31 ianuarie 2014

Bugetul austerităţii maxime, votat în unanimitate
·        „Am fost nevoiţi să tăiem cheltuielile la toate capitolele de funcţionare ale Primăriei municipiului Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că „mai multă economie nu se putea face”.
Consiliul Local al municipiului Suceava au aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014, unul sub nivelul celui din anul anterior. Primarul Ion Lungu a ţinut să remarce că  fundamentarea a fost făcută în conformitate cu realizările din 2013, în care veniturile au fost încasate în proporţie de 70%.          „Sigur, este un buget restrictiv, având în vedere faptul că, anul trecut, încasările au fost de 70% la bugetul final şi de 82,5%, faţă de cel iniţial. De aceea, am fost obligaţi să ne încadrăm într-o anumită sumă, o valoare a bugetului pe 2014 care nu poate fi depăşită nicicum, pentru că acesta ar fi respins de către Ministerul de Finanţe”, subliniat şeful executivului. Bugetul local al municipiului Suceava are, potrivit primarului Ion Lungu, valoarea de 234,16 milioane de lei, respectiv la secţiunea de funcţionare 164,53 de milioane de lei, iar 69,63 de milioane de lei la cea de dezvoltare. După cum se poate observa, aceasta din urmă are o pondere de 30% din totalul bugetului, „un lucru bun în actualele condiţii de criză”, după cum a apreciat edilul şef, care  mai precizat că 70% din cele 60 de milioane de lei de la investiţii sunt venituri din fonduri europene.
·        „Vom mai face rectificări, iar acolo unde va fi nevoie, vom mai da bani”, a explicat primarul Ion Lungu.
La cheltuieli, învăţământul are alocat peste 45% din total, 1,5 milioane de euro urmând a lua calea investiţiilor şi reparaţiilor din unităţile  şcolare, în timp ce 6 milioane de lei reprezintă salariile cadrelor didactice, venite de la bugetul de stat. Transporturile vor lua 20,27% din buget, însă, şi în acest an, suma cea mai mare, de 4,1 milioane de euro(11,29%), urmând a merge la serviciile de termoficare. Reparaţiile la străzi, din fonduri proprii,  vor costa 3 milioane de euro, salubritatea-1,7 milioane de euro; iluminatul public-1 milion de euro; apa şi canalizarea-0,75 de milioane de euro, transportul în comun de călători având prevăzut 0,74 milioane de euro. „Este un buget al austerităţii maxime. Am fost nevoiţi să tăiem cheltuielile la toate capitolele de funcţionare ale Primăriei municipiului Suceava, pentru a mai putea rămâne ceva şi la investiţii. Sigur că, pe parcursul anului, vom mai face rectificări, iar acolo unde va fi nevoie, vom mai da bani”, a explicat primarul Ion Lungu, menţionând că pentru funcţionarea  Primăriei se alocă 2,3 milioane de euro, adică 4% din buget, „mai multă economie neputându-se face, pentru că trebuie asigurat un echilibru”. Bugetul consolidat al municipiului Suceava a fost votat cu votul unanim al celor 22 de consilieri prezenţi la şedinţă. 
42% din risipa de alimente este generată de gospodăriile individuale
·        În Anul internaţional al agriculturii de familie, agricultorii sunt chemaţi să aibă grijă de sănătatea zonelor umede.
·        Pentru obţinerea de profit, s-au utilizat pesticide şi îngrăşăminte chimice, care au dus la „otrăvirea” acestor , susţine şeful APM Suceava, Vasile Oşean.  

Tema pentru Ziua mondială a zonelor umede, aniversată pe 2 februarie, este, în acest an „Zonele umede şi agricultura”, sloganul sub care este marcat evenimentul fiind „Zonele umede şi agricultura: parteneri pentru dezvoltare”. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava informează că, prin alegerea temei şi sloganului, vizată este derularea unei campanii de  încurajare a acţiunilor şi măsurilor  privind practicile agricole care susţin zonele umede sănătoase, fiind binecunoscut rolul esenţial al zonelor umede în dezvoltarea agriculturii. „Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava invită pe agricultori, dar şi restul populaţiei, să aibă mai multă grijă de sănătatea zonelor umede, care contribuie foarte mult la asigurarea resurselor noastre vitale”, a subliniat Vasile Oşean, director executiv al APM. Oşean a evidenţiat că promovarea dezvoltării economice a condus la presiuni asupra zonelor umede, întrucât, pentru obţinerea unui profit cât mai mare, s-au utilizat pesticide şi îngrăşăminte chimice, care au dus la „otrăvirea” suprafeţelor respective. De asemenea, în scopul promovării activităţii micilor fermieri, ONU a declarat 2014 drept Anul internaţional al agriculturii de familie. Astfel, forurile internaţionale atrag atenţia lumii asupra rolului fermelor mici în reducerea foamei şi sărăciei, protejând, în acelaşi timp, mediul şi biodiversitatea şi contribuind la o dezvoltare durabilă a zonelor rurale. De asemenea, Parlamentul European a hotărât ca 2014 să fie Anul european de combatere a risipei de alimente. Acţiunile din 2014 an urmăresc sensibilizarea consumatorilor, în aşa fel  încât, până în 2025, cantitatea de deşeuri alimentare să se reducă la jumătate. În prezent, 42% din risipa de alimente la nivel european este generată de gospodăriile individuale, urmate de supermarket-uri şi restaurante. Aceasta în condiţiile în care, 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub pragul sărăciei.

30 ianuarie 2014

Majorarea tarifului de transport agent termic cu 62%, respinsă din nou
·        Din cauza că tariful a fost ţinut la vechiul nivel, în decembrie Termica a înregistrat pierderi de 1,16 milioane de lei.
·        Primarul Lungu, a pus în vedere că, la un tariful majorat, în următoarele 3 luni, de la bugetul local ar trebui virat, către Termica, suplimentar, încă 1 milion de euro.
Aleşii locali au dezbătut ieri, pentru a doua oară, proiectul de hotărâre privind majorarea tarifului local pentru energia termică destinată populaţiei până la 341,55 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA,  iar cel al agentului termic livrat agenţilor economici, la 275,44 de lei pe gigacalorie, fără TVA, niveluri care includ atât producerea energiei, cât şi contravaloarea transportului, distribuirii şi furnizării. Dezbaterile au survenit solicitării Termica de creşterea a contravalorii acestui din urmă serviciu de la 123 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA până la 197,71 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA, adică cu aproximativ 62%. În acest sens, societatea din Lunca Sucevei a obţinut avizul de specialitatea al ANRSC, majorarea fiind justificată prin creşterea tarifelor la utilităţile  folosite în activitatea de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, respectivul tarif nemaifiind actualizat încă din iunie 2006. Primarul Ion Lungu a negat că ar exista vreo strategie de împiedicare a participării Termica la licitaţia pentru viitoarea atribuire a  serviciului  de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, aşa cum ar fi insinuat sindicaliştii de la această firmă. Edilul şef a menţionat că, de altfel, în 2014, în buget a fost prinsă, cu destinaţia firmei de termoficare, suma de 4,1 milioane de euro. 
„Nu există nicio asemenea strategie, ci, din păcate, bugetul Consiliului Local nu mai poate suporta alte sume”, a subliniat Ion Lungu, punând în vedere că pentru februarie, martie şi aprilie, în baza fundamentării noului nivel al tarifului, de la bugetul local ar trebui virat, către Termica, suplimentar, încă 1 milion de euro.    
·        Este posibil ca unul dintre furnizorii de utilităţi să refuze să ne mai livreze produsul respectiv”, a explicat Ovidiu Dumitrescu, şeful de la Termica.
Administratorul special al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a atras atenţia că actualizarea tarifului nu este solicitată pentru Termica, „întrucât acolo nu se vor acorda salarii mai mari sau mai mici”.  „Nu se va face profit, aşa cum nu s-a făcut niciodată. Nu contează aşa de mult pentru Termica cele 3 sau 4 milioane de lei diferenţa de subvenţie care ar urma să se încaseze, de la bugetul local, în urma majorării. Noi venim cu această cerere pentru a face faţă solicitărilor de la furnizorii noştri de utilităţi”, a specificat administratorul special. Dumitrescu a făcut cunoscut că la ACET trebuie achitate 300.000 de lei pe lună, pentru apă; la E.on-1 milion de lei, pentru energie electrică, iar către Bioenergy 5,7 milioane de lei pe lună, pentru energie termică.  „Dacă nu facem aceste plăţi, este posibil ca unul dintre aceşti furnizori de utilităţi să refuze să ne mai livreze produsul respectiv”, a explicat Ovidiu Dumitrescu.

De remarcat este faptul că, în condiţiile menţinerii tarifelor actuale pentru transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, respectiv cel de 99,82 de lei, fără TVA(123 de lei, cu TVA), în luna decembrie 2013 Termica a înregistrat o pierdere de 1,16 milioane de lei, bugetul de stat fiind prejudiciat cu 278.800 de lei din taxa pe valoare adăugată.  Cei de la  firma de termoficare în insolvenţă au pus în vedere, de asemenea, că în cazul respingeri solicitării de majorare, pierderile cumulate în ianuarie, februarie şi martie ar urma să ajungă la 3,54 de milioane de lei, TVA nevirat la stat însumând încă 851.374 de lei. Proiectul de hotărâre de majorarea a căzut, în Consiliul Local, cu 11 voturi „împotrivă” şi 11 de abţineri.  Reamintim că, în şedinţa din 22 decembrie 2013, primarul Ion Lungu s-a declarat împotriva majorării, menţionând că nu se poate ca întregul municipiu să fie sacrificat pentru câteva sute locuri de muncă.  Precizăm, totodată, că dacă modificările cerute ar fi fost operate, acestea nu ar a fi afectat tariful de 185 de lei pe gigacalorie pe care îl achită, efectiv, consumatorii casnici. De asemenea, în condiţiile în care ar fi fost aprobat, noul tarif de transport, distribuire şi furnizare ar fi fost mai mare cu 36,8% decât cel de producere a efectivă a agentului termic în noua centrală în cogenerare a Bionergy Suceava, cel de 144 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA.  
Sute de milioane de lei, necesarul pentru remedieri în cele 52 de puncte critice de pe apele din judeţul Suceava   
·        Revărsări de mare amploare au avut loc în 2005, 2006, 2008 şi 2010, înregistrându-se pagube de 1 miliard de lei, precum şi pierderi de vieţi omeneşti.

Sistemul de Gospodăriree a Apelor Suceava monitorizează 52 de puncte critice de pe cursurile de apă din judeţ, face cunoscut Corneliu Vornicu, directorul acestei instituţii. Potrivit lui Vornicu, acestea au fost identificate cu prilejul verificării stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare din judeţul Suceava, acţiune care s-a desfăşurat noiembrie 2013. Directorul executiv al SGA spune că, pentru 37 dintre acestea, au fost întocmite studii de prefezabilitate şi teme de proiectare, pentru 11 sunt realizate studiile de fezabilitate, iar altele 4 au ajuns în faza de proiectul tehnic. „Lista cu punctele critice a fost înaintată la Administraţia Bazinală a Apelor cu solicitarea de a se face demersurile necesare în vederea promovării lucrărilor. Pentru anul 2014, ABA a înaintat către A.N. propuneri de finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat pentru 17 obiective de investiţii, dintre care 12 sunt în derulare, iar 5 sunt obiective noi”, arată şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. Valoarea obiectivelor de investiţii în cauză este de 482,3 milioane de lei, până la finele lui 2013 fiind executate lucrări de 87,2 milioane de lei. Vornicu precizează că ABA „Siret” a mai solicitat o alocare de fonduri, cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat, pentru 4 obiective de investiţii, pentru care restul de realizat, la 31 decembrie 2013, este de 355,7 milioane de lei. În cazul investiţiilor pentru care se acordă resurse financiare din venituri proprii, pentru anul 2014 sunt propuse 16 obiective, cu o valoare de 13,417 milioane de lei. „De asemenea au fost solicitate fondurile necesare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru 31 obiective de investiţii, care sunt puncte critice, valoarea propusă fiind de 1,49 milioane de lei. În concluzie, analizând toate propunerile înaintate de ABA< Siret> către AN , considerăm că sunt acoperite toate punctele critice de pe cursurile de apă din judeţul Suceava”, a conchis Corneliu Vornicu, director executiv al SGA Suceava. Judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat în ceea ce priveşte producerea inundaţiilor. Revărsări de ape de mare amploare au avut loc, în special, în anii 2005, 2006, 2008 şi 2010, urmare a acestora înregistrându-se pagube materiale de circa 1 miliard de lei, precum şi pierderi de vieţi omeneşti. Viiturile au produs eroziuni de maluri şi avarii la construcţii hidrotehnice, un raport   privind starea critică în care acestea se află fiind prezentată în şedinţa Colegiului prefectural.   
Peste 15.000 de hectare de păduri, fără pază
·        După tăierile făcute, vegetaţia forestieră nu mai prezintă valoare pentru proprietari, plata prestărilor de servicii silvice fiind nerentabilă.

Terenurile împădurite neadministrate din judeţul Suceava se ridică la 15.208 de hectare, ceea ce reprezintă 3,5% din suprafaţa totală de pădure, informează Daniel Constantin Coroamă, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Daniel Coroamă.   „Preluarea în pază şi încheierea contractelor de prestări servicii silvice pentru întreg fondul forestier reprezintă una din priorităţile activităţii ITRSV, în acest sens fiind demarate o serie de acţiuni de control”, precizează inspectorul şef. Astfel, pe durata anul trecut, pentru neasigurarea serviciilor silvice, inspectorii de specialitate au aplicat 234 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 115.000 lei. În consecinţă, la ocoalele silvice s-au depus peste 550 de cereri de preluare în pază, în anul 2013 predându-se în pază circa 2.000 de hectare de pădure. „În acest an, ITRSV Suceava se va ocupa cu prioritate de identificarea proprietarilor celor 15.208 de hectare de pădure pentru care nu este asigurată paza şi serviciile silvice, cu aplicarea prevederile legale. Preluarea în pază a acestor suprafeţe va garanta, în mare măsură, integritatea şi paza pădurilor aparţinând persoanelor fizice”, subliniază şeful instituţie silvice sucevene de control. Potrivit lui Daniel Constantin Coroamă, una dintre cauzele neîncheierii de contracte de prestări servicii silvice pentru suprafeţele respective constă în aceea că proprietatea nu este delimitată corespunzător în teren, fiind, în cea mai mare parte, formată din parcele puse în posesie conform Legii nr. 18/1991, a căror medie pe deţinător este de sub 1 hectar. În alte situaţii, proprietarii puşi în posesie sunt decedaţi, iar moştenitorii nu au dezbătut succesiunea legală. Pe de altă parte, după tăierile făcute, vegetaţia forestieră existentă nu mai prezintă valoare economică imediată pentru proprietari, plata prestărilor de servicii silvice fiind nerentabilă. Nu în cele din urmă, de la buget nu sunt alocate fonduri pentru paza pădurilor private cu o suprafaţă de sub 30 de hectare pe proprietar. Acest lucru a rămas stipulat în Codul silvic actual, deşi Consiliului European a dat aviz negativ.

29 ianuarie 2014

Primăria Suceava taie din cheltuielile serviciilor proprii şi orientează banii înspre învăţământ 
·        În ultimii 10 ani, acestea au fost diminuate de la circa 10% la 4,37% din buget, în 2014 reparaţiile şi investiţiile din şcoli urmând a consuma 1,5 milioane de euro.
Primăria municipiului Suceava va face, în 2014, un efort financiar de 1,5 milioane de euro pentru reparaţiile şi investiţiile din  unităţile preşcolare şi şcolare de pe raza reşedinţei de judeţ. Şeful administraţiei municipale, Ion Lungu, a declarat că propunerile au fost făcute de consilierii locali, fiecare dintre aceştia fiind membri în consiliile de administraţie de la cel puţin una dintre unităţile de învăţământ.   În aceste condiţii, primarul Lungu informează că s-a tăiat din cheltuielile pentru funcţionarea serviciilor executivului, în ultimi 10 ani acestea diminuându-se de la 10% la 4,37%. „Este un efort bugetar destul de mare, de aceea am fost nevoiţi să tăiem din cheltuielile de funcţionare de la anumite domenii de activitate ale Primăriei. Acest lucru s-a întâmplat în mod constnat de când avem austeritate financiară, urmând ca, pe durata anului, prin rectificări bugetare, să asigurăm, în completare, sumele necesare acestor servicii din subordinea executivului”, a reliefat Lungu. Primarul Sucevei spune că, în 2014, învăţământul se alege cu 32,4% din totalul bugetului; transporturile primesc 20,27%; locuinţele şi dezvoltarea publică, inclusiv iluminatul public, apa şi canalizarea - 12,95%;  energia termică şi combustibilii - 7,13%; cultura, recrearea şi sportul-6,79%; salubritate-5,68%; asistenţă socială - 4,68%; iar autorităţi executive - 4,37%. Datoria publică totalizează 3,02% din buget, municipiul Suceava având un grad de îndatorare „suportabil”, de 14%. Ordinea publică va avea la dispoziţie 1,44% din buget, iar sănătatea este creditată cu  0,73%. „Este un buget al austerităţii maxime, dar şi al dezvoltării”, a opinat şeful municipalităţii, Ion Lungu, bazându-şi afirmaţia pe aceea că peste 30% din buget este orientat pentru investiţiile în continuare, 75% dintre ele cu fonduri europene.
În 2014,
Sucevenii, mai buni plătitori ai dărilor 
Introducându-se bonificaţia de 10% la plata anticipată a impozitului pe mijloacelor de transport, de la persoanele fizice s-a încasat o sumă cu 19,2% mai mare, iar de la persoanele juridice una cu 2,8% mai consistentă.
Sucevenii s-au grăbit în număr mai mare să-şi onoreze obligaţiile către bugetul local, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, subliniind că încasările municipalităţii din taxe şi impozite locale sunt cu  3,5% mai consistente decât în perioada similară a anului 2013. „Avem veşti cât de cât mai bune, în ceea ce priveşte încasările de la început de an, din taxe şi impozite locale”, a declarat şeful executivului sucevean. Astfel, până pe 25 ianuarie, intrările în puşculiţa comună au fost de 12,8 milioane de lei, comparativ cu 12,3 milioane de lei, în perioada similară anului trecut. În consecinţă, veniturile proprii au sporit cu 3,8%, în cadrul acestora, încasările din impozitul pe clădiri ale persoanelor fizice fiind în creştere cu 39,3%, în timp ce persoanele juridice au plătit doar cu 6% mai mult. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, contribuabilii persoane fizice au achitat cu 22% în plus faţă de perioada de referinţă anului trecut, iar cei persoane juridice au plătit un supliment de 45,1%.  În cazul impozitelor pe mijloacelor de transport, la ghişeele Primăriei municipiului Suceava, de la persoanele fizice s-a încasat cu o sumă mai mare cu 19,2%, iar de la persoanele juridice una cu 2,8% mai consistentă. Explicaţia autorităţilor locale constă în aceea că plătitorii în cauză vor să beneficieze de bonificaţia acordată la achitarea anticipată a obligaţiilor. Reamintim că, în baza Legii nr. 571/2003 privind Codul  fiscal, reducerea este de 10% pentru achitarea integrală a impozitelor pe teren şi clădiri, până la 31 martie 2014, atât de către persoanele fizice, cât şi de către cele juridice. Anul acesta, în premieră s-a introdus şi bonusul pentru impozitul pe mijloacele de transport, de reducere având parte atât persoanele fizice, dar şi persoanele juridice.   

Burse şcolare pentru 1000 de elevi suceveni
·        „Primăria municipiului Suceava, asigură, cu eforturi considerabile, fonduri pentru bursele elevilor”, a precizat edilul-şef Ion Lungu.
Cu toată austeritatea bugetară, Primăria municipiului Suceava va acorda, şi în 2014, fonduri pentru plata burselor şcolare, a anunţat şeful executivului, Ion Lungu, menţionând că, în acest sens, disponibilă va fi suma de350.000 de lei. „Deşi este un an greu din punct de vedere bugetar, şi în 2014, Primăria municipiului Suceava, asigură, cu eforturi considerabile, fonduri pentru bursele elevilor”, a precizat edilul-şef.   Astfel, bursele de performanţă sunt în valoare de 100 de lei şi au ca beneficiari pe elevii cu rezultate deosebite obţinute la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursele de merit se ridică la 80 de lei şi sunt orientate către elevii cu rezultate bune adjudecate după participarea la acelaşi gen de activităţi, însă ţinute la nivel judeţean. Bursele de studiu de 60 de lei pe lună se acordă elevilor care provin din familii cuvenituri mici, iar de bursele sociale, de aceeaşi valoare, vor beneficia elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate(orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate, situaţii materiale grele). „Sigur, criteriile pentru acordarea acestor burse vor fi stabilite de consiliile de administraţie ale şcolilor. Luând exemplul anului trecut, când bugetul a avut aceeaşi valoare, în 2014 ar urma să fie acoperite circa 1000 de burse şcolare”, a explicat primarul Sucevei, Ion Lungu,       

Legea Educaţiei naţionale stabileşte că bursele se plătesc din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile din învăţământul pre-universitar de stat.          

28 ianuarie 2014

15 lucrători fără documente de angajare în formă scrisă 
·        Pentru că aveau „prestatori” la negru, cei 3 patroni au luat, în total, amenzi de 40.000 lei.
Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au fost, în ultima lună anului trecut, autorii a 268 de controale, dintre care 208 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 60 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. În total, ca urmare a deficienţele depistate, aplicate au fost 110 de amenzi, în valoare totală de 126.600 lei. Inspectorul şef Romeo Butnariu susţine că, pe linia relaţiilor de muncă, descinderile s-au lăsat cu 39 sancţiuni contravenţionale, acestea însumând 96.600 lei. În timpul verificărilor, inspectorii de specialitate au prins 3 angajatori care au primit la muncă 15 persoane, fără a se încheia contracte individuale de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă. Pentru că aveau lucrători fără forme legale de angajare, cei 3 patroni au luat, în total, amenzi de 40.000 lei. Pe durata controalelor au mai fost inventariate deficienţe  referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausul săptămânal; munca suplimentară şi evidenţa orelor prestate de fiecare salariat. În domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, lucrătorii ITM au dat amenzilor  însumând 30.000 de lei, în luna decembrie fiind înregistrate şi  cercetate 4 evenimente care au fost încadrate drept accidente de muncă.  

Controlorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava  descoperit, de asemenea, nereguli legate de lipsa instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi neefectuarea controlului medical periodic de către un medic de medicină a muncii. Pe de altă parte, unii agenţi economici nu organizează activitatea de acordare a primului ajutor, în timp ce planul de prevenire şi protecţie nu este în concordanţă cu evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 
Atacate în instanţă, 16 acte ale consiliilor locale şi primarilor
·        În top este municipiul Rădăuţi, cu 4 hotărâri de consiliu local ajunse în contencios.
Pe linia atribuţiilor privind verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a controlat, în anul trecut, 49.923 de acte administrative emise sau adoptate în cele 114 unităţi administrativ-teritoriale şi de către Consiliul Judeţean Suceava. O informare în acest sens arată că exercitarea controlului de legalitate a vizat 7.445 de hotărâri adoptate în consiliile locale şi Consiliul Judeţean, precum şi 42.478 de dispoziţii emise de primari şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
În consecinţă, juriştii Prefecturii au apreciat că 49.777 de acte administrative s-au supus rigorilor privind legalitatea, în timp ce, în cazul a 146 de acte, s-au solicitat clarificări, modificări sau chiar revocarea.  Astfel, emitenţii au procedat la revocarea a 75 de acte administrative, la altele 42 s-au adus clarificări, iar 13  sunt curs de reanalizare la autorităţile care le-au adoptat. Conform informării Prefecturii, în 16 situaţii au fost formulate  acţiuni la instanţa de contencios administrativ, în top fiind municipiul Rădăuţi, cu 4 hotărâri de consiliu local. Urmează, în ordine, municipiul Vatra Dornei, cu 2 hotărâri de consiliu local şi o dispoziţie de primar; Şcheia, cu 3 hotărâri ale deliberativului local; Rîşca, cu 2 hotărâri de consiliu local; Slatina, cu 2 dispoziţii  de primar, precum şi Ulma şi  Broşteni, cu câte 1 hotărâre a legislativului comunal.

În raportul Instituţiei Prefectului se mai subliniază că, urmare a solicitărilor din judeţ, acordate au fost 41 de avize de legalitate asupra actelor administrative emise de către primari sau adoptate de către consiliile locale.
Prefectul Florin Sinescu:
Criza economică şi-a pus o puternică amprentă asupra bugetelor locale
·        „Accesarea fondurilor europene nerambursabile reprezintă o alternativă viabilă pentru realizarea obiectivelor de investiţii”, a explicat  reprezentatul Guvernului în teritoriu.
În 2013, Prefectura judeţului Suceava a monitorizat un total de 83 de proiecte, cu o valoare totală de 246,5 milioane de euro, se arată în raportul privind activitatea Instituţiei Prefectului, prezentat în plenul şefilor serviciilor desconcentrate şi instituţiilor publice judeţene. Potrivit informării, prezentate de prefectul Florin Sinescu, cele mai multe proiecte, adică 62 dintre ele, însumând 100,5 milioane de euro, sunt finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR). Pe de altă parte, de prefectul a subliniat că anul recent încheiat nu s-a remarcat printr-un număr important de contracte semnate, aceasta şi ca urmare a expirării exerciţiului financiar 2007-2013.    

„Având în vedere faptul că anul trecut a fost ultimul din exerciţiul bugetar 2007-2013 şi din cauză că active au mai fost puţine linii de finanţare, la nivelul judeţului s-au semnat semnate 10 contracte de finanţare”, a subliniat reprezentatul Guvernului în teritoriu. Acestea din urmă depăşesc 8,3 milioane de euro, 6 proiecte, în sumă de 6,6 milioane de euro  fiind promovate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, după care urmează finanţările accesate prin Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Sinescu a accentuat că sporirea gradului de absorbţie a fondurilor europene constituie o preocupare majoră a Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, recunoscând faptul că, din cauza crizei, bugetele administraţiilor locale au avut mult de suferit.  „În contextul crizei economice mondiale, care şi-a pus o puternică amprentă asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, accesarea fondurilor europene nerambursabile reprezintă o alternativă viabilă pentru realizarea obiectivelor de investiţii necesare creşterii calităţii vieţii cetăţenilor”, a explicat Florin Sinescu, prefect de Suceava. 
În premieră,
Freze pentru deszăpezirea trotuarelor
·        Ninsorile nu s-au oprit nici ieri,  masate pe teritoriul municipiului putând fi 22 de mijloace de intervenţie.
·        Suntem pe baricade şi sperăm sa facem faţă acestei situaţii”, a declarat edilul-şef.

Zilele acestea, în premieră pentru reşedinţa de judeţ,  Primăria Suceava şi firma de salubritate Rosal Grup Bucureşti au scos în teren freze pentru degajarea de zăpadă a trotuarelor. Deşi se aşteptau la o vreme mai bună, ninsorile au dat de lucru, şi ieri, autorităţilor locale. Din acest motiv, autospecialele de intervenţie au mişunat toată ziua pe bulevardele principale, dar şi pe cele din cartierele urbei. Tot cu caracter de noutate, în acest sezon rece, operatorul bucureştean a adus în Suceava şi utilaje de dimensiuni mai mici, acestea fiind destinate intervenţiilor de printre blocuri, acolo unde accesul este dificil din cauza maşinilor parcate la întâmplare. „Chiar dacă, iniţial s-a anunţat că vremea se va ameliora, nu a fost aşa şi am ieşit cu toate forţele în teren. Suntem pe baricade şi sperăm sa facem faţă acestei situaţii”, a declarat edilul-şef.  Primul gospodar al Sucevei a precizat că din punct de vedere al aprovizionării, Rosal este pregătită pentru iarnă, având în stocuri de antiderapant şi combustibil pentru o perioadă de 2 luni. Ion Lungu a ţinut să precizeze că probleme de trafic se înregistrează la limita municipiului, în panta dinspre Şcheia, însă gestionarea situaţiei revine acestei comune. Comandamentul pentru situaţii de urgenţă funcţionează 24 de ore din 24, masate pe teritoriul municipiului putând fi 22 de mijloace de intervenţie.     
Regim normal, de iarnă, în judeţul Suceava
·        Până la acest moment nu s-au anunţat situaţii negative, situaţia fiind sub control”, a declarat şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor.

În judeţul Suceava, ninsorile nu au făcut necazuri, cicualţai desfăşurându-se în condiţii de iarnă.  Cu prioritate, deszăpezite au fost drumurile judeţene clasificate în nivelurile de viabilitate I şi II, în lungime de 800 km, intervenţii având loc şi pe tronsoane de nivel III şi IV, a făcut cunoscut preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. În judeţ, organizate sunt 6 baze operaţionale de intervenţii şi 7 puncte de sprijin, acestea distribuite fiind Suceava, Liteni, Fălticeni, Rădăuţi, Brodina, Pojorîta, Vatra Moldoviţei, Panaci, Coşna, Gura Humorului, Păltinoasa, Ostra şi Zvoriştea.  Din 24 ianuarie şi până ieri, în medie, în judeţ au intervenit 38 de utilaje, circa 100 de muncitori şi personal tehnic, împrăştiate fiind 1.500 de tone de antiderapant. Nechifor a ţinut să precizeze că, în caz de urgenţă, Consiliul Judeţean ar putea mobiliza 50 de utilaje specifice şi peste 120 de lucrători.  De asemenea, în stoc se află 9.300 de tone de nisip, 1.900 de tone de sare şi 10.000 de litri de motorină. „Dacă iarna va continua în acelaşi registru, o iarnă, de altfel, aproape normală pentru situaţia din judeţul Suceava, cred că sistemul rutier va fi menţinut în condiţii de viabilitate”,  a reliefat şeful executivului. Nechifor că, finele anului trecut, înspre bugetele unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ au fost îndreptate sume pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, drumurile de interes local urmând a fi monitorizate de către acestea. „Până la acest moment nu s-au anunţat situaţii negative, situaţia fiind sub control. Sigur, se circulă mai greu, în condiţii de iarnă, dar vom monitoriza, în continuare, situaţia din judeţ”, a explicat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.  
Din iarna următoare,
Suceava va avea 5 autofreze şi un transportator cu şenile
·        Astfel, se va crea o bază operaţională de intervenţii la nivel de judeţ, în special în zonele sensibile.

Judeţul Suceava urmează a primi 5 autofreze şi un autovehicul cu şenile pentru intervenţii pe timp de ninsoare şi viscol, a anunţat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean, ieri, într-o conferinţă de presă. Şeful executivului judeţean speră ca acestea să ajungă în judeţ în sezonul rece următor, dotarea fiind parte a proiectului „Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă, în condiţii de iarnă”, derulat de Asociaţia de dezvoltare Intercomunitară „Euronest”. Nechifor spune că, astfel, se va crea o bază operaţională de intervenţii la nivel de judeţ, în special în zonele sensibile. Respectivele autofreze vor fi distribuite în teren, cu prioritate în zonele Fălticeni, Suceava, Siret, dar şi în funcţie de necesităţi. „Aceste utilaje sunt extrem de bine venite, în condiţiile de iarnă din judeţul Suceava. Sper ca viitorul sezon să ne prindă cu aceste utilaje, în curte, la dispoziţie”, a declarat Nechifor, precizând că se va lucra în colaborare cu ISU „Bucovina, precum şi cu alte instituţii care au atribuţii în ceea ce priveşte intervenţiile specifice. Valoarea totală a proiectului 20,8 milioane de lei, cheltuieli eligibile, la care se adaugă 660.000 de lei, cheltuieli neeligibile, în funcţie de dotările primite de judeţele în cauză. Dacă toate cele 6 judeţe vor avea parte de câte un transportator autoşenilat, la Botoşani şi Bacău vor avea parte de 4 autofreze, Neamţ şi Vaslui de câte 3, iar Iaşi şi Suceava de câte 5. 

26 ianuarie 2014

După extinderea reţelelor,
Patru dintr-o sută de locuitori ai municipiului Suceava vor fi lăsaţi, în continuare, fără acces la apă curentă 
·        Prin implementarea noului proiect, se va ajunge la un grad de racordare de 96% la reţele de apă şi cele de canalizare, crede primarul Ion Lungu.
Materializarea proiectului de modernizare şi extindere a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare, în cadrul Programului Operaţional Sectorial POS-Mediu,  va avea drept  rezultat mărirea considerabilă a accesului la aceste servicii a locuitorilor municipiului Suceava. Aşa susţine primarul Ion Lungu, precizând că o primă  realizare pe această cale au fost intervenţiile derulate cu finanţare atrasă prin Programul ISPA, prin implementarea noului program urmând a se ajunge la un grad de racordare  de 96%. „În municipiul Suceava, s-a implementat un proiect de 52 de milioane de euro, la care se adaugă încă 15 milioane de euro în curs de cheltuire, prin implementarea noului proiect ajungându-se la un grad de racordare de 96% al reţele de apă şi cele de canalizare. Acesta este un lucru  deosebit de bun, comparativ cu celelalte oraşe”, a reliefat ocupantul fotoliului din Areni. Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene a declarat că, din primăvară, constructorul care câştigat licitaţia pentru execuţia aferentă POS-Mediu, compania Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefabau GMBH&CO KG, va deschide front de lucru la reţelele de pe 36 de străzi, majoritatea fiind din cartierul Iţcani, dar şi din zona centrală a urbei şi noul cartier „Europa”.           

În 2013, firma germană constructoare a intervenit pe un prim pachet de 18 străzi, lucrările fiind suspendate la  venirea figului. În total, prin POS-Mediu este prevăzută extinderea cu 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă de pe 76 de străzi, reabilitările având ca ţintă 25,4 de km de conducte, de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor intra în reabilitare.  În aglomerarea urbană Suceava-Salcea, valoarea totală a investiţiei prin POS-Mediu este de 25 de milioane de euro.   Pe de altă parte, intervenţiile din Programul ISPA au demarat în prima jumătate a anului 2008 şi trebuiau să ajungă la linia de finiş la data de 31 decembrie 2010. Întrucât termenul nu a fost respectat, autorităţile sucevene au obţinut o derogare până la 30 iunie 2011.                                       
Pentru că Guvernul nu dă bani la timp,
Primăria Suceava face un efort de 2,5 milioane de lei pentru continuarea modernizării punctelor termice
·        În 2013, fondurile guvernamentale au fost disponibilizate abia în luna octombrie, condiţii în care suma de 1,3 milioane de lei nu a mai putut fi utilizată şi s-a întors în vistieria statului.   
În acesta an, Primăria municipiului Suceava ar putea relua intervenţiile de reabilitare şi modernizare a punctelor termice din reşedinţa de judeţ. Potrivit şefului municipalităţii, Ion Lungu, aceasta este una dintre priorităţile prevăzute în proiectul bugetului local pentru anul 2014, propuse a fi cheltuite, în scopul amintit, figurează fonduri cuprinse între 2-2,5 milioane de lei. Este vorba despre bani exclusiv locali, administraţia suceveană fiind hotărâtă să continue cu forţe financiare proprii lucrările de modernizare a punctelor termice şi reţelelor aferente. Decizia a fost luată după ce, în ultimii ani, Guvernul a făcut o practică din a aloca banii cu destinaţia amintită abia în prejma sezonului rece, demararea investiţiei însemnând a lăsa în frig pe branşaţii la sistemul centralizat de termoficare. „Prioritate o va avea - şi vom porni prin forţe proprii -  reabilitarea de noi puncte termice. Vom începe cu fonduri locale, iar în măsura în care vor veni banii de la bugetul de stat, vom continua cu aceştia din urmă”, arată şeful executivului municipal. Lungu spune că, în 2013, fondurile guvernamentale au fost disponibilizate abia în luna octombrie, prea târziu pentru a mai fi demarate procedurile de organizare a licitaţiei şi imposibilă declanşarea lucrărilor efective. Astfel, suma de 1,3 milioane de lei nu a mai putut fi utilizată şi s-a întors în vistieria statului. Edilul şef sucevean, Ion Lungu susţine că, în cadrul Programului guvernamental „Termoficare 2006-2015”, municipiul Suceava este campion la atragerea de finanţări de la bugetul de stat, însă în ultimii ani, ritmul şi consistenţa  disponibilizării fondurilor au scăzut. Astfel, până în prezent, reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, respectiv circa 40% din total, conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total. Începând din 2004 şi până în prezent, în sistemul de  termoficare sucevean au fost investite, inclusiv în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”, nu mai puţin de 25 de milioane de euro. 

24 ianuarie 2014

Suceava, al doilea judeţ din Regiunea de Nord Est, la împrospătarea populaţiei   
·        Prima poziţie este deţinută de Iaşi, celelalte judeţe componente remarcându-se prin sporul natural negativ accentuat.  
Judeţul Suceava continuă să se remarce cu un sport natural în creştere, ceea ce înseamnă că numărul născuţilor vii depăşeşte pe cel a decedaţilor.  Astfel, în primele 11 luni ale anului 2013, în Suceava s-a înregistrat un spor natural pozitiv de 681 persoane, unul mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în care indicatorul respectiv a avut tot valori pozitive, respectiv de 604 persoane.  Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în noiembrie 2013, în judeţ s-au născut 598 copii, în scădere cu 110 de nou născuţi în comparaţie cu luna anterioară şi, de asemenea, cu 4 mai puţini decât în noiembrie 2012. Însă, în spiritul trendului amintit,  în perioada la care facem referire au decedat 569 de suceveni, numărul deceselor din noiembrie 2013 fiind cu 116 persoane sub cel din octombrie şi cu 39 decese mai mic faţă de noiembrie 2012. Potrivit DJS, în cea de a unsprezecea lună a anului trecut, în judeţul Suceava şi-au pierdut viaţa şi 7 copii cu vârsta sub 1 an. 

Totodată, în luna noiembrie 2013, în judeţul Suceava, numărul născuţilor vii a fost mai mare faţă de numărul deceselor, sporul natural înregistrat fiind pozitiv, de 29 persoane. De precizat este faptul că, în luna noiembrie anul trecut, în Regiunea de Dezvoltarea Nord Est, Suceava s-a situat pe locul al doilea din punctul de vedere al sporului natural al populaţiei, cu un plus de 29 de persoane, prima poziţie fiind deţinută de judeţul Iaşi, cu spor de 71 de persoane. În ceea ce priveşte celelalte judeţe componente acestea se remarcă prin sporul natural negativ accentuat, Bacău(-215 persoane), Neamţ(-212 persoane, Botoşani(-105 persoane) şi Vaslui(-94 persoane). Astfel, dacă în noiembrie 2013, la nivel regional sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 526 persoane, aceeaşi tendinţă s-a consemnat şi în întreaga ţară, sporul natural al populaţiei fiind de - 5.477 persoane. 
Bugetul pentru învăţământ nu include influenţele din creşterea salariului minim   
·        Noi lucrăm cu materialul clientului, profesorii fiind angajaţii Guvernului, iar de la Primărie nu pot fi acoperite respectivele diferenţe”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
Alocările de la centru care vor fi prinse în bugetul local cu titlul de cheltuieli pentru salarizarea personalului din învăţământul preuniversitar sucevean de stat sunt diminuate cu 3 milioane de lei, a declarat primarului Sucevei, Ion Lungu. „Au venit sume mai mici la salarizarea personalului, bugetul fiind fundamentat la realizările de anul trecut. A sosit mai puţin cu 30 de miliarde de lei vechi, însă în ultima parte anului se fac rectificări” , a evidenţiat Lungu. Astfel, bugetul pentru învăţământul sucevean este în scădere cu cel din 2013, executat la 23,7 milioane de lei. Aceasta şi în condiţiile în care, în previziunile de buget pe acesta an nu au fost prinse nici influenţele din majorarea salariului minim brut pe ţară de la 800 la 850 de lei pe lună, dar nici creşterile salariale pentru debutanţii din sistem.  „Bugetul pe anul trecut la cheltuieli de personal era mai mare cu 30 de miliarde de lei vechi, faţa decât ne-a venit de la Direcţia de Finanţe. Însă, aşa se întâmplă în fiecare an, peste tot în ţară. Pe de altă parte, noi lucrăm cu materialul clientului, profesorii fiind angajaţii Guvernului, iar de la Primărie nu pot fi acoperite respectivele diferenţe”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, accentuând că în decembrie se va face rectificarea cuvenită.    

De precizat este faptul că, deliberativul sucevean a aprobat, în şedinţa ordinară de pe 28 noiembrie 2013, rectificarea bugetului local cu 4,51 de milioane de lei. Potrivit a unei adrese a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, fondurile respective proveneau din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, 4,33 de milioane de lei luând calea asigurării cheltuielilor de personal din învăţământul preuniversitar sucevean, iar 172.600 de lei fiind orientate acoperirea unor cheltuieli materiale, respectiv a celor cu bunurile şi serviciile.

23 ianuarie 2014

Administratorul judiciar de la Termica plănuieşte o reorganizare, salariaţii temându-se de noi concedieri colective 

·        Disponibilizaţii din în vara lui 2013 au primit doar 60% din salariile compensatorii cuvenite

Sindicaliştii de la Termica Suceava, firmă de termoficare în procedură de insolvenţă, au cerut ieri, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, măsuri de protecţie socială a salariaţilor, în cazul unui eventual transfer al activităţii de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic către un alt operator, conform hotărârii Consiliului Local al municipiul Suceava, de scoatere la licitaţie a serviciului în cauză. În timpul discuţiilor, s-a evidenţiat faptul că, pentru a putea să se înscrie la în competiţia organizată de Primăria municipiului Suceava, Termica ar fi obligată să-şi reînnoiască, la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Serviciilor Comunale, licenţa de operare şi, pe deasupra, să implementeze un plan de reorganizare, plan care - în viziunea sindicaliştilor de la firma din Lunca Sucevei - va atrage concedieri colective. În condiţia în care, cu pricina a expirat încă din 24 iunie 2013, iar activitatea se desfăşoară sub semnul provizoratului, administratorul judiciar, dar şi conducerea societăţii au confirmat că se lucrează la un plan de reorganizare judiciară, acesta urmând a fi prezentat sindicatului în luna februarie.  „În acest moment, principala problemă cu care se confruntă Termica este stabilirea unui plan riguros de viitor, dacă se doreşte sau nu abordarea transportului şi a distribuţiei agentului termic, dar e clar că, pentru a participa la licitaţie va trebui să devină în mod sigur o societate suplă, dinamică, în stare să facă faţă concurenţei de pe piaţă. Decizia implementării unui astfel de plan stă în mâinile administratorului judiciar şi conducerii societăţii. Însă, indiferent cine va câştiga licitaţia şi va gestiona distribuţia agentului termic, sunt convins ca aceasta se va face tot cu actualii specialişti, pentru că ei sunt cei care cunosc cel mai bine reţeaua de distribuţie”, a declarat prefectul judeţului Suceava, Florin Sinescu. Sindicaliştii afiliaţi la BNS au reclamat acordarea drepturilor salariale la zi, conform contractului colectiv de muncă, persoanelor disponibilizate în vara lui 2013. Conform oficialilor participanţi al întrunirea de ieri, până în prezent s-a achitat 60% din salariile compensatorii, urmând ca diferenţa de circa 2 milioane lei să fie  să ajungă în buzunarele foştilor salariaţi în lunile următoare.
În 2013,
Servicii medicale de 3 ori mai costsitoare, pentru de asiguraţii suceveni, pe timpul şederii temporare în UE
·        23 de bolnavii din judeţ au avut parte de tratamente în unităţi sanitare din Italia, Franţa, Austria si Germania.
Anul trecut, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat, la solicitarea asiguraţilor sau instituţiilor competente din ţările Uniunii Europene, 1.017 formulare europene, informează, printr-un comunicat de presă, preşedintele director general dr. Adela Băşianu, informare în care se precizează că numărul acestora este mai mic decât în 2012, când au fost înmânate 1.235 de asemenea formulare. Potrivit dr. Băişanu, în 2013, instituţia suceveană a distribuit, la cererea asiguraţilor, 6.003 carduri europene, în scădere faţă de anul anterior, an care s-au dat 6.518 carduri europene. „Cardul european acordat asiguraţilor este gratuit, iar persoanele asigurate care solicită si beneficiază de card european de asigurări de sănătate sau certificat provizoriu de înlocuire pentru acesta, pot obţine servicii medicale devenite necesare pe timpul şederii temporare în ţările UE, în principal servicii pentru afecţiuni acute sau urgenţe, în perioada de valabilitate a cardului”, informează dr. Adela Băişanu. Potrivit şefei CAS, în cazul decontării serviciilor medicale obţinute în statele UE de către asiguraţii români beneficiari de card european sau ai formularelor europene E 106, E 121 şi E 112, în anul 2013, Casa de Asigurări de Sănătate a decontat 704 solicitări, comparativ cu 175 de cereri plătite în anul urmă. Suma decontată anul trecut de CAS Suceava pentru servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii din ţara noastră pe teritoriul UE a fost de 5,26 milioane de lei, de 3 ori mai mare decât cea achitată 2012, de 1.68 de milioane de lei.

În anul care s-a încheiat recent, CAS Suceava a eliberat 23 formulare E 112(S2), comparativ cu 19 formulare eliberate în anul 2012, prin care pacienţii au putut avea parte de tratamente peste graniţe, bolnavii suceveni adresându-se unor unităţi sanitare din Italia, Franţa, Austria si Germania. 
Într-un an cu alegeri:
Populism electoral: facilităţi pentru toată lumea la transportul în comun
·        „La nivel de ţară, există oraşe care acordă gratuiţi la toţi pensionarii, sunt oraşe care acordă gratuităţi la toată populaţia. Mi se pare un lucru normal, până la urmă”, susţine Ion Lungu, primarul Sucevei.
·        În februarie 2012, în prejma alegerilor pentru cucerirea Primăriei, consilierii din grupul politic al USL au propus reducere cu 50% a abonamentelor pentru pensionari, şomeri şi bugetari cu venituri sub 600 de lei pe lună.
Pensionarii din municipiul Suceava ar putea de reduceri de 50% pe autobuzele societăţii de transport în comun  de călători TPL. Primarul reşedinţei de judeţ,  Ion Lungu a declarat că, în urma iniţiativei consilierilor locali ai PSD, reprezentaţii deliberativului în Adunarea Generală a Acţionarilor de la firma la care municipalitatea este unic acţionar au venit cu o propunere de modificare a contractului de finanţare a diferenţei de tarif dintre costul real şi preţul efectiv al unei călătorii. Astfel, potrivit unor prevederi din Legea transporturilor, Primăria ar urma să suporte pierderile înregistrate de societate. „Anul trecut, la TPL au fost pierderi de 3 miliarde de lei vechi, iar în măsura în care le-am acoperi, nu ar fi o problemă să acordăm această sumă în contul compensării de 50%”, a spus şeful municipalităţi,  menţionând că, în 2013, în contul firmei de transport de călători au ajuns, cu titlul de subvenţie, circa 30 de miliarde de lei vechi. Potrivit edilului-şef întrucât pentru preluarea pierderilor nu se plăteşte taxă pe valoare adăugată,  se vor face economii care vor fi destinate susţinerii cheltuielilor cu abonamente compensate. „Avantajul constă în ceea că decontul nu se face pe bază de factură, ca până acum. Deci, din cele 30 de miliarde de lei vechi, pe care noi le-am dat anul trecut, 24% au plecat, ca taxa pe valoare adăugată la stat. În măsura în care decontul se face pe această acoperire a pierderilor, atunci nu se mai facturează TVA, iar din start se economisesc peste 10 miliarde de lei vechi. Cu ceea ce mai acoperim noi, ar fi vorba despre un efort de 5 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, ceea ce nu este un capăt de ţară”, a explicat şeful executivului. Primarul Lungu spune este de acord cu facilităţile pentru pensionarii care călătoresc cu autobuzele TPL, susţinând că, în ţară, există administraţii locale cu sisteme de gratuitate pentru toţi vârstnicii ieşiţi la pensie, iar în alte oraşe întreaga populaţie circulă gratuit. „La nivel de ţară, există oraşe care acordă gratuiţi la toţi pensionarii, sunt oraşe care acordă gratuităţi la toată populaţia. Mi se pare un lucru normal, până la urmă”, a reliefat ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu. Reamintim că, în februarie 2012, în prejma alegerilor pentru cucerirea Primăriei, consilierii din grupul politic al USL au venit cu un proiect de reducere cu 50% pentru abonamentul social al pensionarilor, şomerilor şi salariaţilor bugetari cu venituri sub 600 de lei pe lună. Legitimaţia ar fi urmat să fie valabilă pe o singură linie, însă demersul s-a izbit de imperativul identificării resurselor financiare necesare pentru punerea în practică a unui asemenea deziderat.

În 2013, 3.800 de elevi şi studenţi au plătit doar 25% din valoarea unui abonament de călătorie, 50% fiind suportat  de TPL, iar 25%-de la bugetul local. De asemenea, 2.600 de persoane cu handicap şi însoţitori ai acestora, 260 de deţinuţi politic, 278 de veterani de război şi 11 eroi ai Revoluţiei  au avut parte de abonamente gratuite, banii fiind asiguraţi, în totalitate, din puşculiţa bugetară comună a municipiului Suceava.