Stadiu avansat de degradare a unora dintre construcţiile Consiliului Judeţean Suceava

 > Pentru reabilitarea a cinci clădiri din reşedinţa de judeţ sunt în pregătire documentaţiile necesare atragerii finanţării europene

> În cazul altora se caută variante de dare în administrare sau  în folosinţă cu titlu gratuit, de închiriere, concesionare ori vânzare

În ceea ce priveşte starea fizică a construcţiilor proprietate a judeţului Suceava, aflate în administrarea directă a Consiliului Judeţean, „partea a acestora „prezintă o stare avansată de degradare”, se arată în procesul-verbal al Comisiei centrale de inventariere a elementelor de natura activelor, capitalurilor proprii şi datoriilor judeţului Suceava.  „Se impune realizarea unei analize detaliate în vederea prioritizării reparaţiilor care se impun, ţinând cont, totodată, şi de resursele financiare existente” reliefează sursa citată. În acest sens, în cursul anului 2024 au fost supuse aprobării plenului legislativului judeţean, cinci hotărâri de aprobare a documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru reabilitarea a unor clădiri aparţinând domeniului public al judeţului Suceava şi aflate în administrarea directă a  Consiliului Judeţean. Pe listă sunt imobilele de pe strada „Mihai Eminescu” nr.8; Aleea „Ion Grămadă” nr. 1-3; strada „Oituz” nr.15; strada „Petru Rareş” nr. 54 şi de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14, toate din municipiul Suceava. Demersurile au în vedere întocmirea întregii documentaţii necesare reabilitării, modernizării şi eficientizării energetice  a clădirilor, „în vederea identificării oricăror surse externe de finanţare”, astfel încât autoritatea judeţeană să fie pregătită la momentul „deschiderii liniilor de finanţare, inclusiv din fonduri europene”. Pe de altă parte, pentru a evita degradarea construcţiilor menţionate, căutate sunt „soluţii optime de gestionare sau valorificare a acestor bunuri (…), inclusiv prin darea în administrare, închiriere, concesionare, darea în folosinţă cu titlu gratuit sau prin vânzare”.   

 Jumătate din bugetul Direcţiei de Drumuri va lua calea a 5  investiţii susţinute prin PNI „Anghel Saligny”

 > Finanţate vor fi expertizele tehnice şi documentaţiile necesare reabilitării unor poduri şi modernizării mai multor segmente de drumuri judeţene

În 2025, bugetul de dezvoltare al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava este propus la suma de 95,74 de milioane de lei, se prevede în proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu şi a celor ale unităţilor subordonate Consiliului Judeţean.  Potrivit propunerii legislative, suma de 45,64 de milioane de lei, adică aproape jumătate din total,  este orientată spre 5 obiective de investiţii finanţate prin Planul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. În cauză sunt reabilitarea DJ 208E Dolheşti-Manolea-Forăşti-Oniceni; modernizarea DJ 176 Brodina-Brodina de Jos; modernizarea DJ 209M în Rotopăneşti, comuna Horodniceni; asfaltarea DJ 178B Satu Mare-Grăniceşti şi asfaltarea DJ 177A Frasin-Stulpicani-Ostra-Tarniţa-Holda (DN 17B, etapa a II-a). Din surse proprii ale bugetului judeţean, în 2025 vor fi alocate, de asemenea, sume pentru lucrările aferente a 6 obiective de investiţii aflate în implementare multianuală. Între acestea, drumul de legătură DJ 208T (Burdujeni)-DJ 290A (Aeroport); modernizarea DJ 206G Ulma-frontiera cu Ucraina şi asfaltarea DJ 177B Câmpulung Moldovenesc-Gemenea. Pe lângă acestea, în bugetului de dezvoltare al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava este prinsă finanţarea unor expertize tehnice şi documentaţii necesare reabilitării unor poduri şi modernizării mai multor segmente de drumuri judeţene. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Suceava, lucrări vor avea loc şi la două drumuri finanţate prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), adică la DJ 174C Panaci-Bilbor şi DJ 209B Văleni-Stânişoara-Iesle-limita cu judeţul Neamţ. În anul 2025, alocarea pentru acestea din urmă obiective este propusă la 47,17 milioane de lei, dintre care 19,74 de milioane de lei reprezintă contribuţie proprie a Consiliului Judeţean.
 

Anul trecut

Aproape 7.000 de zboruri de pe Aeroportul Suceava

 >   Regia Autonomă „Ştefan ce Mare” a fost certificată ca „aeroport internaţional”, asigurând „toate cerinţele în vederea evaluării, conformării şi implementării dispoziţiilor aquis-ului Schengen”

În anul 2024, Aeroportul Suceava şi-a consolidat importanţa regională, fiind terminalul de plecare sau de sosire pentru 746.759 de pasageri şi 6.904 de zboruri, se subliniază într-o informare privind activitatea din anul trecut a Regiei Autonome „Ştefan ce Mare” din subordinea Consiliului Judţean. Conform acesteia, cifrele de trafic înregistrate lunar, trimestrial şi semestrial au clasat unitatea aeroportuară suceveană pe locul al V-lea în clasamentul naţional al traficului de călători, Wizz Air şi TAROM „continuând să fie parteneri de încredere şi asigurând conexiuni directe şi internaţionale către principalele hub-uri din Europa”. Astfel, anul trecut, săptămânal, Compania naţională TAROM a operat 11 zboruri directe către Bucureşti-Otopeni, Wizz Air având 12 zboruri pe săptămână spre Londra (Luton), zboruri zilnice spre Roma (Fiumicino), 5 „frecvenţe” pe săptămână spre Milano (Malpensa), precum şi câte 3 curse spre Dortmund şi Memmingen. În perioada 1 ianuarie-23 octombrie 2024, Aeroportul a procesat 617.990 de pasageri, zborurile de vacanţă, în sezonul de vară, însumând 77.000 de pasageri, confirmându-se, astfel, „trendul ascendent înregistrat anual”. În primul semestru al anului trecut, Regia Autonomă „Ştefan cel Mare” a fost certificată ca „aeroport internaţional”, asigurând „toate cerinţele în vederea evaluării, conformării şi implementării dispoziţiilor aquis-ului Schengen”. În aceeaşi perioadă, s-au realizat sistemele anti-incendiu, de climatizare şi de remorcare a  aeronavelor. Totodată, a fost demarată procedura de extindere a parcării cu plată şi modernizarea sistemului de taxare. În intervalul 24 octmbrie-31 decembrie 2024, după instalarea noii conduceri a administraţiei judeţene, pe Aeroportul „Ştefan cel Mare”, la 1.232 de mişcări de aeronave, procesaţi au fost 128.769 de pasageri. Tot în intervalul amintit, s-au finalizat extinderea parcării cu plată şi modernizarea sistemului de taxare, extinderea rezervei de apă intangibilă şi studiul de fezabilitate pentru  amenajarea, cu finanţare europeană nerambursabilă, a parcului fotovoltaic. În cele, informarea citată evidenţiază că, în 2024, Regia Autonomă „Ştefan cel Mare” Suceava a încheiat plăţile aferente celor două credite contractate în vederea cofinanţării proiectului implementat prin Programul Operaţional Transport POST, cât alte costuri  generate de realizarea acestuia.

DSVSA demarează controalele specifice Sărbătorilor pascale

•  În cazul încălcării normelor sanitare veterinare se vor aplica sancțiuni şi măsuri incluzând suspendarea activității, cât și confiscarea produselor cu risc pentru sănătatea publică

În perioada premergătoare Sărbătorilor pascale 2025, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) întreprinde controale tematice pentru prevenirea riscurilor de toxiinfecții alimentare și în vederea garantării siguranței alimentelor. Controalele se vor desfășura între 19 martie şi 19 aprilie 2025, verificate fiind respectarea normelor de siguranță alimentară în piețe agroalimentare; abatoare; centre temporare de sacrificare; unități de tranșare, procesare și depozitare a alimentelor, precum și în unități de vânzare cu amănuntul, cum ar fi măcelăriile, restaurantele, cofetăriile şi hipermarketurile. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc informează că monitorizate sunt circulația și sacrificarea mieilor, cu respectarea regulilor de bunăstare animală și de siguranță alimentară, controlate fiind inclusiv transportul și comercializarea produselor alimentare de origine animală cum ar fi carnea, ouăle, laptele şi peștele. În perioada amintită, la sediile Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi circumscripţiilor sanitare veterinare va fi asigurată permanența, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică. La acestea, consumatorii pot sesiza neregulile privind siguranța alimentelor, în cazul constatării unor încălcări ale normelor sanitare veterinare, măsurile aplicabile incluzând suspendarea activității unității, aplicarea de sancțiuni, cât și confiscarea produselor care prezintă risc pentru sănătatea publică. „Recomandăm consumatorilor să achiziționeze produse alimentare doar din surse autorizate, verificând marcajele de conformitate pentru siguranța lor alimentară” dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA.

 
Anul trecut

Comisarii suceveni pentru protecţia consumatorului au dat 810 amenzi însumând 3,22 de milioane de lei

 >  Valoarea mărfurilor extracomunitare şi a celor neconforme oprite definitiv de la comercializare s-a ridicat la 112.112 de lei, se subliniază într-o informare a ANPC, semnată de preşedintele Cristian-Victor Popescu Piedone

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava a desfăşurat, în anul 2024, 1.237 de acţiuni de control, se evidenţiază într-o informare a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, semnată de preşedintele Cristian-Victor Popescu Piedone. Astfel, 507 controale au vizat produsele alimentare; 332-produse nealimentare; 2-produse şi servicii financiare; 172-servicii alimentare, iar 224-servicii nealimentare. Analiza citată reliefează că, în urma verificărilor, comisarii suceveni pentru protecţia consumatorilor au întocmit 667 de procese verbale de constatare a contravenţiei, amenzile fiind încasate în cazul a 653 de procese verbale. În baza constatărilor făcute, controlorii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava au aplicat 1.350 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 540 de avertismente şi 810 de amenzi. Pentru încălcarea prevederilor legale în vigoare, valoarea amenzilor date a însumat 3,225 de milioane de lei, încasată fiind suma de 763.5000 de lei. Cu prilejul controalelor s-au prelevat 25 de probe, 8 dintre acestea dovedindu-se a fi neconforme. Valoarea mărfurilor extracomunitare neconforme oprite definitiv de la comercializare au avut valoarea de 13.568 de lei, iar de cealaltă parte valoarea mărfurilor comunitare neconforme interzise a mai fi comercializate  a fost de 98.556 de lei.

Prin Proiectul „Pași siguri spre educația digitală”

Calculatoare pentru 20 de copii şi tineri aflaţi în asistenţă maternală

 > Prioritate au avut copiii cu rezultate școlare mai scăzute, aceştia fiind sprijiniţi „în depășirea obstacolelor educaționale și în dezvoltarea competențelor necesare pentru viitor”

Prin Proiectul „Pași siguri spre educația digitală”,  derulat în perioada februarie-iulie 2025, de Fundația „Te Aud România”, 20 de copii și tineri cu vârste între 12 și 14 ani, din sistemul de protecție socială al județului Suceava, au primit calculatoare individuale, în scopul creșteri gradului de „literație digitală”. Selectarea beneficiarilor s-a făcut în colaborare cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, ținând cont de nevoile individuale ale copiilor, accesul limitat la resurse digitale și performanța școlară. Prioritate au avut copiii cu rezultate școlare mai scăzute,  aceştia fiind sprijiniţi în depășirea obstacolelor educaționale și în dezvoltarea competențelor necesare pentru viitor. Tot în cadrul proiectului, în luna mai se va organiza un workshop menit să dezvolte competențe digitale de bază. Proiectul este derulat în cadrul Programului „Dăm click pe România”, organizat de „Asociația ateliere fără frontiere”, și implementat cu sprijinul Kaufland România. „Prin acest proiect, ne propunem să reducem decalajul digital și să oferim copiilor și tinerilor din sistemul de protecție socială șansa de a-și dezvolta competențele esențiale pentru viitor. Accesul la tehnologie este o necesitate, iar sprijinul oferit de <Ateliere fără frontiere> deschide noi oportunități de învățare și integrare”, a declarat Oana Vasiliu, coordonator de programe al Fundaţiei „Te Aud Romania”. Implementarea proiectului facilitează promovarea incluziunii sociale și a egalității de șanse în rândul copiilor și tinerilor din sistemul de protecție socială. „Apreciem inițiativa Fundației <Te aud România> care a adus bucurie în viaţa a 20 de copii și tineri din sistemul de protecție socială, prin dotarea cu calculatoare, Considerăm că accesul la digitalizare este un drept al tuturor copiilor și tinerilor (…), pentru a-i ajuta să evolueze, în vederea atingerii scopurilor propuse”, a declarat Ion Ciuhan, director executiv al DGASPC Suceava.

 

Prin proiectul de buget  al judeţului

Salariile pentru personalul din sistemul de asistenţă socială, asigurate doar pentru 11 luni ale anului

 >  „Constatăm un deficit de finanţare a serviciilor sociale (…), întrucât la alocarea sumelor defalcate din TVA au fost avute în vedere standarde de cost neactualizate încă din anul 2022” subliniază administratorul public Cezar Ioja

Sumele alocate din bugetul de stat nu asigură necesarul de real de finanţare pentru cheltuielile de personal ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, se arată în raportul Serviciului „Buget” aferent proiectului de hotărâre privind aprobarea bugetului judeţului Suceava pentru anul 2025. „Datorită creşterilor salariale acordate în anul 2024, angajaţilor din familia ocupaţională asistenţă socială, constatăm un deficit de finanţare a serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi a măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap, întrucât la alocarea sumelor defalcate din TVA au fost avute în vedere standarde de cost neactualizate încă din anul 2022” se subliniază în raportul administratorului public Cezar Ioja. Potrivit acestuia, drept urmare, prevederile bugetare aferente cheltuielilor înscrise în bugetul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Drepturilor Copilului (…) acoperă necesarul pentru plata integrală a salariilor pentru un număr de 11 luni din cele 12 ale anului 2025. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare din martie a deliberativului judeţean, veniturile totale ale bugetului judeţului Suceava sunt fundamentate la 762,732 de milioane de lei. Pentru secţiunea de funcţionare prevăzută este o sumă de 382,956 de milioane de lei, „care asigură finanţarea cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege şi atribuite Consiliului Judeţean”.  La secţiunea de funcţionare prinse sunt inclusiv sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea descentralizată a serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, măsurilor de protecţie în centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap, Programului pentru şcoli al României, drepturilor copiilor cu cerinţe speciale, precum şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, în unităţile de învăţământ special.

 În 2024

97.000 de prezentări la UPU, cu 5.000 mai multe faţă de un an în urmă 

 > Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” dispune „de aparatură medicală modernă şi de înaltă performanţă, permiţând un diagnostic prompt, de certitudine, şi o atitudine terapeutică corectă”

În anul 2024, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost înregistrate 42.029 de cazuri de spitalizare continuă, se arată într-o informare a unităţii sanitare din municipiul Suceava. Aceasta în comparaţie cu anul 2023, când s-au înregistrat 41.519 de cazuri de spitalizare continuă, cu o creştere de 510 cazuri. De asemenea, pe durata anului trecut, SCJU a avut 16.866 de cazuri de spitalizare de zi, faţă de 15.907 în anul precedent, cu un plus de 959 de cazuri. În acelaşi timp, peste 100.000 de pacienţi au fost trataţi în ambulatoriul clinic şi în ambulatoriul de specialitate. Potrivit sursei citate, la toate acestea se adaugă peste 97.000 de cazuri care au fost rezolvate prin prezentarea pacienţilor în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU), comparativ cu 92.000 de cazuri în 2023, consemnându-se, astfel, o creştere cu aproximativ 5.000 de cazuri. În Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din reşedinţa de judeţ serviciile medicale sunt oferite în 24 de secţii şi 5 compartimente distincte, „secţiile de nefrologie, gastroenterologie, urologie, oftalmologie şi oncologie medicală fiind unice în judeţ”. Furnizarea serviciilor medicale este asigurată în regim continuu, în acest sens fiind organizate 28 de linii de gardă în specialităţi medicale diferite.  „Toate secţiile, compartimentele şi serviciile dispun de aparatură medicală modernă şi de înaltă performanţă, permiţând un diagnostic prompt, de certitudine şi o atitudine terapeutică corectă” se reliefează în informarea SCJU. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, acoperind „majoritatea patologiilor deservite la nivel naţional în spitalele judeţene”. Din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale, resurselor umane, cât şi al capacităţii de asigurare a asistenţei medicale, SCJU se încadrează în „nivelul de competenţă III”. Pe partea de acordare a asistenţei medicale de urgenţă şi de îngrijire a pacientului aflat în stare critică,  unitatea clinică judeţeană a fost clasificată ca „spital de urgenţă cu nivel de competenţă IIA”. În colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” este implicat „coordonarea, organizarea şi asigurarea asistenţei medicale din zonă”. În cadrul SCJU sunt oferite servicii specifice fiecărei secţii, în regim de spitalizare de zi şi de spitalizare continuă, dar şi servicii medicale de laborator, servicii de radiologie şi de imagistică medicală, precum şi servicii de explorări funcţionale. În Ambulatoriul integrat serviciile medicale sunt oferite în cabinete de specialitate, asigurându-se dispensarizarea bolnavilor de TBC, a celor cu afecţiuni cronice respiratorii netuberculoase, alături de servicii medicale paraclinice, cum ar fi investigaţiile radiologice şi explorările funcţionale.

 Agenţi economici suceveni amendaţi cu 200.000 de lei pentru 11 lucrători la negru

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat, în cea de a doua lună a anului 2024, un total de 285 de controale, informează şeful instituţiei, Romeo Butnariu. Conform inspectorului-şef sucevean, dintre acestea 185 au fost în domeniul relaţiilor de muncă, iar 100 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 157 de amenzi date însumând 280.000 de lei. Doar pe linie de relaţii de muncă, inspectorii ITM au aplicat 58 de sancţiuni contravenţionale totalizând 267.000 de lei, în februarie fiind depistate şi 14 persoane care  prestau muncă nedeclarată. Este vorba despre 3 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în Registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cât şi 11 lucrători fără să aibă încheiate contracte individuale de muncă. Pentru muncă nedeclarată, respectivii angajatori au fost amendaţi cu un total de 200.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, deficienţele frecvent constatate au fost netransmiterea în Registrul general de evidenţă a salariaţilor a modificărilor intervenite; nerespectarea obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat; încălcarea prevederilor privind munca suplimentară, cât şi neacordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au avut 100 de acţiuni de control, 62 de agenţi economici fiind sancţionaţi cu 96 de avertismente şi 3 amenzi în valoare totală de 13.000 de lei. Inspectorii ITM au  depistat deficienţe precum lipsa protecției împotriva căderilor de la înălțime; neacordarea echipamentelor individuale de protecţie; lipsa semnalizării de securitate și sănătate în muncă; instruirea deficitară sau lipsa instruirii, dar şi neefectuarea verificărilor periodice ale echipamentelor de muncă.
 

La finele lui 2024

Averea judeţului Suceava a ajuns la 2,66 de miliarde de lei

 >  Într-un an, aceasta crescut cu aproape 659 de milioane de lei, mai mult de jumătate din acest spor reprezentând  aport al activelor în curs de execuţie

Judeţul Suceava are active de 2.658,290 de milioane de lei, se  evidenţiază în Raportul privind situaţia gestionării bunurilor aparţinând domeniilor public şi privat în anul 2024. Conform Comisiei centrale de inventariere, activele judeţului au crescut cu 658,921 de milioane de lei faţă de anul 2023, când acestea au fost de 1.999,369 de milioane de lei. Comparativ cu sfârşitul lui 2022, moment la care activele judeţului erau de 1.860 de milioane de lei, saltul este de aproape 800 de milioane de lei. În 2024, cea mai mare creştere s-a înregistrat la activele în curs de execuţie, de la 265,542 de milioane de lei la 600,959 de milioane de lei, aceasta fiind de 335,417 de milioane de lei. Cea mai mare parte a averii judeţului Suceava o constituie construcţiile, valoarea acestora sporind de la 1.227,449 de milioane de lei la 1.356,923 de milioane de lei, adică cu 129,474 de milioane de lei. Valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor este mai mare cu 49,167 de milioane de lei, evoluând de la 215,830 de milioane de lei la 264,997 de milioane de lei. Valoarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri a suferit o creştere de 42,602 de milioane de lei, respectiv de la 162,425 de milioane de lei la 205,027 de milioane de lei.  La 37,789 de milioane de lei se ridică valoarea mobilierului, aparaturii de birotică, echipamentelor de protecţie şi a „valorilor umane şi materiale”, în raport cu 27,955 de milioane de lei în anul precedent, plusul consemnat fiind de 9,834 de milioane de lei. Valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar este de 65,537 de milioane de lei, faţă de 63,887 de milioane de lei la finele lui 2023, cu un aport suplimentar de 1,65 de milioane de lei.  Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare au valoarea de 3,673 de milioane de lei, în comparaţie cu 3,515 de milioane de lei, creşterea fiind de 0,158 de milioane de lei. În anul 2024 în bugetul judeţean au intrat 49.047 de lei, reprezentând venituri din concesiuni. Consiliul Judeţean a încasat 1,411 de milioane de lei venituri din închirieri, 1,378 de milioane de lei fiind chirii virate în baza contractelor parafate de entităţile subordonate, în calitate de locatori sau administratori ai spaţiilor proprietate a judeţului Suceava. În rândul activelor judeţului Suceava mai intră „alte active fixe necorporale”, materiale consumabile, materiale date în prelucrare în instituţie, alte stocuri, produse finite, materii şi materiale aflate la terţi, mărfuri, dar şi alte valori.    

 

CN „Poşta Română” a informatizat toate cele 53 ghișee poștale urbane și rurale din judeţul Suceava

 > Subunitățile Oficiului Județean de Poștă și Curierat Suceava au distribuit peste 120.000 de decizii de recalculare a pensiilor

> „Poșta Română” este „singura companie de curierat și servicii poștale din România care ajunge în toate colțurile țării”

Oficiul Județean de Poștă și Curierat Suceava a înregistrat numeroase dezvoltări privind digitalizarea, inclusiv prin informatizarea tuturor celor 53 de ghișee poștale urbane și rurale, informează Compartimentul „Comunicare şi relaţii publice” al Companiei Naţionale „Poşta Română”. Potrivit informării, începând cu luna ianuarie 2024, până în prezent, în baza convențiilor încheiate între Compania Națională „Poșta Română” și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, privind prelucrarea, prezentarea și livrarea cardurilor sociale și a cardurilor pentru personalul didactic și nedidactic, prin subunitățile poștale ale Oficiului Județean de Poștă și Curierat Suceava a continuat distribuirea a mii de asemenea carduri. Conform sursei citate, fiind „singura companie de curierat și servicii poștale din România care ajunge în toate colțurile țării”, Compania Națională „Poșta Română” „a luat toate măsurile necesare pentru ca deciziile de recalculare a pensiilor să ajungă la pensionari, conform angajamentului asumat față de beneficiarii săi”. Astfel, în virtutea convenției încheiată între Compania Națională „Poșta Română” și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale privind prelucrarea, prezentarea și livrarea trimiterilor recomandate cu confirmare de primire, prin subunitățile OJPC Suceava s-au distribuit peste 120.000 de decizii de recalculare a pensiilor. În ceea ce privește titlurile de stat, în anul 2024, la subunitățile poștale sucevene s-au vândut peste 500 de titluri de stat, număr în creștere față de anul 2023. Pe lângă serviciile tradiționale, clienții OJPC Suceava au acces la servicii noi, bazate pe cele mai  moderne tehnologii, cum ar fi serviciile financiare interne și externe mandat on-line; mandat electronic, Western Union și Ria Money; e-post, transmiterea de mesaje prin intermediul rețelei Internet, inclusiv de la căsuțe de e-mail la adrese poștale, cât şi la Track&Trace, serviciu care oferă clienților posibilitatea de a urmări electronic trimiterile poștale înregistrate. Oficiul Județean de Poștă și Curierat Suceava, subordonat Sucursalei Regionale de Poștă Iași, coordonează, din punct de vedere operațional și logistic, activitățile oficiilor poștale de pe teritoriul județului Suceava, cu privire la prezentarea, prelucrarea, transportul și distribuirea trimiterilor poștale.

 Potrivit proiectului supus dezbaterii deliberativului

Peste 52 la sută din bugetul judeţului Suceava ia calea dezvoltării

 >   Finanţate vor fi investiţii „care vor contribui la dezvoltarea economică a judeţului”, prioritate având lucrările de pe drumurile judeţene, cu un total de 310,376 de milioane de lei, susţine Gherghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean

Proiectele bugetului propriu al judeţului Suceava şi unităţilor subordonate Consiliului Judeţean, pentru anul 2025, vor fi suspus dezbaterii plenului executivului judeţean, în şedinţa ordinară de pe 21 martie. Potrivit referatului de aprobare semnat de Gherghe Şoldan, preşedintele CJ, veniturile sunt estimate la 762,732 de milioane de lei, ţinând cont de sumele comunicate de AJFP Suceava, finanţările PNDL, PNI şi PNRR, finanţările de la bugetul naţional şi cele de la Uniunea Europeană destinate implementării proiectelor, de sumele pentru achitarea drepturilor persoanelor cu handicap, cât şi de „justa estimare a veniturilor proprii”. Potrivit sursei citate, în urma analizării solicitărilor ordonatorilor terţiari de credite, necesarului aparatului propriu al CJ şi luând în calcul excedentul de la sfârşitul anului trecut, cheltuielile propuse pentru anul 2025 se ridică la 802,821 de milioane de lei, secţiunii de dezvoltare revenindu-i 52,30% din total, adică 419,855 de milioane de lei. În 2025 vor fi finanţate investiţii „care vor contribui la dezvoltarea economică a judeţului”, prioritate având lucrările de pe drumurile judeţene, în acest sens fiind prevăzut un total de 310,376 de milioane de lei. La fundamentarea bugetului s-au avut în vedere proiectele cu fonduri externe nerambursabile aferente cadrelor financiare 2014-2020, 2021-2027, dar şi proiectelor finanţate prin PNRR. 
În secţiunea de dezvoltare se regăsesc investiţiile derulate atât la nivelul CJ, cât şi prin unităţile subordonate, între acestea finalizarea Punctului de operare aero-medicală de la Câmpulung Moldovenesc; instalarea noului sistem ILS de la Aeroportul „Ştefan cel Mare”; asigurarea utilităţilor în cadrul reabilitării la Palatului Administrativ; finalizarea Punctului de belvedere de pe Rarău şi reabilitarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Printre altele, de finanţare vor beneficia alimentarea cu apă şi canalizarea de la Parcul Industrial nr. 1 „Bucovina”; modernizările, extinderea şi terminalul cargo de la Aeroportul „Ştefan cel Mare”; înfiinţarea compartimentului de terapie cu radioizotopi a cancerului de tiroidă şi de prostată; planurile urbanistice zonale aferente centrului salin de terapie şi relaxare de la Cacica şi aqua park de la Slatina; documentaţiile pentru poarta de intrare în judeţ, la Drăguşeni, şi punctul de belvedere şi parcarea de pe Drumul Talienilor; investiţiile şi dotările de la DGASPC, precum şi lucrările consolidare de la Cetatea de Scaun a Sucevei. Finanţările nerambursabile pentru proiecte de educaţie civică, acţiuni culturale, tineret şi asistenţă socială sunt de 3,55 de milioane de lei, iar în urma solicitărilor sportul va fi susţinut cu 200.000 de lei. Pentru personalul neclerical este prevăzută suma de 2 milioane de lei, în timp ce activităţile de natură non-economică ale Regiei Autonome „Aeroportul” Suceava vor putea primi 7 milioane de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, înscris a fost şi Fondul de rezervă bugetară de 10 milioane de lei. 

 

În  doar două luni din anul trecut

Noua conducere a administraţiei publice judeţene sucevene a făcut 136 de achiziţii publice

 > Între acestea şi o achiziţie publică finanţată din fonduri nerambursabile, în întreg anul 2024 CJ Suceava organizând 713 de proceduri de licitaţie, concesionare şi achiziţie     

Nu mai puţin de 713 de achiziţii publice au fost organizate şi desfăşurate, în 2024, de Consiliul Judeţean Suceava, cu 49 mai multe faţă de anul precedent, se arată într-o informare a Serviciului „Achiziţii publice” al instituţiei administraţiei publice judeţene. Conform acesteia, în cauză sunt achiziţii publice de produse, servicii şi de lucrări, din total 667 fiind din bugetul propriu, iar 46 din fonduri externe. Pe durata anului 2024, din bugetul propriu desfăşurate au fost 3 licitaţii deschise, două proceduri simplificate, o concesionare de servicii, 368 de achiziţii directe de produse, 278 de achiziţii directe de servicii şi 15 de achiziţii directe de lucrări. Cu fonduri nerambursabile, Serviciul „Achiziţii publice” a organizat două licitaţii deschise, 3 proceduri simplificate, 23 de achiziţii directe de produse, 16 de achiziţii directe de servicii şi  două achiziţii directe de lucrări. Potrivit informării citate, după instalarea noii conduceri a administraţiei publice judeţene, adică în perioada 24 octombrie -31 decembrie 2024, „au fost efectuate şi finalizate 136 de achiziţii publice”, dintre care o achiziţie publică finanţată din fonduri nerambursabile şi 135 de achiziţii directe de produse servicii şi de lucrări.  Sub aspectul importanţei, complexităţii şi al valorii estimate, se remarcă achiziţiile de servicii preliminare pentru furnizarea şi distribuirea produselor lactate, produselor de panificaţie şi fructelor prin Programul pentru şcoli al României, cât şi derularea procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de persoane pe raza judeţului Suceava. Nu în cele din urmă, 3 contestaţii a  depus Serviciul „Achiziţii publice” al Consiliului Judeţean la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). „Două au fost admise în parte, situaţie în care a fost dispusă reevaluarea unei oferte, iar una a fost respinsă în totalitate, măsură conformată şi de instanţa de recurs învestită cu soluţionarea diferendului” se explică în informarea Serviciul „Achiziţii publice”.

Aplicarea legilor fondului funciar continuă

 >  În 2024 au fost emise 413 de titluri de proprietate pentru  423 de hectare de terenuri agricole şi 452,35 de hectare de terenuri forestiere

 > Pe rolul instanţei se află încă sute de acţiuni de reconstituire a dreptului de proprietate, punere în posesie sa de anulare a titlurilor emise

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituţia Prefectului Judeţului Suceava s-a întrunit, în anul 2024, în 7 şedinţe. Astfel, pe durata anului trecut, în judeţ au fost emise, în total,  413 de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi terenuri forestiere. Acestea au ca obiect aproape 423 de hectare de terenuri agricole şi peste 452 de hectare de terenuri forestiere. De asemenea, pentru aplicarea legilor fondului funciar au fost emise 205 de ordine, între care 103 prin care s-a constituit ori s-a respins dreptul de proprietate pentru terenul aferent curţilor construcţiilor. În instanţă, în anul 2024 au fost gestionate 581 de dosare având ca obiect fondul funciar. Este vorba despre acţiuni privind reconstituirea dreptului de proprietate, constituirea dreptului de proprietate, obligarea la punerea în posesie, anulări de titluri de proprietate şi corectări de drepturi de proprietate. În anul 2024 au fost înregistrate 267 de noi acţiuni privind aplicarea prevederilor legislaţiei fondului funciar, pe durata întregului fiind soluţionate 250 de cauze provenind inclusiv din anii anteriori. În scopul punerii în executare a hotărârilor judecătorești definitive, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a emis 168 de atenționări către comisiile locale, acestea vizând punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive. De cealaltă parte, în 29 de cazuri de hotărâri judecătoreşti nedefinitive, Comisia a identificat şi instrumentat căi de atac. Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor are 15 membri, reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, preşedinte structurii fiind prefectul judeţului Suceava. 

 În contenciosul administrativ

Instituţia Prefectului a cerut anularea a 20 de hotărâri ale consiliilor locale   

 >  Încă 5 dosare au vizat anularea sau suspendarea ordinelor prefectului privind încetarea mandatului de primar sau de consilier local, 5 dosare au privit obligarea la stabilirea de drepturi salariale, iar în alte 6 dosare s-a judecat anularea unor autorizații de construire

În anul 2024, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a avut instrumentate la instanţele de contencios administrativ şi civilă un total de 75 de dosare. Aşa se arată într-o informare a instituţiei sucevene, potrivit căreia 23 de dosare aflate în stadiile procesuale „fond, în apel sau recurs”, toate în contenciosul administrativ, au vizat acte administrative ale autorităţilor administraţie publice locale. Între acestea, 3 dosare au avut ca obiect anularea unor dispoziţii, iar diferenţa anularea de hotărâri ale consiliilor locale, toate emise sau aprobate în anii 2020, 2021, 2022, 2023 şi 2024. La fel, în materia contenciosului administrativ, 5 dosare au vizat anularea sau suspendarea ordinelor prefectului privind încetarea mandatului de primar sau de consilier local; 3 dosare s-au referit la anularea unor hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; 5 dosare au privit obligarea la stabilirea de drepturi salariale, în timp ce în alte 6 dosare s-a judecat anularea de autorizații de construire. Pe rolul instanţei de contencios administrativ au mai figurat încă 11 dosare având ca obiect „alte cereri”. De evidenţiat este faptul că prefectul exercită acţiunea în contencios administrativ ca reprezentant al statului, în temeiul textelor constituţionale. Conform art. 123 alin. 5 din Constituţie „prefectul poate ataca, în fata instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”. Această îndrituire este reglementată inclusiv prin prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57 din 2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii contenciosului administrativ, ca lege generală. În anul 2024, în materia dreptului civil, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a fost parte în 20 dosare având ca obiect „înmatriculare auto”, cât şi într-un dosar privind anularea unui contract de muncă.
 

 În 2024

Fermierii suceveni au luat 406 de adeverinţe pentru credite necesare finanțării activităților curente

 >  Cererile au venit din partea beneficiarilor unor măsuri și intervenții implementate de APIA

„Pentru anul 2024, în vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a continuat relaţiile cu băncile comerciale şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă” se arată în Raportul privind activitatea desfăşurată de instituţia judeţeană suceveană în anul trecut. Astfel, în 2024, la Centrul Judeţean Suceava, beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate de APIA au depus 406 de adeverinţe pentru contractarea de credite. Adeverința confirmă că fermierul a depus cererea de plată şi că acesta are nevoie de finanțare pentru măsurile și intervențiile amintite. Prin adeverință se confirmă suprafața determinată la plată, cât şi efectuarea controlul administrativ. Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Valoarea creditului acordat de unităţile bancare şi nebancare cu care APIA are încheiate convenţii poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate. În vederea finanțării activităților curente ale beneficiarilor, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%. În anul 2023, Centrul Judeţean al APIA  Suceava a eliberat 407 de adeverinţe pentru accesarea de credite de către beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă, resectiv cu una mai mult.
 

 Autorităţile administraţiei publice locale sucevene au emis 137 de acte ilegale 

 > Considerate nelegale au fost referendumul pentru trecerea de la statutul de oraș la cel de comună, adoptarea de acte care exced cadrului legal, actele fără avize prealabile, dar şi cele cu nerespectarea condiţiile de fond şi formă

> Atenţionate în scris, pentru nerespectarea termenelor de comunicare a actelor administrative, au fost autorităţile publice locale din Dolhasca, Dumbrăveni, Grănicești, Mitocu Dragomirnei, Ostra şi Valea Moldovei

Anul trecut, la Instituţia Prefectului Judeţului Suceava au fost comunicate, în vederea exercitării controlului de legalitate, 44.880 de acte administrative, se arată în Raportul de activitate pentru anul 2024. Potrivit  acestuia din urmă, este vorba despre 265 de hotărâri adoptate de Consiliului Judeţean, 1.255 de dispoziţii emise de preşedintele CJ, 10.139 de hotărâri adoptate de consiliile locale şi 33.219 de dispoziţii emise de primari. Din total, 137 de acte au fost considerate  ilegale, dintre acestea din urmă 98 au suferit modificări sau au fost revocate de către emitent. Încă 35 de acte au fost retrimise spre reanalizare, 4 fiind menţinute în aceeaşi formă şi, drept urmare, au luat calea contestării în instanţa de Contencios administrativ. Față de 2023, pe durata anul trecut numărul actelor administrative comunicate prefectului în vederea exercitării controlului de legalitate a scăzut cu 4.269. După controlul de legalitate, considerate ilegale au fost organizarea referendumului local pentru trecerea unității administrativ-teritoriale de la statutul de oraș la cel de comună; emiterea sau adoptarea de acte administrative care exced cadrului legal; lipsa avizelor prealabile; nerespectarea condiţiilor de fond şi formă; lipsa documentelor justificative, dar şi invocarea de temeiuri din acte normative care fuseseră abrogate. Totodată, prin exercitarea controlului de legalitate au fost identificate acte administrative cu temei legal în neconcordanță cu cele dispuse prin actul administrativ adoptat; nerespectarea prevederilor legale privind vânzarea cu drept de preemțiune, cât şi încălcarea legislației privind salarizarea din fonduri publice. Ca urmare a deficiențelor constatate au fost luate măsuri de atenționare a secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale, astfel încât actele administrative să fie înaintate Instituţiei Prefectului, la termen și în original. Atenţionate în scris, pentru nerespectarea termenelor de comunicare a actelor administrative, au fost autorităţile administraţiei publice locale din Dolhasca, Dumbrăveni, Grănicești, Mitocu Dragomirnei, Ostra şi Valea Moldovei.

Nu mai puţin de 468 de mistreţi au fost vânaţi pentru prevenirea răspândirii virusului pestei porcine africane

 >  Anul trecut în judeţul Suceava au evoluat 5 focare de pestă la porci domestici şi încă 5 la porcii sălbatici

>   Gestionate au fost şi 3 focare de rabie, 2 de gripă aviară, 4 de scrapie şi unul de leucoza enzootică bovină

În anul 2024, în contextul evoluţiei pe teritoriul judeţului Suceava a virusului pestei porcine africane, virusului rabic şi al celui al gripei aviare, Centrul Local de Combatere a Bolilor Suceava s-a întrunit în 7 şedinţe de lucru. Aceasta pentru luarea măsurilor de gestionare eficientă a focarelor, „în scopul prevenirii sau combaterii acestor zoonoze” CLCB adoptând 7 hotărâri. Pe durata anului trecut, pe raza judeţului Suceava fiind identificate 10 focare de pestă porcină africană, câte 5 la porci domestici şi la porci mistreţi. Pentru prevenirea răspândirii virusului PPA au fost vânaţi 468 de mistreţi din 9 fonduri de vânătoare. De asemenea, conform unei informări a Instituţiei Prefectului,  în cursul anului trecut, pe raza judeţului Suceava au fost identificate 3 focare de virus rabic, respectiv câte unul la câini, la bovine şi la vulpe. Totodată, în judeţul Suceava au fost confirmate şi gestionate două focare de gripă aviară, cu 15 lebede afectate, 4 focare de scrapie, cu de 893 de ovine afectate, precum şi un focar de leucoza enzootică bovină. Centrul Local de Combatere a Bolilor funcţionează sub coordonarea prefectului, având în componenţă unitatea locală de decizie, unitatea operaţională locală şi unităţile locale de sprijin.  Unitatea operaţională locală este condusă de dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

APIA atenţionează:

Arderea voluntară a resturilor vegetale şi a miriştilor este  interzisă

 > Pentru a nu risca sancțiuni şi penalități la plata sprijinului financiar, atunci când cauzele incendiului nu sunt cunoscute, fermierii vor prezenta la APIA dovada intervenției pompierilor sau copia după plângerea făcută la Poliție

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava atrage atenția fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. „Toți beneficiarii de sprijin financiar din partea APIA, acordat sub formă de plăți directe, și ai unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, au obligaţia respectării interdicției de a incendia miriștile  şi vegetaţi pajiştilor permanente”, transmite APIA, menţionând că obiectivul „îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol”. Astfel, fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, respectiv paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui sau de rapiţă. De cealaltă parte, vegetația pajiștilor permanente include vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau cea dăunătoare covorului ierbos de pe pajiștile permanente. 
„În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar cauzele sunt necunoscute, pentru a nu fi sancționaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la centrul local al APIA la care au depus cererea, copia procesului verbal de intervenție întocmit de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după plângerea depusă la secția de Poliție de pe raza căreia s-a produs arderea. După finalizarea cercetărilor trebuie prezentată, de asemenea, și copia documentului de soluționare a sesizării făcute” se reliefează în comunicatul APIA Suceava, în care semnalează „neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități”.

Odată cu apropierea de România

Prudenţă maximă faţă de potenţiala răspândire a febrei aftoase 

> Aceasta este „o boală gravă, foarte contagioasă”, afectând bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele, dar care nu se nu este transmisibilă la oameni

> Crescătorii trebuie să anunțe medicul veterinar de circumscripţie despre modificări de comportament, îmbolnăviri sau mortalitate la animale

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava solicită operatorilor economici din judeţ care desfășoară activități comerciale cu rumegătoare și suine să acorde o atenție deosebită protejării efectivele de animale împotriva febrei aftoase. Aceasta odată cu apariția unui focar de febră aftoasă într-o fermă de vaci de lapte din nordul Ungariei, ţară vecină României, anterior, în Germania anunțând primul focar, după 36 de ani, într-o crescătorie de bivoli. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc informează pe crescători „că orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp” medicilor veterinari din circumscripţiile sanitare veterinare sau la DSVSA.

 Febra aftoasă este o boală este boală gravă, foarte contagioasă, care afectează bovinele, porcinele, ovinele şi caprinele. Maladia se manifestă prin febră, dezvoltarea de vezicule pline cu lichid la nivelul bucal şi cel al membrelor, prin inapetenţă, anorexie şi nas uscat. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile. Direct, virusul este transmis prin furaje, apă, vehicule sau muncitori agricoli contaminaţi, cât şi prin ingerare şi aerosoli secundari. Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Boala nu reprezintă risc pentru oameni. „Crescătorii de bovine, porcine, ovine și caprine sunt rugaţi să anunțe medicul veterinar despre animalele care prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalități” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.