Unul din patru pensionari suceveni primeşte indemnizaţia minimă socială de 1.281 de lei pe lună  

• Lunar, peste 10.000 de lei iau 311 de beneficiari din judeţ, în timp ce pentru 2.120 de pensionari Casa de Pensii achită sub 1.281 de lei pe lună

Cei mai mulţi pensionari din judeţul Suceava beneficiază de indemnizaţia minimă socială, arată o statistică a Casei Judeţene de Pensii Suceava, conform căreia câte 1.281 de lei pe lună primesc 34.764 de îndreptăţiţi, adică 24,67% din totalul beneficiarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Potrivit sursei citate, între 1.281 de lei şi 1.500 de lei pe lună încasează 10.066 de pensionari (7,14% din total), iar de la 1.501 de lei până la 2.000 de lei pe lună au parte 20.986 de pensionari, adică un procentaj de 16,89%. Pensii variind între 2.001 de lei şi 3.000 de lei pe lună ajung la 30.983 de pensionari suceveni, respectiv 21,99% dintre cei din evidenţa CJP, către 34.168 de pensionari, respectiv 24,25%, achitându-se, lunar, între 3.001 de lei şi 5.000 de lei. Între 5.001 de lei şi 10.000 de lei pe lună încasează 7.509 de pensionari (5,33%), iar peste 10.000 de lei pe lună au 0,22% din total, adică 311 de beneficiari. De menţionat este că o categorie defavorizată este cea a 2.120 de pensionari din alte sisteme (1,50%), aceştia luând sub 1.281 de lei pe lună. La sfârşit de decembrie 2025, CJP Suceava avea în evidenţe 101.655 de pensionari de limită de vârstă, 1.473 de beneficiari de pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, 14.820 de pensionari de invaliditate, 16.456 de beneficiari ai pensiilor de urmaşi, 5.722 de pensii pentru agricultori, cât 768 pentru veterani. Potrivit Casei Judeţeane de Pensii, în judeţul Suceava pensia medie netă pentru limită de vârstă era de 2.740 de lei pe lună. Pensia media a anticipată a avut nivelul lunar de 3.928 de lei, pensia anticipată media parţială s-a ridicat la 2.284 de lei, pensia de medie de invaliditate (fără indemnizaţie socială) a fost de 919 de lei, în timp ce pensia medie de urmaş a atins valoarea de 1.336 de lei pe lună.

 

Prin Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare

Amenajări de desecare la Baia şi Rădăuţi

• Acestea sunt în faza de întocmire a documentaţiei de avizare lucrărilor de intervenţie, informează Florin Nicolae Răzvan Florea, şeful FTIF Suceava  

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava urmăreşte comportarea amenajării de desecare, scurgere şi colectare de la Salcea, investiţie făcută pentru prevenirea inundaţiilor şi eliminarea excesului de umiditate. Finalizate în iunie 2025, lucrările se află în perioada de garanţie, cu termen iunie 2028, informează directorul Florin Nicolae Răzvan Florea. Finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, valoarea iniţială estimată a obiectivului de investiţii fiind de aproape 31 milioane de lei fără TVA. În principal, lucrările au constat în drumuri de exploatare agricolă cu rol de antieroziune; canale marginale; podeţe la canalele marginale; uniformizarea versanţilor; însămânţări pe terenurile uniformizate şi înfiinţarea de plantaţii cu specii forestiere. Printre multe altele, executate au fost drenuri absorbante din tuburi; traverse de fund; praguri, baraje şi ziduri de sprijin din gabioane, cu scop de stopare a eroziunilor în adâncime. Pe de altă parte, potrivit şefului FTIF Suceava, proiectul de reabilitare a amenajării de desecare Baia-Rădăşeni-Fântâna Mare se află în faza întocmire a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI). De altfel, expertiza tehnică este în desfăşurare, aşteptat fiind avizul comisiei tehnico-economice de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Florin Nicolae Răzvan Florea, directorul FTIF Suceava, mai subliniază că în aceeaşi fază este şi obiectivul de investiţii privind reabilitarea amenajării de desecare Rădăuţi, judeţul Suceava, în curs fiind, şi în acest caz, expertiza tehnică. Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava este în subordinea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, exploatând, administrând, întreţinând şi reparând amenajările de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau domeniul privat ale statului, declarate de utilitate publică.

 IPJ solicită susţinere financiară de la Consiliul Judeţean pentru dotarea cu pistoale şi cartuşe

• În cazul luptătorilor de la SAS, solicitată este facilitarea dotării cu „echipamente specifice de intervenţie, necesare desfăşurării sarcinilor operative”

„În continuare, anumite segmente nu beneficiază de suportul logistic modern adaptat”, se arată într-un raport înaintat Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava. „Astfel, suplimentarea bugetului cu surse extrabugetare este oportună, în vederea atingerii obiectivelor principale ale Poliţiei pentru anul 2026, obiective care vizează creşterea gradului de siguranţă în unităţile de învăţământ, prevenirea consumului de alcool şi de droguri, precum şi creşterea nivelului de pregătire profesională a poliţiştilor” se transmite în informarea IPJ. „O problemă stringentă” o reprezintă necesitatea amenajării unei baze dedicate pregătirii poliţiştilor în domeniul conducerii autovehiculelor în regim prioritar, cât şi conducerii defensive. La aceasta adăugată este achiziţionarea a 1.000 de veste reflectorizante care vor fi distribuite, de către poliţiştii rutieri, „participanţilor la trafic cu risc”, respectiv pietonilor, bicicliştilor, mopediştilor şi căruţaşilor. În vederea dotării luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale, solicitată este achiziţionarea a 30 de perechi de pantaloni tactici „Ufpro Stryker” şi a 30 de perechi de bocanci tactici „Lova Zephir GTX”, „echipamente specifice de intervenţie necesare desfăşurării, în siguranţă şi eficienţă, a sarcinilor operative”. Totodată, pentru a asigura „componenta dinamică a activităţilor de pregătire pe linia tragerilor cu armamentul din dotare şi a tacticii poliţieneşti”, IPJ prezintă ATOP - structură din cadrul Consiliului Judeţean Suceava - „oportunitatea” achiziţionării a 6 pistoale „Glock 17Tgen4”, a 500 de cartuşe de calibrul 9 mm, a 6 kituri de conversie Bereta PX4 standard (9 mm) şi a unui încărcător de 9 mm. În cele din urmă, solicitată este dotarea cu 12 seturi de materiale de protecţie pentru antrenament tactic, constând în mănuşi tactice, cochilie, mască de protecţie tip paintball şi echipament de protejare a gâtului. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava apelează la susţinerea financiară a Consiliului Judeţean pentru achiziţionarea de flyere, pliante şi ghiduri de prevenire a victimizării minorilor, traficului de droguri, criminalităţii informatice, dar pentru siguranţă cibernetică. Totodată, vizate sunt informarea eficientă a victimelor violenţei domestice şi prevenirea infracţiunilor intrafamiliale.

 Direcţia Sanitară Veterinari şi Poliţia Animalelor  fac

Eforturi pentru gestionarea fenomenului câinilor fără stăpân

• Esenţială este prevenirea înmulţirii necontrolate şi a abandonării caninelor, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, recomandând acţiuni de sterilizare în fiecare localitate
• Primăriile, în parteneriat cu medicii veterinari de liberă practică, ar putea identifica toţi câinii fără stăpân, în vederea vaccinării acestora, mai ales ca urmare a ameninţării rabiei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, în colaborare cu Biroul pentru Protecţia Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, face verificări pe întreg lanţul de gestionare a câinilor fără stăpân, începând cu activitatea de capturare şi transport, până la condiţiile din adăposturi, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. Controalele se vor axa pe asigurarea respectării cadrului legal; consolidarea standardelor de bunăstare; modul de îndeplinire a obligaţiilor privind identificarea şi înregistrarea animalelor; trasabilitatea acestora, cât şi pe utilizarea produselor medicale veterinare. Campania se desfăşoară în contextul în care Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor derulează demersuri pentru a „contura o strategie naţională integrată de gestionare a câinilor fără stăpân”. Aceasta are ca scop prevenirea înmulţirii, prin sterilizarea caninelor; identificarea şi microciparea; educarea şi conştientizarea deţinătorilor, dar şi „instituirea de mecanisme clare de monitorizare şi control”. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc spune că esenţial este să se acţioneze direct la sursa câinilor fără stăpân, care o reprezintă înmulţirea necontrolată şi abandonarea acestora de către proprietari. Potrivit legii, în vederea reducerii populaţiei de câini, consiliile locale şi consiliile judeţene pot asigura subvenţionarea costurilor cu sterilizarea, identificarea şi înregistrarea câinilor fără stăpân de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, contractând activitatea cu medici veterinari de liberă practică. „Pe lângă aspectul estetic şi disconfort, câinii fără stăpân pot deveni şi periculoşi. Dacă aceştia vor fi identificaţi, microcipaţi şi sterilizaţi, fenomenul va putea fi ţinut sub control. 

Primăriile şi comunităţile locale pot intra în parteneriat cu medicii veterinari de liberă practică, pentru a identifica toţi câinii fără stăpân, în vederea vaccinării acestora, mai ales pe fondul răspândirii cazurilor de rabie. De asemenea, se recomandă iniţierea unor campanii de sterilizare, măcar o dată pe an, în fiecare unitate administrativ-teritorială” arată şeful DSVSA, făcând apel ca, atunci când remarcă situaţii de abandon, martorii să fotografieze numărul de înmatriculare a autovehiculelor cu pricina şi să anunţe autorităţile. Totodată, în vederea gestionării numărului crescut de câini fără stăpân, unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia, înfiinţând adăposturi cu această destinaţie. „Există primării care au procedat în acest sens, dar sperăm ca numărul lor să fie cât mai mare” subliniază şeful DSVSA. Nu în cele din urmă, importantă este şi educarea populaţiei, dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava precizând că va purta o discuţie cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Aceasta „pentru a-i informa pe copii în legătură cu responsabilitatea creşterii unui câine, a vaccinării şi deparazitării, cât şi cu privire la bolilor la care se expun, astfel toate acestea ajungând şi la cunoştinţa părinţilor”.

 

OJFIR Suceava

Plăţi de peste 14 milioane de euro pentru beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurală

•  La finele începutul anului 2026, judeţul Suceava avea un portofoliul activ de 83 de proiecte pe domenii şi linii de finanţare ale Programului strategic 2023-2027

În cursul anului 2025, la nivelul judeţului Suceava s-au realizat plăţi în valoare de aproximativ 14,36 de milioane de euro, dintre care 10,75 de milioane de euro către beneficiari privați, respectiv 3,61 de milioane de euro către beneficiari publici, informează Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava, menţionând că toate acestea sunt aferente a 17 submăsuri. În ceea ce priveşte Programul strategic 2023-2027, la începutul anului 2025, la nivelul OJFIR Suceava exista un portofoliul activ de 83 de proiecte pe domenii şi linii de finanţare, cât şi de contracte de finanţare aflate în implementare. Astfel, pentru acestea valoarea totală contractată se ridică la 62,64 de milioane de euro, valoarea publică totală a contractelor fiind de 44,92 de milioane de euro. „Menţionăm că un stadiu al implementării strict pentru anul 2025 nu este relevant, deoarece proiectele de investiţii sunt multianuale, iar plăţile se realizează în tranşe de plată. De exemplu, se poate ca un proiect să fie contractat într-un an, iar plăţile să fie autorizate şi să se efectueze în anul următor” a declarat Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava. Oficiile judeţene pentru finanţarea investiţiilor rurale sunt structuri interne ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, neînvestite cu personalitate juridică, fără buget şi execuţie bugetară proprii, fiind subordonate AFIR. AFIR este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având ca scop implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

 Casa Judeţeană de Pensii

Două plângeri penale pentru „suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse la dosarul  de pensionare”

• La începutul anului 2026, instituţia suceveană avea pe rolul instanţelor judecătoreşti 1.395 de dosare aflate în diferite faze procesuale

În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut calitate procesuală în 2.038 de dosare, informează directorul executiv Constantin Boliacu, precizând că în 2024 instituţia a avut pe rolul instanţelor 1.993 de dosare, iar în 2023 s-a judecat în 1.394 de cauze. Din totalul 2.038 de dosare din anul trecut, 393 sunt litigii noi, iar 1.005 reprezintă acţiuni promovate în anii anteriori, dar care nu au fost soluţionate până sfârşitul anului 2025. De altfel, la finele anului precedent pe rolul instanţelor judecătoreşti existau 1.395 de dosare aflate în diferite faze procesuale. Potrivit şefului CJP, obiectul litigiilor constau în valorificarea veniturilor realizate în acord global, luate în calcul stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public; utilizarea unui stagiu de 20 de ani la determinarea punctajului mediu anual; recunoaştere activităţii personalului silvic ca fiind desfăşurată în condiţii speciale şi recunoaşterea activităţii foştilor lucrători de la societatea comercială Termica drept încadrabilă în condiţii speciale. La acestea se adaugă procese cu obiect având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă; valorificarea adeverinţelor privind grupa de muncă; acordarea indicelui de corecţie; acordarea punctelor suplimentare pentru grupa de muncă; înscrierea la diferite categorii de pensii şi recalcularea pensiilor minerilor. Din totalul litigiilor în derulare, 393 vizează personalul silvic; 352 se referă la valorificarea de sporuri şi venituri proprii; 97 au ca obiect solicitarea de folosire la determinarea punctajului mediu anual a stagiului de cotizare de 20 de ani; 88 se referă la recunoaşterea activităţii ca fiind desfăşurată în condiţii speciale, iar 111 reprezintă alte cauze. Este vorba despre reconstituirea vechimii în muncă; valorificarea adeverinţelor privind acordarea indicelui de corecţie; acordarea punctajului pentru grupa de muncă; înscrierea la diferite categorii de pensii şi recalcularea de pensii:
Potrivit lui Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii, în anul 2025 formulate au fost şi două plângeri penale, „în situaţiile în care au existat suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse la dosarul  de pensionare”.     

 În 2025,

Aproape 1.400 de certificate pentru copii cu dizabilităţi

• Nu mai puţin de 419 sunt cazuri noi, 881 de copii fiind încadraţi în grad de handicap grav

Pe durata anului 2025, Comisia pentru Protecţia de Drepturilor Copilului Suceava a analizat 1.999 de cazuri de încadrare într-un grad de handicap, pentru aceasta fiind nevoie de 24 de şedinţe ordinare şi de 24 şedinţe extraordinare. Potrivit unei informări a structurii care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, pe durata anului trecut au fost eliberate 1.390 de certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap, 419 dintre acestea fiind cazuri noi. Din totalul amintit, 881 de copii au fost încadraţi în grad de handicap grav, comparativ cu 965 în anul precedent.  De asemenea, 201 de copii au fost încadraţi în grad de handicap accentuat (raportat la 501 în 2025), 276 în grad de handicap mediu (faţă de 329), iar 32 în grad de handicap uşor (comparativ cu 30). Conform sursei citate, în 2025 Comisia pentru Protecţia Drepturilor Copilului a aprobat 133 de hotărâri  încetare a măsurii  speciale de protecţie, dintre acestea 26 vizând sistemul rezidenţial, 18 sistemul privat de tip rezidenţial, 49 familiile extinse şi 40 asistenţii maternali.  În cadrul şedinţelor Comisiei a fost luat în discuţie şi 5 cazuri ale minorilor care au săvârşit fapte penale, dar care nu a răspuns în faţa instanţei, instituindu-se supravegherea specializată în familia naturală. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu; eliberarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau înlocuirea măsurii de protecţie socială; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent.  Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri şi este condusă de Petru Tănasă, secretarul judeţului.
 

 La un depozit din Broşteni

Dosar penal pentru deţinerea de materiale lemnoase peste volumul din stocurile scriptice

• Săptămâna trecută, în urma a 10 controale, Garda Forestieră a confiscat peste 316 mc masă lemnoasă, a dat amenzi de 109.000 de lei, descoperind şi 3 infracţiuni

Reprezentanţii Gărzii Forestiere Suceava, în colaborare cu poliţişti din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, au desfăşurat o serie de acţiuni de control în zona Broşteni, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Potrivit şefului instituţiei sucevene, vizate au fost trei depozite de material lemnos, în urma verificărilor constatându-se că două dintre acestea nu erau împrejmuite aşa cum obligă legislaţia în domeniu. Astfel, pe fondul neregulilor identificate, gardienii forestieri au aplicat amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 5.000 de lei. Totodată, analizând avizele de însoţire a materialului lemnos, controlorii au descoperit că fotografiile ataşate acestora nu erau realizate în conformitate cu reglementările legale. Fapta este sancţionată cu amendă cuprinsă între 1.000 de lei şi 3.000 de lei, celor doi operatori întocmindu-li-se câte un proces verbal de constatare a contravenţiei silvice. Mihai Găşpărel mai arată că la cel de-al treilea depozit verificat, depistate au fost volume de materiale lemnoase mult mai mari decât erau prevăzute în stocurile scriptice, respectiv 32 mc de lemn rotund şi 34 mc de cherestea din răşinoase. Pentru materialele lemnoase respective s-a dispus reţinerea şi, întrucât volumele găsite în plus depăşesc 10 mc şi 20% din volumul scriptic, „fapta deţinerii materialului lemnos constituie infracţiune, iar în cauză s-a deschis un dosar penal”. În total, în săptămâna 9-14 februarie, pe raza judeţului Suceava, inspectorii Gărzii Forestiere au făcut 10 controale la depozitele de material lemnos, ocazie cu care s-au  confiscat peste 316 mc material lemnos. De asemenea, aplicate au fost 19 amenzi silvice totalizând 109.000 de lei, descoperite fiind şi 3 infracţiuni. „În perioada următoare, vor fi continuate cercetările în vederea identificării provenienţei materialului lemnos deţinut ilegal, se vor face verificări asupra modului de utilizare a sistemului SUMAL de către operatorii economici implicaţi, precum şi se vor dispune alte măsuri legale şi sancţiuni, după caz” a declarat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.
 

 Din cauza procedurilor îndelungate de concesionare

„Situaţie dramatică” în medicina veterinară de circumscripţie, reclamă Colegiul Medicilor Veterinari

• Acestea ar putea conduce la „închiderea pe o perioadă de până la 10 luni a cabinetelor, cu consecinţe foarte grave” atrage atenţia dr. Petrea Dulgheru, preşedintele CMV
• Pentru continuitate în activitatea cabinetulor şi a serviciilor către crescătorii de animale, Colegiul cere demararea licitaţiei cu două luni înaintea expirării contractelor

Colegiul Medicilor Veterinari din judeţul Suceava atrage atenţia asupra pericolului desfiinţării cabinetelor veterinare din mediul rural care au încheiate contracte de concesionare cu Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Semnalul de alarmă este tras de dr. Petrea Dulgheru, preşedintele CMV, care a înaintat o scrisoare deschisă ANSVSA, prezentând „situaţia dramatică” din Suceava, judeţul cu cel mai mare efectiv de bovine din România. Dr. Dulgheru a arătat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, din totalul de 95 de contracte de concesionare, pe 26 aprilie, respectiv pe 16 iunie, expiră 75 de contracte care deservesc 84 de comune. „Cu peste 70.000 de bovine, şi mai bine de jumătate din suprafaţă zonă de munte şi de deal, în judeţul Suceava acţiunile sanitare veterinare se desfăşoară cu dificultate, de aceea este de mare importanţă modul în care va putea fi gestionată activitatea sanitară veterinară. Aceasta deoarece, o bună perioadă de timp, 75% din cabinete vor avea contractele expirate, iar celelalte 25%, cu contracte încă valabile, nu vor fi capabile să acopere necesităţile crescătorilor de animale” a evidenţiat preşedintele CMV. Toate acestea survin prevederilor „ordinelor aberante ale ANSVSA şi ale OUG 89”, cu proceduri laborioase şi îndelungate privind desfăşurarea licitaţiilor, care ar conduce la „închiderea, pe o perioadă de până la 10 luni sau chiar definitivă a cabinetelor, cu consecinţe foarte grave asupra medicilor veterinari profesionişti din mediul rural, cât şi a crescătorilor de animale”. La expirarea contractului - explică dr. Petrea Dulgheru - cabinetul, bazele de date şi evidenţele din circumscripţia sanitară veterinară trebuie predate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, procedura de licitaţie cu clauză suspensivă durează 2 luni, iar potrivit caietului de sarcini, câştigătorii vor mai aştepta încă 8 luni pentru a încheia contractul de concesiune, „dacă au fonduri”. 

În caz contrar, licitaţia este anulată, iar în această perioadă cabinetul, cu doar doi medici, trebuind să achite salariile şi dările la stat, în valoare de peste 140.000 de lei, „bani pe care nu îi va avea”. „Corect, este ca procedura de licitaţie să demareze cu două luni înainte de expirare a contractului, în aşa fel încât nou contract să fie încheiat fără discontinuitate în activitatea cabinetului şi a serviciilor către crescătorii de animale” este de părere dr. Dulgheru, solicitând scurtarea intervalului de 8 luni în care intervine clauza suspensivă. „Cu 75 de contracte descoperite în 84 de comune, Programul strategic din primăvară va avea o mare problemă în acest an. Totodată, o altă problemă majoră o reprezintă tuberculinarea şi vaccinarea anticărbunoasă. Dacă nu există buget, iar procedurile de achiziţie nu sunt demarate în primele zile ale lui martie, produsele biologice pentru campania de primăvară nu vor putea fi asigurate, condiţii în care indemnitatea judeţului Suceava şi a României nu vor mai fi garantate” a atras atenţia dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava. 

 

Anul trecut

Ajutoare de înmormântare de peste 49 de milioane de lei a acordate de Casa de Pensii

• Aceasta în timp ce numărul de decese a scăzut de la 6.585 la 6.517, respectiv cu 68 de decese    

Pe durata anului 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava „a acordat” nu mai puţin de 6.517 ajutoare de deces, informează directorul executiv Constantin Boliacu. Şeful CJP face reaminteşte că în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, cuantumul ajutorului de deces este de 8.620 de lei, în timp ce în situaţia decedării unui membru al familiei asiguratului sau a pensionarului se acordă 4.310 de lei. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat  cheltuielile cauzate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care dovedeşte că a făcut cheltuielile respective. Pe de altă parte, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor şi în cazul decesului unui membru de familie, care, la data la care intervenit decesul nu avea calitatea de asigurat sau de pensionar. „Ajutorul de deces este un drept de asigurări sociale acordat asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, astfel încât, în ambele cazuri, prevăzute de lege, acordarea ajutorului de deces este condiţionată de calitatea de asigurat sau pensionar a persoanei decedate, respectiv de calitatea de asigurat sau pensionar al persoanei care încasează ajutor de deces”, arată directorul executiv Constantin Boliacu, menţionând că ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, în anul trecut Casa Judeţeană de Pensii Suceava plătind cu acest titlu un total de 49,07 de milioane de lei. Suma este mai mică cu mare circa 1 milion de lei faţă de anul anterior, când valoarea totală ajutoarelor de deces onorate de CJP Suceava s-a ridicat la 48,18 de milioane de lei. Aceasta în timp ce numărul de decese a scăzut de la 6.585 la 6.517, respectiv cu 68 de decese.     

 Începând cu 24 februarie 2022

Aproape 1.000 de cetăţeni ucraineni s-au înscris la AJOFM pentru consiliere profesională şi mediere a muncii

• Judeţul Suceava se află pe locul al şaptelea la nivel naţional cu refugiaţi din statul vecin luaţi în evidenţă în acest scop

În perioada 24 februarie 2022-31 ianuarie 2026, în evidenţele structurilor teritoriale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au înregistrat 24.993 de cetăţeni ucraineni, se arată într-o informare a ANOFM. Aceasta pentru ca refugiaţii din faţa conflictului armat din statul vecin să poată beneficia de servicii de informare, consiliere profesională şi de mediere a muncii. Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni au fost înregistraţi la agenţiile din judeţele Constanța (6.123), București (5.531), Ilfov (2.038), Maramureș (1.648), Braşov (1.674) şi, respectiv,  Galaţi (1.089). Judeţul Suceava se află pe poziţia  s şaptea, din acest punct de vedere, cu 962 de cetăţeni ucraineni înscrişi, urmat fiind de Iaşi (791), Cluj (763), Timiș (618), Sibiu (615) şi Vâlcea (572). Conform sursei citate, în intervalul amintit, ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM, 3.411 cetăţeni ucraineni au fost încadraţi pe piaţa muncii. Printre locurile de muncă ocupate de ucrainenii în cauză se numără cele de confecţioneri cablaje auto; specialişti industria auto; confecționeri în industria textilă; muncitori în domeniul construcţiilor; violonist; şoferi; lucrători în industria Horeca; reprezentanţi comerciali; pescari; cofetari; pedagogi; mecanici auto; IT-şti; patiseri; ospătari; ambalatori; bucătari; operatori prelucrare date; frizeri; manichiuriste; cosmeticiene şi  de îngrijitori de spaţii verzi. De asemenea, cetăţenii ucraineni au fost angajaţi ca manipulant marfă; muncitori în industria alimentară; muncitori necalificaţi în domeniul electricităţii; muncitori necalificați la întreţinere drumuri; chimist în industria textilă; lucrători vânzări auto; operatori maşini; lucrători sociali şi translatori. Totodată, ucrainenii s-au încadrat ca muncitori în industria de aeronave; tehnician dentar; inginer; arhitect manager; inginer proiectant; muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase; inginer de nave; director de vânzări; controlor de calitate; operatori mase plastice; părinte social; macaragii pe macarale plutitoare; agent de navă; fotograf şi funcţionari administrativi.
 

 Firmele care nu depun la termen situaţiile financiare vor fi declarate inactive

• AJFP Suceava informează că, în principal, în cauză sunt firmele „folosite pentru evaziune, fraude sau tranzacții fictive”

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, firmele pot fi declarate inactive fiscal în situaţia în care nu depun situaţiile financiare anuale într-un termen de maximum 5 luni după expirarea datei legale stabilite în acest sens. Anunţul este făcut de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, conform căreia aşa prevăd modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislaţia privind eficientizarea resurselor publice, care au intrat în vigoare la începutul anului în curs. „Această măsură a fost adoptată în vederea creşterii disciplinei fiscale şi a transparenţei financiare, precum şi pentru reducerea fenomenului firmelor inactive sau utilizate în scopuri frauduloase, care nu mai desfăşoară activitate reală, dar rămân în evidenţele fiscale” se precizează într-un comunicat de presă al AJFP Suceava, menţionându-se că este vorba despre „firme inactive, care erau folosite pentru evaziune, fraude sau tranzacții fictive”. Potrivit prevederilor legale anterioare, o firmă poate fi declarată inactivă fiscal şi dacă nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege; dacă organul fiscal central constatată că agentul economic nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat; atunci când acesta are inactivitatea temporară înscrisă la Registrul Comerţului dar şi când durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată. Inactivitatea fiscală se înscrie în cazierul fiscal, drept care Oficiul Național al Registrului Comerțului nu mai autorizează operațiuni de înregistrare sau menţiuni. „Un contribuabil care este declarat inactiv fiscal are toate obligaţiile de declarare şi plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale datorate, potrivit legii” pune în vedere Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

Casa Judeţeană de Pensii Suceava gestionează 2.168 de pensii internaţionale

• O persoană poate solicita acordarea dreptului la pensie dacă a lucrat atât în România, cât şi în altă ţară din Uniunea Europeană

„Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de legea privind sistemul unitar de pensii publice, şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot beneficia de pensie comunitară” informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, subliniind că ţara noastră aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale începând încă de pe 1 ianuarie 2007. Astfel, dacă a lucrat în România şi în altă ţară din Uniunea Europeană, o persoană va putea solicita acordarea dreptului de pensie, în cazul îndeplinirii condiţiilor privind vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare prevăzute în legislaţiile din domeniul asigurărilor sociale din respectivele state. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat. Astfel, conform sursei citate, la sfârşitul anului 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava figura cu un total de 2.168 de pensii internaţionale. Între acestea, 133 sunt „prestaţii exportate”, respectiv ale solicitanţilor având rezidenţa în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European”. Diferenţa de 2.035 reprezintă prestaţii la nivel naţional, adică cele pentru beneficiari având rezidenţa în România. Între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a emis 1.581 de „decizii comunitare”, 544 de solicitări de pensii din alte state membre ale UE sau SEE, de la solicitanţi cu rezidenţa în România, dar şi 653 de confirmări de vechime (formularul P5000 RO). Acesta din urmă are rolul de a confirma perioadele de asigurare, fiind folosit pentru calcularea pensiei pentru o persoană care a lucrat în mai multe ţări europene.

Fără ajutor la încălzirea locuinţei din cauza depăşirii venitului pe membru de familie, depozitelor bancare şi deţinerii de bunuri care exclud de la acordarea dreptului

• În sezonul rece anterior, cei mai mulţi beneficiari, adică 28.452 s-au încălzit cu combustibili solizi, urmaţi de cei cu energie termică (1.214), cu centrale pe gaze naturale (1.030) şi cu radiatore electrice (62)

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a făcut controale în 30 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava asupra modului în care au fost aprobate şi acordate, consumatorilor vulnerabili, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece 2024-2025. Potrivit AJPIS, verificările au evidenţiat că în 61 de situaţii, autorităţile locale au respins cererile pe motiv că solicitanţii deţineau bunuri care conduc la excluderea de la acordarea acestui beneficiu. De asemenea, în 82 de cazuri solicitanţii aveau venituri mai mari decât cele minime prevăzute lege; doi solicitanţi figurau cu depozite bancare peste suma maximă prevăzută; doi titulari de cerere nu încheiaseră pe numele lor contractul de furnizare a energiei electrice; un solicitant nu locuia la adresa indicată, iar un altul a făcut, în fals, declaraţie cu privire la numărul membrilor familiei. De cealaltă parte, decizii de încetare a acordării sprijinului financiar la încălzirea locuinţei s-au luat pe motiv de deces (37 de cazuri); titulari plecaţi în străinătate (4); la cererea titularului (3); depăşirea venitului pe membru de familie (15); deţinerea de bunuri care exclud de la acordarea dreptului (3); arestarea beneficiarului (1); refuzul verificării la domiciliu (1) şi debranşarea de la sursa de energie (1). În sezonul rece 2024-2025, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 30.758 de beneficiari ai ajutorului pentru încălzirea locuinţei, dintre care 28.452 cu combustibili solizi sau petrolieri, 1.214 cu energie termică în sistem centralizat, 1.030 cu centrale individuale pe gaze naturale şi 62 cu radiatore electrice. Venitul minim pentru care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 de lei pe membru de familie şi de 2.053 de lei în cazul persoanei singure. Sunt excluşi de la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei persoanele singure sau familiile cu membri care au depozite bancare de 3 ori mai mari decât salariul mediu brut pe economie, adică de peste 25.860 de lei. De asemenea, nu pot primi sprijin financiar pentru încălzirea locuinţei proprietarii unui autovehicul cu o vechime mai mică de 10 ani, cât şi cei de şalupe, bărci cu motor iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni. În cele din urmă, pe lista celor care nu vor beneficia de ajutor sunt proprietarii de clădiri, alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi cei de terenuri intravilane de peste 1.200 mp în zona urbană şi de 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi curţii aferente.

 Întâlnirea legumicultorilor suceveni, la a IV-a ediţie 

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava organizează „Întâlnirea anuală a fermierilor legumicultori”, ediţia a IV-a, un eveniment dedicat fermierilor şi producătorilor locali suceveni din sectoarele horticulturii, legumiculturii, cartofului şi usturoiului. Manifestarea va avea loc pe 20 februarie, în sala de şedinţe a DAJ, la aceasta fiind invitaţi să participe specialişti din domeniu, reprezentanţi ai instituţiilor relevante, firme specializate şi fermieri din judeţul Suceava. Conform Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, discuţiile vor viza „provocările şi oportunităţile din domeniul horticol, în special din sectorul legumiculturii, cultivării cartofului şi usturoiului”. Printre tematica abordată se numără Planul Naţional Strategic 2023-2027 (PNS) al României, cu accent pe DR 12, măsură referitoare la „Investiţiile în consolidarea exploataţiilor tinerilor fermieri instalaţi şi a fermierilor recent instalaţi”, precum şi pe DR 14 privind „Investiţiile în fermele de mici dimensiuni”. Totodată, prezentate vor fi  schema privind  ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate şi reglementările privitoare la posibilitatea constituirii producătorilor în forme asociative, cum ar fi asociaţiile şi cooperativele agricole. Workshop-ul include  expuneri teme ca „Agricultura ecologică perspective şi beneficii” şi „Sustenabilitatea legumiculturii”. La dezbateri vor lua parte oficiali ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău şi Băncii de Resurse Genetice Vegetale Bacău.   

Balastierele şi staţiile de sortare din judeţul Suceava, drastic sancţionate de Inspecţia Bazinală a Apelor „Siret”

• În urma neregulilor descoperite, amenzile date acestora au însumat 545.000 de lei, administratorii iazurilor de decantare fiind amendaţi cu un total de 195.000 de lei

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Inspecţia Bazinală a Apelor a făcut, pe raza judeţului Suceava, 177 de controale, rezultatul acestora constând în 19 amenzi în valoare de 880.000 de lei, precum şi ăn 13 avertismente. Totodată, către organele de cercetare penale  înaintate au fost două denunţuri,  informează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava. Conform sursei citate, în principal sancţiunile au fost aplicate pentru exploatarea de agregate minerale fără acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor sau înainte ca acestea să fi fost obţinute; nerespectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor; executarea fără avize  a unor lucrări pe ape sau care au legătură cu apele; neducere la îndeplinire, în termen, a măsurilor stabilite anterior; evacuarea de ape uzate în resursele de apă, fără a respecta valorile admise la indicatorii de calitate, cât şi funcţionarea în lipsa actelor de reglementare de gospodărire a apelor. La balastierele, respectiv perimetrele de exploatare în albie şi pe terase, precum şi la staţiile de sortare, inspectorii Inspecţiei Bazinale a Apelor au avut 58 de acţiuni de control, în urma neregulilor descoperite fiind date 15 amenzi însumând 545.000 de lei, dar şi 6 avertismente. Un operator de alimentare cu apă şi de epurare s-a ales cu o amendă de 35.000 de lei, iar la administratorii iazurilor decantare, urmare a deficienţelor depistate, amenzile aplicate de controlori s-au ridicat la un total de 195.000 de lei. În conformitate cu sursa citată, 67 dintre acţiunile de control au fost organizate şi desfăşurate în baza sesizărilor primite, verificările întreprinse concretizându-se în 6 amenzi în valoare totală de 195.000 de lei, cât şi în 6 avertismente. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava nu mai are atribuţii de control în domeniu, acestea fiind preluate de Inspecţia Bazinală a Apelor din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă „Siret”.

 Insistând la nivel central

Casa de Pensii Suceava a reuşit să obţină o suplimentare de 1.378 de bilete de tratament balnear 

• Iniţial, faţă de numărul total de cereri, pentru judeţul Suceava repartizate fuseseră cu 4.026 de bilete mai puţin

În anul 2025, biletele de tratament balnear au fost acordate, ca şi în anii precedenţi, fie cu suportarea unei contribuţii individuale, fie cu titlu gratuit, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, subliniind că beneficiarii acestora sunt pensionarii, asiguraţii din sistemul public de pensii, cât şi persoanele care intră sub incidenţa unor legi speciale. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, anul trecut la CJP s-au depus 6.874 de cereri, iniţial, pentru judeţul Suceava, fiind repartizate 2.848 de bilete, respectiv cu 4.026 mai puţine faţă de numărul solicitanţilor. Ulterior, „la solicitarea conducerii instituţiei” către forul central, pentru Suceava au fost alocate suplimentar 1.378 de bilete de tratament balnear, în final ajungându-se la un total de 4.226 de bilete. Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete solicitanţilor în drept, în limita locurilor asigurate în unităţile de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii, cât şi a celor contractate cu alte unităţi de profil. Persoanele beneficiare ale biletelor de tratament trebuie să se prezinte la sediul Casa Judeţeană de Pensii Suceava cu trimiterea în regim special de la medic, cu cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară plecării în staţiune. Biletele de tratament balnear pot fi folosite în staţiuni cu profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv

 
În municipiul Suceava

Venit minim de incluziune pentru 68 de noi beneficiari

• Însă, pe durata anului trecut, refuzul de a presta lucrări de interes local s-a lăsat şi cu încetarea sau suspendarea acestui drept

De-a lungul anului trecut, la Direcţia de Asistenţă Socială s-au înregistrat 72 de noi cereri de acordarea a dreptului la venitul minim de incluziune, informează instituţia din subordinea Primăriei municipiului Suceava. Potrivit DAS, în urma verificărilor făcute la domiciliul solicitanţilor, emise au fost 68 de dispoziţii favorabile, în timp ce pentru 4 cereri s-au dat dispoziţii de respingere, „întrucât nu erau întrunite condiţiile de eligibilitate”. Venitul minim de incluziune este un „program unic asistenţă socială” adoptat „pentru a ajuta persoanele şi familiile vulnerabile să depăşească obstacolele financiare pe care le întâmpină şi pentru a-şi îmbunătăţi viaţa”. Beneficiul are două componente, primul fiind sprijinul pentru incluziune, cu scop în prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, acest drept înlocuind anteriorul venit minim garantat. O a doua componentă constă în sprijin pentru familia cu copii aflaţi în întreţinere până la vârsta de 18 ani. Beneficiul încurajează „participarea copiilor la educaţie”, acesta  substituind vechea alocaţie pentru susţinerea familiei. La începutul anului 2025 în evidenţa DAS figurau 125 de beneficiari de venit minim de incluziune. Pe durata anului trecut, ca urmare a calculării eligibilităţii cererilor au intervenit modificări constând în încetarea dreptului sau suspendarea ajutorului de incluziune, „determinate de neîndeplinirea obligaţiei persoanei apte de muncă de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local”.  

Din cauza nerespectării condiţiilor de autorizare,

DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere şi 21 de suspendare a activităţii unor operatori economici

• Pentru încălcarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor,  în 2025 inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de mai mult de 2 milioane de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava informează că, în anul 2025, în domeniul siguranţei alimentelor, ca urmare a controalelor făcute în unităţi autorizate sanitar veterinar, aplicate au fost 207 amenzi însumând 2,07 milioane de lei, dar şi 201 de avertismente. Potrivit directorului executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, astfel sancţionate au fost deficienţe precum nerespectarea condiţiilor de igienă şi depozitare; etichetarea necorespunzătoare; depozitarea neconformă; lipsa documentelor care atestă sănătatea personalului; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor; desfăşurarea altor activităţi decât cele permise, precum şi lipsa probelor de mâncare colectivă din unităţile care servesc masa. Tot în anul trecut, cu prilejul controalelor mixte desfăşurate în echipe mixte cu lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, confiscată a fost o cantitate de 271,4 kg de peşte şi de produse din carne.  Măsura a fost impusă întrucât cei verificaţi nu au prezentat documentele de provenienţă şi nici documentele care ar fi atestat calitatea şi salubritatea produselor în cauză. În ceea ce priveşte produsele de origine nonanimală, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava au dat 21 de amenzi totalizând 183.600 de lei, la care se adaugă şi 27 de  avertismente. Pe lângă deficienţele menţionate mai sus, sancţionată a mai fost şi lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Totodată, pe fondul nerespectării condiţiilor de autorizare sau de înregistrare sanitară veterinară prevăzute de legislaţia specifică, DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere a activităţii unor operatori economici, dar şi 21 de ordonanţe de suspendare a activităţii.  

 

Casa Judeţeană de Pensii a achitat

Pensii de invaliditate şi de urmaş, de peste 2 milioane de lei, din fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale

• În 4 cazuri de deces din cauza accidentelor de muncă, despăgubirile acordate s-au  ridicat la 141.296 de lei

În vederea reabilitării medicale a asiguraţilor care „au suferit un accident de muncă sau o îmbolnăvire profesională”, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a decontat, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, cheltuieli de 365.824 de lei, anunţă directorul executiv Constantin Boliacu. Potrivit acestuia, pe durata anului  trecut CJP Suceava a înregistrat 87 de accidente de muncă, dintre care 4 au fost urmate de decesul persoanei asigurate în sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale. La acestea se adaugă 19 cazuri de îmbolnăvire profesională confirmate, în acelaşi interval de timp, de Direcţia de Sănătate Publică Suceava.  În cele 4 cazuri de deces de pe urma accidentelor de muncă, despăgubirile acordate au însumat 141.296 de lei, o compensaţie de 6.600 de lei fiind achitată pentru afectarea integrităţii persoanei implicate. Şeful CJP informează, de asemenea, că suma de 643.203 de lei reprezintă contravaloarea indemnizaţiilor plătite lucrătorilor cu incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă, banii fiind decontaţi „pentru angajatorii care au sediul social pe teritoriul judeţului Suceava”. „Pentru un număr mediu de 108 de asiguraţi pe lună, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în perioada 1 ianurie-31 decembrie 2025, a fost decontată suma de 2,04 de milioane de lei, reprezentând pensii de invaliditate şi de urmaş” a  declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, menţionând că în 87 de cazuri a fost achitată contravaloarea serviciilor medicale acordate prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava.