În primele 9 luni ale anului

Primăria Suceava a cheltuit jumătate din suma disponibilă din tragerile aferente a trei împrumuturi contractate

• Este vorba despre 49,66 de milioane de lei, total destinat investiţiilor, plăţii subvenţiei la încălzire, cât şi accelerării absorbţiei fondurilor nerambursabile de la UE

Conform execuţiei bugetare la data de 30 septembrie - proiect de hotărâre aprobat de Consiliului Local Suceava - încasările bugetului creditelor interne în cele trei trimestre trecute din anul 2026 s-au ridicat la 97,55 de milioane de lei, reprezentând 98,76% din prevederea aferentă acestei perioade. Încasările provin din tragerile din creditele interne contractate pentru investiţii, respectiv 54,15 de milioane de lei, precum şi din împrumutul de Trezorerie destinat secţiunii de funcţionare, cel de 30 de milioane de lei pentru asigurarea încălzirii în iarna trecută. La acestea se adaugă împrumutul de 13,40 de milioane de lei din Trezoreria statului, contractat potrivit OUG nr. 35 din 2026, având ca scop principal accelerarea absorbţiei fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană. În condiţiile menţionate Primăria municipiului Suceava a făcut plăţi care au totalizat 49,66 de milioane de lei, adică de 50,27% din prevederile aferente trimestrelor I-III ale anului 2026.   Astfel, la capitolul „Combustibili şi energie” s-au plătit de 30 de milioane de lei, reprezentând subvenţia pentru producerea, transportul, distribuirea şi furnizarea agentului termic în sezonul rece anterior, împrumutul acordat din Trezoreria statului fiind folosit integral. La capitolul „Transporturi”, plăţile din credit sunt de 14,17 de milioane de lei, însemnând 34,45% din programul pentru cele trei trimestrele. Finanţate astfel au fost obiectivele de investiţii „Sistem de transport public ecologic metropolitan etapele I şi a II-a”, „Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii”, modernizarea străzilor „Decebal”, „Dumitru Dacian”, „Dobrilă Eugen”, „Eugen Lovinescu” şi „Zimbrului”, cât şi parcarea şi alte amenajării de la Sala Ppolivalentă. Capitolul  „Învăţământ” figurează cu plăţi de 3,86 de milioane de lei, reprezentând 18,24% din totalul planificat pentru primele 9 luni ale anului. De finanţare din creditul pentru investiţii au beneficiat mansardarea și dotarea clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”; reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic de la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza; creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”; creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 6; reabilitare energetică a Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir”, reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”; creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 10; construirea grădiniţei cu program prelungit din cartierul Obcini; construirea Creşei mari de pe strada „Mircea Hrișcă”, finanţate fiind şi cheltuieli din Programul „Edudigital”. Capitolul „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” a beneficiat de plăţi de 1,62 de milioane de lei, adică de 29,79% din totalul aprobat pentru intervalul 1 inuarie-30 septembrie 2026.  Suma de 699.000 de lei a susţinut financiar proiectele finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), diferenţa acoperind investiţii privind extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare menajeră la Complexul sportiv; lucrările de consolidare, reparaţii şi de reabilitare termică la Blocul 139 de pe strada „Rarău” nr. 4, distrus de o explozie, precum  şi lucrările de extindere a reţelei de alimentare cu apă de pe strada „Căprioarei” din cartierul Burdujeni”. În cele din urmă, conform execuţiei bugetare pe data de 30 septembrie, la capitolul „Cultură, recreere și religie” nu s-au efectuat plăţi prevederile aferente fiind de puţin peste 1 milion de  lei.

 

Economii salariale de peste 2 milioane de lei la Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate

O diminuare cu de 4,23 de milioane de lei a cheltuielilor cu funcţionarea, înscrise în bugetul propriu al judeţului Suceava şi în bugetele unităţilor subordonate, a fost operată cu votul aleşilor judeţeni. Aceasta în urma analizării execuţiei bugetare şi necesarului de cheltuieli până la sfârşitul anului 2026, un proiect de hotărâre cu acest obiect figurând pe ordinea de zi  a şedinţei  de ieri a deliberativului. Astfel, economii importante  s-au înregistrat la cheltuielile de personal de la nivelul Consiliului Judeţean Suceava, în cauză fiind suma de 1,52 de milioane de lei. Cu ocazia rectificării, solicitări de reduceri de transferuri din bugetul judeţean pentru cheltuieli de personal    s-au înregistrat şi din partea instituţiilor subordonate executivului judeţean. Este vorba despre 97.000 de lei de la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Suceava; 300.000 de lei de la Muzeul Naţional al Bucovinei şi de 538.000 de lei de la Centrul Cultural „Bucovina”. La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, cheltuieli de personal şi cheltuielile cu bunurile şi servicii  au fost rectificate în minus cu 129.500 de lei.

Tăieri de 227.000 de lei s-au sprobat la sumele destinate plăţii dobânzilor aferente creditelor contractate de judeţul Suceava,  1 milion de lei reprezentând transferuri din bugetul judeţean pentru finanţarea cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţilor neeconomice, alocare la care Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” a renunţat. Încă 363.000 de lei reprezintă economii cu serviciile de pază şi sumele care nu mai sunt necesare pentru contractarea serviciilor de actualizare a documentaţiei de atribuire în vederea delegării gestiunii activităţii de administrare a depozitului ecologic de deşeuri Pojorâta, efect al respingerii solicitării de autorizare a obiectivului. Totodată, încă 60.000 de lei sunt economiile cu fondurile alocate pentru premierea elevilor care au obţinut distincţii la competiţii şcolare judeţene, naţionale şi internaţionale, precum şi a cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea participanţilor.

Măsuri de prevenire a introducerii şi răspândirii variolei ovine si caprine

• „Fără vaccinarea animalelor existente, apariţia unor focare de boală pe teritoriul judeţului este foarte greu de prevenit” atrage atenţia DSVSA Suceava
• Evitarea mişcărilor neautorizate și colaborarea cu medicii veterinari sunt esenţiale pentru protejarea efectivelor şi limitarea riscului de propagare

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a prelucrat asociaţiilor crescătorilor din judeţ informaţii cu privire la demararea campaniei oficiale de vaccinare pentru protejarea efectivelor împotriva variolei ovine şi caprine. Aceasta în cadrul unei şedinţe la care au luat parte reprezentanţi ai Asociaţiei „Plaiul Bucovinei” şi ai societăţilor comerciale Laktotrio 2001 Prod şi  Ferma Sorin. În contextul epidemiologic actual privind evoluţia variolei ovine şi caprine, cât şi a pestei rumegătoarelor mici, accent s-a pus pe respectarea măsurilor de biosecuritate, supravegherea stării de sănătate a animalelor, precum şi pe necesitatea notificării imediate a medicului veterinar, în cazul apariţiei unor semne clinice sugestive ale bolilor. De asemenea, s-a atras atenţia asupra importanţei respectării restricţiilor privind circulaţia şi comercializarea animalelor provenite din zonele supuse măsurilor sanitare veterinare, dar şi a condiţiilor legale aplicabile transportului şi mişcării animalelor. În prezent, mişcările de animale sunt interzise, cu unele excepţii, prin derogare, cele către unităţile de abatorizare. „DSVSA Suceava reaminteşte crescătorilor de ovine şi caprine că respectarea măsurilor sanitare veterinare, evitarea mişcărilor neautorizate de animale şi colaborarea permanentă cu medicii veterinari sunt esenţiale pentru protejarea efectivelor şi limitarea riscului de răspândire a bolilor” se arată într-un comunicat de presă al Compartimentului „Comunicare şi relaţii cu publicul” al instituţiei, în care se subliniază că „fără vaccinarea animalelor existente, apariţia unor focare de boală pe teritoriul judeţului este foarte greu de prevenit”. În această campanie se va utiliza vaccinul pus la dispoziţie prin banca de vaccinuri a Comisiei Europene, testele oficiale de siguranţă demonstrând că acesta oferă o protecţie de 100% împotriva mortalităţii provocate de boală, „neafectând exporturile de carcase sau de produse lactate”. Crescătorii suceveni au fost puşi în temă cu reacţiile adverse care pot apărea, constând în umflături sau noduli la locul inoculării, febră temporară, scăderea poftei de mâncare şi a producţiei de lapte, „acestea având un caracter temporar”. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava va continua acţiunile de informare şi conştientizare, evidenţiat fiind şi faptul că variola ovină şi caprină nu afectează omul, dar generează importante pagube economice.  

 Direcţia de Sănătate Publică Suceava

Aplicaţie Google Drive pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă din iarna 2026-
2027

• DSP a dispus măsuri de prevenire a problemelor medicale ale bătrânilor, gravidelor, bolnavilor cronici, persoanelor cu handicap, oamenilor fără adăpost, familiilor sărace şi copiilor mici

Direcţia de Sănătate Publică Suceava pune accent pe măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor, protejare a populaţiei, asigurare a continuităţii serviciilor medicale şi gestionare a situaţiilor generate de fenomenele meteorologice specifice anotimpului friguros. În acest sens, DPS a creat un document Google Drive cu lista persoanelor vulnerabile în sezonul rece 2026-2027, la care au acces imediat autorităţile responsabile cu gestionarea situaţiilor de urgenţă. Totodată, fiecare unitate administrativ-teritorială din judeţ a desemnat câte un responsabil care va actualiza lunar informaţiile privind bolnavii cronici, persoanele dependente de aparate medicale şi persoanele singure. În acelaşi timp, medicii de familie vor transmite lista cu gravidele aflate în lunile VI-IX de sarcină şi cea cu pacienţi dializați, un rol esenţial în identificarea persoanelor vulnerabile având inclusiv cei 96 de asistenţi medicali comunitari şi 6 mediatori sanitari. „Iarna este o perioadă în care asistentul medical comunitar are un rol foarte important în urmărirea stării de sănătate şi în prevenirea problemelor medicale ale persoanele aflate în situaţii sensibile, cum ar fi bătrânii, gravidele, bolnavii cronici, persoanele cu handicap, oamenii fără adăpost, familiile sărace şi copiii mici” se arată într-o informare prezentată în şedinţa Colegiului prefectural. Cu ajutorul Compartimentului de asistenţă medicală comunitară, DSP Suceava monitorizează starea de sănătate prin vizite la domiciliu şi supravegherea tratamentelor, îndrumarea celor în cauză către servicii medicale, în cazurile grave procedându-se la anunţarea serviciilor de urgenţă.

 

DJDP Suceava asigură deszăpezirea a 900 km de drumuri judeţene sucevene de primă importanţă

• Autovehiculele dotate cu lamă şi răspânditor de material antiderapant sunt dispuse în mai multe zone ale judeţului, „astfel încât să fie asigurată o intervenţie cât mai rapidă”

Pentru sezonul de iarnă 2026-2027, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava are asigurate serviciile de deszăpezire în baza acordului semnat cu asocierea de firme Calcarul, Big Conf, Con Bucovina şi Top Scav. Deja contractantul a dispus măsuri privind revizia şi repararea autoutilajelor, echipamentelor şi mijloacelor de transport, de aprovizionare cu materiale antiderapante, asigurare a indicatoarelor şi mijloacelor de semnalizare rutieră, inclusiv de procurare a parazăpezilor. DJDP informează că, astfel, după caz, în iarnă se va acţiona cu 32 de autobasculante echipate cu lamă/plug şi răspânditor, la care se adaugă alte autobasculante, autogredere, macarale, cât şi autofreza, „care pot fi solicitate in cazuri excepționale”. În conformitate cu o informare prezentată în şedinţa Colegiului prefectural de pe lângă Instituţia Prefectului, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri va interveni, la rându-i, cu utilaje proprii, respectiv cu două Unimog cu lamă/turbofreză şi răspânditor de material antiderapant, precum şi cu un buldo-excavator. Combaterea lunecuşului se va face utilizând materiale antiderapante (nisip) şi fondanţi chimici (sare) într-un amestec modificat în funcţie de condiţiile meteorologice. Autovehiculele dotate cu lamă şi răspânditor de material antiderapant sunt dispuse în mai multe zone de pe raza judeţului, astfel încât să fie asigurată o intervenţie cât mai rapidă. Potrivit informării DJDP Suceava, intervenţiile de deszăpezire pentru asigurarea circulaţiei rutiere se vor desfăşura pe 893,61 km de drumuri judeţene încadrate în nivelurile I și II de viabilitate. Pe restul drumurilor judeţene, respectiv pw cele încadrate în nivelurile III și IV de viabilitate, „se va acţiona numai în cazuri deosebite”.

 

Inspectorii rutieri suceveni verifică pregătirea autovehiculelor pentru circulaţia în condiţii specifice sezonului rece

• Lipsa anvelopelor de iarnă pe axele motoare, a echipamentelor antiderapante omologate sau a lanţurilor este sancţionată contravenţional, în cazul defectelor periculoase dispunându-se şi imobilizarea autovehiculului

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, Inspectoratul Coordonator Judeţean Suceava anunţă seria de controale privind modul în care operatorii de transport rutier şi conducătorii auto respectă legislaţia rutieră şi normele de siguranţă în sezonul rece 2026-2027. Instituţia suceveană informează că verificată este pregătirea autovehiculelor pentru circulaţia în condiţii de iarnă, inspecţiile tehnice în trafic axându-se pe depistarea defecţiunilor la sistemele de frânare, iluminat şi semnalizare, „care devin critice în condiţii de aderenţă scăzută”. De asemenea, pentru prevenirea oboselii la volan - amplificată de condiţiile grele de iarnă - controlate vor fi tahografele autovehiculelor, dar şi respectarea, de către conducătorii auto, a timpilor de conducere şi odihnă. Supraîncărcarea camioanelor poate conduce la derapaje sau blocaje în pantele drumurilor înzăpezite, de aceea inspectorii specializaţi au în vedere prevenire unor evenimente de acest gen prin cântărirea vehiculelor şi verificarea masei maxime autorizate. Inspectorii ISCTR vizează inclusiv echiparea corespunzătoare, verificând dacă autovehiculele de transport de marfă (de peste 3,5 tone) şi cele de transport de persoane (cu mai mult de 9 locuri) au montate anvelope de iarnă marcate cu M+S pe axele motoare, conform cerinţelor legale. Nu în cele din urmă, accent se va pune pe existenţa echipamentelor antiderapante omologate sau a lanţurilor, obligatorii pentru vehicule, pe sectoarele de drum acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei. „În cazul constatării unor abateri grave, cum ar fi anvelopele necorespunzătoare sau lipsa echipamentelor de iarnă, inspectorii rutieri vor aplica sancţiuni contravenţionale, iar la constatarea defectelor periculoase se va dispune şi imobilizarea autovehiculului” pune în vedere Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Inspectoratul Teritorial nr. 3 Suceava are atribuţii de control în judeţele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău și Vaslui. 

 Datorită inclusiv numărului sporit de călători

Creştere cu 1,6 milioane de lei a veniturilor proprii ale Aeroportului „Ştefan cel Mare” 

• Datorită rezultatelor obţinute, profitul brut estimat va fi de peste trei ori şi jumătate mai mare
• Unitatea aeroportuară suceveană renunţă la transferuri de 1 milion de lei din bugetul judeţean   

Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava procedează la o rectificare bugetară determinată de creşterea încasărilor din venituri proprii, un proiect de hotărâre în acest sens fiind pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean. Drept urmare, ţinând cont de situaţia financiară de la sfârşitul lunii septembrie, dar şi de estimările privind necesarul până la finale anului, unitatea aeroportuară suceveană renunţă la 1 milion de lei reprezentând transferuri din bugetul judeţean pentru finanţarea activităţilor de natură neeconomică. Transferurile în cauză au menirea de a acoperi exclusiv cheltuielile legate de siguranţa aeronautică, securitatea aeroportuară, combaterea incendiilor, protecţia mediului, asistenţa medicală de urgenţă şi de serviciile meteorologice. Demersul survine creşterii cu 1,6 milioane de lei a veniturilor din exploatare, pe fondul sporirii traficului de pasageri, numărului de curse, încasărilor din închiriere de noi spaţii comerciale, cât al majorării tarifelor cu rata inflaţiei. Potrivit fundamentării proiectului de hotărâre, datorită rezultatelor obţinute, profitul brut creşte de la 193.000 de lei la 530.000 de lei, respectiv cu 337.000 de lei, adică de peste 3 ori şi jumătate. În ceea ce priveşte investiţiile pentru asigurarea activităţilor neeconomice, suma de 50.000 de lei va fi orientată înspre întocmirea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie a Proiectului „Scenariu de securitate la incendiu”. Aceasta după ce destinaţia iniţială, cea de finanţare a lucrărilor împrejmuire a unei „zone demarcate”, s-a schimbat prin includerea în proiectele de modernizare a infrastructurii Aeroportului. Pentru anul 2026, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava a estimat venituri de 33,04 de milioane de lei, acestea provenind din tarife aeroportuare, prestări de servicii, închiriere de spaţii, cât şi din tarife de parcare. În calcul a fost luată inclusiv „prognoza unui trafic de călători în creştere”, veniturile  preconizate urmând a fi cu 20,08% mai mari decât cele din anul 2025. De subliniat este că, în perioada ianuarie–septembrie 2026, Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava a avut 815.335 de pasageri, cu 225.895 mai mulţi comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, însemnând o creştere de 38,32%.  În cele dintâi 9 luni ale anului 2026, la Suceava au fost înregistrate 6.683 de aterizări și decolări, cu 21,71% peste cele din aceeaşi perioadă din 2025.  

În iarna 2026-2027,

Prioritate la deszăpezire pentru drumul înspre Aeroport şi cele de legătură cu zonele intens populate şi cu activitate industrială 

• Pe celelalte se va acţiona numai la solicitarea primăriilor, şcolilor sau a altor instituţii publice, pentru deblocarea autovehiculelor
• Având „declivități mari și lățimea părții carosabile cu dimensiuni reduse”, drumul Câmpulung Moldovenesc-Rarău-Chiril va fi închis

Încadrarea drumurilor judeţene pe niveluri de viabilitate şi de intervenţie pentru perioada de iarnă 2026-2027, este supusă aprobării plenului Consiliului Judeţean în şedinţa ordinară de mâine. Potrivit proiectului de hotărâre, nivelul I de viabilitate cuprinde legăturile rutiere cu judeţele învecinate, la care se adaugă cele cu zonele cu populaţie numeroasă, care nu pot fi aprovizionată pe rute ocolitoare, dar şi cu zonele industriale necesitând acces obligatoriu pentru materii prime, alimente şi forţă de muncă. Important, încadrat în primul nivel de viabilitate este drumul judeţean DJ 290A, în vederea asigurării circulaţiei spre Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava”. În nivelul II de viabilitate se încadrează drumurile care leagă centrele de comună cu oraşele, centrele de comună între ele, drumurile care se racordează la drumurile naţionale şi asigură accesul spre frontieră, precum şi drumurile care traversează zonele turistice. Conform reglementărilor în vigoare, pe drumurile judeţene încadrate pe nivelurile I şi II de viabilitate pe timp de iarnă, se va interveni cu prioritate pentru asigurarea continuităţii circulaţiei rutiere.  Pe drumurile judeţene încadrate pe nivelurile III şi IV de viabilitate pe timp de iarnă, se va acţiona numai în cazuri deosebite, ca urmare a solicitărilor formulate de primării, şcoli sau alte instituţii publice, pentru deblocarea autovehiculelor surprinse de căderile masive de zăpadă sau pentru redeschiderea definitivă, în perioada de primăvară. Drumul județean DJ 175A Câmpulung Moldovenesc-Rarău-Chiril, km 7+800-13+300; km 13+500-20+200, va fi închis în perioada de iarnă, „deoarece traseul drumului este în zonă montană cu teren accidentat, declivități mari și lățimea părții carosabile cu dimensiuni reduse”. Pe drumurile județene de nivel III și IV, agenții economici vor putea interveni la deszăpezire și combatere a lunecușului numai cu acordul administratorului acestora, respectiv al Direcției Județene de Drumuri și Poduri Suceava.

 Primarul Vasile Rîmbu anunţă:

Reconstruire din temelii a Parcului „Mărășești”

• Îmbătrânit, acesta prezintă degradări majore ale pavajului, mobilierului, instalaţiilor de iluminat şi spaţiului verde, fântâna arteziană fiind uzată fizic şi moral

Constructorul a preluat amplasamentul şi a trecut la oranizarea de şantier pentru intervenţiile de reabilitarea Parcului „Măreşeşti” al municipiului Suceava. „Echipele de lucru au preluat locația pentru a-i reda strălucirea pe care o așteptăm toți. Suntem în faza pregătitoare esențială: izolăm perimetrul de trafic, facem ordine pe amplasament și amenajăm spațiul logistic pentru utilaje și materiale” informează primarul Vasile Rîmbu. Edilul-şef spune că parcul va fi reconstruit din temelii, fără a se face „cârpeli cosmetice”. Intervenţiile includ un scut vegetal de 60 de platani pe conturul parcului, cât şi o perdea naturală care acţionează ca un filtru verde împotriva noxelor, prafului și zgomotului. De asemenea, prevăzute sunt 1.200 mp de gazon, un sistem de irigaţii complet automatizat, alei din piatră naturală ecologică, zone florale cu specii perene, o toaletă modernă cu autocurățare, dar şi iluminat inteligent cu un consum minim. „Am îmbinat rigoarea tehnică a unui proiect durabil cu estetica unui refugiu verde și cu toate avantajele practice pe care trebuie să le aibă un cartier modern” subliniază Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.  Îmbătrânit, Parcul „Mărăşeşti” prezintă degradări majore ale pavajului, ale mobilierului, instalaţiilor de iluminat şi spaţiului verde, fântâna arteziană fiind uzată fizic şi moral. Lucrările sunt parte a Proiectului „Reabilitarea parcurilor publice din municipiul Suceava, finanţat prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Valoarea totală a acestuia este de 11,4 de milioane de lei, fonduri „îndreptate strategic înspre 5 oaze verzi ale oraşului”, în cauză fiind parcurile „Mărășești”, „Bloc T1”, Universităţi „Ştefan cel Mare”, „Ițcani-Gară”, precum şi Parcul central „Profesor Ioan Nemeș”.
 

 DSVSA a redirijat înspre judeţul Satu Mare un transport ilegal de suine care trebuiau ecarisate

• Acesta deoarece transportatorul a refuzat achitarea cheltuielilor cu incinerarea animalelor
• Deţinătorul porcinelor a fost amendat cu 12.000 de lei, sesizate fiind şi organele cercetare penală   

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor consideră că în judeţul Suceava este necesară - prin implicarea Consiliului Judeţean - înfiinţarea unui adăpost specializat în cazarea animalelor confiscate, „până la soluţionarea situaţiei acestora”. Propunerea survine depistării pe raza localităţii Dărmăneşti a unui transport de suine provenind de la o exploataţie comercială din judeţul Satu Mare, „prezentând mai multe neconcordanţe în documentele însoţitoare”. Astfel, examinarea clinică a lotului în cauză fusese făcută cu 9 zile înaintea deplasării, iar actul privind dezinfectarea mijlocului de transport nu era întocmit corespunzător. De asemenea, unele dintre porcine nu aveau elemente de identificare, pentru acelaşi transport existând două rânduri de certificate, respectiv unul pentru diverse exploataţii nonprofesionale, iar celălalt „pe o unitate de abatorizare din judeţul Suceava, care nu a confirmat care nu a comandat transportul de suine”. Date fiind deficienţele constatate, inspectorii sanitari veterinari suceveni au amendat deţinătorul porcilor 12.000 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 984 din 2005, dispunând inclusiv „uciderea şi dirijarea ecarisare a lotului respectiv”. „Din cauză că la nivelul unităţii locale de sprijin Dărmăneşti nu există facilităţi pentru ecarisare, transportatorul refuzând achitarea cheltuielilor cu incinerarea animalelor, pentru a evita suferinţa animalelor, precum şi alte riscuri, transportul de animale a fost returnat în exploataţia de origine. Totodată, au fost anunţate autorităţile sanitare veterinare din judeţul Satu Mare, pentru a aplica măsurile care se impun în exploataţia de origine” informează Direcţia Sanitară Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că Inspectoratului de Poliţie Judeţean i-a fost înaintat „setul de documente pentru cercetarea penală a transportatorului”.
 

Execuţia bugetară după primele trimestre:

Administrare corectă a resurselor publice locale ale municipiului Suceava

• Urmărită a fost „asigurarea prioritară a obligaţiilor legale contractuale, dar şi continuitatea proiectelor de investiţii aflate în derulare” evidenţiază primarul Vasile Rîmbu

Proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava după primele 3 trimestre ale anului  2026 vor fi supuse analizei Consiliului Local în şedinţa ordinară a acestei luni. Potrivit proiectului, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie, încasările la bugetul local au fost de 446,892 de milioane de lei, ceea ce corespunde unui grad de realizare de 66,54% din prevederile aprobate de legislativul municipal pentru perioada respectivă. În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului local, acestea au fost făcute în proporţie de 59,04%, ajungând la 400,641 de milioane de lei din program. La încasări de 323,822 de milioane de lei, secţiunea de funcţionare a bugetului local se evidenţiază cu o „realizare superioară” de 87,46%, în timp plăţile au fost de 301,530 de milioane de lei, reprezentând 81,44% din total. De cealaltă parte, la secţiunea de dezvoltare s-au încasat 123,070 de milioane de lei, respectiv 40,84% din prevederi, în timp ce plăţile s-au ridicat la 99,11 de milioane de lei, cu procentaj de realizare de 32,15%. „Nivelul mai redus al secţiunii de dezvoltare este specific proiectelor finanţate din fonduri europene, ale cărora fluxuri depind de graficele de execuţie a lucrărilor şi de cererile de plată şi de rambursare” se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre semnat de primarul Vasile Rîmbu. După primele 3 trimestre ale anului 2026, execuţia bugetului local al municipiului Suceava se încheie cu excedent de 22,29 de milioane de lei la secţiunea de funcţionare şi de 23,95 de milioane de lei la secţiunea de dezvoltare, „resurse care vor susţine finanţarea cheltuielilor pentru trimestrul al IV-lea al anului”. „Apreciez că execuţia bugetară la finele trimestrului al III-lea al anului 2026 confirmă o administrare corectă a resurselor publice locale, cu asigurarea prioritară a obligaţiilor legale contractuale, dar şi a continuităţii proiectelor de investiţii aflate în derulare” evidenţiază Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre privind execuţia bugetară la 30 septembrie 2026.

 La o scumpire cu 15% a energiei livrate de Bioenergy

Preţul energiei termice facturate pentru consumatorii casnici rămâne la nivelul din sezoanele reci anterioare  

• „În vederea protejării populaţiei se urmăreşte preluarea majorării (...) în cuantumul subvenţiei acordate de municipiul Suceava”, spune primarul Vasile Rîmbu
• În şedinţa din septembrie, şeful executivului avansa o creştere cu 12% a preţului plătit pentru încălzirea locuinţelor, însă ulterior acesta şi-a retras propunerea  

Proiectul de hotărâre referitor la aprobarea preţului energiei termice produsă şi livrată din centrala de cogenerare şi la ajustarea tarifelor serviciilor de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în municipiul Suceava este repus pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local. Aceasta după ce, la întrunirea din septembrie, în urma obiecţiilor ridicate de către consilierul Radu Bores (PSD), propunerea legislativă a fost retrasă pentru clarificări şi completări. Astfel, Consiliul Local va reanaliza cererea societăţii comerciale Bioenergy Suceava de creştere de la 140,85/MWh la 166,16 lei/MWh a preţului energiei termice produse din biomasă, respectiv cea de 25,3 lei/MWh, reprezentând un plus de 15%. Demersul este justificat prin majorarea preţului de achiziţionare a masei lemnoase, de cealaltă parte, tarifele pentru serviciul transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, prestat de societatea comercială Thermonet Suceava, rămân la nivelul aprobat prin HCL nr. 309 din 23 decembrie 2025. Important, pentru energia termică facturată populaţiei, atât în sezonul rece, cât şi în sezonul cald, proiectul retras prevedea o creştere cu aproximativ 28 de lei/MWh, însemnând 12%, respectiv de la 206,36 de lei/MWh, aşa cum s-a aprobat prin HCL nr. 309 din 23 decembrie 2025, la 234,49 de lei/MWh, inclusiv TVA. În cadrul şedinţei din septembrie - însă pe ordinea de zi suplimentară - primarul Vasile Rîmbu îşi reconsidera iniţiativa majorării, înaintând un amendament privind readoptarea preţului în vigoare, cel de 206,36 de lei/MWh. Dacă va trece de votul consilierilor, preţul energiei termice facturat consumatorilor casnici îşi va păstra nivelul practicat ani la rând, acesta fiind valabil şi în cazul spitalelor publice şi private, unităţilor de învăţământ publice şi private, organizaţiilor neguvernamentale, unităţilor de cult, dar şi pentru furnizorii acreditaţi de servicii sociale, publici şi privaţi, din municipiul Suceava. Spre comparaţie, tarifele locale rezultate după aprobarea majorării propuse, vor fi, în cazul consumatorilor casnici, de 599,34 de lei /MWh (inclusiv TVA de 11%) pentru sezonul rece 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, respectiv 653,34 de lei/MWh (inclusiv TVA de 21%), pentru sezonul cald 1 aprilie-31 octombrie 2027. Drept consecinţă, în sezonul rece 2026-2027, subvenţia suportată de municipiul Suceava pentru energia termică destinată populaţiei şi celorlalte categorii menţionate va fi de 392,99 de lei/MWh (inclusiv TVA de 11%), total în care 28,12 de lei/MWh reprezintă „valoarea indexată a preţului de producere, cu TVA inclusă”. În sezonul cald, adică în intervalul 1 aprilie-30 octombrie 2027, subvenţia în cauză este calculată la 446,98 de lei/MWh (inclusiv TVA de 21%). „În vederea protejării populaţiei şi evitarea creşterii cheltuielilor suportate de aceasta se urmăreşte preluarea majorării preţului de producere a energiei termice în cuantumul subvenţiei acordate de municipiul Suceava”, a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Noile preţuri vor intra în vigoare începând cu 1 noiembrie 2026.
 

Dacă depun cereri în maximum 60 de zile

Tinerii care au ieşit din sistemul de protecţie specială au dreptul la o indemnizaţie retroactivă de 3.170 de lei pe lună

• În cauză sunt cei în vârstă de până la 26 de ani, care nu au mai beneficiat până acum de acest sprijin bănesc
• Plata se face începând cu luna aprilie 2026 către tinerii care urmează studii, dar şi pentru cei angajaţi legal  

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava informează despre intrarea în vigoare a  noi prevederi legale care reglementează dreptul la indemnizaţia lunară pentru tinerii care au ieşit din sistemul de protecţie specială, cărora le-a încetat măsura de protecţie, dar care nu au primit acest sprijin financiar. În cauză este Ordinul Ministerului Muncii Familiei şi Solidarităţii Sociale nr. 1277 din 14 septembrie 2026 care consacră că pot solicita indemnizaţia lunară „tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială care a fost revocată sau a încetat”. Aceasta fie în case de tip familial sau apartamente, fie în plasament la o familie ori la o persoană fizică - cu sau fără grad de rudenie -, respectiv la un asistent maternal profesionist. Directorul executiv Dan Ionuț Adomniței face cunoscut că obligatoriu tinerii trebuie să aibă sub 26 de ani, să îşi continue studiile într-o instituţie de învăţământ acreditată, să lucreze cu contract de muncă şi să nu beneficieze de indemnizaţie în prezent. Plata retroactivă se face de la momentul 10 aprilie 2026 către tinerii care la data precizată întruneau condiţiile de acordare, numai dacă cererea este înaintată în maximum 60 de zile lucrătoare. După expirarea termenului limită, cererile pot fi depuse în continuare, însă indemnizaţia se va achita doar începând cu luna înregistrării, fără plată retroactivă. Cererea şi documentele doveditoare se depun la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava, dosarul conţinând cerere tip, documente care atestă continuarea studiilor sau contractul de muncă, după caz, cât şi acte eliberate de DGASPC Suceava, doveditoare a faptul că tânărul a beneficiat de o măsură de plasament dintre cele menţionate. Din informaţiile pe care le avem, tinerii care au ieşit din sistemul de protecţie specială, şi care nu au beneficiat până acum de acest sprijin au, dreptul la o indemnizaţie de 3.170 de lei pe lună, calculată ca fiind de 4,8 ori valoarea  indicatorului social de referință (ISR).

 În orizontul temporal 2021-2050

Creştere a temperaturii medii anuale cu 1,16°C până la 1,26°C

• La staţia din Suceava, după o scădere în 2025, nivelurile ridicate se menţin, denotând „tendinţa generală de încălzire” se subliniază într-un raport al DJM

În anul 2025, toate staţiile meteorologice de pe teritoriul judeţului Suceava au înregistrat valori mai scăzute ale temperaturii medii anuale, comparativ cu anul 2024, dar similare celor din perioada 2013-2023, se arată Raportul privind starea mediului în anul 2025. Analiza întocmită de Direcţia Judeţeană de Mediu reliefează că, în acest din urmă interval, temperaturile medii anuale s-au situat, însă, peste valorile normale climatologice standard aferente perioadelor de referinţă 1981-2010 şi 1991-2020, la toate cele 4 staţii meteorologice ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie din judeţ. În ceea ce priveşte media temperaturilor lunare măsurate pe durata anului 2025 la staţiile ANM din judeţul Suceava, aceasta a depăşit „normala climatologică pentru perioada de referinţă 1991-2020, cu valori între 1,27°C la staţia Călimani și 1,43°C la cea din Suceava”. La fel, în anul 2025, temperaturile medii lunare înregistrate la staţiile ANM din judeţul Suceava au fost mai mari decât normalele climatologice standard 1981-2010 şi 1991-2020. În conformitate cu sursa citată, tendinţa liniară a temperaturii medii anuale pentru staţia din municipiul Suceava, pentru intervalul 1961-2024, este cea de creştere cu o rată de circa. 0,04°C pe an. „În ultimii 5 ani se observă o evoluţie oscilantă a temperaturii, cu o creştere accentuată până în anul 2024, urmată de o scădere în 2025. Cu toate acestea, valorile recente se menţin la niveluri ridicate, ceea ce susţine tendinţa generală de încălzire a temperaturii medii anuale la staţia din municipiul Suceava” se subliniază în Raportul privind starea mediului în 2025, al Direcţiei Judeţene de Mediu, conform căruia, anul trecut, la staţia din Rădăuţi, s-au înregistrat 3 zile cu temperaturi caniculare, respectiv unele mai mari sau egale cu 35°C. Sub aspectul „tendinţelor viitoare”, experimentele numerice realizate cu un ansamblu de 10 modele climatice regionale sugerează că, în orizontul temporal 2021-2050, creşterea temperaturii medii anuale în judeţul Suceava ar putea fi între 1,16°C şi 1,26°C, comparativ cu media multianuală a intervalului 1971-2000, în scenariul moderat de emisii, respectiv între 1,32°C şi 1,42°C, în cazul scenariului cu emisii ridicate.

 În municipiul Suceava

Calitatea vieţii este afectată de insuficienta dezvoltare a  infrastructurii pentru recreere activă  

• Suprafaţa de spaţiu verde este sub standardul de 50 mp/locuitor, Primăria implementând, cu 15 milioane de lei, un proiect de modernizare a 5 parcuri publice

Primăria municipiului Suceava derulează Proiectul „Reabilitare parcurilor publice”, „o iniţiativă majoră de modernizare a infrastructurii verzi”, finanţată prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Contractul de finanţare a fost semnat în martie 2026, iar investiţia totală se ridică la aproximativ 15,18 milioane de lei (inclusiv TVA), sumă din care 11,4 milioane de lei reprezintă cheltuieli eligibile. Proiectul include lucrări de reabilitare, modernizare și reamenajare peisagistică în 5 parcuri publice din municipiul reşedinţă de judeţ. Este vorba despre Parcul „Mărășeşti”, Parcul „Bloc T1”, Parcul Universităţii „Ştefan ce Mare”, Parcul Ițcani, de pe strada Gării şi Parcul central „Prof. Ioan Nemeș”. Pentru a atinge obiectivele legate de reducerea emisiilor şi creşterea calităţii vieţii urbane, în aceste zone sunt planificate reamenajarea completă a spaţiilor verzi; refacerea gazonului; plantări de arbori şi arbuşti; instalarea de sisteme de irigaţii moderne; amenajarea de alei ecologice; montarea de mobilier urban nou; modernizarea locurilor de joacă, cât şi amplasarea de toalete ecologice. Licitaţia publică pentru executarea lucrărilor a fost lansată oficial în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în iulie 2026. Contractul „a atras un interes major”, înregistrându-se o competiţie în care sunt antrenate 8 asocieri formate din 30 de firme. Procedura se află în etapa de analiză şi evaluare a ofertelor, în paralel Primăria Suceava derulând achiziţii pentru asistenţă tehnică. Proiectul are ca termen de implementare data de 30 noiembrie 2027, calendarul tehnic prevăzând ca, după desemnarea câştigătorului şi semnarea contractului, constructorului să îi rămână la dispoziţie maximum 21 de luni pentru  realizarea efectivă a amenajărilor peisagistice. Potrivit unui comunicat al Primăriei municipiului Suceava, „această investiţie este imperativă”, deoarece „suprafaţa de spaţiu verde se situează sub standardul impus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 50 mp/locuitor”, condiţiile în care „calitatea vieţii este afectată de infrastructura pentru recreere activă insuficient dezvoltată şi de absenţa unor zone de agrement gratuite”.

 Migrarea zburătoarelor sălbatice:

Risc de apariţie a gripei aviare

• Lunile de toamnă favorizează transmiterea virusului, DSVSA recomandând măsuri de prevenire care trebuie luate de micii fermieri şi de crescătorii de păsări la curte   

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava este implicată în campania naţională #NoBirdFlu, derulată în această toamnă de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi Comisia Europeană. Aceasta în condiţiile în care numărul cazurilor de gripă aviară creşte în lunile reci, „majoritatea infecţiilor având ca sursă contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare”. Campania de prevenire se adresează micilor fermieri şi gospodăriilor populaţiei, „cei care cresc păsări în propria curte cunoscând mai puţine despre riscuri şi măsurile preventive”. „Pentru a ajunge într-un adăpost, nu este nevoie neapărat de contact direct cu alte păsări. Virusul poate fi purtat de încălţămintea şi îmbrăcămintea nedezinfectate sau de furaje contaminate. Dacă păsările nu mai mănâncă, nu mai beau sau mor brusc, trebuie anunţat de urgenţă medicul veterinar”, semnalează DSVSA. De aceea, recomandate sunt limitarea accesului vehiculelor, purtarea hainelor curate, spălarea pe mâini şi dezinfectarea „a tot ce intră în exploataţie”. În plus, furajele vor fi protejate împotriva contaminării, iar păsărilor li se va asigura apă proaspătă şi curată. De asemenea, este necesar ca acoperişurile să fie solide, pereţii etanşi, iar împrejmuirile bine închise. Totodată, va fi împiedicată formarea bălţilor în jurul fermei, în timp ce, pentru a evita transmiterea bolii de la o specie la alta, găinile, raţele şi curcile vor fi ţinute separat. Conform Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, semnele precoce ale prezenţei virusului gripei aviare sunt depresia, anorexia, reducerea consumului de apă şi febra. Păsările bolnave stau cu capul aplecat, prezintă creste şi bărbiţe cianotice, diaree apoasă, respiraţie dificilă şi lăcrimare excesivă. România este printre cele 10 state asupra căreia se concentrează campania #NoBirdFlu, alături de Belgia, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia şi Spania, „ţări cu populaţie avicolă importantă, fiind şi cele mai afectate de boală, în ultimii ani”.

 În Lunca Sucevei

Măsurători cadastrale şi intabulare gratuită a terenurilor din vecinătatea Staţiei de epurare şi CET

• Beneficiari sunt proprietarii şi deţinătorii de terenuri din zona „Cărămidărie”, Primăria făcând apel la aceştia să fie prezenţi la faţa locului, pentru a sprijini echipele specializate

Primăria municipiului Suceava informează pe proprietarii şi deţinătorii de terenuri din zona „Cărămidărie” că, în perioada următoare, vor avea loc măsurători cadastrale în cadrul Programului de înregistrare sistematică gratuită a imobilelor. Potrivit unui comunicat de presă al autorităţilor administraţiei publice locale, măsurătorile cadastrale în teren se vor petrece efectiv pe 26, 27 şi 28 octombrie 2026, începând cu ora 10:00. Primăria face apel la proprietarii şi deţinătorii de terenuri să fie prezenţi la efectuarea măsurătorilor şi la ridicarea biletelor cu numere de ordine. De asemenea, aceştia vor trebui să respecte calendarul anunţat şi să sprijine echipele specializate în măsurători cadastrale, „intabularea fiind gratuită pentru proprietari”. Ulterior, pe 29 şi 30 octombrie, este planificată preluarea documentelor, actele de proprietate şi biletele cu numerele de ordine primite în teren urmând a fi depuse la sediul firmei Geodesign Survey, din cartierul Obcini, municipiul Suceava. Zona „Cărămidărie” se află în Lunca Sucevei, fiind delimitată de calea ferată şi de două mari obiective ale reşedinţei de judeţ, adică de Staţia de epurarea a apelor menajere şi Centrala Electrică de Termoficare (CET), administrată de fosta societate comercială Termica. Măsurătorile cadastrale gratuite din cadrul Programului de înregistrare sistematică sunt finanţate prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) gestionat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Procesul are loc pe etape, la nivelul localităţilor sau pe sectoare cadastrale, presupunând identificarea, măsurarea şi descrierea tuturor proprietăţilor, pentru înscrierea acestora în cartea funciară, „fără costuri din partea cetăţenilor”. În vederea bunei desfăşurări a activităţilor, este recomandat ca proprietarii şi deţinătorii să fie prezenţi pe teren, „pentru a indica limitele reale ale proprietăţii, respectiv eventualele „împrejmuiri sau semne de hotar”. Nu în cele din urmă, beneficiarii vor pune la dispoziţia echipelor specializate copii după actele de proprietate, în fapt după titluri de proprietate, contracte de vânzare, certificate de moştenitor etc.  

 Luna trecută

Două firme sucevene au fost sancționate de ITM pentru muncă nedeclarată

• Amenzile date acestora de către inspectorii de muncă sunt de câte 2.500 de lei fiecare

Pe durata lunii septembrie, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut 256 de controale, dintre care 166 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 90 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Deficienţele constatate s-au concretizat în 128 de sancţiuni contravenţionale totalizînd de 107.000 de lei. Pe linia relaţiilor de muncă, în urma celor 166 de acţiuni de control, inspectorii ITM au dat 33 de amenzi însumând 98.500 de lei. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, pe durata verificărilor, descoperite au fost două persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, respectiv, una depistată la lucru în afara programului cu timp parţial, o alta „prestând” fără contract individual de muncă. Pentru muncă nedeclarată, cele două firme au fost sancţionate contravenţional, valoarea amenzilor aplicate  fiind, în total, de 50.000 de lei. Printre deficienţe frecvent constatate se numără netransmiterea modificărilor intervenite în Revisal, încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal, dar şi a reglementărilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 90 de controale efectuate în septembrie s-au materializat în 93 de avertismente şi în două amenzi cu o valoare totală de 8.500 de lei. „Principalul rol al ITM este de a urmări îndeplinirea de către angajatori a obligaţiilor legale în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei produselor, prin activităţi de îndrumare şi control. De asemenea, urmărită este respectarea prevederilor legale referitoare la condiţiile de muncă, la apărarea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor, cât şi ale altor participanţi la procesul de muncă” a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.
 

 

La sfârşit de săptămână

Târgul mărului, Fălticeni, ediţia a XXI-a

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava anunţă organizarea, în perioada  23-25 octombrie 2026, a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului mărului. Timp de trei zile, manifestarea se va desfăşura în zona centrală a municipiului Fălticeni, pe tronsonul Bulevardul „Revoluției”-Bulevardul „Republicii”. Potrivit DAJ Suceava, în piaţă vor fi expuse mere şi produse ale pomicultorilor, produse agroalimentare, preparate tradiţionale, precum şi produse meşteşugăreşti. De asemenea, publicul amator va putea opta pentru spectacole de muzică populară şi momente artistice susţinute de ansambluri, formaţii şi interpreţi invitaţi. Evenimentele vor fi ţinute în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, între 10:00–18:00, pe scena târgului evoluând Ansamblul artistic profesionist „Ciprian Porumbescu”, artişti şi formaţii de la Centrul Cultural „Grigore Vasiliu Birlic”, de la Clubul Copiilor Fălticeni şi elevi ai şcolilor din municipiul Fălticeni. Totodată, vor concerta Lenuţa Rusu şi grupurile „Moldava” şi „Micii Răzeşi”, Alexandru Recolciuc, Nicoleta Cojocaru şi Grupul „Dulce glas bucovinean”, Gabriela Teişanu, Doina şi Ciprian Petroaie, Călin Brăteanu, Ansamblul folcloric „Valea Siretului”, Ciprian Hrețcanu, Ansamblul folcloric „Răzeșii de la Baia” şi Grupul vocal-instrumental „Datina” din Dolheștii Mari. Târgul mărului, Fălticeni, ediţia a XXI-a, are ca organizatori Primăria municipiului Fălticeni şi asociaţiile pomicultorilor din zonă. Parteneri instituţionali sunt Consiliul Judeţean Suceava, Asociaţia „Produs în Bucovina”, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava şi Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava. „Vă invităm să susţinem producătorii locali, să ne bucurăm de roadele toamnei şi să păstrăm vii tradiţiile fălticenene” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

 
În doar nouă luni,

Aeroportul Suceava a depăşit traficul întregului an 2025

• Septembrie a fost a patra lună consecutivă din 2026 cu mai mult de 100.000 de pasageri, respectiv cu peste 46,97% din numărul înregistrat în aceeaşi lună din 2025
• „Vom avea un aeroport de 4 ori mai mare, care să ofere confort şi să aducă mai multe companii aeriene şi noi destinaţii” a declarat Gheorghe Șoldan, şeful CJ

În perioada ianuarie–septembrie 2026, Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava a înregistrat 815.335 de pasageri, cu 225.895 mai mulţi comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, însemnând o creştere de 38,32%, informează biroul de presă al Consiliului Judeţean Suceava. Potrivit sursei citate, traficul din primele 9 luni ale anului în curs depăşeşte deja „totalurile anuale din 2025 și 2024, cât şi nivelul din 2023, când au fost înregistraţi 802.167 de pasageri”. 

Conform sursei citate, septembrie a fost a patra lună consecutivă din 2026 cu mai mult de 100.000 de pasageri, respectiv cu 102.819 de pasageri, reprezentând peste 46,97% din numărul înregistrat în septembrie 2025. În conformitate cu statisticile Asociației Aeroporturilor din România, Suceava se numără printre cele 6 aeroporturi din țară care au depășit acest prag în luna septembrie. În cele dintâi 9 luni ale anului 2026, la Suceava au fost înregistrate și 6.683 de aterizări și decolări, cu 21,71% mai multe  faţă  de aceeaşi perioadă din 2025. 

Creșterea traficului vine în contextul derulării unui amplu program de modernizare a Aeroportului „Ştefan cel Mare”, inclusiv construirea unui nou terminal de 11.000 de metri pătrați, procedura de achiziție aflându-se în etapa de evaluare a ofertelor. „Știu că mai sunt multe nemulțumiri legate de condițiile din Aeroport. Dar nu putem schimba peste noapte ce nu au făcut alții, sau ceea ce au făcut prost în ultimul deceniu. De aproape doi ani lucrăm la cel mai mare plan de modernizare din istoria Aeroportului, iar primele schimbări au început să se vadă. În următoarele săptămâni anunțăm constructorul noului terminal de 11.000 de metri pătrați de la Salcea. În doi ani, vom avea un aeroport de 4 ori mai mare, care să ofere pasagerilor confortul de care au nevoie și să ne permită să aducem la Suceava mai multe companii aeriene și noi destinații” a declarat Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, mulțumind „pasagerilor, echipei Aeroportului, operatorilor aerieni și tuturor instituțiilor care contribuie la buna desfășurare a zborurilor”.