Fără repaus săptămânal şi cu depăşirea timpului de lucru, la firmele de catering sucevene  

• Inspectorii de muncă au mai constatat lipsa evidenţei orelor prestate de către fiecare lucrător, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a descins la operatorii economici din judeţul Suceava care desfăşoară activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente. Astfel, conform inspectorului-şef Roma Butnariu, inspectorii din cadrul Serviciului „Relaţii de muncă şi combaterea muncii nedeclarate” au verificat 24 de angajatori. Ca urmare a constatărilor făcute, aplicate au fost 5 sancţiuni contravenţionale. Două amenzi însumând 6.000 de lei au fost date pentru nerespectarea prevederilor legale privind timpul de muncă. Acestora li se adaugă cele 3 avertismente în cazuri în care nu s-a acordat repausul săptămânal, iar la încetarea activităţii salariaţilor, acestora nu li s-a eliberat adeverinţa care atestă vechimea în muncă. Controlorii ITM au dispus 24 de măsuri de remedierea deficienţelor, printre acestea din urmă numărându-se lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de către fiecare salariat, cu orele de început şi de sfârşit de program; neiniţierea negocierilor pentru contracte colective la nivel de unitate, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale. Totodată, inspectorii Serviciului „Securitate şi sănătate în muncă” au organizat 31 de acţiuni de control, sancţionaţi fiind 25 de angajatori. Constatate au fost 40 de deficienţe, iar drept urmare s-au dispus asigurarea de către angajator a cadrului organizatoric pentru activitatea de prevenire şi protecţie; semnarea fişelor de individuale de instruire de către toţi angajaţii; anexarea fişelor de aptitudine, eliberate de către medicul de medicina muncii, la fişele individuale de instruire; verificarea rezistenţei la dispersie a prizelor de pământ şi asigurarea şi amplasarea în locuri accesibile a truselor de prim-ajutor în caz de urgenţă.

 Venituri proprii cu peste 8% mai mici, la bugetul judeţului Suceava

În primul semestru din 2026, execuţie peste aşteptări a bugetului judeţul Suceava, la partea de venituri, aceasta fiind de 277,403 de milioane de lei, adică de 98,56% din prevederile bugetară pentru cea dintâi jumătate de an. Potrivit analizei Consiliului Judeţean, în total veniturile proprii au totalizat 95,80 de milioane de lei, cu realizări de 91,78% din nivelul scontat pentru cele 6 luni trecute (- 8,22%). Însă, de remarcat este că 126,069 de milioane de lei au avut ca sursă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată TVA, reprezentând, la cest capitol, 96,11% din prevederea bugetară pentru cea dintâi jumătate anului. Subvenţiile din bugetul de stat au însumat 45,31 de milioane de lei, însemnând 108,30% din prevederile bugetare pentru prima jumătate a anului. În primul rând, acestea au avut ca destinaţie finanţarea drepturilor pentru dizabilităţi şi adopţii, iar mai apoi finanţarea proiectelor de infrastructură aferente programelor naţionale de dezvoltare şi investiţii, Planului Naţional de Dezvoltare locală (PNDL), Programului Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny” şi  Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cauză sunt proiectele susţinute financiar din fonduri externe nerambursabile post aderare, care sunt în implementare inclusiv pe baza cofinanţării din bugetul de stat. Venituri de 4,24 de milioane de lei sunt cele provenind din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, încasate în proporţie de 105,62% din estimările anului 2026, „suma fiind formată din încasări pentru cheltuielile efectuate în anii precedenţi şi din prefinanţări”.   Totodată, o sumă de 543.403 de lei a intrat în bugetul judeţului Suceava din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, cu titlul de „restituire a unei părţi din finanţarea pentru un proiect implementat la nivelul Consiliului Judeţean”.  

 

Deşeuri provenite din reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber

• Comisarii de mediu au amendat agentul economic cu 60.000 de lei, dispusă fiind valorificarea ori eliminarea prin operatori autorizaţi a  echipamentelor auto

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu continuă acţiunile de control pentru protejarea mediului şi respectarea legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor, informează instituţia suceveană. Astfel, în urma unui control făcut pe raza municipiului Fălticeni, comisarii de mediu au fost identificat cantităţi semnificative de deşeuri provenite din activităţi de reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber. Este vorba despre caroserii şi componente auto, anvelope uzate, radiatoare şi componente metalice, precum şi recipiente şi ambalaje de produse chimice, unele dintre acestea „cu etichete de produse periculoase”. În consecinţă, operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 60.000 de lei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, a fost dispusă măsura ridicării deşeurilor şi valorificării ori eliminării acestora prin operatori autorizaţi, cu păstrarea documentelor justificative, transmite Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu, accentuând că „deţinerea autorizaţiei de mediu vine la pachet cu responsabilităţi stricte”.

 Pentru pensionari şi persoanele cu veniturile mici  

Gratuitate şi facilităţi la călătoriile cu autobuzele TPL Suceava 

• Primarul Vasile Rîmbu spune că decizia ar surveni ieşirii firmei din criză, în 2026 aceasta estimând un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% faţă de 2025
• Acum, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei pot călători gratuit de 20 de ori pe lună, cei cu pensii între 3.000 de lei şi 5.000 de lei având abonament cu reducere de 50% 

Primăria Suceava ia în calcul acordarea de reduceri, inclusiv de gratuitate, pentru călătoriile cu mijloacele de transport electrice ale societăţii comerciale Transport Public Local. Anunţul este făcut de către primarul Vasile Rimbu, edilul-şef  informând, pe pagina proprie de socializare, că „studiază” ca, începând cu 1 ianuarie 2027, atât pensionarii, cât şi categoriile cu venituri reduse, să beneficieze de „facilităţi sau chiar de gratuitate la transportul în comun”. Această decizie ar avea la bază faptul că TPL Suceava, firmă a autorităţilor administraţiei publice locale a depăşit „criza”, având profit, iar „trendul este bun”. „Deja ştiţi, fiindcă au <vorbit> faptele, administraţia actuală nu se construieşte pe speranţe, ci pe posibilităţi reale. 

Mi se pare normal ca beneficiile profitului TPL să se întoarcă înapoi către oameni. Vă spun sincer că am o satisfacţie uriaşă pentru că, iată, stabilitatea financiară a Primăriei se va poate transforma în bunăstare pentru suceveni, iar aceasta este cea mai valoroasă investiţie pe care o poate face un edil” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, subliniind că „ încă studiază... şi se va reveni cu detalii, la momentul potrivit”. Conform bugetului de venituri şi cheltuieli, aprobat de Consiliul Local Suceava, pentru 2026 societatea comercială Transport Public Local Suceava estimează un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% în raport cu cel din exerciţiul financiar 2025. La această dată, pensionarii suceveni cu pensii sub 3.000 de lei beneficiază de gratuitate în limita a 20 de călătorii pe lună, iar cei cu pensii cuprinse între 3.000 de lei şi 5.000 de lei au parte de o reducere de 50% la abonamentul lunar nominal. Elevii se bucură de gratuitate 100% la transportul public pe toate liniile operate de TPL în municipiul Suceava şi în Zona Metropolitană, în baza abonamentului dedicat şi eliberat special pentru aceştia. De asemenea, veteranilor şi persoanelor cu dizabilități li se acordă „gratuităţi totale”, conform speciale în vigoare şi documentelor doveditoare.

 

Materiale lemnoase fără provenienţă legală, descoperite la o instalaţie de debitare din comuna Ostra

• Poliţia şi gardienii forestieri au deschis dosar penal, o cantitate de 265 mc de materiale lemnoase fiind reţinută „în vederea cercetările penale”

În perioada 14-15 iulie 2026, inspectorii Gărzii Forestiere Suceava au verificat corespondenţa dintre stocurile de materiale lemnoase faptice şi cele scriptice la o instalaţie de debitare a lemnului din comuna Ostra, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Potrivit acestuia, deşi deţinătorii de depozite de lemn trebuie să urmărească zilnic legalitatea materialelor lemnoase aflate în stoc, la instalaţia verificată au fost constatate cantităţi mari de lemn, peste stocurile scriptice, la aproape toate sortimentele. Astfel, s-au găsit în plus 155 mc lemn rotund de răşinoase, 32 mc lemn de foc de răşinoase şi 78 mc resturi de lemn. Garda Forestieră precizează că, în conformitate prevederilor legale în vigoare, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă deţinerea în depozite a unui volum total de materiale lemnoase pentru care „diferenţa în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic, înregistrat în SUMAL, depăşeşte 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi, la momentul constatării faptei”. Drept urmare, deoarece stocul scriptic total al depozitului verificat era de 348 mc, lemnul găsit în plus reprezenta 76% din acest stoc. În consecinţă, delegaţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean care au participat la control au deschis dosar penal, iar întreaga cantitate de 265 mc materiale lemnoase a fost reţinută în vederea cercetările penale. „Reamintim deținătorilor de depozite de material lemnos că stocurile faptice de lemn trebuie să corespundă cu evidențele scriptice și că trebuie să urmărească înregistrarea intrărilor, procesărilor și ieșirilor de materiale lemnoase din depozite. Este strict interzisă primirea sau expedierea lemnului fără documente de provenienţă” declară Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

În prima jumătate anului

Consiliul Judeţean a tăiat peste 31% cheltuielile cu bunurile şi serviciile

• Pe partea de dezvoltare, cea mai mare pondere au avut-o plăţile pentru investiţiile în drumurile judeţene şi în cele de la Aeroport

Consiliul Judeţean a aprobat, în şedinţă ordinară, execuţia bugetelor judeţului Suceava după prima jumătate a anului 2026.   Conform acesteia, pe partea de cheltuieli s-au înregistrat plăţi de 273,063 de milioane de lei, reprezentând 65,02% faţă de prevederea pentru primele 6 luni ale anului. Astfel, pe 30 iunie 2026, la secţiunea de funcţionare a bugetului judeţean realizările 

s-au situat la 77,59% din sumele aprobate pentru prima jumătate de an, „Necesarul de cheltuieli cu bunurile şi serviciile a fost mai mic decât cel estimat pentru primul semestru, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru o parte din unităţile finanţate din bugetul judeţean, situându-se la un nivel de 68,73%, raportat la prevederea bugetară din primele 6 luni. Drept urmare, sumele disponibile vor fi utilizate în trimestrele următoare, pentru acţiunile planificate” se subliniază în raportul la proiectul de hotărâre privind execuţia bugetară. De cealaltă parte, la secţiunea de dezvoltare, nivelul cheltuielilor a atins doar 47,72% din programul stabilit pentru această perioadă. În consecinţă, conform sursei citate, plăţile aferente proiectelor în derulare cu finanţare nerambursabilă şi a celor dinin PNRR au ajuns la 46,07%, comparativ cu prevederile pentru cea dintâi jumătate a anului 2026. Totodată, plăţile şi transferurile către unităţile subordonate au avut o pondere de 47,69% din cele aprobate pentru semestrul întâi. „Dintre acestea, cea mai mare parte au avut-o plăţile pentru obiectivele de investiţii în drumurile judeţene şi la Aeroport” se explică în expunerea de motive privind execuţia bugetară la data de 30 iunie 2026, aprobată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Suceava.

Pe fondul caniculei şi perioadelor secetoase

Unii furnizori de apă se confruntă cu deficit accentuat, existând probabilitatea ca livrarea către populaţie să se facă după un orar prestabilit

• Utilizarea apei potabile la udarea culturilor, gazonului sau umplerea piscinelor constituie contravenţie şi poate fi sancţionată cu amendă sau cu debranşarea de la conductele de alimentare

Ca urmare a unor perioade cu lipsă prelungită de precipitaţii, în anumite zone ale judeţului Suceava, Direcţia de Sănătate Publică recomandă populaţiei să evite risipa de apă potabilă, prin utilizarea acesteia doar pentru băut, gătit şi igienă personală. Demersul survine contextului în care unii operatori, respectiv furnizori de apă potabilă, au informat DSP că se confruntă cu scăderea nivelului apei în puţurile de captare. Din această cauza prestatorii au anunţat că vor „restricţiona livrarea către populaţia racordată, după un orar prestabilit, până la refacerea volumului necesar asigurării continue a apei potabile”. Dată fiind această situaţie Direcţia de Sănătate Publică a făcut apel la operatori şi furnizori, pentru „găsirea unor noi surse de apă, prin foraje suplimentare care să asigure necesarul de apă, astfel încât să poată livra, în mod continuu, apă potabilă populaţiei”. Reamintim că, în intervalele secetoase de la sfârşitul lunii iunie şi începtul lunii iulie, în judeţ s-a înregistrat o „criză” de apă, generată fiind de utilizarea acesteia la udarea grădinilor. Este cazul comunelor Dumbrăveni şi Siminicea, localităţi în care apa de la robinete a lipsit frecvent, tocmai pentru că mulţi dintre agricultori au folosit apa potabilă la irigarea culturilor. Din cauza deficitului accentuat de debit din perioadele de caniculă şi secetă prelungită, operatorul regional de alimentarea cu apă, canalizare şi epurare ACET Suceava, cât şi primăriile din judeţ atenţionează că reţeaua publică este dimensionată exclusiv pentru consumul casnic şi igienă, şi nu pentru agricultură. Conform regulamentelor serviciului de alimentare cu apă, utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele casnice, cum ar fi udarea culturilor şi gazonului sau umplerea piscinelor, constituie contravenţie, putând fi sancţionată cu amendă sau cu debranşarea de la conductele de alimentare. „Personalul de specialitate din cadrul DSP va continua supravegherea calităţii apei din sistemele centralizate de apă destinată consumului uman, atât prin programele de monitorizare, precum şi la solicitarea operatorilor sau furnizorilor de apă potabilă” se precizează în informarea Direcţiei de Sănătate Publică, semnată de directorul executiv Daniela Marinela Odeh.  

Pagube de 5 milioane de lei, generate de fenomenele meteorologice periculoase 

• Acestea au fost provocate de revărsarea cursurilor mici de apă, cât şi de scurgerile de pe versanţi

Nu mai puţin de 47 km de străzi, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri vicinale au avut de suferit, iar o albie de râu a fost colmatată, se arată În Raportul Sistemului de Gospodărire a Apelor privind apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase din perioada 2-3 aprilie 2026. Fenomenelor amintite s-au manifestat în 6 unităţi administrativ-teritoriale, cu 19 localităţi, în cauză fiind comunele Frumosu, Hânţeşti, Moara, Moldoviţa, Păltinoasa şi Vatra Moldoviţei. În perioada respectivă au fost emise o avertizare meteorologică cod galben de ploi şi ninsori, o avertizare hidrologică cod galben şi o avertizare meteorologică cod galben de vânt. Pe fondul acestora, cantităţile de precipitaţii cumulate au crescut în punctele de măsurare ale SGA din Siret, Huţani, Iţcani, Putna, Lunguleţ şi Dragoşa, aflate pe râurile Siret. Suceava, Putna şi Moldoviţa, însă cotele de apărare nu au fost depăşite. Pentru asigurarea fluxului operaţional informativ, formaţiile şi staţiile hidrometrice ale Sistemului de Gospodărire a Apelor au monitorizat în permanenţă evoluţia fenomenelor meteorologice. „În respectivul interval, majoritatea pagubelor au fost provocate de revărsarea cursurilor mici de apă, cât şi de scurgerile de pe versanţi. Ca urmare a intervenţiei instituţiilor cu atribuţii în gestionarea unor asemenea riscuri, situaţia a revenit la normal, fără a pune în pericol vieţi omeneşti” se subliniază în informarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi. Cele două comisii de evaluare a pagubelor, desemnate prin ordin al prefectului judeţului Suceava, au întocmit 6 procese verbale  şi o notă de constatare. Astfel, conform evaluărilor, pagubele din perioada 2-3 aprilie 2026 s-au ridicat la 4,95 de milioane de lei, În perioada analizată, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava a fost solicitat să intervină pentru evacuarea apei din 4 gospodării de pe raza comunei Mitocu Dragomirnei.  

    

 

 

Pentru împărţirea a 6% din impozitul pe venit

Unităţile administrativ-teritoriale sucevene cer Consiliului Judeţean 1,63 de miliarde de lei, adică de 37 de ori mai mult decât totalul alocat prin Finanţele Publice

Cu votul deliberativului, repartizată va fi suma de 43,79 de milioane de lei, una de 10 ori mai mică faţă de cea care ar putea acoperi cheltuielile cu funcţionarea primăriilor

Multe dintre acestea îşi asigură cu greu necesarul pentru plata salariilor, facturilor la utilităţi, ajutoarelor sociale şi subvenţiilor la transportul public şi energia termică

Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a retras, „pentru o mai bună dezbatere”, proiectul de hotărâre privind repartizarea a 43,79 de milioane de lei, alocată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Este vorba despre suma reprezentând 6% din impozitul pe venit destinat bugetelor locale, decizia survenind, în şedinţa ordinară a deliberativului, ridicării unor obiecţii ridicate de grupul liberal al aleşilor judeţeni. Fondurile trebuiau deja repartizate integral comunelor, oraşelor şi municipiilor „pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi a cheltuielile de funcţionare pe care le au unităţile administrativ-teritoriale din judeţ”. În fundamentarea proiectului de hotărâre se evidenţiază că în cauză sunt acele cheltuieli pe care, „în mod justificat, unităţile administrativ-teritoriale nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”. Încă din martie 2026, Consiliul Judeţean Suceava a solicitat celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale să înainteze cereri pentru acordarea de sume cu destinaţia amintită, după centralizarea acestora rezultând un necesar judeţean de 1,636 de miliarde de lei,  respectiv unul de peste 37 de ori mai mare decât disponibilul de repartizat. 

De remarcat este faptul că, în această din urmă sumă intră nu mai puţin de 423,333 de milioane de lei, bani ceruţi pentru asigurarea cheltuielilor cu funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale. În cauză este totalitatea sumelor destinate activităţilor curente şi obligatorii pentru ca primăriile şi instituţiile din subordine să îşi poată desfăşura activitatea zilnică şi să presteze servicii publice către cetăţeni. Îngrijorător este că acestea sunt de circa 10 ori mai mari decât totalul de 43,79 de milioane de lei dat înspre repartizare Consiliului Judeţean, însemnând, printre altele, cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi contribuţii sociale; facturi curente pentru energie electrică, gaze, apă, internet, salubritate; ajutoare sociale de urgenţă, tichete sociale, indemnizaţii pentru persoane cu handicap, cât şi fonduri acordate pentru compensarea biletelor de transport public şi subvenţii la energia termică destinată populaţiei. Conform hotărârii proiectului de hotărâre amânat ieri, în şedinţa deliberativului judeţean, municipiilor urmează a li se repartiza un total de 4,31 de milioane de lei. Cea mai mare sumă ar ajunge la Fălticeni, adică 1,7 milioane de lei, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei putând primi, fiecare, câte 600.000 de lei, în timp ce către reşedinţa de judeţ este prevăzută a se orienta o sumă de numai 813.000 de lei. Consiliul Judeţean propune ca primăriilor din cele 11 oraşe să li se repartizeze 3,7 milioane de lei, alte 35,78 de milioane de lei urmând a lua calea celor 98 de comune.           

 DNA  „descinde” la Muzeul Naţional al Bucovinei

• Deoarece la sediul actual se vor face lucrări de reabilitare cu finanţare europeană nerambursabilă, Serviciul Teritorial Suceava îşi va desfăşura activitatea în 10 spaţii ale Muzeului de Istorie

Consilierii judeţeni au aprobat darea în folosinţă, pe o perioadă determinată, Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor spaţii aparţinând Muzeului Naţional al Bucovinei. La acest moment, instituţia anticorupţie îşi desfăşoară activitatea într-un imobil de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14, proprietate publică a judeţului Suceava, dat  anterior, de Consiliul Judeţean, în folosinţa gratuită a DNA, pentru o perioadă de 15 ani. Clădirea urmează să facă obiectul unor „măsuri de eficienţă energetică şi de reducerea a emisiilor de gaze cu efect de seră,  (...) astfel încât să se asigure un spaţiu modern, sigur şi accesibil pentru toţi utilizatorii”. Aceasta după ce Consiliul Judeţean a depus, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea atragerii de finanţare, Proiectul „Reabilitare clădire situată în municipiul Suceava, strada <Vasile Bumbac>”. Fondurile sunt disponibile în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”, Obiectivul specific „Promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi reducere a emisiilor cu efect de seră”. Potrivit fundamentării proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean, Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a solicitat „alocarea unor spaţii necesare funcţionării”, din imobilul de pe strada „Ştefan cel Mare”, nr. 33, concomitent cu „suspendarea, pe perioada executării lucrărilor, a folosirii gratuite a spaţiilor din imobilul de pe strada <Vasile Bumbac>”. Admiterea la finanţare a proiectului de reabilitare a fost confirmată pe 30 martie 2026, pe 10 iunie fiind primită scrisoarea pentru demararea etapei contractuale, la semnarea contractului fiind necesar acordul proprietarului de pe strada „Vasile Bumbac” nr.14, în speţă a Consiliului Judeţean. Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va ocupa, la Muzeul de Istorie, 10 spaţii cu o suprafaţă utilă de 223,67 de metri pătraţi, aflate la etajul al II-lea şi, parţial, la mansarda clădirii C1.

 În urma controalelor inspectorilor DSP

„Activităţile de alimentaţie pentru evenimente”, sancţionate cu amenzi de 19.000 de lei

• Produsele perisabile erau păstrate în condiţii frigorifice necorespuzătoare, personalul nu avea efectuat examenul medical obligatoriu, iar operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie lăsau de dorit

Serviciul Control al Direcţiei de Sănătate Publică a făcut 37 de verificări la agenţii economici din judeţul Suceava care desfăşoară „activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente”. Instituţia suceveană informează că, pe fondul deficienţelor constatate, inspectorii sanitari au dat 8 amenzi în valoare de totală de 19.000 de lei. Conform sursei citate, între acestea, 4 amenzi însumând 6.400 de lei au sancţionat nemarcarea vizibilă a suprafeţelor de lucru, ustensilelor şi a spaţiilor frigorifice, „pentru identificarea scopului de folosire pe tipuri de alimente”. O altă amendă, de 5.000 de lei a vizat neefectuarea examenelor medicale obligatorii stabilite prin legislaţia sanitară în vigoare pentru personalul care deservea unitatea supusă controlului. Cu o sancţiune contravenţională de 1.600 de lei s-a ales o unitate care „nu asigura controlul şi nu înregistra temperatura în spaţiile frigorifice în care erau păstrate produsele alimentare perisabile”. Amendă de 3.000 de lei au dat inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava pentru neefectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor şi suprafeţelor de lucru, „în condiţiile stabilite de normele igienico-sanitare”. În cele din urmă, încă o sancţiune contravenţională de 3.000 de lei au aplicat inspectorii DSP în cazul nerespectării obligaţiei de a păstra, timp de 48 de ore, în spaţii frigorifice şi în recipiente curate, acoperite şi etichetate, câte o probă din fiecare fel de mâncare servită.

 Judeţul Suceava are 116 de unităţi cu activitate de „catering”

• În urma controalelor, pe fondul neregulilor legate de prepararea şi livrarea mâncării gătite, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 30.000 de lei şi 11 avertismente

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a făcut controale la 38 de unităţi cu obiect de activitate catering/restaurant, „evaluând cerinţelor de igienă şi de siguranţa alimentelor, spaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor destinate preparării mesei”. Astfel, urmărită a fost „asigurarea unui înalt nivel de protejare a sănătăţii consumatorilor, având în vedere riscul pe care îl reprezintă prepararea şi livrarea mâncării gătite, salatelor, sosurilor etc, către colectivităţi mari, copii de vârstă preșcolară, elevi, vârstnici, persoane cu dizabilități şi persoane spitalizate”. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, ca urmare a neconformităţilor constatate şi a încălcării prevederilor legislaţiei în domeniu, inspectorii sanitari veterinari suceveni au dat 3 amenzi în valoare totală de 30.000 de lei, dar şi 11 avertismente. Cele mai frecvente nereguli depistate cu prilejul verificărilor au constat în lipsa planului de autocontrol sau existenţa unui plan incomplet;  depozitarea necorespunzătoare a materiei prime şi produselor finite; condiţii de igienă precare şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizarea sau efectuarea ineficientă a acestora; carnete de sănătate cu termenul de valabilitate depăşit, precum şi lipsa documentelor doveditoare a cursurilor de sănătate frecventate de către personal. „Pentru a preveni apariţia riscurilor privind siguranţa alimentară, inspectorii DSVSA vor sancţiona pe toţi operatorii economici care nu respectă normele şi cerinţele de igienă” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit „catagrafiei oficiale”, în evidenţa DSVSA Suceava există 116 de unităţi înregistrate ca având activitate de „catering”. Este vorba despre unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care au loc recepţia de materii prime de origine animală şi nonanimală, dar şi depozitarea şi prelucrarea acestora în produse destinate valorificării către alte unităţi de vânzare cu amănuntul sau către consumatorii finali.
 

Până la 9.409 de lei pe lună pentru întreţinerea asistaţilor din centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi

• Acestea fac parte din reţeua de servicii sociale a DGASPC, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare”

Stabilirea costului mediu lunar de întreţinere pe beneficiar asistat în centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava face obiectul unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean.  Valorile costului mediu lunar de întreţinere propuse spre aprobare sunt stabilite diferenţiat în funcţie de tipul şi specificul serviciului social şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 426 din 2020. Astfel, pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în centre de îngrijire şi asistenţă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este de 9.310 de lei, în cazul persoanelor adulte cu handicap rezidente în centrele de abilitare şi reabilitare acesta fiind propus la 9.717 de lei. De asemenea, în ceea ce priveşte persoanele adulte cu handicap rezidente în centre pentru viaţă independentă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este fundamentat la nivelul de 9.409 de lei, iar pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în locuinţe protejate, la 8.463 de lei. Potrivit DGASPC, aprobarea costului mediu lunar de întreţinere este necesară la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind contribuţia lunară de întreţinere, dar şi pentru asigurarea unui cadru unitar de organizare şi finanţare a serviciilor sociale rezidenţiale destinate acestei categorii de persoane. În situaţia persoanelor adulte cu dizabilităţi care au părăsit centrele de îngrijire şi asistenţă şi centrele de abilitare şi reabilitare, beneficiind de servicii sociale de locuire asistată în comunitate, respectiv în locuinţe protejate, acestea se bucură, în perioada şi în condiţiile prevăzute de lege, de standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin. Serviciile sociale care fac obiectul proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean sunt organizate şi funcţionează în cadrul reţelei de servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi administrate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare, cu respectarea prevederilor legale şi a standardelor specifice minime de calitate aplicabile”.

Rezultatele economiei circulare:

Comunităţi mai curate, utilizare responsabilă a resurselor şi protejare a mediului înconjurător

• Un exemplu îl reprezintă Ambro Suceava, unde prin transformarea maculaturii în carton ondulat şi noi  ambalaje, redus masiv este volumul de resturi care ar ajunge la groapa de gunoi

Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului a găzduit Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate”, informează Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii de Mediu. Potrivit instituţiei sucevene, evenimentul a fost dedicat promovării economiei circulare, dezvoltării infrastructurii de mediu şi identificării soluţiilor pentru o gestionare eficientă a deşeurilor. La manifestare au participat Marius Andrei Niță, comisar-general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, George Mîndruță, comisar-şef al Comisariatului Judeţean Suceava, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice, autorităţilor locale, operatorilor de servicii şi ai mediului de afaceri. Conform sursei citate, discuţiile au evidenţiat importanţa colaborării dintre instituţiile publice, autorităţile locale şi operatorii economici, „pentru atingerea obiectivelor de mediu şi implementarea principiilor economiei circulare, în concordanţă cu politicile naţionale şi europene”. „Garda Naţională de Mediu susţine iniţiativele care contribuie la dezvoltarea unor comunităţi mai curate, utilizarea responsabilă a resurselor, cât şi la protejarea mediului înconjurător” transmite Comisariatul Judeţean Suceava al instituţiei. Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate” constă într-o o serie de evenimente organizate de FADI, Asociaţia „EcoAtitudine şi InfoMediu Europa”, desfăşurate în România, pe durata anului 2026, „cu scopul de a transforma deşeurile în resurse şi de a accelera tranziţia verde a companiilor”. Unul dintre cele mai relevante exemple de economie circulară funcţională, analizat în iulie 2026, îl reprezintă societatea comercială Ambro Suceava. În cadrul companiei, deşeurile de hârtie şi maculatură sunt transformate integral în carton ondulat şi ambalaje noi. Astfel,  prin reintegrarea în fluxul economic, redus masiv este volumul de resturi care ajung la groapa de gunoi.

 
Cu sau fără atestat de producător şi carnet de comercializare

Creşte numărul de producători care oferă la vânzare legume şi fructe pe marginea drumurilor

• Comercianţii trebuie să se prezinte la sediul DSVSA pentru a obţine documentele necesaredesfăşurării în condiţii legale a acestei activităţi

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava recomandă primăriilor care închiriază spaţii sau îşi dau acordul asupra desfăşurării activităţii de comercializare a legumelor şi fructelor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale să verifice dacă respectivii comercianţi, „care au o formă de organizare juridică, sunt şi deţinători ai documentului de înregistrare sanitară veterinară, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 111 din 2008. Totodată, în cazul în care deţin inclusiv mijloace auto pe care le folosesc pentru transportul legumelor şi fructelor, comercianţii trebuie să prezinte şi documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţă alimentară a autovehiculului. Însă, mai înainte de toate acestea, producătorii primari sunt obligaţi să aibă atestat de producător şi carnet de comercializare. 

DSVSA face acest demers având în vedere faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere a numărului de comercianţi şi producători primari care oferă la vânzare fructe şi legume în apropierea drumurilor europene, drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene. „Producătorii primari trebuie să se adreseze primăriilor de domiciliu pentru obţinerea atestatului de producător şi carnetului de comercializare. În cazul în care nu deţin documentele de înregistrare sanitară veterinară, primăriile sunt rugaţi sî informeze operatorii economici, respectiv comercianţii, să se prezinte la sediul DSVSA pentru a obţine documentele necesare în vederea desfăşurării activităţii de comercializare în condiţii legale” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv la Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. 

 

Aflându-se în extremă dificultate

Comuna Păltinoasa primeşte 1,5 milioane de lei pentru asigurarea alimentării cu apă

• Din Fondul de rezervă al CJ, în comuna Boroaia ar urma să ajungă 1 milion de lei pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

Deliberativul judeţean va repartiza o sumă de 2,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava pentru două unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate. Distribuirea se face în baza solicitărilor şi justificărilor acestora, „solicitări pe propria răspundere a ordonatorilor principali de credite ai primăriilor respective”. În cauză este comuna Păltinoasa, care ar putea primi 1,5 milioane de lei pentru asigurarea alimentării cu apă. De asemenea, în comuna Boroaia ar urma să ajungă 1 milion de lei, sumă menită să acopere cheltuielile făcute pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse în perioada 22-28 mai 2025. Consilierii judeţeni vor delibera, totodată, în legătură cu repartizarea a încă 251.000 de lei din Fondul de rezervă, conform documentelor doveditoare, către persoane fizice ale cărora situaţii sunt unele de extremă dificultate. Este vorba despre 28 de persoane, sumele care urmează a fi acordate variind între 2.000 de lei şi 40.000 de lei. În baza principiului solidarităţii, prevăzut de Legea nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, din Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Judeţean pot fi alocate sume „unor persoane şi unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate”.

Ziua Inspecţiei Muncii

Peste un sfert de secol de „realizări importante şi angajament continuu faţă de respectarea legislaţiei muncii”

•  „Inspectoratul Teritorial de Muncă garantează, în continuare, răspuns prompt la solicitări, urmărind asigurarea unui climat de muncă sigur şi decent” transmite Romeo Butnariu, şeful instituţiei sucevene

Inspectoratul Teritorial de Muncă a aniversat, la sfârşitul săptămânii, 27 de ani de „activitate dedicată protejării drepturilor lucrătorilor şi asigurării unui mediu de muncă sigur şi echitabil”. Inspecţia Muncii a fost înfiinţată prin Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, fiind organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii și Solidarităţii Sociale. „Această zi marchează peste un sfert de secol de realizări importante şi angajament continuu faţă de respectarea legislaţiei muncii şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă” arată Romeo Buntariu, şeful ITM Suceava. Acesta evidenţiază că Inspectoratului Teritorial de Muncă are ca obiectiv principal atingerea unui nivel înalt de încredere în rândul angajatorilor şi salariaţilor, dând dovadă de „responsabilitate şi receptivitate la sesizările angajaţilor, acestea fiind soluţionate cu celeritate”. Totodată, opinează inspectorul-şef, pe linia exercitării atribuţiilor generale şi specifice comunicării îi revine un rol important şi instructiv în procesul de informare şi consiliere permanentă atât a angajatorilor, cât şi a angajaţilor, cu privire la importanţa cunoaşterii şi respectării legislaţiei muncii. „Cu ocazia Zilei Inspecţiei Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava mulţumeşte tuturor angajatorilor şi angajaţilor pentru încrederea acordată şi garantează, în continuare, răspuns prompt la solicitări, urmărind asigurarea unui climat de muncă sigur şi decent. La mulţi ani şi succes tuturor colegilor, angajatorilor şi angajaţilor de pe piaţa muncii a judeţului Suceava!” transmite Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava. Principalul scop al inspectoratelor teritoriale de muncă este de acela de a urmări îndeplinirea de către angajatori a obligaţiilor legale în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei produselor, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă. De asemenea, urmărită este „asigurarea unui climat de lucru din care să lipsească discriminarea sau hărţuirea lucrătorilor”, alte atribuţii constând în cercetarea sesizărilor şi efectuarea inspecţiilor pe teren.

 În prejma Sărbătorilor de iarnă

Consiliul Judeţean acordă tichete sociale de 250 de lei persoanelor cu pensie minimă garantată

• Un beneficiar va primi prin Poştă câte 5 bonuri valorice de 50 de lei, acestea fiind destinate exclusiv achiziţionării produselor alimentare
• În judeţul Suceava erau aproximativ 36.000 de potenţial beneficiari ai sprijinului, în bugetul pe 2026 fiind prinsă suma de 9 milioane de lei

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţă ordinară, Regulamentul de acordare a tichetelor sociale pentru persoanele care încasează pensia minimă garantată. Iniţiativa are ca scop protejarea persoanelor care, din cauze de natură „economică, fizică psihică sau socială, nu au posibilitatea de a-şi asigura singure nevoile sociale şi de a-şi dezvolta propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială”. „Pensionarii care încasează indemnizaţia socială, cunoscută drept pensie minimă garantată, reprezintă una dintre cele mai expuse şi vulnerabile categorii sociale din judeţul nostru. În contextul macroeconomic actual, marcat în ultimii ani de o inflaţie volatilă şi de creşteri substanţială a preţurilor la bunurile de consum curent, puterea de cumpărare a acestor persoane a fost sever afectată” arată Nicolae Robu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, în care se menţionează că „perioada Sărbătorilor aduce o presiune financiară suplimentară asupra bugetului, şi aşa destul de restrâns al unui pensionar cu venit minim”. În scopul derulării în condiţii optime a acestui program social, în bugetul judeţean pe anul 2026 a fost prinsă o suma de 9 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, la începutul anului în judeţul Suceava erau aproximativ 36.000 de potenţial beneficiari ai acestui sprijin financiar. Listele urmează a fi puse la dispoziţie de Casa Judeţeană de Pensii, mecanismul distribuire direct la domiciliu, prin intermediul Poştei Române, „eliminând complet barierele birocratice şi eforul fizic”. Calendarul de distribuire va fi stabilit de Consiliul Judeţean, astfel încât tichetele să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor de iarnă. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean vor beneficia de tichete sociale persoanele care locuiesc în judeţul Suceava, au calitatea de pensionari în sistemul public de pensii şi încasează pensia minimă garantată de 1.286 de lei pe lună. Beneficiarul eligibil va primi câte 5 bonuri valorice, fiecare având valoarea de 50 de lei, acestea fiind destinate exclusiv achiziţionării produselor alimentare. Este interzisă folosirea bunurilor valorice la cumpărarea de băuturi alcoolice sau de produse din tutun.

 

Din bugetul judeţului Suceava

Recompense de câte 3.000 de lei pentru copiii înotători şi juniorii hanbalişti, performeri la competiţii naţionale

Consiliul Judeţean va premia sportivii din judeţul Suceava care au obţinut rezultate remarcabile la Campionatul naţional de înot pentru copiii de 10 ani, de la Bacău, din perioada 20-21 iunie 2026. Este vorba despre Rebeca Maria Pană care a ocupat locul I  din 112 de participanţi la proba de „50 de metri bras feminin”, cât şi poziţia a IV-a din 114 de competitori la proba „50 de metri fluture feminin”. De asemenea, Adelle Dayana Cioltan şi-a adjudecat locul al III-lea din 120 de intraţi în cursă la proba de 50 de metri liber feminin”, dar şi poziţia a V-a din 112 de participanţi la proba „50 de metri spate feminin”. De asemenea, sub îndrumarea Federaţiei Române de Handbal, trei dintre echipele de handbal masculin ale Clubului Universitar din Suceava , antrenate de foste glorii ale sucevean, au obţinut locul I şi de două ori locul al II-lea la turneele finale de handbal masculin pentru juniori I, juniori III şi juniori IV desfăşurate la Turda, Suceava şi Reşiţa. Astfel, Clubul Universitar din Suceava - recunoscut la nivel naţional ca un adevărat centru de în descoperirea şi formarea tinerilor talente la handbal - a oferit, de-a lungul ultimelor decenii, numeroase nume sportului românesc, se subliniază în fundamentarea proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Suceava. În total, premii de câte 3.000 de lei fiecare, însumând 162.000 de lei vor ajunge la 54 de sportivi, reflectând „interesul autorităţii publice judeţene în promovarea, susţinerea sportului de performanţă, precum şi în recunoaşterea valorilor din activitatea sportivă judeţeană”.    

 În sistemul centralizat

Calitatea apei potabile pentru populaţiei este corespunzătoare în proporţie de 94%

Sancţionând neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia specifică, DSP a dat 4 amenzi însumând 73.000 de lei

În atenţia Direcţiei de Sănătate Publică Suceava rămân unele aspecte care necesită monitorizare şi măsuri continue pentru asigurarea conformităţii sistemelor de alimentare cu apă potabilă. Potrivit DSP, în acest din urmă sens, în derulare sunt lucrări de modernizare şi reabilitare a unor componente ale infrastructurii de alimentare cu apă menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite consumatorilor casnici. 

Pe durata anului 2026, de la furnizorii de apă potabilă în sistem centralizat prelevate au fost 98 de probe pentru determinări fizico-chimice şi tot atâtea pentru analize microbiologice. Astfel, dacă în primul caz 15 probe au avut neconformităţi în ceea ce priveşte parametrii amoniu, mangan şi fier, probele microbiologice s-au dovedit a fi corespunzătoare. „O parte a neconformităţilor a fost remediată, iar altele sunt în curs de remediere, astfel încât populaţia să fie deservită cu apă care se conformează parametrilor de potabilitate” evidenţiază DSP.    Date fiind aceste circumstanţe, în judeţul Suceava, în cursul anului 2026 calitatea apei potabile distribuită populaţiei în sistem centralizat a fost corespunzătoare în proporţie de 94%. „Acest procentaj s-a datorat unei bune colaborări între specialiştii implicaţi în asigurarea calităţii apei potabile, cât şi cu cei care asigură monitorizarea calităţii acesteia” informează Direcţia de Sănătate Publică. Totuşi, semnalează instituţia suceveană, de „colaborare deficitară” a dat dovadă un administrator al sistemului public, care nu s-a conformat solicitărilor repetate privind depunerea planurilor de monitorizare a calităţii apei potabile furnizate, precum şi a documentaţiei de reevaluare igienico-sanitară a sistemului. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia în domeniul apei potabile, Serviciul „Control în Sănătate Publică” al Direcţiei de Sănătate Publică a dat, în 2025, dar şi în perioada trecută din 2026, câte 4 amenzi, totalizând, în fiecare an, 73.000 de lei.