cadrelor didactice, valorificând potenţialul individual pin prisma egalităţii de şanse şi a valorilor educaţiei pentru sănătate”, se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre, semnat de primarul Ion Lungu, în care se mai precizează că evenimentul se adresează cadrelor didactice, dar şi reprezentanţilor comunităţii şi oficialităţilor. 

Peste 1500 de câini au murit în adăposturile din Lunca Sucevei

·        Responsabilii din cadrul Primăriei consideră că aceştia „au decedat din cauze naturale”, alte 1.000 de canine fiind adoptate, iar 225 eutanasiate din motive medicale.    

·        De pe malul Sucevei vor trebui să mai dispară încă peste 400 de câini, DSVSA permiţând ca în cele 108 de ţarcuri modernizate să fie găzduite doar 500 din cele circa 900 de animale.       

Peste 1.500  de câini fără stăpân au murit în adăposturile special- amenajate de Primăria municipiului Suceava, începând de la jumătatea lunii septembrie a anului trecut, de când în reşedinţa de judeţ a început campania de adunare a maidanezilor. „Din cauze naturale, în această perioadă au decedat 1520 de câini, au fost daţi spre adopţie internă 350 de câini, spre adopţie externă-650 de câini, şi au fost eutanasiaţi, din motive medicale, 225 de câini”, se precizează într-o informare a Direcţiei de Ecologizare a Primăriei, semnată de directorul Mihai Hostiuc şi avizată de viceprimarul Lucian Harşovschi. Conform informării citate, pe 15 septembrie 2014 a început capturarea câinilor comunitari de pe raza municipiului Suceava, celor 950 de animale din adăposturi adăugându-li-se, pe parcurs, altele 2.750.  Aşa se face că, în prezent, după moartea în masă, darea în adopţie şi eutanasierea caninelor, pe malul Sucevei se mai află 890 de câini, dintre care 108 în adăpostul modernizat, cu 108 ţarcuri noi, iar 585 în adăpostul vechi, cu 162 de ţarcuri.  

Pe de altă parte, reamintim că Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a emis certificatul de înregistrare sanitară veterinară a activităţii cu pricina, prilej cu care a pus în vedere că în cele 108 cuşti noi nu pot să convieţuiască decât maxim 500 de animale, aşa cum obligă legislaţia în vigoare. În aceste circumstanţe, Primăria municipiului Suceava va trebui să procedeze la modernizarea celor 162 de ţarcuri vechi, sau să le dezafecteze cu totul, termenul limită fiind data de 1 decembrie 2015. În consecinţă, în cazul în care nu se vor aloca bani pentru  aducerea la standardele legale a vechilor cuşti, din Lunca Sucevei vor trebui să mai dispară  în jur de 400 de câini. Modernizarea celor 4.400 de metri pătraţi aferente acestora este estimată la 660.000 de lei, la care se adaugă 33.000 de lei pe lună, cheltuieli cu activităţile efective de gestionare. „Până la 1 decembrie, fie vom reuşi să avem un număr de 500 de câini în adăpost, fie, dacă nu, va trebui să modernizăm cuştile vechi”, explica, Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.

În informarea amintită se mai arată că Primăria municipiului Suceava s-a implicat în modernizarea adăpostului, asigurând betonarea aleii principale de acces, securizarea perimetrului, prin construirea de împrejmuiri din plasă şi confecţionarea a două porţi de acces auto pietonal şi auto. De asemenea, au fost amenajate sala de chirurgie-eutanasiere, biroul pentru medic, sala de aşteptare pentru adopţii, depozitul pentru hrană, vestiarul şi grupul sanitar pentru personal.           

De 3 săptămâni, cu mii de apartamente fără apă caldă, cartierul Obcini este considerat o „zonă izolată” a Sucevei  

·        Deşi unii dintre muncitori spun că se trage tare pentru finalizarea lucrărilor până la 1 septembrie,  din cauză că la îmbinarea noilor conducte este folosit un număr mic de „posturi” de sudură, un termen mai realist este luna octombrie.  

De 3 săptămâni a fost oprită alimentarea cu apă caldă a apartamentelor din cartierul Obcini al municipiului Suceava şi nu există încă vreun semnal că aceasta va fi reluată prea curând. La începutul lui august, atât autorităţile locale sucevene, cât şi responsabilii societăţii comerciale falimentare Termica anunţau că reparaţiile din sistemul centralizat de termoficare vor ţine doar 7 zile, cu excepţia unor „cazuri punctuale”, în care intervenţiile vor fi mai laborioase şi îndelungate. Printre aceste lucrări „punctuale” se numără şi înlocuirea conductelor uzate de pe bulevardele „Corneliu Coposu” şi „Prefect Gavril Tudoraş” din Cartierul  Obcini, fără apă caldă la robinete rămânând mii de apartamente. Întrebaţi asupra datei reluării alimentării, unii dintre muncitori au spus că „se trage  tare”, în aşa fel încât intervenţiile să fie aduse aproape de final pe 31 august. Unul dintre şefii de echipă a opinat că un termen mai realist este luna octombrie, aşa cum, de fapt, „ar fi prins cu privirea” într-unul din angajamentele de execuţie. Cei de la Asociaţia de proprietari pe a cărei rază de competenţă se desfăşoară lucrările au declarat că nu au fost informaţi asupra datei de încheierea a acestora, însă, de vreme ce la îmbinarea noilor conducte este folosit un număr mic de „posturi” de sudură, un termen mai apropiat de realitate este luna octombrie. În acest timp, oficialii de la falimentara Termica tratează cartierul Obcini ca pe o „zonă izolată” şi, pe deasupra, bombardează Primăria municipiului Suceava cu adrese prin care pretind achitarea de diverse sume din bugetul local. În plus, din informaţiile pe care le avem, reparaţiile din sistem au fost prelungite peste aşteptări şi în zona „Punctului termic ANL” din cartierul Burdujeni. „Furnizarea de apă caldă nu va fi posibilă încă în zonele izolate, în vederea realizării lucrărilor de investiţii aflate în derulare”, se arată într-o adresă a Termica,  transmisă Primăriei prin intermediul lichidatorului judiciar MGA Insolvency SPRL.  La prima reluare, pe 8 august, a furnizării apei calde, Termica soma autorităţile locale să achite, „în regim de urgenţă”, suma de circa 371.100 de lei, astfel încât să fie asigurate fondurile necesare şi să fie posibilă reluarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor rezidenţiali din municipiul Suceava. De asemenea, tot cei de la Termica  au cerut „urgentarea” adoptării unei hotărâri de Consiliul Local de rectificare a bugetului local pe anul 2015 cu 3,3 milioane de lei, ca re să facă „posibilă plata, în contul Termica”, a cel puţin 1 milion de lei, cu titlul de subvenţii pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciului în luna iulie”. Conform rezultatelor licitaţiilor organizate de Primărie, în Burdujeni, zona Gară, la schimbarea unui racord, executant desemnat prin licitaţie a fost firma Instal Expert; înlocuirea unei porţiuni de conducte primare din cartierul Obcini este adjudecată de asocierea Aquaterm şi Hidroterm, iar în „Cuza Vodă 2” reabilitarea unui racord şi înlocuirea reţelei degradate a revenit tot Instal Expert.

Bărbaţii suceveni, mai afectaţi de şomaj decât femeile

·        La sfârşitul lunii iunie 2015, rata şomajului înregistrată în rândul persoanelor de sex masculin era de 7,3%, faţă de cea  5,7% în rândul femeilor.

·         În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava, cu o rată a şomajului de 6,5%, este pe poziţia a doua în top, primul loc fiind deţinut de judeţul Vaslui, cu 10,1%.

La sfârşitul lunii iunie a anului 2015, în judeţul Suceava rata şomajului a atins nivelul de 6,5%, valoare mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna mai şi, de asemenea, în creştere cu 0,7 puncte procentuale, în comparaţie cu cea de la finele lui iunie 2014. După primele 6 luni ale anului 2015, rata şomajului în rândul persoanelor de sex feminin era de 5,7%, nivel în ascensiune cu 0,3 puncte procentuale în raport cu luna mai a anului acesta şi cu 0,5 puncte procentuale, raportat la iunie 2014. Conform datelor oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, bărbaţii din judeţul Suceava sunt mai afectaţi de acest fenomen economic. Astfel, la sfârşitul lunii iunie 2015, rata şomajului înregistrată în rândul persoanelor de sex masculin era de 7,3%, valoare mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de  luna anterioară şi cu 0,9 puncte procentuale în plus, în comparaţie cu iunie 2014.  

Potrivit DJS Suceava, la finele celui dintâi trimestru al anului, rata şomajului din judeţ, a fost cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul naţional, respectiv cel de 4,9%. La persoanele de sex masculin, rata şomajului înregistrată în judeţul Suceava este superioară cu 2 puncte procentuale celei consemnate pe plan naţional, în timp ce la persoanele de sex feminin, indicatorul depăşea cu 1,2 puncte procentuale pe cel calculat pe total ţară. În luna iunie 2015, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava, cu o rată a şomajului de 6,5%, este pe poziţia a doua în top, primul loc fiind deţinut de judeţul Vaslui, cu 10,1%.În Regiune, cea mai mică rată a şomajul o are judeţul Botoşani (4,2%), urmat de judeţul Iaşi (4,5%), judeţul Neamţ (5,7%) şi judeţul Bacău (6,1%).  

Informarea Direcţiei Judeţene de Statistică arată că, la nivel naţional, cea mai scăzută rată a şomajului a fost înregistrată în judeţul Ilfov (1,3%), cea mai ridicată fiind în judeţul Teleorman (11,1%). Rata şomajului a fost calculată în raport cu populaţia activă civilă la data de 1 ianuarie 2014, din balanţa forţei de muncă.