În judeţul Suceava

Circa 50.000 de câini au fost vaccinaţi antirabic

• Vaccinul este asigurat gratuit, contravaloarea microcipului şi cea a manoperei  fiind achitate de către proprietar
• Campania profilactică se derulează anual, rabia, deosebit de periculoasă, fiind comună atât animalelor, cât şi omului

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor atrage atenţia asupra importanţei vaccinării antirabice a câinilor, demers menit să prevină răspândirea uneia dintre cele mai grave boli contagioase. Semnalul este lansat de către directorul executiv Mihai Sorin Voloşeniuc, după ce în judeţele vecine Botoşani, Neamţ şi Iaşi au confirmate, în acest an, mai multe focare de rabie la câini, bovine şi, în premieră, la un şacal. Şeful DSVSA precizează că vaccinul trebuie inoculat carnasierelor, respectiv câinilor şi pisicilor din gospodării, în paralel cu aplicarea momelilor vaccinale pentru vulpi, principalul vector de transmitere a virusului din mediul silvatic. Legislaţia în vigoare prevede că deţinătorilor de câini de rasă comună le revine obligaţia de a se adresa medicului veterinar de liberă practică, vaccinul fiind asigurat gratuit prin DSVSA.

Pentru ca acesta să fie eficient, înainte de imunizare animalul va fi obligatoriu deparazitat. Vaccinarea  este înregistrată în Registrul de Evidenţă a Câinilor cu Stăpân (RECS), procedură care presupune implantarea unui microcip de identificare, contravaloarea acestuia, cât şi manopera fiind achitate de către proprietar. 

Campania de vaccinare profilactică antirabică câinilor se derulează anual, începând cu luna octombrie, până acum în judeţul Suceava fiind vaccinate circa 50.000 de exemplare, cele mai multe în perioada recentă. „Este o obligaţie a proprietarilor şi a deţinătorilor de animale, persoane fizice sau persoane juridice. Rabia este o boală transmisibilă periculoasă, medicii veterinari trebuind a fi anunţaţi despre orice modificare a comportamentului animalului. Virusul rabic se transmite prin muşcătură, la om aceasta constituind o urgenţă medicală. În asemenea cazuri, vaccinul antirabic va fi aplicat cât mai rapid, întrucât, după apariţia simptoamelor, boala provoacă decesul” punctează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, subliniind că vaccinarea urmată de microcipare conduc la diminuarea fenomenului câinilor fără stăpân, microcipul facilitând identificarea proprietarului care a abandonat animalul. Rabia este o boală infecţioasă de tip evolutiv acut, comună atât animalelor, cât şi omului. Maladia este produsă de un virus care provoacă simptoame nervoase extrem de grave, stare de excitabilitate motrică exagerată, manifestându-se şi prin agresivitate. Acestea por fi urmate de paralizie generală şi deces. Sursa o reprezintă animalele infectate, virusul rabic fiind transmisă prin muşcătură sau zgârietură. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava recomandă evitarea contactului cu animale străine sau sălbatice, îngrijirea muşcăturilor şi administrarea promptă, post expunere, a vaccinului antirabic, cât şi vaccinarea periodică a persoanelor care intră frecvent în contact cu animale domestice sau animale sălbatice. 

 La SCJU

Dotări în secţiile de neurochirurgie, chirurgie generală, neurologie, radiologie, obstetrică-ginecologie, anatomie patologică, dermatologie şi la UPU

• În curs este întocmirea documentaţiei pentru Centrul de prevenire a adicţiilor şi cea de amenajare a pasarelei pietonale dintre Spitalul nou şi Spitalul vechi

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţa ordinară lunară,  Rectificarea pozitivă a bugetului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, atât la partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli. Este vorba despre o sumă de 13,25 de milioane de lei cu titlul de transfer din bugetul judeţean. În ceea ce priveşte cheltuielile, pe lângă finanţarea din bugetul de stat, unitatea spitalicească a procedat la suplimentarea cu sume alocate din bugetul propriu, ajungându-se, astfel, la un total de 17,78 de milioane de lei. În Programul de investiţii al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava sumele primite din bugetul de stat iau calea achiziţionării de aparatură medicală pentru secţiile de neurochirurgie, chirurgie generală, Unitatea de Primire a Urgenţelor, neurologie, radiologie, obstetrică-ginecologie, anatomie patologică şi dermatologie, însă cea mai mare sumă este cea de achiziţionare a unui RMN 3 Tesla. Din surse proprii, unitatea spitalicească clinică judeţeană de urgenţă are în plan dotări noi, cea mai consistentă sumă fiind una destinată achiziţionării unui echipament radiologic mobil digital. De asemenea, în proiect este modernizarea pavilioanelor Secţiei de psihiatrie din Burdujeni, acum procedându-se la revizuirea şi completarea expertizei tehnice aferentă obiectivului de investiţii. Totodată, cu finanţare din bugetul propriu, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava  este în curs de întocmire documentaţiile pentru construirea Centrului de sănătate medicală şi prevenire a adicţiilor, cât şi studiul de fezabilitate pentru pasarela pietonală de legătură dintre Spitalul nou şi Spitalul vechi. 

 Şase posturi de medic şi unul de asistent medical, descoperite în cabinetele şcolare sucevene

• În unităţile de învăţământ funcţionează 8 cabinete stomatologice şi 34 de cabinete de medicină generală, din bugetul local acestea urmând a primi peste 7 milioane de lei

Autorităţile locale din municipiul Suceava încheie un nou contract pentru asigurarea unor cheltuieli de personal aferente medicilor, medicilor stomatologi şi asistenţilor medicali, cât şi a celor pentru medicamentele şi materialele sanitare din baremul de dotare a cabinetelor de medicină generală şi medicină dentară din unităţile sanitare din învăţământ. Pentru buna funcţionare a acestora, valoarea contractului este de 7,13 milioane de lei, fiind mai mare cu 1,39 de milioane de lei în comparaţie cu anul 2024, când alocarea s-a ridicat la 5,74 de milioane de lei. Compartimentul de medicină şcolară din cadrul  Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria Suceava are 70 de posturi, cu 9 posturi la medicină şcolară dentară, dintre  acestea din urmă 7 posturi de medic fiind ocupate, un post de medic fiind vacant, la fel ca şi un post de asistent medical. În ceea ce priveşte medicina şcolară generală, dintre cele 13 posturi de medic, vacante sunt 5, în timp ce toate cele 48 de posturi de asistente medicale sunt acoperite. În unităţile de învăţământ din judeţul Suceava funcţionează 8 cabinete stomatologice şi 34 de cabinete de medicină generală, unul fiind studenţesc. Potrivit unei informări a Direcţiei de Asistenţă Socială, în anul şcolar 2025 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Noul contract va fi aprobat în şedinţa ordinară a deliberativului, din bugetul local al municipiului Suceava fiind asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale dentare şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli,  respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 La Suceava

Centru regional de screening prenatal şi neonatal pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

• Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”  este liderul proiectului de peste 76 de milioane de lei privind creşterea accesului la servicii medicale de prevenire şi diagnostic precoce pentru gravide şi nou-născuţi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava va participa, în calitate de lider de parteneriat, la Proiectul „Scree-Life. Sistem naţional de screening prenatal şi neonatal pentru diagnostic precoce şi prevenţie”. Participarea este supusă aprobării plenului şedinţei ordinare din această săptămână a Consiliului Judeţean, valoarea proiectului fiind de 76,57 de milioane de lei, inclusiv TVA. Finanţarea este disponibilă în cadrul Programului „Sănătate”, Apelul de proiecte „Organizarea de screening prenatal şi neonatal, programe de urmărire, îngrijire a sarcinii şi diagnosticare precoce, destinate gravidei şi nou-născutului”, etapele I şi a II-a. Proiectul urmează a fi implementat printr-un parteneriat între 10 entităţi publice, respectiv 8 unităţi sanitare şi două universităţi de medicină şi farmacie din ţară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în calitatea de lider, asigurând coordonarea generală a întregului program naţional. Totodată,  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Suceava va „opera Centrul regional de screening prenatal şi neonatal pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, adică pentru judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, acesta având sediul în municipiul Suceava. Valoarea estimată a finanţării care revin Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în cadrul proiectului este de 11,23 de milioane de lei, din bugetul propriu al judeţului Suceava alocându-se 224.627 de lei, adică 2% din cheltuielile eligibile. Achiziţiile propuse de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” constau în echipamente medicale, echipamente şi soluţii informatice, consumabile medicale, echipamente IT şi consumabile, inclusiv pentru Centrul regional, servicii de dezvoltare software şi servicii medicale şi logistice. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de screening prenatal şi neonatal, prin creşterea accesului la servicii medicale de prevenire şi diagnostic precoce pentru gravide şi nou-născuţi. În şedinţa ordinară a CJ, aprobat va fi şi acordul de parteneriat al unităţii spitaliceşti clinice de urgenţă sucevene cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Galaţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Universitatea de Farmacie şi Medicină „Iuliu Haţeganu” Cluj Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Municipal  Mediaş şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

În 2026

Maximum 5 zile suplimentare de concediu de odihnă pentru salariaţii Bibliotecii Judeţene şi Muzeului Bucovinei

• Beneficiari sunt angajaţii „care prestează munci periculoase sau vătămătoare”, unii lucrători de la Muzeu nemaiavând 7, respectiv 10 zile de concediu în plus, ca în anii anteriori

În acest an, personalul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” va avea parte de câte 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, mai puţin paznicul, care are dreptul la doar 3 zile în plus. Potrivit unui proiect de hotărâre a Consiliului Judeţean, după ce Direcţia de Sănătate Publică Suceava a emis buletinul de expertizare, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă şi-a dat avizul de rigoare, în anul 2026 suplimentul de concediu este valabil pentru 54 de posturi. Printre beneficiari figurează managerul, directorul adjunct, şefii de birou, administratorul, inginerul, secretarul, inspectorul de specialitate, referentul de specialitate, economistul, bibliotecarii, muncitorul calificat, paznicul şi îngrijitorul. În conformitate cu HG nr. 250 din 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţi bugetare, care prestează munci periculoase sau vătămătoare, respectivii lucrători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare. Tot printr-un proiect de hotărâre a deliberativului judeţean, la Muzeul Naţional al Bucovinei intră sub incidenţa acestor reglementări 167 de lucrători. Astfel, persoanele din echipa de conducere a instituţiei vor avea dreptul la 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, la fel ca şi „conservatorul”, şefii de serviciu, bibliotecarul şi muzeograful care, în anii anteriori, s-au bucurat de 7 zile de concediu în plus. Totodată „restauratorul”, referentul, biologul, muncitorul calificat şi supraveghetorul nu vor mai beneficia, fiecare, de câte 10 zile de odihnă suplimentare, ci doar de 5 zile. De remarcat este că faptul că prin hotărâri ale Consiliului Local, la Primăria Suceava de concediu suplimentar de 5 zile lucrătoare aveau parte personalul care îşi desfăşura activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului, Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanei, Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei de Ecologizare şi Direcţiei de Asistenţă Socială. 

 Reinventariate de „structura de securitate”

Peste 330 de documente din categoriile „secret”, „secret de serviciu” şi „strict secret” sunt declasificate

• Acestea au fost emise în perioada 1949-2002, se află în arhivele CJ, iar „dezvăluirea” nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării şi ordinea publică
• Proiectele de locuinţe, drumuri, poduri, obiective industriale, reţele tehnico-edilitare şi stabilizări de versanţi au aparţinut fostului Centru de Proiectare

Deliberativul judeţean va aproba, în şedinţa ordinară din această săptămână, o hotărâre privind declasificarea unor documente clasificate, proprietate a judeţului Suceava şi aflate fondul de arhivă al Consiliul Judeţean. Potrivit legislaţiei în vigoare, „informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre de guvern, la solicitarea emitentului”. Astfel, hotărârea de consiliu judeţean, alături de alte documente, urmează a fi înaintate Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, coordonatorul activităţii în domeniul administraţiei publice, care va iniţia un proiect de act normativ în acest sens. În anul 2009, Consiliul Judeţean a preluat, de la societatea comercială „Proiect Bucovina”, succesoarea Centrului de Proiectări Suceava, studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru „realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură şi de gospodărie comunală, precum şi cele de amenajare a teritoriului şi de urbanism, studii şi proiecte de  sistematizare elaborate înainte de 1990, la comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului”. Documentele au fost emise în perioada 1949-2002, se află în fondul „arhivistic” al Consiliului Judeţean, iar din totalul celor 65.565 de documente preluate, 336 sunt clasificate, nivelurile de clasificare fiind „secret”, „secret de serviciu” şi „strict secret”.” „În urma unei reinventarieri realizate de către persoane autorizate din cadrul structurii de securitate”, acestea conţin „date a căror dezvăluire nu mai poate prejudicia siguranţa naţională”, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele de drept public sau drept privat”. Înfiinţat în 1957, fostul Institut Regional de Proiectare (IRP) Suceava a devenit ulterior Direcţia de Sistematizare, Arhitectura si Proiectarea Construcţiilor (DSAPC), iar din 197 s-a numit Centrul de Proiectare al judeţului Suceava. În 1990, unitatea se transformă în societate comercială pe acţiuni cu denumirea de „Proiect Bucovina”. De-a lungul anilor, în cadrul unităţii au fost elaborate documentaţii, studii şi proiecte de urbanism şi de investiţii pentru judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bistriţa Năsăud, precum şi pentru alţi beneficiari. „Instituţia a valorificat aportul unor proiectanţi de valoare, concretizat în lucrări remarcabile, precum studii de sistematizare a localităţilor şi a zonelor centrale, de punere în valoare a monumentelor istorice, proiecte de locuinţe, dotări social-culturale, agrozootehnice, industriale, meşteşugăreşti, drumuri, poduri, alimentări cu apă şi reţele tehnico-edilitare, studii geotehnice şi lucrări topografice, lucrări de regularizări de ape şi de stabilizări de versanţi, studii de arhitectură populară, studii de dezvoltare a turismului etc” se sublinia în fundamentarea hotărârii de Consiliu Judeţean de la momentul preluării arhivei de la societatea comercială „Proiect Bucovina” Suceava.

 Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava:

Negocierea colectivă este obligatorie la agenţii economici care au cel puţin 10 lucrători

• În cazul neconformării, amenda ajunge la 20.000 lei, angajatorii trebuind să  faciliteze alegerea reprezentanţilor lucrătorilor sau afilierea salariaţilor la un sindicat

Până toată durata anului 2026, Inspectoratul Teritorial de muncă Suceava continuă Campania naţională de informare privind negocierea colectivă la nivelul angajatorilor din sectorul privat şi din sectorul public. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că vizată este promovarea negocierii colective, ţinând seama de importantele beneficii ale acesteia, atât pentru angajaţi, pe de o parte, cât şi pentru angajatori, de cealaltă  parte. Astfel, cu ocazia vizitelor pe care le vor face la agenţii economici, inspectorii de muncă vor prelucra cu aceştia dispoziţiile Legii nr. 367 din 2022 privind dialogul social, „care dispune expres că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 lucrători”. Şeful ITM Suceava reliefează că încheierea contractului colectiv de muncă „este rezultatul unui dialog  continuu”, iar în cazul în care nu există un sindicat la care salariaţii să fie afiliaţi, angajatorul având obligaţia de a asigura cadrul adecvat de alegere a reprezentanţilor lucrătorilor. „Efectuând negocierea colectivă, angajaţii pot dobândi drepturi superioare privind condiţiile de muncă şi de angajare, securitatea şi sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalităţii de şanse şi tratament, protecţie suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieţii profesionale cu cea de familie, locuri de muncă şi venituri mai stabile şi, nu în ultimul rând, participarea la procesele decizionale” evidenţiază Romeo Butnariu, şeful ITM. Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se încheie în formă scrisă, se depune şi se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Neîndeplinirea obligaţiei negocierii contractului colectiv de muncă constituie contravenţie şi se sancţionează, de către inspectorii de muncă, cu amendă cuprinsă între 15.000 la 20.000 lei.

Pentru participarea la şedinţe

Consilierii judeţeni primesc o indemnizaţie de 3.600 de lei pe lună

• Printre altele, salariaţilor CJ li se acordă vouchere de vacanţă, indemnizaţie de hrană şi indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor
• Persoanele cu handicap grav beneficiază de un spor de 10% din salariu, la fel ca şi personalul care exercită activitatea de control preventiv

Anul acesta, indemnizaţia de hrană se acordă personalului Consiliului Judeţean Suceava încadrat cu salarii lunare nete care nu depăşesc 6.000 de lei, cuantumul beneficiului fiind stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 141 din 2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Conform unei informări a instituţiei sucevene, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 de lei se acordă vouchere de vacanţă în valoare de 800 de lei, indiferent de sistemul de finanţare şi subordonare, inclusiv pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice. Potrivit sursei citate, persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat au parte, pentru activitatea desfăşurată în cadrul programului normal de lucru, de un spor de 15% din salariul de bază, în baza Legii-cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În anul 2026, personalul care deţine titlul de doctorat beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor de 500 de lei pe lună. Aceasta se acordă numai dacă salariatul respectiv îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor. Personalul care exercită activitatea de control preventiv beneficiază de o majorare cu 10% a salariului de bază, doar pentru perioada efectivă în care este implicat în această activitate. Pentru activitatea desfăşurată, o indemnizaţie de 10% din indemnizaţia ordonatorului principal de credite primesc membrii comisiei de concurs, comisiei de evaluare şi comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În plus, respectivelor persoane li se decontează cheltuielile de transport şi cazare, dar şi diurna. Pentru activitatea depusă în cadrul comitelui de organizare UNESCO, constituit pentru monumentele istorice din judeţul Suceava, înscrise în Patrimoniul mondial, ca parte a bunului serial Biserici din Moldova, coordonatorul monumentului istoric este indemnizat cu 1.500 de lei brut lunar.  Indemnizaţia lunară a consilierilor judeţeni care participă la şedinţele ordinare, şedinţele extraordinare şi cele ale comisiilor de specialitate este de 10% din indemnizaţia preşedintelui Consiliului Judeţean, membrii deliberativului primind, astfel, 3.603 de lei pe lună.

 

Indemnizaţii de 2,24 de milioane de lei pentru persoanele cu dizabilităţi   

Lunar, acest beneficiu a ajuns, în medie, la 25.446 de persoane încadrate în grad de handicap

În anul 2025, Direcţia Generală de Asistenţă Socială Protecţia Copilului Suceava a acordat, pentru 27.259 persoane cu certificate de handicap, prestaţii sociale însumând de 2,24 de milioane de lei. Conform unei informări a instituţiei sucevene, persoanele au intrat, de asemenea, în posesia a 410 de legitimaţii transport urban şi 1.519 de legitimaţii pentru transport interurban. Bilete de călătorie gratuită s-au eliberat pentru 108.497 de persoane încadrate în grad de handicap, 20.436 de bonuri valorice pentru benzină şi motorină  fiind  acordate în 1.616 de cazuri. În ceea ce priveşte cuantumul indemnizaţiei de care pot beneficia persoanele cu handicap menţinute în familie, acestea sunt stabilite de compartimentul specializat al DGASPC, datele fiind transmise Agenţiei Judeţene pentru Plăti şi Inspecţie Socială Suceava, în vederea achitării  beneficiilor respective. Astfel, pe durata anului trecut în drepturi, pentru primirea indemnizaţiei amintite, au fost puse, în medie, 25.446 de persoane încadrate în grad de handicap pe lună. În acest context, important de menţionat este că, din luna mai, indemnizaţia pentru copiii încadraţi în grad de handicap grav s-a majorat de la 463 de lei la 548 de lei; pentru copiii cu handicap accentuat, de la 232 lei la 397 de lei, iar pentru copiilor cu handicap mediu, de la 80 de lei la 199 de lei. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului inclusiv primeşte cererile şi distribuie cardul european pentru dizabilitate. Drept urmare, în anul 2025 au fost distribuite de 60 de carduri europene pentru dizabilitate. Acesta  facilitează accesul gratuit la evenimente culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber, în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene participante la proiectul „Asigurarea mobilităţi pentru persoane cu dizabilităţi în România şi în Europa”, respectiv în Slovenia, Cipru, Belgia, Italia, Estonia, Finlanda şi  Malta.

 Grădiniţa cu program prelungit din cartierul Obcini, investiţie de 4,2 milioane de euro, va fi dată în folosinţă peste 2 ani

• Suprafaţa pe care se construieşte noua unitate de învăţământ preşcolar are ca limite străzile „Duzilor” şi „Mesteacănului”, zonă în care 30 de garaje au fost demolate de noua echipă de la conducerea Primăriei Suceava  

Conducerea Primăriei municipiului Suceava a semnat contractul de finanţare, în valoare de peste 4,2 de milioane de euro, pentru construirea, în cartierul Obcini, a unei Grădiniţa cu program prelungit. „Aşa cum a afirmat încă de la început, primarul Vasile Rîmbu  dă deja startul deja construirii pe terenurile de pe care au fost demolate garajele, iar acesta este doar un exemplu” a declarat purtătorul de cuvânt Alexandru Covaşă, potrivit căruia termenul de finalizare a lucrărilor este de 26 de luni, „ceea ce înseamnă că, până în luna aprilie 2028, copiii îşi vor desfăşura activitatea în această grădiniţă”. Grădiniţa cu program prelungit va avea regim de înălţime demisol, parter şi un etaj, putând găzdui 8 grupe de copii, cu un maximum de 20 de preșcolari pe grupă. Imobilul este prevăzut cu sală de mese, săli de activităţi comune, vestiare, mobilier şi grupuri sanitare adecvate vârstei. Pe acoperişul clădirii vor fi montate panouri solare şi echipamente fotovoltaice, amenajată fiind şi o terasă vegetală.  În exterior vor fi amenajate, de asemenea, locuri de locuri de joacă, locuri de parcare şi spaţii verzi. Investiţia este justificată prin „necesitatea dezvoltării unui sistem educaţional modern și accesibil, care să sprijine comunitatea locală şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii în cartierul Obcini”. „Beneficiari direcţi sunt copiii preşcolari, cadrele didactice, părinţii şi comunitate locală din zonă. Aceştia vor avea acces la spații educaționale atractive, sigure şi eficiente energetic, concepute pentru a răspunde nevoilor actuale de învăţare și pentru a sprijini dezvoltarea viitoarelor generații” transmite Primăria municipiului Suceava. Ansamblul noii grădiniţe se află pe o parcelă delimitată de străzile paralele „Duzilor” şi „Mesteacănului”. Suprafaţa era ocupată de 30 de garaje, acestea fiind demolate de noua echipă de la conducerea Primăriei Suceava.

În urma unui control

Comisarii de mediu suceveni, amendă de 60.000 de lei pentru colectare ilegală de deşeuri metalice

• Activitatea operatorului economic a fost suspendată până la intrarea în legalitate

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu continuă acţiunile de control pentru combaterea activităţilor ilegale care pun în pericol mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei, informează comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă. Potrivit acestuia, în urma unei verificări recente, comisarii de mediu suceveni au identificat un agent economic care colecta şi depozita deşeuri feroase, respectiv fier vechi, fără a deţine autorizaţie de mediu. Gheorghe Mîndruţă spune că activitatea de gestionare a deşeurilor - desfăşurată fără acte de reglementare -  poate genera „un grad sporit de poluare şi de afectare a mediului înconjurător”. În consecinţă, în acest caz s-a luat măsura sancţionării contravenţionale a operatorului economic cu amendă în valoare de 60.000 lei, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005. De asemenea, stabilită a fost, până la intrarea în legalitate, inclusiv sancţiunea complementară de suspendare a activităţii agentului economic. „Nerespectarea legislației de mediu nu este o opțiune. Orice activitate de colectare, valorificare sau eliminare a deșeurilor trebuie să se desfășoare strict în cadrul legal, protejând resursele naturale și comunitatea” subliniază Gheorghe Mîndruţă, şeful Comisariatului Judeţean Suceava Gărzii Naţionale de Mediu.

 Indemnizaţii diminuate la vârful conducerii Consiliul Judeţean Suceava

• Venitul preşedintelui CJ porneşte de la indemnizaţia de 30.603 de lei, cele ale vicepreşedinţilor şi administratorului public de la 27.980 de lei, în comparaţie cu 2024 acestea scăzând cu 2.000 de lei, respectiv cu 1.000 de lei
• Coborând pe scară ierarhică, salariile de bază au rămas neschimbate, la nivelul inferior al „piramidei” şoferul având 6.006 de lei pe lună, muncitorul calificat-4.389 de lei, iar îngrijitorul-4.216 de lei  

Consiliul Judeţean Suceava a publicat lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean şi a drepturilor salariale stabilite conform Legii nr.153 din 2017, cu modificările şi completările ulterioare, valabile pe 31 martie 2026. În conformitate cu aceasta, în ceea ce priveşte funcţiilor de demnitate publică, preşedintele Consiliului Judeţean are o indemnizaţie lunară de 30.603 de lei (cu 2.000 de lei mai puţin faţă de anul 2024), cei doi vicepreşedinţi beneficiind de câte 27.048 de lei, la fel ca şi administratorul public al judeţului (cu câte 1.000 de lei în minus comparativ cu anul 2024). De precizat este faptul că indemnizaţiile lunare ale preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean se majorează cu până la 40%, dacă aceştia implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă. De acelaşi beneficiu au parte şi personalul instituţiei care fac parte din echipele de proiect, în perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii. Majorarea respectivă se acordă în funcţie de numărul de ore prestat, numărul, tipul şi valoarea proiectelor aflate în implementare, pentru care unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de beneficiar. În rândul funcţionarilor publici, salariul de bază al secretarului judeţului este de 19.220 de lei, iar al arhitectului-şef cel de 17.398 de lei. Un director executiv are un salariu de bază  maxim de 17.398 de lei pe lună, cel al unui şef de serviciu fiind de cel mult 15.742 de lei. În funcţie de grad sau treaptă profesională, consilierii, consilierii juridici, consilierii de achiziţii publice - superiori, principali sau asistenţi -, precum şi auditorii au câte salariul de bază variind între 6.656 de lei şi 9.467 de lei şi pe lună.  Un referent  superior este angajat cu salariul de bază de 5.744 de lei. În  cadrul personalului contractual, în funcţie grad-treaptă profesională, şeful de  serviciu cu studii superioare are salariul de bază lunar de 12.128 de lei, iar consilierii cu studii superioare de la cabinetelor preşedintelui sau vicepreşedinţilor sunt remuneraţi lunar cu un salariu de bază de 10.644 de lei. La funcţiile specifice domeniului autorităţii, conform gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, pentru inspectorii sau consilierii de specialitate este stabilit un salariu de bază lunar de 10.644 de lei, iar pentru referent cel de 6.584 de lei pe lună. În domeniul administrativ, potrivit gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, inspectorii sau consilierii de specialitate au salariul de bază lunar variind între maximum 6.699 de lei şi minimum 6.006 de lei.  Şoferul cu gradul I şi studii medii sau generale are un salariu de bază de 6.006 de lei pe lună, în aceleaşi condiţii muncitorul calificat fiind plătit cu un salariu de bază de 4.389 de lei pe lună. În cele din urmă, pentru un îngrijitor cu studii medii sau generale este stabilit un salariu de bază lunar de 4.216 de lei. Lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava şi cu drepturile salariale aferente acestora poate fi consultată pe pagina web a instituţiei, iar în conformitate cu acest document, la indemnizaţiile şi salariile de bază lunare pot fi adăugate şi alte beneficii salariale, în funcţie de diverse activităţi desfăşurate, cât şi de condiţiilor în care acestea au loc.

 Medicamentele gratuite şi compensate, o cincime din totalul tratamentelor şi serviciilor medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate

La capitolul „Servicii medicale şi medicamente”, nu mai puţin de 1,27 de miliarde de lei a avut la dispoziţie Casa de Asigurări de Sănătate Suceava pentru plata serviciilor medicale şi farmaceutice, precum şi a dispozitivelor medicale, „sumă utilizată în proporţie de 99,99%”. Conform unei informări a instituţiei sucevene, anul trecut, în cazul medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, CAS Suceava a făcut plăţi însumând 264,546 de milioane de lei, cheltuielile la acest subcapitol reprezentând 20,82% din totalul serviciilor medicale decontate. La medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale de sănătate, plăţile s-au ridicat la 264,996 de milioane de lei, însemnând 20,86% din  valoarea însumată a serviciilor medicale decontate. În cadrul programelor de sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a achitat contravaloarea medicamentelor eliberate după cum urmează: 54,76 de milioane de lei pentru boli rare; 483,550 de milioane de lei pentru boli neurologice; 55,10 de milioane de  lei pentru diabet zaharat; 1,44 de milioane de lei pentru tratamentul stării posttransplant; 97,76 de milioane de lei pentru afecţiuni oncologice; 4,13 de milioane de lei pentru hemofilie şi 11.240 de lei pentru boli endocrine. La cele de mai sus se adaugă 48,92 de milioane de lei pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice cuprinşi în programul cost-volum. Prin acelaşi program, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a mai decontat medicamente pentru tratamentul bolnavilor cu boli rare (1,50 de milioane de lei), bolnavilor cu afecţiuni neurologice  (715.720 de lei), bolnavilor cu tulburări depresive majore (130.060 de lei, cât şi pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni renale (14.020 de lei).
 

„Obezitatea și patologiile asociate”, tema celei de-a XIV-a ediţii a „Zilelor medicale ale Sucevei”

Conferinţa „Zilele medicale ale Sucevei”, având ca tematică  „Obezitatea şi patologii asociate” se va desfăşura, în acest, în intervalul 28-30 mai 2026. Organizator este Colegiul Medicilor Suceava, în parteneriat cu Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Biologice a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Conform Colegiului Medicilor Suceava, cea de-a XIV-a ediţie a „Zilelor medicale ale Sucevei” va beneficia de „expertiza şi experienţa unor nume marcante ale comunităţii medicale din România”. „Conferinţa este un eveniment de referinţă pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. Aceasta reuneşte medici din toate specialităţile, cadre universitare şi cercetători, pentru a discuta pe marginea celor mai actuale teme din medicină şi ştiinţele biologice” transmite  Colegiului Medicilor Suceava. Manifestarea include  comunicări ştiinţifice, dezbateri, diverse prezentări tematice deschise, dar şi momente de socializare. În acelaşi timp se desfăşară şi Ediţia a II-a a Congresului Facultăţii de Medicină şi Ştiinţe Biologice, dezbaterile fiind găzduite de Complexul Prestige Plaza Suceava şi de Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Invitat special este prof. dr. Mihai Craiu, profesor universitar la disciplina Pediatrie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București, coordonator al Proiectului de informare „Spitalul virtual de copii”. Prof. dr. Mihai Craiu este „un susţinător fervent al vaccinării, promovând constant importanţa imunizării, ca metodă esenţială de prevenire a bolilor infecțioase”. Prin comunicările sale, dr. Mihai Craiu abordează subiectele legate de vaccinare „într-un mod accesibil și ușor de înțeles pentru publicul larg, combătând miturile și informaţiile eronate răspândite în mediul online”.

 La sfârşitul primului trimestru al anului

Datorii de peste 35 de milioane de lei către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări ai Consiliului Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă

La sfârşitul trimestrului întâi, Consiliul Judeţean Suceava şi unităţile subordonate aveau datorii totale de 91,60 de milioane de lei, se arată în Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026. După primele 3 luni ale anului, datoriile curente erau de 88,53 de milioane de lei, înregistrându-se, potrivit sursei citate, o creştere de 1,56% faţă de începutul anului”. Astfel, între acestea, în valoare de 35,52 de milioane de lei - mai mari cu 8,69% - în evidenţă erau datoriile comerciale, în pondere majoritară reprezentând restanţe curente de plată către furnizorii, de bunuri, servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi Consiliului Judeţean. Fiind în creştere cu 0,31% în comparaţie cu debutul anului, datoriile către diverse bugete însumau 11,89 de milioane de lei, însemnând, în principal, impozit pe veniturile salariale şi contribuţia pentru protecţia persoanelor cu handicap, aferente lunii martie. La acestea se adăugau datorii la bugetul asigurărilor de sănătate, în contul cheltuielilor de spitalizare pentru bolnavii internaţi în urma unor agresiuni sau vătămări corporale. O sumă de 32,64 de milioane de lei reprezenta salarii, contribuţii şi alte drepturi sociale, „cu o scădere de 1,12%, respectiv de 370.509 de lei faţă de soldul de la începutul anului”. În conformitate cu situaţiile financiare amintite, la finele primelor 3 luni ale anului 2026, la 6,49 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri europene nerambursabile, cu „o scădere nesemnificativă de 1,23 de milioane de lei”, însemnând avansuri primite de la autorităţile de management şi decontări în curs de clarificare pentru proiecte postaderare derulate de Consiliul Judeţean. Cu o diminuare de 38,04%, totalizând 1,89 de milioane de lei, figura capitolul „alte datorii”, în cea mai mare parte fiind vorba despre sume încasate de Consiliul Judeţean de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ pentru plata ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava pentru finanţarea Proiectului „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În ceea ce priveşte datoriile necurente de 3,07 de milioane de lei, în conformitate cu Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026, acestea erau în scădere cu 3,39% faţă de începutul anului, „cea mai mare parte reprezentând drepturi de natură salarială câştigate în instanţă în anii anteriori şi care urmează a fi plătite salariaţilor în exerciţiile financiare viitoare”. 

 La venirea sezonul cald, DAJ Suceava semnalează

Riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale

• Fermierii trebuie să urmărească avertizările transmise de autorităţi, acordând atenţie protejării culturilor, utilizării resurselor de apă şi prevenirii a incendiilor

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava se alătură „demersului instituţional judeţean pentru prevenirea şi reducerea riscurilor generate de fenomenele specifice sezonului cald”. Aceasta în contextul Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, prin care a fost aprobat Planul de măsuri privind prevenirea şi reducerea riscului de manifestare a situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Suceava. Decizia survine apropierii sezonului cald, „care poate aduce riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale, constând în temperaturi extreme, caniculă, secetă pedologică, reducerea resurselor de apă, incendii de vegetaţie sau de mirişti, precum şi alte fenomene meteorologice periculoase”. „Direcţia pentru Agricultură Judeţeană susţine informarea, responsabilizarea şi cooperarea activă cu fermierii, producătorii agricoli, autorităţile locale şi celelalte instituţii competente. În aceste circumstanţe, prevenirea, vigilenţa şi buna colaborare între instituţii şi cetăţeni devin esenţiale” se subliniază într-un comunicat al instituţiei sucevene. DAJ recomandă fermierilor să acorde o atenţie sporită protejării culturilor agricole, utilizării raţionale a resurselor de apă, respectării măsurilor de prevenire a incendiilor şi urmăririi permanente a informărilor şi avertizărilor oficiale transmise de autorităţi. „Responsabilitatea, informarea corectă şi intervenţia la timp pot limita pierderile şi proteja atât munca fermierilor, cât şi siguranţa comunităţilor locale. Suntem alături de fermieri, pentru un judeţ mai pregătit, mai responsabil şi mai rezilient” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Campania „Fii pregătit pentru siguranţa ta şi a celor din jur” este iniţiată de Instituţia Prefectului judeţului Suceava şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava. 

Sterilizarea, singura modalitate eficace de stârpire a câinilor fără stăpân

• „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic” este de părere dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

Singura cale eficace de prevenire a înmulţirii şi abandonării câinilor o reprezintă campaniile de sterilizare, indiferent dacă acestea sunt finanţate de primării sau organizate de organizaţiile neguvernamentale. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava spune că necesară este o mai intensă conştienzarea populaţiei în acest sens, în principal sterilizaţi trebuind a fi câinii din mediul rural, întrucât o femelă dă naştere, „cu probabilitate, la 10-12 pui pe an”. Şeful DSVSA face acest apel în condiţiile în care cele 11 adăposturi de pe raza judeţului Suceava sunt aproape pline, în timp ce numărul adopţiilor a scăzut în mod considerabil. De aceea, singurul mod în care poate fi gestionat fenomenul constă în diminuarea numărului exemplarelor fertile, astfel încât „răul să fie tăiat de la sursă, iar acestea nu se mai multiplice”. 

Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc susţine că foarte importantă este implicarea factorilor responsabili pentru sterilizarea „din poartă în poartă”, în echipe mixte formate inclusiv din lucrători ai primăriilor. Şeful DSVSA mai precizează că, în normal, sterilizarea caninelor se face „pe banii proprietarului”, însă există organizaţii neguvernamentale care derulează gratuit campanii de acest fel. „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica în această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic. Sperăm că aceste campanii ale primăriilor şi organizaţiilor neguvernamentale vor ajuta. Rog pe toţi primarii să se implice mai mult, pentru că a avea mai puţini câini fără stăpân, înseamnă ca, pentru început, să gestionăm, prin modalitate amintită, animalele care au stăpân” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că „aceste campanii trebuieîntreţinute pe toată durata anului şi să nu fie sporadice”.

 

La sfârşitul primului trimestru

Judeţul Suceava, pe locul al patrulea la scăderea numărului de şomeri, înaintea Capitalei

• Cu 6,56%, una dublă faţă de media de 3,25%, Suceava are a cincia cea mai mare rată a şomajului din ţară

În ultima lună a trimestrului întâi al anului 2026, numărul de şomeri a scăzut în 39 de judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, odată cu încheierea lunii martie, Suceava se număra printre judeţele cu  cele mai mari diminuări, respectiv una de 414 persoane, în raport cu luna precedentă. Pe primele poziţii din acest punct de vedere s-au situat judeţul Teleorman, cu o scădere de 759 de persoane, Dîmboviţa, cu 471 de persoane şi Iaşi, cu 469 de persoane. Judeţul Suceava ocupa locul patrulea, cu o reducere a numărului de şomeri cu 414 persoane, urmat de municipiul Bucureşti, cu o diminuare de 140 de persoane. La finele lunii martie, în ţară, numărul total de şomeri era de 259.969 de persoane, cu 7.573 de persoane sub cel înregistrat la sfârşitul lunii aprilie. La nivel naţional, la finele lunii martie 2026, rata şomajului a fost de 3,25%, cu 0,09 de puncte procentuale mai mică decât cea de la sfârşitul lunii precedente. Rata şomajului a a coborât în 39 de judeţe, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele Teleorman, cu 0,70 de puncte procentuale, Dîmboviţa, cu 0,30 de puncte procentuale, Caraș-Severin, cu 0,28 de puncte procentuale, Vaslui şi Satu-Mare, cu câte 0,26 de puncte procentuale. Conform statisticii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,84%), Mehedinţi (8,69%), Dolj (8,60%) şi Teleorman (8,33%). Pe 31 martie 2026, Suceava se situa pe poziţia a cincia, cu o rată a şomajului de 6,56%, urma fiind, în ordine descrescătoare, de judeţele Sălaj (6,45%), Galaţi (6,26%), Călăraşi (6,21%), Covasna (6,11%), Olt (6,05%), Ialomiţa (5,83%) şi Neamţ (5,59%).

 Din bugetul propriu

Consiliul Judeţean finanţează nerambursabil proiectele „realiste şi bine fundamentate” ale asociaţiilor şi fundaţiilor

• Anul trecut, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, Programul privind acordarea, din bugetul propriu, a finanţărilor nerambursabile pentru activităţi nonprofit de interes judeţean.  „Consiliul Judeţean a căutat, în fiecare an, în limita posibilităţilor, să sprijine activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, respectiv a asociaţiilor şi fundaţiilor” se arată în fundamentarea proiectului de hotărâre, în care se subliniază că „finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit”. În 2026, Consiliul Judeţean Suceava, ca autoritatea finanţatoare, acordă finanţări nerambursabile pentru asistenţă socială; programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural; activităţi de tineret; educaţie civică; sănătate publică şi activităţi sportive. În 2025, în bugetul judeţean a fost prinsă suma de 3,56 de milioane de lei, ţinută fiind o singură sesiune de atribuire, în cadrul căreia depuse au fost 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar până şa sfârşitul anului s-a cheltuit suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive. „Atragerea societăţii civile în procesul de dezvoltare economică şi socială a judeţului este foarte importantă, sugestiile şi propunerile venite din partea sectorului neguvernamental fiind, de cele mai multe ori, realiste şi bine fundamentate” se evidenţiază raportul de aprobare semnat de Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean. Regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general este reglementat de Legea nr.350 din 2025.
 

 

Părăsind sistemul de protecţie specială, 133 de tineri au primit 1,86 de milioane de lei

Numărul tinerilor beneficiari ai serviciilor de protecţie specială a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anul 2025, respectiv cu 153

Tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială, şi au împlinit vârsta de 18 ani, pot opta pentru rămânerea în sistem  şi continuarea acordării respectivelor servicii, informează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava. De asemenea, conform legislaţiei în vigoare, tinerii în cauză au ca variantă primirea unei indemnizaţii lunare reprezentând de 4,8 ori valoarea indicatorului social de referinţă (ISR), de 660 de lei, în prezent. Beneficiază de indemnizaţie, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, tinerii care fac dovada că urmează o formă de învăţământ la zi sau cei cu un loc de muncă. Plata indemnizaţiei se face prin intermediul Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială Suceava. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava, în anul 2025, pentru 133 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a fost acordată suma de 1,86 de milioane de lei. La începutul anului 2026, în sistemul de protecţie specială erau cuprinşi 946 de beneficiari, dintre care 61 erau de tineri în vârstă de peste 18 ani. Între aceştia din urmă, 34 de tineri erau în plasament în servicii publice de tip rezidenţial, iar 22 în plasament în servicii private de tip rezidenţial. Numărul tinerilor aflaţi în sistemul special de protecţie a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anu 2025.