23 februarie 2020


O dată cu preluarea Parcului Şipote şi Pădurii Zamca
Municipiul Suceava urcă în clasamentul spaţiilor verzi pe cap de locuitor
>La această dată, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent reşedinţei de judeţ fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi
>În judeţ, oraşul Solca era pe primul loc, cu 69,51 de metri pătrați pe cap de locuitor, urmat de Vatra Dornei, Broșteni Milișăuți, Suceava, Cîmpulung Moldovenesc și Fălticeni 
Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava se îmbogăţeşte cu noi suprafeţe împădurite. Un proiect de hotărâre propus înspre dezbatere Consiliului Local prevede includerea în această categorie a unor suprafeţe de vegetaţie forestieră cu funcţii speciale de protecţie, respectiv a pădurilor din jurul urbei reşedinţă de judeţ şi a celor special amenajate în scop recreativ. În expunerea de motive la propunerea legislativă a primarului Ion Lungu se arată că, în scopul creşterii calităţii factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, urmărite sunt „reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor degradate!”, inclusiv „preluarea unor noi suprafeţe de teren în categoria spaţiilor verzi”. În speţă, este vorba despre un total de 156,28 de hectare, constând în 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona „Şipote”, şi de 105,72 de hectare din trupul „Zamca”, care ar urma să fie transferate gratuit, din domeniul public al statului în domeniul public al  municipiului Suceava, în baza Legii nr. 220 din 2018.  Registrul local al spaţiilor verzi din municipiul Suceava a fost aprobat prin HCL nr. 315 din 29 martie 2018, cuprinzând date informaţii şi planuri privind terenurile definite ca spaţii verzi, dar şi terenurile degradate care pot fi reabilitate şi clasificate ăn această categorie. Potrivit Registrului, fiecărui sucevean îi revin 27,20 de metri pătraţi de spaţiu verde, totalul aferent municipiului fiind de 2,51 milioane de metri pătraţi. În calcul au fost luaţi cei 92.121 de locuitori de la ultimul recensământ, în cauză fiind spaţii verzi cu acces public nelimitat, respectiv parcuri, grădini, scuare; spaţii în folosinţă specializată, de la creşe, grădiniţe şi şcoli; spaţii pentru agrement; spaţii pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, cât şi amenajările de protecţie faţă de infrastructura tehnică. Cel mai bine din acest punct de vedere stă cartierul Burdujeni, împreună cu Burdujeni-sat, urmate, în ordine, de zona centrală a urbei, cartierul „George Enescu”, cartierul Obcini şi cartierele Zamca şi Mărăşeşti, în ansamblu. Pe ultimul loc la spaţii verzi este cartierul Iţcani.  „Am îndeplinit cei 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor necesari avizării Planului de Urbanism General. În acest registru nu este inventariat Parcul Şipote, însă am înţeles că în comisiile de specialitate din Parlament a fost aprobat proiectul legislativ promovat din Suceava, privind transferul în administrarea autorităţilor locale”, declarat, la momentul respective, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit OUG din 195 din 2005 privind protecţia mediului autorităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia de a asigura, din terenul intravilan, până la data de 31 decembrie 2013, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 de metri pătrați pe locuitor. Conform Raportului privind starea mediului în anul 2018, cea mai întinsă suprafaţă de spaţii verzi pe cap de locuitori era cea din Solca, una de 69,51 de metri pătrați. În clasament urmează, în ordine descrescătoare, Vatra Dornei cu 37 de metri pătrați pe cap de locuitor, Broșteni (28,5 de metri pătrați), Milișăuți (26,61 de metri pătrați), Suceava (25,12 metri pătrați), Cîmpulung Moldovenesc (24 de metri pătrați) și Fălticeni (23,02 de metri pătrați).


Roată panoramică „de observaţie” pe platoul Cetăţii de Scaun
>Panorama municipiului reşedinţă şi a vecinătăţilor va fi accesibilă de lA o înălţime de cel puţin 36 de metri, valoarea investiţiei „model-parc” fiind de aproape 4,5 milioane de lei
>La începutul lunii octombrie 2019, Ion Lungu propunea şi amenajarea unui funicular între centrul Sucevei şi monumentul ecvestru al lui Ştefan cel Mare

Achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei roţi panoramice în municipiul Suceava va face obiectul discuţiilor din şedinţa ordinară a lunii februarie a Consiliului Local Suceava.    Valoarea totală a investiţiei din parcarea Primăriei de lângă Cetatea de Scaun este 4,47 de milioane de lei, obiectivul urmând a fi materializat în  8 luni. Roata panoramică este una „model-parc” cu diametru de 36 de metri, cu 26 de gondole a câte 6 locuri fiecare, inclusiv una rezervată persoanelor cu dizabilităţi, iar alta VIP.  Roata panoramică de observaţie - propusă a sta la baza dezvoltării turistice şi a serviciilor complementare - vine pe fondul proiectelor de amenajarea a zonelor de agrement de pe malul râului Suceava şi „Şipote”, precum şi al modernizării Ştrandului Iţcani. Potrivit primarului Ion Lungu şi viceprimarului Marian Andronache, autorii propunerii proiectului de hotărâre, alături de alte obiective, roata panoramică se va alătura ofertei de festivaluri şi târguri locale, dezvoltării de centre de tradiţii locale, punctelor de atracţiei turistică şi de belvedere, amenajării de parcuri, terenuri de sport, ştranduri, plaje şi piste pentru biciclete. „Fiind un oraş cu rezonanţă istorică şi culturală, se impune identificarea de oportunităţi care să conducă la atragerea de turişti şi angrenarea locuitorilor în activităţi recreative” se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre semnat de primarul Ion Lungu. După achiziţionarea efectivă a Rao’ii panoramice, etapa a doua a investiţiei prevede amenajarea locului de amplasare, proiectarea şi executarea platformei suport, racordului la instalaţia electrică, instalaţiei de paratrăznet, iluminatului de protecţie pe timp de noapte pentru siguranţa traficului aerian, instalaţiilor sanitare, parcării şi casieriei. La începutul lunii octombrie 2019, edilul-şef sucevean propunea inclusiv amenajarea unui funicular între centrul Sucevei şi monumentul din Dealul Cetăţii al domnitorului Ştefan cel Mare, investiţie de cel puţin 500.000 de euro. Primarul Ion Lungu arăta că proiectul este pe o listă-rezervă a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, aferentă Axei 4.2 a POR, „Reabilitare urbană”. Totodată, pentru materializarea acestuia trebuind finalizată şi transferarea Parcului „Şipote” de la Romsilva în domeniul public al municipiului Suceava.    


În prima lună anului
Nouă lucrători la negru
>Pentru muncă nedeclarată, inspectorii ITM au sancţionat 13 angajatori, valoarea amenzilor aplicate însumând 160.000 de lei
În luna ianuarie, inspectorii de muncă suceveni au depistat 14 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, precizează că în cauză erau 4 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii.  În primă lună a anului 2020, personalul ITM a depistat 9 lucrători fără contracte individuale de muncă, prestând la negru, la aceştia adăugându-se o persoană care muncea în perioada suspendării contractului individual de muncă. Pe durata lunii ianuarie, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 215 controale, inspectorul-şef Romeo Butnariu subliniind că verificările s-au lăsat cu aplicarea a 68 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ridicându-se la 210.500 de lei. Pentru munca nedeclarată au fost sancţionaţi 13 angajatori, valoarea amenzilor aplicate însumând 160.000 de lei. Cu ocazia descinderilor la agenţii economici din judeţ, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului cuvenit în cazul muncii suplimentare, cât şi în ceea ce priveşte acordarea concediilor de odihnă. De asemenea ,s-a mai descoperit faptul că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. Pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună din anul 2020 inspectorii de muncă suceveni au avut 67 de controale, cele 91 de  sancţiuni contravenţionale totalizând 11.500 de lei. Controlorii au constat, printre altele, că unii dintre angajatori nu deţineau autorizaţie de funcţionare din punctul de vedere al securităţii în punctele de lucru, nu au organizat activitatea de prevenire şi protecţiei sau nu au stabilit programe de verificare şi întreţinere a echipamentelor de muncă. Conform lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, pe 31 ianuarie 2020, în Registrul General de Evidenţa a Salariaţilor, din judeţul Suceava figurau 131.335 de contracte de muncă, dintre care 121.938 cu durată nedeterminată, iar 9.397 cu durata determinată.

21 februarie 2020


Ministerul Apelor şi Pãdurilor nu a dat bani pentru un sediu al Gãrzii Forestiere Suceava
>În ceea ce priveşte activitatea curentã, în 2019 achiziţionate au fost uniforme de serviciu pentru personalul silvic şi obiecte de inventar a cãror valoare s-a ridicat la de 156.000 de lei
La capitolul destinat achiziþiilor de mijloace fixe, asigurarea resurselor financiare de cãtre ordonatorul principal de credite, respectiv, de cãtre Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, s-a realizat cu dificultate, se aratã într-o informare privind activitatea Gãrzii Forestiere Suceava în anul 2019. Informarea, care este semnatã de inspectorul-ºef Mihai Gãºpãrel, reliefeazã cã dificultatea în cauzã se referã inclusiv „la achiziþionarea unui imobil în care sã se desfãºoare activitatea instituþiei”. În fundamentarea bugetarã a cheltuielilor de capital pe anul 2019, instituþia regionalã cu sediul în Suceava a solicitat alocarea de credite bugetare în valoare de 6,2 milioane de lei, în timp ce  Ministerul Apelor ºi Pãdurilor „a reuºit sã repartizeze, pentru acest titlu de cheltuialã, credite bugetare în sumã de 92.000 de lei”. Cu aceste resurse financiare s-au achiziþionat douã instrumente de mãsurat înãlþimi/transponder, o staþie graficã, douã laptop-uri, patru desktopuri și un multifuncþional. De cealaltã parte, în anul 2019, fondurile alocate cu destinaþia activitate curentã au acoperit integral necesitãþile financiare ale instituþiei, achiziþionate fiind obiecte de inventar ºi uniforme de serviciu pentru personalul silvic, în valoare de 156.000 de lei. În cele din urmã, pentru pregãtirea profesionalã  a personalului suma  alocatã a fost de doar 5.000 de lei. Banii au luat calea  plãþii serviciilor de pregãtire profesionalã pentru cinci funcþionari publici. Aceasta cu menþiunea cã serviciile de cazare ocazionate de participarea la cursurile de pregãtire profesionalã au mai costat 15.000 de lei.

OSPA Suceava, venituri „frumoase” de pe urma amenajamentelor pastorale
> Pentru 3 proiecte din Izvoarele Sucevei, Şaru Dornei şi Panaci, la bugetul instituţiei a intrat suma de aproximativ 419.000 de lei
>Cu 7 ani în urmă, OSPA trecea printr-o situaţie financiară grea, MADR întârziind să-i plătească lucrări de 500.000 de lei
Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava are o activitate cu rezultate bune, după ce, în urmă cu circa 7 ani, era pe cale de a trage obloanele.  „În anul 2019, cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană, la nivelul OSPA Suceava au fost obţinute rezultate bune”, se arată într-o informare a DAJ Suceava. Conform acesteia, în 2019, OSPA  Suceava a făcut lucrări şi întocmit studii de specialitate în valoare totală de 576.257 de lei. Printre acestea, evidenţiate sunt  acestea încheierea a 17 contracte privind realizarea de studii pedologice şi agrochimice pentru încadrarea terenurilor în clase de calitate, de pe urma cărora s-a încasat 45.227 de lei. Pentru scoaterea din circuitul agricol, cele 17 lucrări au adus OSPA venituri de 49.195 lei. În mod evident, cele mai mari încasări provin de pe urma studiilor pedologice necesare la întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, în cazul celor  3 proiecte din Izvoarele Sucevei, Şaru  Dornei şi Panaci, la bugetul instituţiei făcându-se venit suma de aproximativ 419.000 de lei. Un studiu pedologic pentru întocmirea proiectelor „Monitorizare sol-aer”, pentru o suprafaţă de 6.262 de hectare a fost „taxat” cu aproape 70.000 de lei, în timp ce 7 analize realizate pentru persoane fizice şi persoane juridice au adus OSPA un total de 1.461 de lei. Reamintim că, în 2013, Oficiul pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a aflat pe panta catastrofei economico-financiare, cauza constituind-o neachitarea, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a unor lucrări contractate, prestate, recepţionate şi facturate a căror valoare s-a ridicat la 500.000 de lei. OSPA şi-a reluat activitatea în 2015, când a încheiat contracte în valoare de peste 80.000 de lei, pe lângă această sumă atrăgând un total de 248.373 de lei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Programul „Sol-teren”. Printre altele, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava realizează, conform prevederilor legale, studii de specialitate privind scoaterea din circuitul agricol a terenurilor sau reintroducerea acestora în urmă acelaşi circuit.    

Lucrări de modernizare  pe strada „Emil Cioran” de pe Dealul „Tătăraşi”
>În asfaltare intră şi 6 străzi de pământ din Ițcani, Burdujeni-sat, precum şi din cartierul Zamca
Ieri, a fost semnat contractul pentru proiectul modernizarea străzii „Emil Cioran” de pe Dealul „Tătărași” din municipiul Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că este vorba atât despre proiectare, cât şi despre executarea propriu-zisă, câştigătoarea licitaţiei fiind asocierea de firme Florconstruct&DRU-PO, ambele din Suceava. Potrivit edilului-şef sucevean, valoarea contractului este de circa 1,7 milioane de lei (plus TVA), termenul de finalizare a intervenţiilor fiind de 11 luni. Conform, primului gospodar al urbei reşedinţă de judeţ,  la această dată lucrări în derulare sunt la modernizarea altor 3 străzi, respectiv „Traian Țăranu” din cartierul „Obcini”, ,,Micșunelelor” din cartierul Ițcani și „Vasile Pârvan” din Buedujeni-sat. Ion Lungu, primarului municpiului Suceava, a reliefat, de asemenea, că  în perioada următoare începe lucrări pe străzile de pământ „Barbu Ștefănescu Delavrancea” din cartierul Ițcani, „Ștefan Luchian” și „Crângului” din cartierul Burdujeni-sat, precum şi pe „Ștefan Octavian Iosif”, „Ion Pincio” și „Petuniilor” din cartierul Zamca.

19 februarie 2020


APIA Suceava, 86 de procese având ca obiect acordarea subvenţiilor naţionale şi europene din agricultură
>În 4 dosare, Curtea de Apel Suceava a respins cererile făcute de beneficiari pentru anularea proceselor verbale de constatare şi recuternare a sumelor încasate necuvenit
În 2019, Centrul Judeţean al Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată 86 de dosare. Conform Raportului privind activitatea instituţiei în anul recent încheiat, în cauză sunt 46 de litigii care decurg din acordarea către fermieri a subvenţiilor din bugetul naţional şi alte 32 de litigii privind sprijinul financiar din bugetul Uniunii Europene, toate acestea având ca obiect anularea unor acte administrative. În ceea ce priveşte litigiile izvorâte plata de subvenţii din bugetul naţional,  APIA Suceava a avut câştig de cauză într-un număr de 4 dosare, Curtea de Apel Suceava respingând cererile de anulare a proceselor verbale de constatare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit. Conform raportului de activitate al Centrului Judeţean al APIA Suceava în anul 2019, dintre litigiile care vizează sprijinul financiar obţinut din fonduri europene, soluţii definitive s-au dat în 16 de dosare, 13 dintre soluţii fiind favorabile APIA. Pe lângă cele menţionate, 4  litigii au avut ca obiect „obligarea la emiterea unui act”, privind funcţionarii publici, alte 4 litigii, referitoare la aceeaşi categorie de personal, acestea din urmă s-au referit la anularea de acte administrative. În 2018, APIA Suceava a fost reprezentată în instanţă 72 de dosare. Este vorba despre 5 litigii care priveau acordarea subvenţiilor din bugetul naţional, 67 care decurgeau din acordarea de subvenţii din bugetul comunitar, precum şi 7 care au avut ca obiect anularea unor acte administrative privind funcţionarii publici.            

Inspectorii de muncă descind pe şantierele de construcţii 
>Campania de controale survine numărului mare al accidentelor de muncă produse în anul 2019
Pe parcursul anului 2020, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava derulează Campania naţională privind obligaţiile angajatorilor de a implementa măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia lucrătorilor care îşi desfăşoară  activitatea în şantierele temporare sau mobile. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, campania survine numărului mare al accidentelor de muncă produse în anul 2019 în domeniul construcţiilor, precum şi al gravităţii acestora, iar acţiunile de control vor avea loc în intervalul aprilie-octombrie 2020. Şeful ITM Suceava precizează că verificate vor fi aspectele cu privire instruirea lucrătorilor; lucrul la înălţime; acordarea echipamentului individual de protecţie; utilizarea instalaţiilor de ridicat; protecţia împotriva electrocutării, precum şi la cerinţelor minime la lucrările de săpături. Obiective generale ale campaniei sunt creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, cu precădere a celor referitoare la prevenirea riscului de cădere de la înălţime. Totodată, este încurajată „abordarea participativă, prin implicarea angajaţilor şi angajatorilor în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale aplicabile în construcţii”, la care se adaugă şi promovarea bunelor practici în acest domeniu de activitate economică. „În vederea atingerii obiectivelor propuse, într-o primă etapă se vor desfăşura sesiuni de conștientizare organizate la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în cadrul cărora  se vor expune și motivele şi  modul în care se va desfăşura acţiunea. Verificarea măsurilor dispuse se va realiza pe toată durata de desfăşurare a campaniei, funcţie de termenele dispuse cu ocazia controalelor” a precizat  Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. 
Primele 15 autobuze electrice ajung în Suceava în luna octombrie

>Motorizarea este de producţie China, mijloacele de transport având 79 locuri, afişaj electronic, sisteme de localizare climatizare şi de numărare călători, precum şi rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități
Prima licitaţie din Proiectul „Sistem integrat de transport public, ecologic în municipiul Suceava”, respectiv cea pentru achiziţionarea de autobuze electrice a fost finalizată. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu căruia la licitaţia care prevede achiziţionarea a 25 de autobuze electrice de capacitate mare, cu o lungime de 12 metri, au fost depuse trei oferte. Învingătoare în competiţie a fost declarată firma BMC Truck&Bus România, pentru suma de 47,77 de milioane de  lei fără TVA, faţă de preţul de pornire de 57,18 milioane de lei fără TVA. Mijloacele de transport în cauză sunt produse de ZTE, un concern din China, acumulatorii având o putere de 340 kw, o garanţie de 10 ani şi o autonomie de 250 km, motorizarea fiind de producţie China, cu o garanţie de 15 ani. Autobuzele electrice au 79 locuri, dintre care 29 pe scaune, fiind dotate cu camere de supraveghere, afişaj electronic, sistem de localizare AVL, sistem de climatizare, sistem de numărare a călătorilor şi rampă pentru  persoane accessul cu dizabilități. Conform edilului-şef sucevean, pentru 15 autobuze termenul de livrare este 6 luni, celelalte 10 urmând ajunge în Suceava după 12 luni de la data semnării contractului. „Dacă nu vor fi contestaţii la licitaţie, pe data de 4 martie vom putea semna contractul, ceea ce înseamnă că în luna octombrie 2020 vor ajunge primele 15 autobuze electrice” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Conform Proiectului „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul  Suceava”, pentru achiziţionarea autobuzelor electrice a fost rezervată suma de 66,32 de milioane. „Sistemul integrat de transport public” este cel mai important proiect cu fonduri europene, valoarea totală a acestuia fiind 116,189 de milioane de euro, echivalentul a circa 25 milioane de euro. Pe lângă dotarea parcului societăţii Transport Public Local cu autobuze electrice, proiectul mai include amenajarea sediului Diviziei electrice a TPL, pentru 15,22 de milioane de lei, dar şi componenta de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing, cu o valoare de 10,47 de milioane de lei. Cu 3,52 de milioane de lei vor fi modernizate 54 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor, iar strada „Vasile Pîrvan” va fi reabilitată. 

O dată cu licitaţia ţinută al CNI
Sala polivalentă a Sucevei intră în proiectare
>”Este un lucru bun, deoarece, inclusiv la acest nivel, există licitaţii la care nu se prezintă nimeni” spune primarul Ion Lungu, menţionând că s-au înregistrat 5 ofertanţi, din rândul cărora va fi desemnat un câştigător
>În septembrie 2016, consilierii locali aprobau predarea către CNI a amplasamentului de la intrarea în Suceava, Primăria angajându-se să asigure utilităţile necesare ridicării obiectivului cu 7.500 de locuri
Sala polivalentă a municipiului Suceava, cu finanţare  de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), este în faza de adjudecare a proiectării şi realizării sediului de fezabilitate. Potrivit primarului Ion Lungu, câştigătorul va fi cunoscut zilele acestea, în cursă intrând 5 competitori. Aceasta în condiţiile în care tot mai dese sunt licitaţiile ignorate de potenţialii participanţi. „Încă nu este semnat raportul de evaluare, hârtiile sunt încă în circuit, însă, în această lună va fi un câştigător pentru acest proiect important, respectiv pentru studiul de fezabilitate şi proiectarea aferente Sălii polivalente din Suceava. Este un lucru bun, deoarece, inclusiv la acest nivel, există licitaţii la care nu se prezintă nimeni. Faptul că în cazul nostru s-au înregistrat 5 oferte este de bun augur, întrucât vom avea un câştigător” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În septembrie 2016, consilierii locali suceveni au aprobat o hotărâre privind predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Compania Naţională de Investiţii, a amplasamentului Sălii polivalente, prin acest act  municipiul Suceava angajându-se să asigure condiţiile necesare ridicării obiectivului de investiţii. La acea dată, edilu-şef Ion Lungu punea în vedere că angajamentul CNI este unul definitiv, recunoscând că demersurile până la începerea efectivă a lucrărilor sunt destul de îndelungate. În vechiul plan urbanistic zonal era prevăzută o sală polivalentă cu 5.000 de locuri, ulterior fiind prinsă una de 7.500 de locuri, dintre care 2.500 de locuri mobile. Amplasamentul de aproape 50.000 de metri pătraţi face parte din intravilanul municipiului Suceava, oferind acces dinspre oraş, precum posibilitatea amenajării drumurilor, parcărilor şi spaţiilor verzi. Autorităţile sucevene s-au obligat la asigurarea suprafeţelor pentru depozitare şi organizare de şantier, la suportarea finanţării introducerii utilităţilor, cât şi la menţinerea destinaţiei şi întreţinerea obiectivului pe o perioadă de minim 15 ani. Pentru construirea Sălii polivalente, Consiliul Local aprobase, în ultima şedinţă a mandatului anterior a lui Ion Lungu contractarea unui credit de 25 de milioane de lei, adică de aproximativ 5 milioane de euro. Banii trebuiau să ia calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, însă autorităţile municipale au renunţat la împrumut după ce Compania Naţională de Investiţii s-a oferit să realizeze investiţia din Suceava cu fonduri guvernamentale. Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă.        

Treisprezece beneficiari de sprijin necuvenit pentru agricultură ecologică
>În cazul nerespectării minimului de suprafaţă, numărului de animale, de păsări sau de familii de albine, APIA procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit de către beneficiari
Pe durata anului 2019, respectiv în lunile martie şi decembrie, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Suceava a transmis 12 înştiinţări către beneficiarii de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul agricultură ecologică aflaţi sub angajamentul de 5 ani de la data solicitării ajutorului specific.  Dacă beneficiarii plătiţi în anii precedenţi nu au mai depun cerere de plată în anul curent, APIA transmite înştiinţări prin care beneficiarului i se solicită să prezinte documentul justificativ, respectiv certificatul de conformitate, masterul certificatului de conformitate eliberat de către organismul de inspecţie şi certificare care atestă menţinerea în sistemul de agricultură ecologică cu minimul de suprafaţă, respectiv cu numărul de animale, numărul de păsări şi numărul de familii de albine plătite. „În urma verificării respectării angajamentului de menţinere minimă a suprafeţei, a numărului de animale sau a numărului de familii de albine, reieşite din documentele solicitate, s-a întocmit 13 note de fundamentare şi procese verbale de recuperare a plăţilor necuvenite. În situaţiile în care este nu respectat minimumul prevăzut de lege, se calculează procentajul de diferenţă şi se aplică reduceri, penalităţi şi/sau excluderea de la plată” a declarat directorul executiv Eugen Mogoş, menţionând că, dintre beneficiarii aflaţi într-o asemenea situaţie, 3 au contestat respectivele procese verbale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite, anual, APIA, lista beneficiarilor care nu au respectat angajamentul luat, ieşind, astfel, din sistemul de agricultură ecologică. În urma comunicării, APIA procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit de către beneficiari. 

18 februarie 2020

APIA Suceava a cerut ANAF
Executare silită în 276 de cazuri de încasare necuvenită a unor subvenţii europene în valoare de 1,93 de milioane de lei
>După 2007 s-a reuşit recuperarea a circa 27 de milioane de lei, dintre care aproximativ 2 milioane de lei în 2019, de încasat rămânând aproximativ 4,13 milioane de lei
>„O mare parte din debitele nerecuperate sunt sume foarte mari, cu acţiuni instanţă, pentru care nu a început încă acţiunea de executare” arată Eugen Mogoş, directorul executiv APIA Suceava
La începutul acestui an, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava avea în evidenţe 31.425 de debitori europeni, respectiv pe cei înregistraţi de pe urma sprijinului financiar acordat prin schemele de plăţi aferente cererii unice pe suprafaţă.  Este vorba despre debitorii provenind încă din anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, din totalul din această perioadă 5.260 de debitori fiind depistaţi în anul 2019. Suma debitelor este de 33,66 de milioane de lei, numai anul trecut fiind constate debite de aproximativ 1,2 milioane de lei. De-a lungul timpului, personalul APIA Suceava a reuşit să recupereze un total de circa 27 de milioane de lei, dintre care aproximativ 2 milioane de lei în 2019, astfel că de recuperat mai rămâne suma de aproximativ 4,13 milioane de lei. „În mod obişnuit, stingerea creanţelor se face prin conformarea voluntară, adică prin plata directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. În situaţia în care debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acestea au devenit exigibile, începând de la acel moment se naşte din punct de vedere juridic, dreptul APIA de a efectua deducerea din drepturile viitoare, stabilite prin decizie de plată sau alte documente, ori acela de a demara executarea silită” arată directorul executiv Eugen Mogoş. În consecinţă, gradul de recuperare la nivelul Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură este de 80%, urmărită fiind, potrivit directorului executiv Eugen Mogoş, „o creştere semnificativă a acestui procentaj, prin compensarea sumelor din plăţile care urmează a se efectua pentru campania 2019”. De altfel, în anii anteriori, din suma recuperată, aproximativ 15 milioane de lei reprezintă compensările, iar 11,78 de milioane de lei sunt păţi voluntare. APIA Suceava a întocmit 472 de procese verbale de calculare a accesoriilor, respectiv a penalităţilor, în timp ce pentru fermieri decedaţi şi radiaţi s-au întocmit 75 de decizii de revocare a unor titluri de creanţă în valoare de 36.369 de lei. În cazul debitelor care nu s-a reuşit recuperarea prin plată voluntară sau prin compensare, APIA a transmis dosarele de debit la Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, în vederea demarării procedurilor de executare silită, în cauză fiind 276 de asemenea situaţii pentru circa 1,93 de milioane de lei. „Periodic au fost efectuate reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ, în vederea creşterii procentajului de recuperare, însă o mare parte din debitele nerecuperate sunt sume foarte mari, cu acţiuni instanţă, pentru care nu a început încă acţiunea de executare, precum şi debite ale fermierilor decedaţi” subliniată Eugen Mogoş, directorul executiv al Centrului Judeţean al APIA Suceava. La începutul anului 2020, în evidenţele APIA Suceava figurau şi 216 debitori naţionali, pentru o sumă de 294.514 de lei, în cauză fiind fermieri beneficiari ai mai multor forme de sprijin financiar acordate din bugetul de stat.                               
Guvernul PNL ia bani de la Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi îi dă la proiectele europene
>Astfel, reşedinţa de judeţ beneficiază de o reducere a cofinanţării la proiectul de amenajare a Zonei de agrement de pe malul râului Suceava
>„Guvernul PSD dădea aceşti bani la PNDL, în loc să încurajeze proiecte europene susţine Ion Lungu primarul municipiului Suceava
Primăria Suceava a semnat, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, un act adiţional la contractul de finanţare a Proiectului „Revitalizare spaţiu urban din municipiul Suceava”, adică la cel de amenajare a Zonei de agrement de  malul râului cu acelaşi nume. Astfel, partea de participare financiară a bugetului local va fi numai 2%, reducerea faţă de cofinaţarea anterioară fiind numai puţin de 2,18 milioane de lei. Primarul Ion Lungu a declarat că, urmare a supra-contractării proiectelor aferente axei în cauză a POR 2014-2020, Guvernul PNL „a alocat în plus peste 2,4 miliarde de euro”, bani care sunt îndreptaţi înspre administraţiile locale care au proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă. „Mulţumesc ministrului Ion Ştefan, pentru că la noi, şi în toată ţara, s-au deblocat nişte proiecte. Acest lucru nu s-a făcut până acum pentru că, în trecut, Guvernul PSD dădea aceşti bani la PNDL, în loc să încurajeze proiecte europene. De aceea, noi am avut şi Iniţial ni s-a spus să depunem supra-contractare până la 150% după care a revenit şi a spus că trebuie depuse în procentaj de 100% pe fiecare axă. Iată că Guvernul PNL a găsit aceşti bani şi este o sumă destul, de importantă, 2,4 de miliarde de euro, din care beneficiem şi noi”, a spus primarul Ion Lungu.  Licitaţia pentru amenajarea Zonei de agrement de pe malul râului Suceava, la care a participat şi Con Bucovina Suceava  a fost câştigată de asocierea de firme General Construct şi Art Peisaj Suceava, pentru 16,24 de milioane de lei. Cererea pentru finanţare nerambursabilă europeană  a fost depusă pe Axa prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Amenajările vizează o suprafaţă de 15,5 hectare de teren de pe malul râului Suceava, care se întinde pe o lungime de 1 km, în amonte şi aval de podul care leagă centrul Sucevei de cartierul Burdujeni. O parte din suprafaţa vizată este în albia minoră, potenţial inundabilă, durata efectivă a lucrărilor fiind de 22 de luni. 

În 2019,
Pensii comunitare pentru 317 suceveni
Dacă o persoană a lucrat în România, cât şi în altă ţară din Uniunea Europeană, aceasta poate solicita acordarea drepturilor de pensie, în cazul îndeplinirii condiţiilor privind vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare prevăzute în legislaţia referitoare la domeniul asigurărilor sociale din cele două state. Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obţinerea drepturilor de pensie se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare din statele membre ale UE în care solicitantul a desfăşurat activităţi profesionale. De cealaltă parte, drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat. În acest sens, persoanele care au domiciliul în România se pot adresa cu o cerere Casei Judeţene de Pensii, anexând şi documentele din care să rezulte faptul că a fost asigurat în altă ţară. Potrivit unei informări a Casei Judeţene de Pensii, în 2019 instituţia suceveană a prelucrat 317 de dosare comunitare. Dintre acestea, 174 de dosare au fost soluţionate în situaţia în care CJP este instituţie în cauză, iar altele 143 prin emiterea de decizie în situaţia în care Casa Judeţeană de Pensii Suceava este instituţie de reglementare. Totodată, în scursul anului 2019, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava au fost cerute 835 de confirmări ale perioadelor de asigurare din România şi 277 de confirmări ale perioadelor de asigurări din străinătate. Facilitatea a devenit operaţională după ce, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale a devenit direct aplicabilă şi în ţara noastră, în relaţia cu celelalte state membre ale UE.     

17 februarie 2020


Sistemul pentru „biletele electronice” şi monitorizare a autobuzelor electrice este blocat din cauză că Ministerul Comunicaţiilor nu mai există
>Primăria Suceava a cerut avizul necesar încă din luna octombrie 2019, însă, ulterior, Guvernul PSD a fost demis, iar noul executiv PNL a desfiinţat Ministerul Comunicaţiilor şi a trecut activităţile specifice la Ministerul Transporturilor 
>„Avem promisiunea că într-o săptămână lucrurile se vor regla şi vom primi acest aviz”  a declarat primarul Ion Lungu, subliniind că, mai întâi, trebuie emise hotărâri de reorganizare a ministerelor, deoarece „nu are cine da o decizie”
Ultima componentă din Proiectul „Sistem integrat de transport public” al municipiului Suceava nu poate fi scoasă la licitaţia pentru desemnarea executantului, din cauză că lipseşte un aviz. Este vorba despre partea „de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing”, demersurile fiind ţinute pe loc ca urmare a faptului că, prin  reorganizarea făcută de Guvernul Orban, Ministerul Telecomunicaţiilor, cel care trebuia să dea tocmai avizul cu pricina, a fost desfiinţat. Primarul Ion Lungu fost personal în Bucureşti, de unde s-a întors cu promisiunea că problema va rezolvată în cel mai scurt timp.  „Este vorba despre staţiile e-tiketing, dispeceratele de la Primărie şi autobază, pentru care trebuie aviz de la Ministerul Telecomunicaţiilor. S-a făcut reorganizarea, iar acest minister nu mai există, fiind trecut în subordinea Ministerului Transporturilor. Totul este în ordine din punctul nostru de vedere, dar nu are cine da o decizie. Totuşi, avem promisiunea că într-o săptămână lucrurile se vor regl, şi vom primi acest aviz” a precizat edilul-şef, menţionând că această componentă ar putea „ajunge din urmă” pe celelalte, pentru materializare fiind nevoie de doar de 3 luni. Documentaţia a fost depusă la Ministerul Comunicaţiilor încă din luna octombrie 2019, însă, ulterior, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, iar noul executiv nu a reuşit, nici până în prezent, să aprobe hotărârile de reorganizare a ministerelor. „Nu a fost Guvern, secretari de stat, acum acest minister fiind alipit la Ministerul Transporturilor.S unt probleme care nu depind de Primărie sau de primar şi, tocmai de aceea, am vrut să merg personal, să mă conving. Oamenii au toată bunăvoinţa, dar mai întâi trebuie emis un act normativ, o hotărâre de Guvern” a arătat şeful municipalităţii sucevene.  E-tiketingul presupune achiziţionarea de către călători a unui card valoric reîncărcabil, inclusiv a unuia de tip abonament, nenominal sau personalizat, călătoria urmând a fi achitată prin simpla validare la un dispozitiv montat în mijlocul de transport. Controlorii pot citi şi verifica respectivele carduri de călătorie cu ajutorul unor scanere speciale. „Sistem integrat de transport public” este cel mai important proiect cu fonduri europene, valoarea totală a acestuia fiind 116,189 de milioane de euro, echivalentul a circa 25 milioane de euro. În cadrul acestuia, componenta de echipamente și soft pentru dispecerat, monitorizare a flotelor și sistemul de e-tiketing va fi scoasă la licitaţie pentru 10,47 de milioane de lei. Cu finanţare europeană nerambursabilă, Primăria Suceava a lansat proceduri pentru achiziţionarea 40 de autobuze electrice, proiectul incluzând şi amenajarea sediului Diviziei electrice a TPL, modernizarea a 54 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor şi reabilitarea străzii „Vasile Pîrvan”, care duce înspre viitoare autobază.
Primarul Ion Lungu precizează că a fost şi la Administraţia Fondului de Mediu, unde Suceava figurează cu susţinerea financiară pentru amenajarea a 15 staţii de încărcare a acumulatorilor autovehiculelor electrice. Disponibilă la nivel naţional ar fi suma de 58 de milioane de euro, acesta fiind în curs de repartizare de la Ministerul Mediului către Administraţia Fondului de Mediu. „Aveam totul pregătit, dar ca să putem semna, trebuie aprobat bugetul la Administraţiei Fondului de mediu” a explicat primarul Ion Lungu.

Anul trecut
Peste 1.000 de cazuri de boli infecţioase
>În judeţul Suceava au evoluat 21 de focare epidemice, dintre care 15 focare de rujeolă
>În 2019, au fost depistate 483 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, cu o incidenţă de 0,5%
În cadrul Programului Naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile, în anul 2019, în judeţul Suceava au fost raportate 1.006 de cazuri de boli infecţioase pe fişe unice de raportare a bolii transmisibile. Aşa se arată în Raportul privind activitatea desfăşurată în anul 2019 de către Direcţia de Sănătate Publică Suceava, potrivit căruia, anul trecut, în judeţ au evoluat 21 de focare epidemice, dintre care 15 focare de rujeolă; două focare de hepatită acută virală de tip A şi câte un focar de varicelă, infecţie cu rotavirus, scarlatină şi, respectiv, de TBC. „S-au distribuit substanţe dezinfectante în şcolile şi grădiniţele cu focare în evoluţie. În contextul evoluţiei epidemiei de rujeolă în ţara noastră, am derulat campanii suplimentare de recuperare a vaccinării cu ROR a restanţierilor, inclusiv door to door, de informare şi educare a părinţilor, cu privire la vaccinare, precum şi de creştere a gradului de vaccinare în rândul comunităţilor vulnerabile” se precizează în analiza citată.  De asemenea, în cadrul Programului de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV, în judeţul Suceava s-au efectuat 4.657 de teste rapide şi 1.880 teste „ELISA”, cu 16 cazuri pozitive confirmate prin test „Western Blott”. Pe de altă parte, prin Programul de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei s-au achiziţionat materiale şi substanţe dezinfectante, s-au distribuit pliante şi materiale în campaniile de informare, educare şi comunicare derulate în colaborare cu Compartimentul „Promovare a sănătăţii”, răspunzându-se la 5 alerte internaţionale privind tot atâtea cazuri de tuberculoză. Nu în cele din urmă, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea managementului infecţiilor asociate asistenţei medicale, în cursul anului 2019 au fost depistate 483 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale în sistem de rutină, reprezentând , la nivelul judeţului Suceava, o incidenţă de 0,5%. 

14 februarie 2020


Potrivit Camerei de Conturi
Drepturilor salariale, 30 la sută din cheltuielile primăriilor sucevene
>Tendinţa este cea de asigurare a cheltuielilor de personal, cu bunurile, serviciile şi cu asistenţa socială şi, în mai mică măsură, a celor pentru investiţii
>Plățile aferente proiectelor europene au fost realizate doar în proporţie de 19,8%, „fapt care denotă o impredictibilitate a previzionării cheltuielilor, cât şi o incapacitate de a implementa proiecte de dezvoltare”
Banii din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Suceava se duc în mare parte pe asigurarea funcţionării acestora, şi mai puţin pe dezvoltarea comunităţilor locale, se arată în Raportul privind finanţele publice locale al Camerei de Conturi, dat recent publicităţii. În urma misiunilor de audit efectuate, auditorii instituţie sucevene au constat că, 2018, volumul total al plăţilor a fost de 1.586,352 milioane de lei, cu o execuţie bugetară de 69,6%, unul inferior anului 2017, cel de 76,7%. Conform Camerei de Conturi, principala cauză care a nerealizării cheltuielilor faţă de prevederile bugetare o constituie „slaba cheltuire a fondurilor aferente investițiilor publice”. Un grad relativ redus de realizare s-a constatat şi la cheltuielile de capital (57,9%), situaţie în care, în comparaţie cu prevederile definitive de 582,222 milioane de lei, plăţile pentru investiţii au fost de 336,862 milioane de lei, „acest fapt fiind influenţat de nefinalizarea proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, cât şi a proiectelor finanţate integral sau parţial din bugetele locale”. În fapt, plăţile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene au fost de doar 19,8%, ceea ce în sumă absolută înseamnă necheltuirea a 261,614 milioane de lei, „fapt care denotă o impredictibilitate a previzionării cheltuielilor şi o incapacitate a autorităţilor publice locale de a implementa proiecte de dezvoltare finanţate din fonduri externe nerambursabile”. De altfel - se subliniază în Raportul privind finanţele publice locale al Camerei de Conturi Suceava -, s-a constatat faptul că există unităţi administrativ-teritoriale care au renunţat la realizarea unor obiective de investiţii din fonduri nerambursabile, din cauză că „aceste proiecte au fost declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, situaţie în care entităţile au optat pentru finanţarea realizării acestor obiective din fonduri publice interne”. Sursa citată mai evidenţiază că, în comparaţie cu prevederile bugetare definitive, la limita superioară de realizare este utilizarea aproape integrală a fondurilor publice destinate cheltuielilor de personal (94,5%), precum şi celor cu asistenţa socială (93,6%).
Din analiza structurii plăţilor efectuate în anul 2018, auditorii Camerei de Conturi au concluzionat că ponderea plăţilor este deţinută de cheltuielile de personal, respectiv 30%, devansând pe cele pentru bunuri şi servicii (20,7%), cât şi cheltuielile de capital (21,2%). „Se observă o tendinţă în evoluţia şi structura cheltuielilor orientată cu precădere spre asigurarea condiţiilor de funcţionare a autorităţilor administraţiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal şi a celor pentru bunuri şi servicii, asistenţă socială şi în mai mică măsură, pentru investiţii destinate dezvoltării comunităţilor locale”, se reliefează în analiza Camerei de Conturi Suceava. În anul 2018, în judeţul Suceava, din totalul plăţilor efectuate din bugetele definite ale unităţilor administrativ-teritoriale, 72,4% reprezintă cheltuielile cu funcţionarea, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea au fost de doar 27,6% din total, în creştere, totuşi, faţă de 2017, când acestea din urmă s-au situat la numai 16,9%.

Guvernul interimar Orban nu poate emite hotărâre de transferare a Parcului Şipote şi Pădurii Zamca 
>„Există o discuţie între Secretariatul general al Guvernului şi Ministerul Justiţiei”  susţine primarul Ion Lungu, menţionând că Primăria Suceava are deja toate vizele necesare
După discuţii avute în Bucureşti, la Ministerul Mediului, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, a anunţat că, deocamdată, transferarea Parcului Şipote şi Pădurii Zamca  către autorităţile administraţiei publice locale rămâne în aşteptare. Blocajul intervenit după  o dispută între ministere şi Secretariatul General al Guvernului pe tema legalităţii emiterii unei hotărâri de guvern care ar angaja patrimoniul naţional, în condiţiile în care Cabinetul Orban este unul interimar. „Cu transferul pădurilor totul este în ordine. Însă a apărut o problemă de natură juridică: aceea dacă Guvernul actual poate să emită o hotărâre privind scoaterea din patrimoniu a acestor păduri. Pe această temă, există o discuţie între Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Justiţiei, aceea asupra posibilităţii guvernului interimar de a emite respectiva hotărâre. Avem toate avizele, inclusiv de la Ministerul Justiţiei, lucrurile sunt fiind ordine, în ceea ce ne priveşte. Dar, rămâne această problemă: dacă, fiind interimar, Guvernul actual ar putea emite hotărârea de scoatere din patrimoniul statului şi darea către o autoritatea publică locală” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, prin Legea nr. 220 din 2018 - iniţiată de către parlamentarii judeţeni şi aprobată în forul legislativ naţional, municipiul Suceava a reuşit să obţină angajamentul transferării, de la Ocolul silvic Pătrăuţi, a unui total de 156,28 de hectare, constând în 50,56 de hectare din „trupul Cetate-Brădet”, zona „Şipote” şi a 105,72 de hectare din trupul „Zamca”. Parcul „Şipote” ar urma să facă obiectul unui proiect de amenajare, cu fonduri europene nerambursabile, a unei noi zone de agrement.     
Creditul de 5,8 milioane de euro, singura variantă pentru ca Primăria Suceava să poată achita TVA la autobuzele electrice

>Încă din 2019, primarii au cerut o linie de creditare separată pentru cofinanţarea proiectelor europene, însă nici actualul guvern nu dă dovadă solicitudine    
>Ne putem trezi că vin autobuzele electrice şi nu le vom putea aduce efectiv în curte, pentru că nu avem cu ce plăti factura”, a declarat primarul Ion Lungu
Ministerul Finanţelor Publice nu a dat un răspuns clar în ceea ce priveşte constituirea unei linii speciale de creditare a primăriilor care au angajate proiecte cu finanţare europeană şi care sunt obligate să asigure propria contribuţie financiară la implementarea acestora. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, susţine că, în aceste circumstanţe, alternativa continuă să rămână contractarea unui credit intern. „Am avut discuţii la Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte angajarea creditului pentru cofinanţarea proiectelor europene. Sigur, această discuţie a fost purtată şi cu toţi primarii din România şi, insistăm, în continuare, ca Guvernul să facă o linie de creditare separată pentru respectiva cofinanţare, însă, din păcate, astăzi aceasta nu există. De aceea, noi mergem pe traiectoria noastră, să luăm acest credit, care, în mare parte, circa 70%, va fi folosit pentru plata TVA la autobuzele electrice, estimată la vreo 17 milioane de lei. Aceşti bani se vor întoarce la Primărie, însă până atunci trebuie să plătim” a precizat şeful executivului sucevean, menţionând că „raportul procedurii pentru autobuzele electrice va fi finalizat într-o săptămână”, mijloacele de transport urmând a ajunge în reşedinţa de judeţ până la sfârşitul anului 2020.   Pentru a putea coparticipa financiar la implementarea proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă, Primăria Suceava ar urma să contracteze un credit bancar în valoare de 27,96 de milioane de lei, circa 5,8 milioane de euro, cu o maturitate de maximum 15 ani. De suport financiar local au nevoie 10 obiective de investiţii, cea mai mare contribuţie fiind cea la Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic”, cea de 14,67 de milioane de lei. Ca mărime a contribuţiei financiare a reşedinţei de judeţ la materializarea proiectelor cu bani europeni urmează, în ordine descrescătoare, „Achiziţionarea autobuzelor electrice” prin MDRAP-7,99 de milioane de lei; „Unitatea de învăţământ pentru preşcolari din zona centrală”-1,99 de milioane de lei şi „Creşterea eficienţei energetice a clădirii Primăriei”-1,77 de milioane de lei. Pe lista cu obiectivele de investiţii cofinanţate din creditul  care urmează a fi contractat  figurează, de asemenea, „Construirea grădiniţei din cartierul Burdujeni”; „Revitalizarea spaţiului urban”; „Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Colegiului Tehnic “Petru Muşat”; „Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale prin consolidarea şi modernizarea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară; „Centrul multifuncţional Iţcani şi „APLICAT-Administraţie Publică Locală Informatizată şi Accesibilă Tuturor. „Noi angajăm aceşti bani, nu este obligatoriu să îi cheltuim, dar trebuie să avem asigurată partea de cofinanţare, la momentul implementării efective a proiectelor”, evidenţia Ion Lungu, primarul Sucevei. Creditul ar urma să aibă o perioadă de graţie de 3 ani, serviciul datoriei publice locale totale fiind estimat, pentru perioada 2019-2035, la un nivel curent cuprins între 12,12%, în 2019, şi unul maxim de 14,97%, în 2023.   

13 februarie 2020

De la 1 martie
Salarii majorate cu 10 la sută pentru angajaţii firmei de transport călători din Suceava
>O nouă creştere de 15% va avea loc după sosirea autobuzelor electrice, când, datorită economiei cu motorina, pensionarii, elevii şi studenţii vor circula gratuit 
>„Sunt foarte optimist că, o dată cu construirea noii autobaze electrice, vom avea o societate foarte modernă la TPL” a precizat primarul Ion Lungu, adăugând că firma  este susţinută cu subvenţii de 6 milioane de lei 
Angajaţii societăţii Transport Public Local (TPL) Suceava vor avea parte de creşteri salariale în două etape. Primarul Ion Lngu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că la firma municipiului reşedinţă salariilor sunt foarte mici. „Acolo sunt salarii jenant de mici, şi nu din cauza Primărie sau a primarului. În urmă cu ani de zile, printr-o ordonanţă de urgenţă erau limitate creşterile salariale la societăţile de stat, la agenţii. Era vorba despre cele în care erau salarii de sute de milioane, însă, din greşeală, în aceeaşi barcă au fost prinşi amărâţii de la TPL şi din alte părţi. Săracii, au nişte salarii foarte mici, mediul brut fiind de 2.400 de lei pe lună” a reliefat şeful executivului local sucevean. Lungu spune că în urma discuţiilor purtate cu sindicalişti, salariaţii neafiliaţi, conducerea TPL şi reprezentanţii CL în Consiliul de Administraţie s-a convenit asupra unei creşteri de 10% aplicabilă din 1 martie, după ce deliberativul local o va aproba în şedinţa ordinară de pe 27 februarie. Angajaţii societăţii de transport local TPL vor avea parte de încă o majorare de 15%, însă după ce în reşedinţa de judeţ vor începe să circule noile autobuze electrice, cel mai probabil până la finele anului 2020. Resursa financiară pentru această creştere o reprezintă economiile realizate din scăderea costurilor cu combustibilii, cele cu energia electrică fiind, potrovit lui Lungu, de 7 ori mai mici. La aceasta se adaugă şi eliminarea cheltuielilor de mentenanţă pe circa 5 ani, atât timp cât noile de mijloace de transport sunt în garanţie sau nu vor fi necesita reparaţii. Măsura creşterii salariilor are în vedere inclusiv păstrarea actualilor şoferi, precum şi angajarea  încă cel puţin 20 de noi conducători auto pentru autobuzele electrice.  Deoarece la ora actuală circa 35% din bugetul societăţii o reprezintă cheltuielile cu motorina, primarul Sucevei susţine că după ce Divizia electrică a TPL va fi funcţională, pensionari, elevii şi studenţii se vor bucura de transport în comun gratuit. „Sunt foarte optimist că, o dată cu construirea noii autobaze, vom avea o societate foarte modernă la TPL. Sigur o serie de sume de acolo nu se închid, anul acest noi asgurân subvenţii de 6 milioane de lei ” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.