Focar de pestă porcină africană la mistreţii din Complexul de vânătoare Codrii Voievodesei

> În zonă s-a trecut la vânarea integrală, carcasele mistreţilor găsiţi morţi fiind incinerate sau îngropate

> În gospodăriile în care se ţin porci sunt instalate dezinfectoare cu sodă caustică sau clorură de var

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava a declarat focar de pestă porcină africană în Complexul de vânătoare Codrii Voievodesei aparţinând Ocolului silvic Marginea. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc spune că suspiciunea s-a manifestat la 77 de mistreţi „crescuţi în ţarc”, analizele făcute pe probele prelevate de la aceştia confirmând prezenţa virusului PPA. În consecinţă, dispuse au fost măsuri de urgenţă, în primul rând catagrafierea efectivelor din fondurile de vânătoare Codrii Voievodesei, Horodnic, Volovăţ, Suceviţa, Vicov, Putna, Frătăuţii Noi, Solca şi Arbore. În acelaşi timp, „în zona infectată se vânează integral mistreţii, prin metode care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire”. Toate acestea concomitent cu intensificarea patrulărilor zilnice ale gestionarilor fondurilor de vânătoare, în vederea depistării „de porci mistreţi morţi sau bolnavi”. 

Sub supravegherea oficială sanitară veterinară, gestionarii în cauză procedează la ecarisarea cadavrelor, „prin incinerare şi sau îngropare”. Potrivit şefului DSVSA, în gospodăriile din  Marginea, Horodnicu de Sus şi Suceviţa este efectuat un recensământ al porcinelor, „toţi porcii din exploataţii urmând să fie ţinuţi în adăposturi sau în alte locuri în care pot fi izolaţi faţă de mistreţi”. De asemenea, în zonă mişcarea suinelor este sub interdicţie, „cu excepţia autorizării de către autoritatea competentă, ţinând cont de situaţia epidemiologică”. Totodată, interzisă este organizarea târgurilor de animale, expoziţiilor şi a altor evenimente cu mişcări sau aglomerări de animale, în special de porcine. Nu în cele din urmă, la intrările şi ieşirile din gospodăriile în care se cresc porci instalate sunt „dezinfectoare individuale cu soluţie de Virkon, sodă caustică sau clorură de var”.  „Mijloacele de transport sunt verificate în scopul identificării transporturilor ilegale de animale şi de produse de originea animală, activităţi specifice fiind desfăşurate şi în vederea prevenirii şi combaterii comercializării ilegale a acestora” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară Suceava.                       

Primarul Ion Lungu este nemulţumit de ritmul în care merg lucrările de la noua creşă din Burdujeni

> „Este delicat atunci când nu ai toate pârghiile, proiectul fiind contractat, plătit, de CNI” a declarat edilul-şef sucevean, sperând execuţia se va încheia până la sfârşitul anului      

După o descindere la faţa locului, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, şi-a manifestat insatisfacţia faţă de modul în care se desfăşoară lucrările de construire, cu finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, a creșei de pe strada Mircea Hrișcă, din cartierul „Tinereții”. „La creşa din Burdujeni se lucrează aşa cum se lucrează. Mi-aş dori să se lucreze mai mult, dar este un proiect  gestionat de Compania Naţională de Investiţii, iar noi facem doar <dirigenţia de şantier>. Se lucrează la structura de rezistenţă, iar în urma vizitei pe care am făcut-o la faţa locului, m-au asigurat că, în această lună, aceasta va terminată. Urmează ca, până la sfârşitul anului, creşa să fie ridicată. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Însă, este delicat atunci când nu ai toate pârghiile, proiectul fiind contractat, plătit, de CNI. Acolo Primăria a finanţat lucrările de amenajare a zidului de sprijin, dar şi partea de acces, la care încă se mai lucrează. Sper ca, până la sfârşitul anului, să fie ridicată această creşă, şi să avem o veste bună de la cealaltă creşă, cea din cartierul Europa, care este la licitaţie, la CNI” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.    Lucrările de construire a creșei mari de pe strada „Mircea Hrișcă” din cartierul „Tinereţii” au fost adjudecate de firma Katar Conneg Negreşti, acestea fiind precedate de consolidarea terenului şi de amenajare a zidului de sprijin. În prezent se continuă cu realizarea drumului de acces, toate aceste din urmă intervenţii costând 146.237 de lei, bani din bugetul local. Valoarea proiectului este de 12,83 de milioane de lei fără TVA, creșa având regim de înălțime parter, separată în 3 nuclee funcționale, inclusiv cele administrative și tehnico-gospodăreşti. Beneficiari vor fi 110 copii din învățământul antepreșcolar, noul obiectiv fiind compartimentat în 11 dormitoare; 6 camere de joacă prevăzute cu vestiar filtru și grupuri sanitare; un spațiu pentru luat masă; un grup sanitar pentru persoane cu dizabilități; zonă de primire şi cabinet medical cu izolator. Terenul aferent va fi amenajat cu spații verzi și locuri de joacă pentru copii şi, de asemenea, se vor asigura 11 locuri de parcare destinate, pe termen scurt, automobilelor aparținătorilor, dintre care două locuri pentru persoane cu nevoi speciale. De subliniat este că, în paralel, tot prin Compania Naţională de Investiţii, în desfăşurare este procedura de licitație pentru construirea celei de-a doua creșe, cea de pe strada „Paris” din cartierul „Europa”.

 Licitaţie pentru implementarea proiectului de dezvoltare a învăţământului dual la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”

 > „Sperăm ca acesta să fie adjudecat şi să trecem la treabă” a declarat primarul Ion Lungu, arătând că investiţia este de 2 milioane de euro, cu implementare în 24 de luni     

Pe 23 iulie, a avut loc licitaţia pentru adaptarea sistemului de educaţie la evoluţia tehnologică la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”, informează Ion Lungu, primarul Sucevei. Edilul-şef reliefează că acesta este cel dintâi proiect depus de Primărie la Agenţia de Dezvoltare Regională din Piatra Neamţ, în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027. În cursă, cu oferte au venit doi competitori, respectiv Con Bucovina Suceava şi asocierea Servant Solution şi Cornell’s Floor Botoşani.  „Este un proiect de peste 11,19 milioane de lei, respectiv de aproximativ 2 milioane de euro. Sunt înregistrate două oferte, este un proiect important, sperăm ca acesta să fie adjudecat şi să trecem la treabă” a declarat primarul Ion Lungu. La începutul lunii aprilie 2024, Primăria Suceava a semnat, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, contractul de finanţare pentru proiectul care vizează reabilitarea şi modernizarea pentru învăţământul dual a infrastructurii şcolare de la Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”, perioada de implementare fiind de 24 de luni. În acest exerciţiu financiar al Uniunii Europene, Primăria municipiului Suceava a depus la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est două proiecte pentru extinderea învăţământului dual. Pe lângă proiectul de reabilitare şi modernizare de la Colegiului Naţional „Alexandru Ioan Cuza”,  de menţionat este şi cel de la Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”, cu o valoare de 15 de milioane de lei, finanţarea fiind disponibilă tot în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027.  

 Jumătate de miliard de euro, valoarea  proiectelor gestionate la Primăria municipiului Suceava

> „Facem tot ce putem să nu pierdem niciun proiect european”, a declarat primarul Ion Lungu, precizând că în implementare, pregătire şi depuse sunt 50 de asemenea proiecte  

Pentru exerciţiul financiar 2021-2027, valoarea celor 27 de proiecte în curs de implementare la Primăria Sucevei se ridică la 182,424 de milioane de euro.  Anunţul a fost făcut ieri, de către primarul Ion Lungu, potrivit căruia încă un număr de 4 proiecte de 48,18 de milioane de euro sunt depuse şi se află în faza evaluării, rezultând, astfel, un total de 230,604 de milioane de euro. Conform edilului-şef sucevean, alte 10 proiecte parcurg etapa pregătirii, valoarea acestora însumând 70,38 de milioane de lei. „În cazul unora dintre ele nu a apărut ghidul solicitantului şi nu au fost lansate apelurile, de ceea aşteptăm acest lucru, în mod special în cadrul Programului Operaţional Regional. Astfel, totalul proiectelor în implementare, pregătire şi depuse este de 300,986 de milioane de lei. Totodată, după cum se ştie, la Comisia Europeană am depus contractul pentru Climatic City, cu un portofoliu de proiecte de 400 de milioane de euro. Dintre acestea jumătate sunt prinse şi în categoria proiectelor în implementare, cum ar fi parcul fotovoltaic şi reabilitarea reţelelor termice. Drept urmare, totalul celor 50 de proiectelor pe care le gestionăm astăzi, se ridică, valoric, la 500,986 de milioane de euro. Iată că, lucrurile merg destul de bine, şi facem tot ce putem să nu pierdem niciun proiect european”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.   
 

Licitaţie de peste 73 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice din municipiul Suceava

> Reţelele de transport şi distribuire şi instalaţiile de punctele termice au o vechime de peste 40 de ani,  funcţionând cu mari pierderi

> „Vom avea un sistem de încălzire civilizat şi cu tarife suportabile pentru populaţie” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei    

Pe data de 26 august 2024, Primăria Suceava va ţine „marea licitaţie” de 73,228 de milioane de lei aferentă proiectului de reabilitare a sistemului de transport şi distribuire a energiei termice din reşedinţa de judeţ. „La nivel naţional este primul contract din această categorie pe care l-am semnat la Bucureşti, un proiect mare, grandios şi greu de implementat, Dar, în primul rând, aşteptăm să vină competitori, să câştige proiectul şi să putem să ne organizîm, să reabilităm sistemul de transport şi distribuire a energiei termice. Astfel, coroborat cu centrala nouă, de ultimă generaţie, de producere pe biomasă a energiei termice, vom avea un sistem de încălzire civilizat şi cu tarife suportabile pentru populaţie” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Contractul de finanţare a Proiectului „Reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice în municipiul Suceava” a fost parafat la jumătatea lunii februarie 2024 de către primarul Ion Lungu şi Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 362,290 de milioane lei (aproximativ 73 de milioane euro), acesta fiind „primul contract semnat la nivel național pe componenta de termoficare”.  Durata de execuție a investiției este de 32 luni, dintre care 5 luni pentru realizarea proiectului tehnic. 

În municipiul Suceava, cu finanţarea astfel atrasă, prin înlocuirea conductelor uzate cu altele noi, reabilitate urmează a fi 19,45 km de reţele termice primare, cât şi căminele de termoficare aferente. În 9 puncte termice vor fi modernizate echipamentele şi instalaţiile, dar şi clădirile în care acestea din urmă funcţionează. Totodată, reabilitării vor supuse 51,79 km de reţele termice secundare, prin înlocuirea conductelor din circuitele de încălzire şi a celor de apă caldă de consum. Proiectul „Reabilitarea sistemului de transport şi  distribuire a energiei termice în municipiul Suceava” a fost aprobat pe  Fondul de modernizare, Programul Cheie 5, Domeniul de investiții 5.3 „Sprijin pentru modernizarea și dezvoltarea rețelei inteligente de termoficare”. Necesitatea executării urgente a unor lucrări de reabilitare a apărut ca urmare a faptului o bună parte a reţelelor primare şi a celor secundare, precum şi a instalaţiilor din punctele termice au o vechime de peste 40 de ani, condiţii în care acestea prezintă un grad avansat de uzură, fiabilitate redusă şi pierderi importante de apă caldă şi căldură. 

 Pe varianta de trafic uşor

Podul reabilitat de pe strada Mirăuţi va fi redeschis traficului la debutul Lunii diasporei

>  „Este lucru deosebit de important, deoarece multe maşini circulă pe această variantă, mai ales în perioadele aglomerate din oraş” arată primarul Ion Lungu

Se toarnă stratul de asfalt la podul de pa strada „Mirăuţi”, informează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Astfel, conform şefului municipalităţii, până la sfârşitul acestei luni, lucrările din zonă se vor încheia, iar varianta de circulaţie va fi redată traficului auto. În martie 2023, contractul a fost parafat cu câştigătoarea licitaţiei, respectiv cu asocierea de firme Conhidro Rădăuți, lider de asociere, și Valuro Proiect (pe partea de proiectare). Valoarea lucrărilor s-a ridicat la de 2,73 de milioane de lei inclusiv TVA, durata de execuţie fiind de 21 de luni. Reabilitat a fost „un pod vechi” din zona „Carpatis”, „care gâtuia circulaţia”, varianta preluând doar circulaţia autovehiculelor de mic tonaj, de până la 3,5 tone. Cu intrare de la intersecţia străzii „Petru Rareş” cu Calea Unirii, strada „Mirăuţi”  este folosită  drept variantă de acces înspre Podul Unirii de pe râul Suceava. Aceasta în aşteptarea finalizării porţiunii Rutei alternative  Suceava-Botoşani care  porneşte de la intersecţia Căii Unirii cu strada „Traian Vuia”, mergând pe strada „Apeductului” până la Podul Unirii. „Este lucru deosebit de important, deoarece multe maşini circulă pe această variantă, mai ales în perioadele aglomerate din oraş” a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei, pe fondul apropierii lunii august, Luna Diasporei, când mulţi suceveni din străinătate vin acasă, în concediu. 

Autorităţile sanitare veterinare

Semnal de atenţionare la apariţia pestei micilor rumegătoare, o boală „foarte contagioasă”

> Primul focar din ţară a fost confirmat în Tulcea, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc,  solicitând ca orice suspiciune să fie anunţată la DSVSA

> Pesta micilor rumegătoare mici este o boală virală gravă care afectează ovinele și caprinele, la care mortalitate ajunge chiar şi la 70%

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa  Alimentelor Suceava solicită sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine, dar şi al cetăţenilor, în luarea măsurilor de prevenire  a  pestei rumegătoarelor mici. Pentru a-și proteja efectivele de animale de această boală, directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc face apel la crescători să acorde atenție maximă apariţiei primelor semne ale maladiei, orice suspiciune trebuind a fi notificată, în cel mai scurt timp, la DSVSA. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu se manifestă la om, dar  care afectează ovinele și caprinele. Clinic, boala se caracterizează prin evoluţie de la supraacută la subacută, cu manifestări de febră şi tulburări generale, digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin hemoragii, leziuni ulcerative, eroziuni sau necroze pe mucoasele digestive şi respiratorii, dar şi, în unele cazuri, prin pneumonie sau bronhopneumonie. 

În principal, boala se transmite prin contact direct, mortalitatea în cazul animalelor infectate putând ajunge chiar şi la 70%. „Boala, care afectează mai multe specii de rumegătoare mici, domestice şi sălbatice, este foarte contagioasă. De aceea, pentru a împiedica răspândirea acestui virus, recomandăm anunţarea imediată a circumscripţiilor sanitare veterinare şi a DSVSA despre suspiciunile la animale, cât şi respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorităţi” a subliniat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa  Alimentelor Suceava. Aceste demersuri sunt făcute după ce Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat prezența virusului pestei micilor rumegătoare (PMR) în localitatea Baia, județul Tulcea, în probe prelevate dintr-o fermă comercială cu 49.091 de oi. În Europa, mai multe focare de PMR sunt confirmate în exploatații mixte de capre și oi din Regiunea Thessalia, Grecia. Prima dată, pesta rumegătoarelor mici a fost semnalată, în anul 2018, când un focar a fost diagnosticat în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, în apropierea graniţei cu Turcia.

Pentru menţinerea în plată a pensiei

Certificat de viaţă, de două ori pe an

  > Documentul va fi semnat de autorităţile legale din statul de domiciliu sau de şedere permanentă

> Dacă acesta nu este prezentat la termenele indicate, plata drepturilor de pensie va fi suspendată

Pentru a beneficia de drepturile cuvenite, în cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii nerezidenti aflaţi în plată au obligaţia de a transmite semestrial, din proprie iniţiativă, certificatul de viaţă, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava. Aceasta potrivit Legii nr. 360 din 2023 privind sistemul public de pensii şi Ordinului nr. 874 din 26 iunie 2024 al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice privind reglementarea modalităţilor de certificare a copiilor documentelor care atestă vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001, cât şi a copiilor documentelor care atestă perioadele asimilate. „În vederea menţinerii în plată a drepturilor de pensie, aveţi obligaţia de a transmite certificatul de viaţă, din proprie iniţiativă, semestrial, până cel târziu pe 31 martie, respectiv până pe 30 septembrie a fiecărui an. Certificatul de viaţă trebuie semnat în fata unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de  domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt” precizează directorul executiv Constantin Boliacu. Şeful CJP atrage atenţia că în situaţia în care certificatul de viaţă nu este prezentat în termenul indicat, plata drepturilor de pensie va fi suspendată începând cu luna următoare expirării termenelor prevăzute, respectiv ulterior datelor de 31 martie şi de 30 septembrie ale fiecărui an. „Reluarea plăţii drepturilor de pensie se va face după transmiterea certificatului de viaţă, de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripţie” a punctat Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii, menţionând că modelul unic al certificatului de viaţă a fost aprobat şi publicat în Monitorul Oficial al României nr. 651 din 09 iulie 2024.

 Indemnizaţii şi drepturi salariale la Consiliul Judeţean Suceava

>  Venitul lunar al preşedintelui porneşte de la indemnizaţia de 32.603 de lei, cel al vicepreşedinţilor de la 28.980 de lei, la fel ca şi al administratorului public

> În partea de jos a „grilei”, şoferul are un salariu de bază de 6.006 de lei pe lună, muncitorul calificat unul de 4.389 de lei, iar îngrijitorul pe cel de 4.216 de lei      

Consiliul Judeţean Suceava a publicat lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean şi a drepturilor salariale stabilite conform Legii nr.153 din 2017, cu modificările şi completările ulterioare, valabile pe 31 martie 2024. În conformitate cu aceasta, în ceea ce priveşte funcţiilor de demnitate publică, preşedintele Consiliului Judeţean are o indemnizaţie lunară de 32.603 de lei, cei doi vicepreşedinţi beneficiind de câte 28.980 de lei, la fel ca şi administratorul public al judeţului. Aceasta în condiţiile în care, începând cu 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora au fost majorate cu 5% faţă de nivelul acordat în decembrie 2023. De precizat este faptul că indemnizaţiile lunare ale preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean se majorează cu 50%, dacă aceştia implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, fonduri externe nerambursabile, precum şi prin mecanismul de redresare şi rezilienţă. Majorarea respectivă se acordă în funcţie de numărul, tipul şi valoarea proiectelor aflate în implementare, pentru care unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de beneficiar. Mergând în jos pe cale ierarhică, salariul lunar de bază individual al administratorului public este stabilit de către preşedintele Consiliului Judeţean, în condiţiile legii, în funcţie de tipul unităţii administrativ-teritoriale, dar şi de atribuţiile stabilite prin fişa postului. Astfel, limita minimă o reprezintă nivelul salariului de bază al secretarului judeţului, iar limita maximă este indemnizaţia vicepreşedintelui Consiliului Judeţean.  În rândul funcţionarilor publici, salariul de bază al secretarului judeţului este de 19.220 de lei, iar al arhitectului-şef cel de 17.398 de lei. Un director executiv are un salariu maxim de bază  de 17.398 de lei pe lună, cel al unui şef de serviciu fiind de cel mult 15.742 de lei, iar al unui şef de birou de 14.084 de lei. În funcţie de grad sau treaptă profesională, consilierii, consilierii juridici - superiori, principali sau asistenţi - au salariul de bază variind între 9.467 de lei şi 6.656 de lei pe lună.  Un referent  superior este angajat cu salariul de bază de 5.744 de lei. În  cadrul personalului contractual, în funcţie grad-treaptă profesională, şeful de birou cu studii superioare are salariul de bază lunar de 12.128 de lei, iar consilierii cabinetelor preşedintelui sau vicepreşedinţilor sunt remuneraţi cu salariul de bază de 10.644 de lei. La funcţiile specifice domeniului autorităţii, conform gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, pentru inspectorii sau consilierii de specialitate este stabilit un salariu de bază lunar de 10.644 de lei, iar pentru referent cel de 6.584 de lei pe lună. În domeniul administrativ, potrivit gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, inspectorii sau consilierii de specialitate au salariul de bază lunar variind între 6.699 de lei şi 6.006 de lei.  Şoferul cu gradul I şi studii medii sau generale are un salariu de bază de 6.006 de lei pe lună, în aceleaşi condiţii muncitorul calificat fiind plătit cu un salariu de bază de 4.389 de lei pe lună. În cele din urmă, pentru un îngrijitor cu studii medii sau generale este stabilit un salariu de bază lunar de 4.216 de lei. 
Lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava şi cu drepturile salariale aferente acestora poate fi consultată pe pagina web a instituţiei, iar potrivit documentului, la indemnizaţiile şi salariile de bază lunare pot fi adăugate şi alte beneficii salariale, conform diverselor activităţi desfăşurate, cât şi condiţiilor în care acestea au loc.  

 În prima jumătate de an

Peste 1.660 de firme sucevene în insolvenţă, suspendate, dizolvate sau radiate

> Cele mai multe provin din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, construcţii, transporturi şi depozitare, agricultură şi din industria prelucrătoare

> Majoritatea activau ca întreprinderi mici şi mijlocii, acestea fiind puternic afectate de inflaţia mare, scăderea consumului, precum şi de creşterea taxelor

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2024, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au declanşat procedura insolvenţei 40 de agenţi economici din judeţul Suceava. Potrivit unei statistici a ONRC, în topul secţiunilor CAEN declarate de profesioniştii insolvabili se numără comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, cu 14 firme, urmate de industria prelucrătoare-6 firme; transporturile şi depozitarea-6; construcţiile-5 şi agricultura, silvicultura şi pescuitul-2 şi hotelurile şi restaurantele-2 firme. În primele 6 luni ale anului 2024, la ONRC au cerut suspendarea temporară a activităţii de 289 de firme din judeţ. În această situaţie sunt de 79 de agenţi economici din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor;  40 din construcţii; 37 din sectorul hotelurilor şi restaurantelor; 22 din transporturi şi depozitare; 19 din industria prelucrătore şi 19 din activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. În intervalul la care facem referire, dizolvaţi au fost 439 de operatori economici. Cei mai mulţi, respectiv 118, sunt din sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, în ordine descrescătoare urmând construcţiile-65; transportul şi depozitarea-43; industria prelucrătoare-41; hotelurile şi restaurantele-35 şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice-23. În perioada 1 inuarie-30 iunie 2024, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost radiaţi  903 de agenţi economici suceveni. Într-o proporţie mare, au făcut acest demers 253 de firme din secţiunea CAEN comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor;  98 din agricultură, silvicultură şi pescuit; 93 din construcţii; 73 din transporturi şi depozitare; 72 din domeniul hotelurilor şi restaurantelor, cât 59 din industria prelucrătoare. Potrivit experţilor, majoritatea agenţilor economici care au fost nevoiţi să recurgă la asemenea măsuri sunt întreprinderi mici şi mijlocii, acestea fiind puternic afectate de inflaţia mare, scăderea consumului şi creşterea taxelor. 
 

 În prima jumătate a anului

Triplare a numărului amenzilor date de către gardienii forestieri suceveni

> Confiscările valorice au „explodat”, creşterea fiind de aproximativ 5,5 ori,

> În schimb, a scăzut la jumătate volumul masei lemnoase tăiată ilegal

În primele 6 luni ale anului 2024, Garda Forestieră Suceava a organizat şi desfăşurat 736 controale, cu 74 mai multe decât în acelaşi interval din anul trecut, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Conform şefului instituţiei sucevene, numărul amenzilor aplicate de către gardienii forestieri a crescut cu peste 300%, adică de la 286 în primul semestru din 2023, la 930 în aceeaşi perioadă din acest an. Implicit, în creştere a fost și valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale, de la 1,73 milioane de lei în cea dintâi jumătate a anului anterior, la 2,92 de milioane de lei în cele 6 luni trecute din 2024. În consecinţă, „sporul” a fost unul de 1,19 milioane de lei. Totodată, şeful Gărzii Forestiere Suceava subliniază că volumul materialelor lemnoase confiscate fizic a crescut de la 1.378 mc în 2023 la 1.777 mc în 2024, evidenţiind că în ceea ce priveşte confiscările valorice, acestea au „explodat”. Astfel, saltul este de la 7.421 mc în semestrul întâi al anului precedent, la 40.665 mc în primul semestrul din 2024, acesta fiind unul de aproximativ 5,5 ori. „În schimb, din compararea celor două perioade rezultă că volumul masei lemnoase constatată a fi tăiată ilegal a scăzut la jumătate,  adică de la 1.254 mc în semestrul întâi al anului 2023, la 631 mc în perioada corespondentă din 2024” reliefează inspectorul-şef Mihai Găşpărel.

 APIA avertizează:

Este interzisă arderea intenţionată a miriştilor, resturilor vegetale şi pajiştilor permanente

> Fermierii care nu respectă aceste standarde europene riscă    aplicarea de penalități asupra plăţilor cuvenite

> În cazul aprinderii din cauze necunoscute, aceştia trebuie să prezinte acte doveditoare de la ISU sau Poliţie

În vederea accesării intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor măsuri pentru dezvoltare rurală, fermierii sunt obligaţi să respecte normele de condiţionalitate impuse prin standardele europene, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Printr-un comunicat de presă, instituţia atrage atenţia asupra  interdicției arderii miriștilor și vegetației uscate de pe terenurile arabile, cât și de pe pajiștile permanente. „Prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile, precum și a vegetației pajiștilor permanente, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură” reliefează sursa citată.  Potrivit acesteia, pentru o bună informare a fermierilor şi creşterea eficienţei acţiunilor de control, APIA colaborează cu Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În cazul în care o anumită parcelă arde accidental, agricultorii vor prezenta la APIA documente doveditoare, astfel încât să nu fie sancţionaţi. „Dacă arderea are loc din cauze necunoscute, fermierii vor prezenta, în cel mai scurt timp, copia procesului verbal de intervenție a Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau copia după sesizarea depusă la secția de poliție pe raza căreia s-a produs incendiul. De asemenea, după finalizarea cercetărilor, fermierii trebuie să aducă APIA și copia documentului de soluționare a plângerii făcute, neprezentarea acestora determinând aplicarea de penalități” se subliniază în comunicatul de presă al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.
 

 Anul 2024 va fi unul „relativ bun pentru agricultura judeţului Suceava”

> La grâu, marii fermieri vor obţine 4-5 tone pe hectar, media estimată fiind de 3,8 tone pe hectar, una asemănătoare celei din 2023

> Arşiţa provoacă uscarea bagajului foliar și a polenului, putând conduce la producții mai mici, arată Elena Claudia Gogu, şefa DAJ

Perspectiva anului agricol 2023-2024, privind structura culturilor în județ, nu se schimbă prea mult față de anul trecut, informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Conform directorului executiv Elena Claudia Gogu,  la această dată, „culturile agricole arată destul de bine”. „Deşi au suferit foarte mult din cauza secetei din primăvară, odată cu ploile culturile cerealiere din toamnă şi-au revenit în parte, iar cele de primăvară s-au dezvoltat în condiţii normale” subliniază şeful DAJ. Porumbul ocupă cea mai mare suprafață dintre culturile însămânțate în primăvară, respectiv peste 49.000 de hectare, grâul fiind însămânțat pe 13% din suprafața agricolă a județului, adică pe aproximativ 24.500 de hectare.  Cultura de floarea soarelui însumează peste 12.000 de hectare, rapița circa 3.500 hectare, în timp ce cartoful este cultivat pe o suprafață de mai mult de 13.000 de hectare. Date fiind circumstanţele de la acest moment, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, preconizăm că „2024 va fi un an relativ bun pentru agricultura judeţului Suceava”. Astfel, la grâu producţiile apreciate de către marii fermieri sunt „destul de bune”, de 4-5 tone pe hectar, însă nici micii producători nu  se aşteaptă la o recoltă mai slabă. Acestea sunt, în mare parte, asemănătoare cu cele din anul 2023, la nivel de județ fiind estimată o medie de 3,8 tone de grâu pe hectar. „După acest episod de caniculă accentuată, de la nivelul întregii țări, inclusiv din județul nostru, pe fondul fenomenului de arşiţă apare uscarea bagajului foliar și, totodată, a polenului, care, în final, ar putea conduce la producții mai mici” a declarat Elena Claudia Gogu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

Suceava, printre judeţele cu „fântâni secate, în care furnizarea apei este deficitară”

> În Liteni, în sistemul centralizat de alimentare sunt introduse restricţii, ACET recomandând evitarea folosirii apei pentru udarea serelor, grădinilor şi spațiilor verzi   

Administraţia Naţională Apele Române anunţă că, în prezent, 239 de localități din ţară „nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale”. Potrivit unei informări a instituţiei, în ceea ce le priveşte pe acestea din urmă, este vorba despre „fântâni secate, în care furnizarea apei este deficitară”. Cele mai afectate din acest punct de vedere sunt județele Botoșani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Iași şi Galați. Totuşi, la data actuală, judeţul Suceava nu stă foarte rău la acest capitol, cele mai multe localități afectate fiind din Botoșani-151; Vaslui-61 şi Neamț-12. De cealaltă parte, conform sursei citate, la nivel naţional în 291 de localități care au sisteme centralizate de alimentare cu apă, aceasta din urmă este furnizată cu restricții. Măsura este aplicată, cu preponderenţă, în județele Botoșani, Vaslui, Iași, Neamț, Vrancea, Galați, Bacău, Dolj, Gorj, Teleorman şi Alba. Cele mai multe localități afectate sunt din judeţele Botoșani-133, Iași-58 şi Vrancea-36. „În aceste localități, operatorii de asigură furnizarea cu restricții a apei, respectiv în anumite intervale orare. Restricțiile sunt stabilite de către operatorii de apă, pentru fiecare folosință în parte, în funcție de timpul de care au nevoie pentru reumplerea rezervoarelor de apă” se subliniază în informarea Administraţiei Naţională Apele Române. În judeţul Suceava restricţii sunt instituite în oraşul Liteni, cu localităţile aferente. Potrivit operatorului regional unic ACET Suceava, „în condițiile unui consum la utilizatori cu mult peste media zilnică de 100 − 120 litri om/zi, consum la care a fost dimensionat sistemul de alimentare cu apă, în sursa Liteni s-a constatat o scădere îngrijorătoare a debitului mediu zilnic posibil de extras”. „Reamintim că apa este destinată doar consumului menajer al populației, de aceea recomandăm tuturor utilizatorilor să utilizeze în mod rațional apa potabilă și să prevină risipa sau utilizarea acesteia pentru udarea serelor, grădinilor şi spațiilor verzi” se subliniază într-o adresă a ACET către primăria oraşului Liteni.

 
În urma verificărilor DSVSA

Zero nereguli la fabricarea pâinii, în patiserii şi la fabricanţii de băuturi răcoritoare şi alcoolice

> Controalele se concentrează pe prevenție, amenzi fiind date  doar în cazul neremedierii deficienţelor sau dacă sănătatea consumatorilor este pusă în pericol,  arată directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a întreprins o serie de controale în sectorul produselor alimentare de origine non animală. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc informează că acțiunile de verificare au fost organizate în conformitate cu Programul de supraveghere şi control pentru anul 2024, acestea vizând aspecte privind „respectarea, de către operatorii alimentari, a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților”. De asemenea, controlate au fost modul de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate; condițiile de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite; respectarea cerințelor de trasabilitate, cât și a celor privind etichetarea produselor. Inspectorii sanitari veterinari suceveni au desfăşurat 7 controale la unităţi de fabricare a pâinii, 3 la cele de patiserie, 6  la fabricanţii de băuturi răcoritoare şi alcoolice, precum şi încă 4 la alţi operatori din domeniul fabricării produse alimentare. Conform şefului DSVSA, în urma controalelor întreprinse nu au fost constatate nereguli. „În principal, controalele efectuate de către inspectorii DSVSA se concentrează pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt aplicate doar atunci când deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit, cât, mai ales, în cazurile în care sănătatea consumatorilor  este pusă în pericol”  a declarat  dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

În judeţul Suceava

Rezerva de umiditate din sol este „în limite satisfăcătoare”

> Afectate de lipsa precipitaţiilor sunt 1.300 de hectare de culturi agricole, la porumb manifestându-se seceta pedologică 

> Grindina a făcut pagube pe circa 1.900 de hectare, culturile fiind afectate în proporţie de 40% până la 100%  

Din cauza volumului scăzut de precipitații din perioada de iarnă-primăvară a anului 2024, la această dată Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava are inventariată o suprafață totală de aproximativ 1.300 de hectare de culturi suferinde de pe urma secetei, cu un grad de afectare de până la până la 50%. Directorul executiv Elena Claudia Gogu evidenţiază că, în ceea ce privește conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, pe 15 iulie 2024, în cultura de porumb neirigat, în Maramureș, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova, Banat și Crișana, izolat în centrul și sudul Transilvaniei, acesta prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, ceea ce se traduce, după caz, prin seceta pedologică moderată, puternică și extremă. Potrivit şefei DAJ, în cea mai mare parte a Transilvaniei, local în vestul, nordul, nord-vestul, centrul și sudul Moldovei, sudul și, izolat, în nordul Crișanei, nord-estul Banatului, rezerva de umiditate din sol se situează în limite satisfăcătoare, iar pe alocuri apropiate de optim. „Din păcate, în unele zone ale județului ne-am confruntat cu episoade de căderi de grindină. Acestea au condus la înregistrarea de pagube pe aproximativ 1.900 de hectare de teren agricol, producțiile respective fiind  afectate în proporţii cuprinse între 40%-100%” precizează Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, subliniind că, în aceste zile, comisiile județene se află pe teren, „pentru ultimele evaluări” ale daunelor produse de fenomenele meteorologice periculoase.

 

Gardienii forestieri au făcut 7 sesizări penale privind tăierea ilegală de arbori și altele 6 pentru furt de materiale lemnoase

 >  Valoarea totală a prejudiciului constatat  în luna iunie a fost de 110.300 lei, înaintată fiind şi o sesizare penală pentru infracțiuni informatice   

În lunile mai și iunie 2024 personalul Gărzii Forestiere Suceava a desfășurat activități care au acoperit toată gama de controale privind respectarea regimului silvic, cât și pe cea de acțiuni pentru implementarea și avizarea activității din silvicultură, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Potrivit şefului Gărzii Forestiere, în cele două luni, în total s-au efectuat 249 de controale privind respectarea regimului silvic, dintre care 151 în numai în iunie. Tot în această lună, au avut loc 60 de inspecții parțiale și de fond, majoritatea vizând predarea în pază a suprafețelor cu proprietari necunoscuți. De asemenea, inspectorii forestieri au inventariat 190 mc de masă lemnoasă tăiată ilegal, cazuri în care s-au depus 7 sesizări penale pentru tăiere fără drept de arbori și 6 pentru furt de materiale lemnoase. Valoarea totală a prejudiciului inventariat în luna iunie a fost de 110.300 lei, înaintată fiind şi o sesizare penală pentru infracțiuni informatice sau transport de peste 10 mc lemn fără documente de însoțire. Personalul Gărzii Forestiere a întreprins 7 acțiuni de control al circulației materialelor lemnoase pe drumuri forestiere și cele publice, verificate fiind şi 35 de depozite sau instalații de debitare a lemnului. Drept urmare, volumul total de lemn confiscat în luna iunie 2024 s-a ridicat la 15.954 mc, dintre care 366 mc fizic, iar 15.588 mc valoric. Astfel, confiscările valorice s-au ridicat la un total de 5,653,515 lei. Totodată, 29 de controale au vizat exploatările forestiere, 68 au avut în vedere actele de punere în valoare, iar altele 153 s-au axat pe funcționarea sistemului SUMAL (majoritatea constând pe verificarea corectitudinii emiterii avizelor de însoțire). Conform lui Mihai Găşpărel, date fiind neregulile constatate, inspectorii  forestieri au aplicat 128 de amenzi, valoare acestora însumând 532.500 lei. 

„Cea mai mare din Moldova”

Sala polivalentă din municipiul Suceava va fi dată în folosinţă în primăvara anului 2025

>  Cu o durată de 24 de luni, contractul pentru proiectare şi construire a fost semnat în iunie 2022, întârzierea fiind cauzată de înlocuirea soluţiei încălzirii cu gaze naturale, cu una bazată pe sisteme de pompe de căldură şi panouri fotovoltaice

> Lucrările efective au demarat la începutul lunii mai 2023, Primăriei revenindu-i suportarea cheltuielilor cu amenajarea străzii cu patru benzi, trotuarelor şi pistei de biciclete, dar şi a celor cu amenajarea a 710 de locuri de parcare

Proiectul de investiţii Sala polivalenta cu 5.000 de locuri din municipiul Suceava, „cea mai mare din Moldova”, a intrat în linie dreaptă, anunţă primarul Ion Lungu. Şeful municipalităţii sucevene informează că, împreună cu reprezentanții Companiei Naţionale de Investiţii din București, au fost stabilite ultimele detalii privind finalizarea lucrărilor şi darea în funcțiune, în primăvara anului viitor, a acestui  obiectivul de investiții. „S-a renunțat la punctul termic, care trebuia construit de Primărie, pentru că s-a schimbat soluția de încălzire. Am clarificat, de asemenea, ultimele aspecte legate de canalizarea interioară,  amplasarea hidranților și realizarea parcării, care sunt în sarcina primăriei” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Contractul pentru proiectarea şi construirea Sălii polivalente din municipiul Suceava a fost semnat la jumătatea lunii iunie 2022, durata acestuia fiind de 24 de luni, dintre care 4 luni pentru proiectare, iar 20 de luni pentru execuţia efectivă. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la începutul lunii mai 2023, acestea fiind întârziate din cauza înlocuirii încălzirii cu gaze naturale a obiectivului - aşa cum iniţial a fost proiectat -, cu  o soluţie bazată pe sisteme de pompe de căldură şi panouri fotovoltaice. 

Sala polivalentă este construită la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Obiectivul de investiţii din reşedinţa de judeţ va avea 5.000 de locuri pentru spectatori, lucrările fiind atribuite prin licitaţie societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa. Clădirea principală, cu o înălţime de 18 metri, este formată dintr-un ansamblu de 3 corpuri, cu demisol, parter şi etaj, în care se vor regăsi birouri, o bibliotecă, un cabinet metodic şi un restaurant. De asemenea, proiectul prevede o sală de antrenament cu o capacitate de 276 de locuri, o sală  de bowling, săli de kinetoterapie, fizioterapie şi gimnastică de întreţinere, cabinete medicale specializate şi vestiare pentru antrenori şi sportivi. Finanţarea de circa 35 de milioane de euro este asigurată prin Compania Naţională de Investiţii, pe lângă suportarea cheltuielilor cu introducerea utilităţilor, cu bani din bugetul Sucevei amenajată va fi şi strada de acces în Bulevardul Sofia Vicoveanca, o arteră cu  patru benzi, trotuare şi piste de biciclete. Proiectul prevede inclusiv amenajarea a 710 de locuri de parcare, dintre care 8 pentru autocare, dar şi a 7.100 mp de spaţii verzi. Pe lângă Sala polivalentă, viitorul Complexul sportiv al municipiului Suceava, care se întinde pe 12 hectare, cuprinde şi Baza sportivă de tip I şi un Aqua Park.

Telemedicină şi eHealth la Direcția de Sănătate Publică Suceava

• Instituţia se digitalizează printr-un proiect de aproape 3 milioane de lei, securitatea rețelelor IT urmând a fi asigurată prin firewall și back-up
• Urmare a noilor soluții de registratură şi de arhivare electronică, îmbunătăţit va fi şi managementul fluxurilor de lucru cu documentele instituției

Direcţia de Sănătate Publică Suceava a semnat contractul de finanțare pentru implementarea Proiectului „Modernizarea și extinderea infrastructurii hardware, software și de comunicații pentru optimizarea proceselor de lucru interne și a relației cu terţii”. Conform unui comunicat de presă al instituţiei sucevene, valoarea totală a contractului de finanțare este de 2,94 de milioane de lei, sumă nerambursabilă asigurată prin PNRR. Durata proiectului de implementare este de 17 luni,  respectiv în intervalul mai 2024-30 septembrie 2025. Potrivit DSP, obiectivele proiectului constau în implementarea unor componente noi; actualizarea sau extinderea componentelor hardware existente și ale rețelei de comunicații IT; actualizarea sau instalarea software-ului legat de rețelele IT și securitate, prin achiziționarea și implementarea firewall și a soluției back-up; actualizarea și instalarea dispozitivelor hardware IT şi implementarea unei platforme modulare integrate care va facilita funcționarea instituției. De asemenea, asigurate ar urma să fie managementul fluxurilor de lucru cu documentele instituției; soluții de registratură şi de arhivare electronică;  managementul de conținut, care include portalul web; implementarea unor sisteme noi, precum şi actualizarea și extinderea sistemelor de operare, platformelor şi aplicațiilor software de birou. Proiectul  a fost depus în cadrul Planului Național de Redresare si Reziliență, Componenta C7-Tranformare digitală, Investiția I.3-Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină, Investiția I3.2-Digitalizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Până la remedierea neregulilor

Comisarii de mediu suceveni au suspendat activitatea a doi operatori economici

> Cu 7 amenzi totalizând 109.000 de lei, cât şi cu 3 avertismente, s-au soldat cele 200 de inspecţii desfăşurate de Comisariatul Judeţean în luna iunie

Pe durata lunii trecute, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a organizat şi întreprins un total de 200 de inspecţii în domeniul controlului poluării industriale şi în domeniul controlului biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate, informează, printr-un comunicat, instituţia suceveană. Potrivit sursei citate, 25 controale au fost planificate, la acestea adăugându-se 175 de controale neplanificate. În rândul acţiunilor astfel menţionate se înscriu 27 de inspecţii pentru soluţionarea petiţiilor şi reclamaţiilor, precum şi 148 de inspecţii desfăşurate în colaborare cu alte autorităţi. Acestea din urmă includ „atât controale efectuate în zona cursurilor de apă, în baza prevederilor Ordinului prefectului judeţului Suceava nr. 271 din 2024, cât şi în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, împreună cu reprezentanţii Biroului Vamal de Frontieră Siret”. Conform comunicatului amintit, în baza neconformităţilor constatate, lucrătorii specializaţi ai Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au dat 10 sancţiuni contravenţionale principale, constând în 7 amenzi totalizând 109.000 de lei, cât şi în 3 avertismente. Totodată, comisarii de mediu suceveni au aplicat şi două sancţiuni contravenţionale complementare, respectiv cele de suspendare, până la remedierea neregulilor, a activităţii unor operatori economici.