Agenţii economici suceveni reclamă volumul prea mare de raportări statistice pe care trebuie să le facă

• Unele cercetări se suprapun cu alte declaraţii, portalul eSOP prezintă disfuncţionalităţi, în timp ce supraaglomerarea cu lucrări îi obligă pe salariaţii DJS la prestarea de ore suplimentare

Potrivit Programului Statistic Naţional Anual (PSNA), în 2025 Direcţia Judeţeană de Statistică a făcut 106 de cercetări statistice, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, semnată de directorul executiv economist Daniela Ştirbu. Cercetările au vizat mai multe domenii de activitate, respectiv agricultura, silvicultura şi mediul (17); industria, energia, apa, construcţiile şi investiţiile (20); comerţul şi serviciile (18); statistica preţurilor (9); calitatea vieţii şi condiţiile de viaţă (5); forţa de muncă (4); educaţia şi cercetarea (17); cultura (4); sănătatea (4), cât şi alte domenii (10). Important de remarcat este faptul că rezultatele cercetărilor în cauză sunt transmise şi EURASTAT, acestea fiind parte obligatorie a statisticilor comunitare. Cercetările privind gospodăriile populaţiei au loc faţă în faţă, pe durata anului trecut fiind angajaţi operatori cu contract, iar aceştia au operat nu mai puţin de 20.000 de interviuri. Cu toate acestea, din cauza „restricţiilor bugetare”, cercetările statistice din agricultură, din luna decembrie, s-au făcut de către angajaţii Direcţiei Judeţene de Statistică. „Acest lucru s-a realizat cu eforturi deosebite din partea salariaţilor, prin efectuarea de ore suplimentare, în condiţiile care exista deja o supraaglomerare de lucrări”, se subliniază în informarea DJS. Colectarea datelor de la agenţii economici şi din gospodării presupune contactarea acestora şi organizarea de instruiri cu „respondenţii statistici”, dar şi cu operatorii de interviu, în aşa fel încât informaţiile necesare să fie raportate corect şi la termenele prevăzute în Programul Statistic Naţional Anual. Pentru preluarea online a datelor statistice de la unităţile economice şi unităţile sociale disponibilă este Esop (e-Survey Online Portal), platforma web oficială a Institutului Naţional de Statistică. „În ultimii ani s-a observat o colaborare din ce în ce mai grea cu agenţii economici. Aceştia reclamă volumul prea mare de cercetări statistice la care trebuie să răspundă, termenele unor cercetări suprapunându-se cu alte declaraţii, iar accesarea portalului eSOP este deseori îngreunată de disfuncţionalităţile acestuia. În acest context, sarcina personalului DJS Suceava este din ce în ce mai dificilă, necesitând mult tact, calm şi diplomaţie, pentru a convinge unităţile cuprinse în eşantion să raporteze datele solicitate” arată economist Daniela Ştirbu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava.

Peste 72.000 de beneficiari suceveni ai Programului  pentru şcoli al României

• Acesta prevede acordarea gratuită pentru preşcolari şi elevi  a fructelor şi legumelor proaspete, laptelui şi produselor lactate, cât şi a produselor de panificaţie

Pentru buna derulare a Programului pentru şcoli al României în judeţul Suceava, Consiliul Judeţean a alocat un total de 26,67 de milioane de lei. Aşa se arată într-o analiză a executivului judeţean, conform căreia suma de 257.000 de lei a luat calea comunei Horodnic de Sus. Alocarea s-a făcut odată cu aprobarea unei hotărâri a deliberativul comunal, autorităţile administraţiei publice în cauză asumându-şi implementarea respectivului program pe plan local. În consecinţă, pentru anul 2025, Consiliul Judeţean Suceava a decontat 24,11 milioane de lei, beneficiarii produselor fiind 14.229 de preşcolari şi 58.093 de elevi. Pe de altă parte, potrivit sursei citate, în luna decembrie 2025, în baza cererii de plată depusă la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, „pentru produsele distribuite în şcoli (lapte şi fructe) şi în vederea obţinerii ajutorului financiar de la Uniunea Europeană, încasată a fost suma de 5,35 de milioane de lei, aceasta fiind virată la bugetul de stat”. Programul pentru şcoli al Uniunii Europene s-a bazat pe două componente, respectiv distribuirea de fructe şi legume proaspete, cât şi de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf. Ca urmare a modificării cadrului legislativ european, prin unificarea programului de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli cu programul de lapte în şcoli, Programul pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore de stat autorizate sau acreditate, grădiniţele particulare acreditate, pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular, a fructelor şi legumelor proaspete, laptelui şi produselor lactate şi produselor de panificaţie, în limita unei valori zilnice stabilite pentru fiecare preşcolar şi elev.

 Fermierii care dau foc resturilor vegetale de pe terenurile agricole vor fi penalizaţi la plata subvenţiilor

• Pentru  evita sancţiunile, în care cauzele incendiului nu sunt cunoscute, agricultorii vor face sesizare la Poliţie, prezentându-se la APIA cu o copie după aceasta, cât şi una după procesul-verbal de intervenţie a pompierilor

Pe fondul apariţiei incendiilor de vegetaţie uscată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava atrage atenţia fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. APIA îi informează pe beneficiarii de sprijin financiar acordat sub formă de plăţi directe, dar şi pe cei ai unor intervenţii şi măsuri pentru dezvoltare rurală, că au obligaţia respectării standardelor europene „ca parte a normelor de condiţionalitate”. „Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, respectiv paielor de cereale păioase, vrejilor de plante proteice sau de cartof, cocenilor de porumb, tulpinilor de floarea-soarelui şi de rapiţă” se precizează într-un comunicat de presă al APIA, în care se mai arată că interdicţia este valabilă şi în cazul vegetaţiei uscate existente pe păşuni, resturilor rămase după recoltarea fânului, dar şi în cel al vegetaţiei dăunătoare covorului ierbos de pe pajiştile permanente. În conformitate cu sursa citată, doar aşa fermierii pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură, dar, mai ales, la menţinerea nivelului de materie organică din sol. Pentru a întări măsurile de verificare a respectării standardelor, APIA a încheiat un protocol de colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, acestea colaborând pentru „creşterea eficienţei acţiunilor de control”. „În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea are cauze necunoscute, pentru a nu fi sancţionaţi, fermierii pot prezenta, în cel mai scurt timp, la centrul APIA, copia procesului-verbal de intervenţie întocmit de ISU sau copia după sesizarea depusă la secţia de poliţie pe raza căreia s-a produs arderea. După finalizarea cercetărilor trebuie prezentată şi copia documentului de soluţionare a sesizării făcute” se subliniază în  comunicatul de presă al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, în care se accentuează că, neprezentarea documentaţiei „determină aplicarea de penalităţi” la plăţile cuvenite.

Până în 2030

Judeţul Suceava mai are de achitat 21,04 de milioane de euro, dobânzi şi rate la creditul „Utilităţi şi mediu la standarde europene” 

• În 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, proiectul prevedea reabilitarea sistemelor urbane de termoficare şi introducerea alimentării cu gaze naturale
• Până acum, la împrumutul de 86,3 milioane de euro, dobânzile plătite au ajuns la 71,95 de milioane de euro, valoarea ratelor fiind de 65,25 de milioane de euro

Consiliul Judeţean Suceava, în baza împuternicirilor date de 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, administrează împrumutul extern de 86,3 milioane de euro, în vederea realizării obiectivelor de investiţii din cadrul Programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene”, se arată într-o analiză a instituţiei sucevene. Potrivit sursei citate, în intervalul 2005-2025 s-a achitat un total de 137,20 de milioane de euro. Este vorba despre 31 de rate de capital de câte 2,10 milioane de euro fiecare, însumând 65,25 de milioane de euro, cu termene de plată semestriale, respectiv până în martie şi septembrie ale anului. La ratele menţionate sunt adăugate şi dobânzile aferente care, până la finele anului trecut au  însumat 71,95 de milioane de euro. Astfel, în următorii 5 ani, inclusiv în 2026, cele 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate mai au de achitat o diferenţă de 21,04 de milioane de euro. Reamintim că, prin Hotărârea nr. 9 din 25 februarie 2004, Comisia de autorizare a împrumuturilor locale a autorizat, pentru unităţile administrativ-teritoriale asociate, contractarea, cu garanţia statului, a unui împrumut extern în valoare de 86,3 milioane de euro. Contractul de creditare externă a fost parafat cu Deustche Bank AG Londra, acesta fiind transferat, începând cu 19 octombrie 2011, către Erste Group Bank AG Viena. Conform datelor privind datoria publică locală publicate de Consiliul Judeţean, durata împrumutului este de 26 de ani şi 6 luni (318 luni), adică din martie 2004 până în septembrie 2030. Perioada efectivă de rambursare a fost stabilită la 240 de luni, adică între septembrie 2010 şi septembrie 2030, perioada de graţie fiind de 60 de luni. Conform contractului, dobânda finanţării rambursabile a fost Euribor 6M + marja de 3,975% pe an, cu un comision de angajament de 1,55% pe an şi un comision de 1,05% pe an la acordare. La acel moment, gradul de îndatorare al unităţilor administrativ-teritoriale pentru care s-a solicitat creditul era egal cu zero.  Pe partea de reabilitare a sistemelor de termoficare, cu 59 de milioane de euro, în 6 oraşe ale judeţului s-au realizat centrale termice şi instalaţii aferente. De asemenea, o sumă de 27,3 de milioane de euro a fost prevăzută pentru amenajarea a 232,75 km de conducte de transport gaze naturale de înaltă presiune, realizaţi efectiv fiind doar 101,4 km. În acest din urmă caz, s-a intrat în blocaj, în octombrie din 2006, când, invocând pierderi financiare, constructorul Petrom Service București s-a retras de pe şantier. Pentru deblocarea situaţiei, Consiliul Judeţean Suceava a făcut mai intervenţii la Guvernul României, în anul 2009, prin hotărâre a executivului central, conductele de gaz fiind transferate către Transgaz Mediaș, în vederea continuării lucrărilor şi punerii obiectivului în funcţiune. Ulterior, sumele datorate de localităţile asociate au fost achitate din contul de disponibilităţi aferent creditului, însă, odată cu epuizarea soldului acestuia, şi pe fondul insuficienţei resurselor financiare proprii, pentru prima dată, în anul 2015, Consiliul Judeţean şi unităţile administrativ-teritoriale sucevene au fost nevoite să recurgă la accesarea Fondului de risc al Ministerului Finanţelor Publice.

 

AJFP Suceava anunţă controale pe piaţa carburanţilor

• În cazul suspiciunilor de fraudă fiscală şi practicilor speculative sesizate vor fi instituţiile abilitate ale statului

În contextul repetatelor scumpiri ale carburanţilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a demarat o serie de controale la nivel naţional, informează Oana Violeta Apetrea, de la Serviciul „Comunicare relaţii publice şi mass media” al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Potrivit  responsabilului AJFP, acţiunile de control au ca obiective prevenirea şi combaterea „eventualelor practici de neconformare fiscală, pe fondul evoluţiei preţurilor pe piaţa combustibililor”. Verificările vizează întreg lanţul de distribuire, de la importatori şi depozitari, până la comercianţii finali, urmărită fiind identificarea operatorilor economici care, în circumstanţele actuale, „acţionează pentru a-şi crea avantaje fiscale, prin majorarea artificială a costurilor de achiziţie sau de producţie”. „Inspectorii ANAF verifică situaţiile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată cu practici care pot afecta corectitudinea pieţei. În cazurile în care faptele constatate sunt de natură să afecteze concurenţa loială ori interesele consumatorului, prin practici speculative, vor fi sesizate instituţiile abilitate ale statului” a transmis Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, conform căreia scopul controalelor constă în „asigurarea conformării fiscale şi a unui mediu concurenţial corect, ca premisă pentru o stabilizare a pieţei”. Totodată, AJFP subliniază că monitorizarea va continua, iar împotriva celor care încalcă legislaţia „se vor lua măsuri ferme”. 

 Comercializarea cartofilor de consum sub denumirea de “cartofi de sămânţă” se sancţionează cu amendă de până la 5.000 de lei

• Probe de pe tuberculii din UE vor fi analizate în scopul identificării prezenţei organismelor de carantină, dăunătoare culturii de cartof şi a căror prezenţă este interzisă pe teritoriul României

Producătorii de cartofi de consum au obligaţia să se înregistreze la Oficiul Fitosanitar Suceava dacă, într-un an de producţie, cultivă o suprafaţă egală sau mai mare de 1 hectar. Instituţia suceveană aduce în atenţie că, obligatoriu, în conformitate cu legislaţia UE, şi producătorii de cartofi de sămânţă se vor înregistra la Oficiul Fitosanitar, acesta monitorizând culturile pe tot parcursul anului, prin inspecţii şi prelevare de probe de sol şi tuberculi. „Atât producătorii de cartofi, cât şi cumpărătorii, trebuie să cunoască legislaţia în vigoare privind producerea şi comercializarea cartofilor pentru sămânţă. Doar producătorii înregistraţi pot produce şi comercializa cartofi de sămânţă, în anumite condiţii. Producătorilor de cartofi de consum nu le este permisă comercializarea cartofilor de consum sub denumirea de <cartofi de sămânţă>” avertizează Codrin Alexandru Anton, coordonator al Oficiului Fitosanitar, punând în vedere că nerespectarea acestei prevedere constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 3.000 de lei şi 5.000 de lei. Şeful OF Suceava mai precizează că orice transport de cartofi de consum sau cartofi de sămânţă din ţări ale Uniunii Europene va fi însoţit de documentele care asigură trasabilitatea, „pe lângă paşaportul fitosanitar (nume producător, factură, etichetă etc). „Cartoful de consum din Polonia şi România trebuie să circule cu paşaport fitosanitar. Persoanele sau firmele care aduc cartofi de sămânţă din UE, inclusiv din Polonia şi/sau cartofi de consum din Polonia vor anunţa inspectorii fitosanitari imediat, după intrarea cartofilor în ţară. Aceasta pentru prelevarea de probe de tuberculi care vor fi supuse analizelor, în scopul identificării prezenţei eventualelor organisme de carantină fitosanitară, dăunătoare culturii de cartof, organisme a căror prezenţă este interzisă pe teritoriul României” reliefează Codrin Alexandru Anton, coordonator al Oficiului Fitosanitar Suceava.
 

 În municipiul Suceava

Aproape 3.300 de persoane cu grad de handicap grav sau handicap accentuat pot beneficia de reducerea impozitelor pe clădiri, terenuri şi autoturisme

• Cele care au achitat deja integral sumele datorate vor face o cerere pentru a-şi recupera banii sau îi pot lăsa în vederea compensării cu impozitele care vor trebui plătite în 2027

Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 9 din 2026, persoanele cu încadrare în grad de handicap accentuat beneficiază de reducere de 25% a obligaţiilor fiscale pentru locuinţa de domiciliu, terenuri şi autoturisme, în timp ce în cazul persoanelor cu grad de handicap grav diminuarea este de 50%. Anunţul este făcut de Alexandru Covaşă, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Suceava, care subliniază că în care, la finalul anului 2025, contribuabilii smintiţi figurau în evidenţele Primăriei cu certificate valabile de încadrate în grad cu handicap accentuat, respectiv grad de handicap grav, reducerea de taxe şi impozite se acordă pe toată durata anului fiscal 2026. În cazul persoanelor cu handicap care nu au fost în evidenţă până la data actuală, reducerea se va aplica începând cu data de 1 a lunii următoare depunerii certificatului de încadrare într-unul din cele două grade. În urma consultării datelor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în municipiul Suceava există 3.291 de persoane care pot beneficia de reducerea impozitului şi taxelor pe clădiri, terenuri şi autoturisme. O altă noutate se referă la clădirile cu vechime între 50 de ani şi 100 de ani, inclusiv anul în curs, care se operează în baza de date, şi care vor avea o reducere de 15% pentru tot anul fiscal. La clădirile care au o vechime mai mare 100 de ani se aplică o bonificaţie de 25%. Astfel, până pe 31 martie contribuabilii pot să depună rapoartele de evaluare pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani, ân aşa fel încât să beneficieze de un procentaj de impozitare mai mic. În caz contrar, procentajul de este mult majorat. „În toate cazurile persoanelor din categoriile amintite, care au achitat deja integral sumele datorate, acestea pot face o cerere pentru a-şi recupera banii sau pot compensa diferenţele achitate în avans cu plăţile viitoare către administraţia locală” a precizat Alexandru Covaşă, purtătorul de cuvânt al Primărie municipiului Suceava. 
 

Inspectorii DSP au descoperit

Nereguli majore la unităţile cu profil alimentar sin judeţul Suceava

• Constatate au fost „încrucişări între fazele salubre şi cele insalubre”, grupuri sanitare fără mijloace adecvate pentru igiena individuală, dar şi lipsa operaţiunilor de dezinfecție,  amenzile date  ridicându-se la 263.600 de lei

Serviciul „Control sănătate publică” al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava a făcut 1.898 de controale la obiectivele cu profil alimentar din judeţ. Instituţia suceveană informează că, pe durata anului trecut, acestea au vizat un producători primar; 33 de producători şi ambalatori; 10 distribuitori şi transportatori; 1.046 de retaileri; 609 de controale fiind desfăşurate în sectorul serviciilor, iar 199 la producătorii primari care vând direct consumatorului final. În conformitate cu sursa citată, în urma depistării unor neconformităţi, inspectorii de sănătate publică au aplicat 127 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 4 avertismente şi 123 de amenzi însumând 263.600 de lei. Printre deficienţele depistate se numără identificare unor lucrători care nu au urmat cursul privind noţiunile fundamentale de igienă; neefectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecție; neasigurarea controlului şi neînregistrarea temperaturii în spaţiile frigorifice; personal fără examinare medicală la compartimentul de medicina muncii; nemarcarea vizibilă a suprafeţelor de lucru, pentru identificarea scopului de folosire pe tipuri de alimente, cât şi grupuri sanitare fără materiale şi mijloace adecvate pentru igiena individuală. Cu prilejul verificărilor, inspectorii Serviciul „Control sănătate publică” au mai constat că în unităţile „categoria aliment” nu era asigurat echipamentul de protecţie, „curat şi complet”; ustensilele pentru curăţenia anexelor sanitare se foloseau şi în spaţiul de prelucrare a alimentelor; iar regulile privind prepararea, păstrarea, depozitarea, transportul şi servirea produselor alimentare erau încălcate. De asemenea, s-a constatat organizarea deficitară a procesului de producţie alimentară, fluxul tehnologic nefiind orientat într-un singur sens, cu favorizarea „încrucişărilor între fazele salubre şi cele insalubre”. Nu în cele din urmă, la unităţile controlate controlorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au depistat lipsa probelor alimentare, folosirea incorectă a produselor biocide, în timp ce măsurile de protecţie sanitară a produselor alimentare din punctele de desfacere stradală ne erau respectate.

 Primăria Suceava nu ar mai putea asigura subvenţionarea încălzirii locuinţelor până la venirea sezonului cald

• „Am făcut aceste eforturi (...) şi tratăm cu respect populaţia” a spus primarul Vasile Rîmbu, arătând că împrumutul de 30 de milioane de lei este pe cale de epuizare

În condiţiile în care Guvernul nu a mai  dat, la fel ca în anii precedenţi, bani pentru încălzirea în sistem centralizat, în sezonul rece 2025-2026 autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava au fost nevoite să identifice şi să aloce o importantă sumă cu această destinaţie. Astfel, date fiind aceste circumstanţe, pentru acoperirea diferenţei dintre tariful facturat şi cel total de producere, transport, distribuire a agentului termic pentru consumatorii casnici şi alte câteva instituţii cu caracter social, prin votul Consiliul Local, contractat a fost un credit de 30 de milioane de lei. În cazul beneficiarilor de la sistemul centralizat Primăria a suportat ajutorarea sub formă de subvenţie - să-i spunem aşa -, pentru că nu este subvenţie, ci un ajutor pentru energia termică. Şi nu a fost puţin, fiind vorba despre 30 de milioane de lei” a declarat primarul Vasile Rîmbu, care a atras atenţia, subliniind că nu crede că banii „ajung până la venirea sezonului cald”. Important de ştiut este că preţul local „subvenţionat” al energiei termice, facturat efectiv în cazul consumului populaţiei, este de 206,36 de lei/MWh (inclusiv TVA), rămas neschimbat la nivelul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20 din 31 ianuarie 2024. Acesta este valabil şi în cazul spitalelor publice şi private, unităţilor de învăţământ publice şi private, organizaţiilor neguvernamentale, unităţilor de cult, dar şi pentru furnizorii acreditaţi de servicii sociale, publici şi privaţi. În consecinţă, în sezonul rece 2025-2026, pentru a acoperi  diferenţa dintre costul real şi preţul achitat de consumatorii casnici şi celelalte categorii menţionate, din bugetul Sucevei, către producătorul Bioenergy şi transportatorul Thermonet, se plăteşte câte 334,95 de lei pentru fiecare MWh (inclusiv TVA de 11%). La venirea sezonului cald, adică în intervalul 1 aprilie-30 octombrie 2026, „subvenţia” cu pricina este de 383,72 de lei pentru fiecare MWh. Şeful municipalităţii a reamintit şi de ceea ce se întâmplă cu societatea comercială Transport Public Local, în cazul căreia bugetul local plăteşte pentru abonamente compensate, facilităţi şi gratuităţi pentru categorii defavorizate, peste 1 milion de lei pe lună, adică mai mult de 12 milion de lei pe an. „Am făcut aceste eforturi, şi prin politica noastră pe care am iniţiat-o şi o vom duce, noi tratăm cu respect populaţia municipiului Suceava. Nu intenţionăm îi ducem forţat sau automat, pe suceveni, la statutul de asistat social” a precizat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.
 

 

Vasile Rîmbu, primarul Sucevei

Nu este exclusă scoaterea jocurilor de noroc în afara oraşului

„Deocamdată nu a cerut nimeni reautorizarea, (...) dar când se va reveni, vom avea şi soluţiile cele mai bune” a spus şeful municipalităţii

„Nu este treaba mea sau a Primăriei, ca să le alegem locurile în care se vor organiza jocuri de noroc” a declarat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava. Afirmaţia survine demersurilor din ţară referitoare la interzicerea totală sau parţială a desfăşurării unor asemenea activităţii pe raza localităţilor. Edilul-şef precizează că „subiectul este în analiză”, jocurile de noroc putând fi dirijate, spre exemplu, către zone cu „spaţii pretabile pentru jocuri de noroc, cum ar fi Carefour, Iulius Mall sau altele”. Vasile Rîmbu precizează că, nu este exclusă nici scoaterea acestora în afara oraşului”, existând mai multe variante în acest sens. „Se poate lua uşor măsura scoaterii din oraş a acestora, însă, dacă e să rămână în oraş, noi vom identifica anumite zone în care pot să se desfăşoare jocurile de noroc” a menţionat şeful executivului, adăugând că toate datele şi informaţiile oficiale se află la dispoziţie şi pot fi accesate la Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc. De precizat este faptul că, în Fălticeni, o iniţiativă legislativă are în vedere interzicerea eliberării de noi autorizaţii pentru activităţi de jocuri de noroc în spaţii de pe raza municipiului. La Rădăuţi, un proiect de hotărâre a Consiliului Local viza interzicerea totală a jocurilor de noroc în interiorul municipiului. „Primăriile nu au avut niciun fel de atribuţii până acum, iar completările aduse la legislaţie, în privinţa autorizării, nu s-au modificat decât în sensul că acestea trebuie să dea un aviz care, însă, este decisiv. Dacă noi nu dăm avizul, operatorii nu pot fi autorizaţi. Deocamdată nu cerut nimeni pentru reautorizare şi nu ştiu cât mai sunt valabile acele autorizaţii. Când se va veni la autorizare, vom avea şi soluţiile” a pus în vedere primarul Vasile Rîmbu. Purtătorul de cuvânt Alexandru Covaşă a declarat, la rându-i, că subiectul este de interes, căutate fiind variante de rezolvare a acestei situaţii. „Categoric, se discută despre aceasta. Este un subiect de actualitate, de interes, şi cu siguranţă este luat în calcul. Deocamdată se caută soluţiile legale, analizându-se şi în aparatul de specialitate, pentru a se vedea cum se poate face acest lucru” a spus Alexandru Covaşă. 

Risipă alimentară prin folosirea greşită a frigiderului

• În zona de jos, cea mai rece, vor fi puse carnea crudă şi peştele, iar în partea de sus iaurtul şi gustări gata preparate
• Roşiile, cartofii, ceapa, usturoiul, bananele şi citricele îşi păstrează mai bine proprietăţile la temperatura camerei

În contextul eforturilor de reducere a risipei alimentare, dar şi de prevenire a toxiinfecţiilor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava vine cu o serie recomandări privind gestionarea corectă a  echipamentelor frigorifice din gospodării. Astfel,  recomandată este amplasarea corectă a alimentele în frigider, ştiut fiind faptul că în interiorul acestuia temperatura nu este uniformă. De altfel, o greşeală frecventă constă în „depozitarea” în funcţie de spaţiul disponibil, şi nu de necesarul termic. Date fiind acestea, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, informează că zona de sus a frigiderului este ideală pentru alimente care nu necesită gătire, cum ar fi iaurturile şi gustările gata preparate. În partea din mijloc vor fi plasate brânzeturi, ouă şi mezeluri felii, iar în zona de jos, cea mai rece a frigiderului, se vor depozita carnea crudă şi peştele. Toate acestea vor fi păstrate în ambalajele originale sau în caserole care previn scurgerea de sânge sau „lichid tisular”, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de contaminare încrucişată. 

În sertare, fructele şi legumele vor fi păstrate separat, deoarece multe fructe emit etilenă, gaz care accelerează alterarea legumelor verzi. De asemenea, fructele nu vor fi spălate înainte de depozitare, umiditatea excesivă favorizând apariţia mucegaiul. Pentru evita aruncarea alimentelor,  foarte importat este să se facă distincţie între menţiunile de pe etichete. „A se consuma până la data de…” este aplicabilă produselor perisabile, respectiv carne, peşte şi lactate proaspete, după termenul respectiv alimentele trebuind eliminate. „A se consuma de preferinţă înainte de…” se referă la calitatea optimă, odată cu expirarea termenului alimentul putând fi consumat dacă a fost păstrat corect, având însă „proprietăţile senzoriale” diminuate. Pentru prevenirea alterării alimentelor se va asigura etanșeitatea cu folie alimentară sau caserole, astfel încât să fie menţinută hidratarea şi să se stopeze transferul de mirosuri. Carnea niciodată nu va fi dezgheţată pe blatul de bucătărie, ci lent, pe raftul de jos al frigiderului. Important de menţionat este că roşiile, cartofii, ceapa, usturoiul, fructele exotice şi de sezon, bananele, lămâile şi portocale îşi păstrează mai bine calităţile şi proprietăţile la temperatura camerei. Nu vor fi ţinute în frigider pâinea, mierea, uleiul, cafeaua şi plantele aromatice. Curăţarea frigiderului se va face cu o soluţie de apă cu bicarbonat de sodiu, care elimină mirosurile şi bacteriile. „În vederea prevenirii risipei, consumatorii ar trebui să verificate periodic alertele de siguranţă alimentară, pentru a vedea dacă produsele cumpărate nu fac obiectul unei retrageri de la consum din motive de conformitate” subliniază Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

Ca să „nu devină o povară pentru municipalitate”

Sala Polivalentă a Sucevei ar putea fi administrată de o societate comercială a Consiliului Local şi Consiliului Judeţean 

La această dată se amenajează parcarea, în cazul drumului de acces existând „dificultăţi legate de cedarea terenului de către vecini”

Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, este de părere că  administrarea Sălii Polivalente presupune eforturi consistente, inclusiv resurse semnificative, financiare şi de personal, condiţii în care o soluţie ar consta în constituirea unei societăţi comerciale care aibă ca acţionari Consiliul Local şi Consiliul Judeţean. „De mult timp se aşteaptă punerea în funcţiune a Sălii Polivalente. Nu este o chestiune deloc uşoară în privinţa administrării acestei săli, în aşa fel încât să nu devină o povară pentru municipalitate. Intenţionăm să înfiinţăm o societate comercială cu contribuţie egală, 50% a Consiliului Judeţean şi 50% a Primăriei municipiului Suceava, în aşa fel ca această gestiune să dea satisfacţie pentru cetăţeni, pentru cei care aşteaptă  ca obiectivul să fie dat în folosinţă” a spus Rîmbu.  La începutul lunii februarie, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, declara în Suceava, la începutul lunii februarie, că lucrările la Sala Polivalentă, trecute de stadiul de 90%, vor fi încheiate pe durata lui 2026. 

La această dată, conform şefului executivului sucevean, în curs este amenajarea parcării, lucrări întârziate din cauza contestaţiilor. „La parcare a intrat o firmă cu multă forţă, cu mult elan. Nu este vina noastră că au fost nişte contestaţii prelungite mai mult decât trebuie. Între timp a venit anotimpul rece şi nu s-a putut interveni, dar noi sperăm ca până la predarea obiectivului CNI către Primărie şi Consiliul Judeţean, reprezentate prin acea societate comercială, să fie rezolvată şi problema parcărilor” a arătat şeful municipalităţii. Vasile Rîmbu a precizat că toate utilităţile, respectiv energia electrică, reţele de alimentare cu apă şi reţele de gaze naturale sunt deja aduse la Sala Polivalentă, edilul-şef recunoscând că restantă este şi amenajarea căii rutiere de acces, cu intrare direct din DE 85. „O să se facă şi drumul. Noi trebuie să-l abordăm altfel. Sunt nişte dificultăţi cu privire la cedarea terenului de către vecini. Iniţial s-a prevăzut un drum cu patru benzi, care parcă este în dezacord cu DE 85 care are doar benzi. Cred că vom merge pe două benzi şi la Sala Polivalentă” a explicat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava. Sala Polivalentă se află la intrarea în reşedinţa de judeţ dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, preluată de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Obiectivul de investiţii este prevăzut cu 5.000 de locuri pentru spectatori, execuţia fiind atribuită prin licitaţie societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa. Contractul a fost semnat la jumătatea lunii iunie 2022, pe o durată de 24 de luni, însă ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la începutul lunii mai 2023. Clădirea principală, cu o înălţime de 18 metri, este formată dintr-un ansamblu de 3 corpuri, cu demisol, parter şi etaj, în care se vor regăsi birouri, o bibliotecă, un cabinet metodic şi un restaurant. De asemenea, proiectul prevede o sală de antrenament cu o capacitate de 276 de locuri, o sală  de bowling, săli de kinetoterapie, fizioterapie şi gimnastică de întreţinere, cabinete medicale specializate şi vestiare pentru antrenori şi sportivi. Finanţarea de circa 35 de milioane de euro este asigurată prin Compania Naţională de Investiţii.  

Cinci parcuri din municipiul Suceava vor fi reabilitate cu finanţare europeană

• Lucrările ar putea începe în cea de a doua jumătate a anului, peste 11 de milioane de lei fiind finanţarea nerambursabilă UE atrasă de municipalitate

Un amplu proiect de reabilitare a parcurilor din municipiul Suceava ar urma să fie materializat după ce contractul de finanţare a fost semnat, pe 12 martie, la Piatra Neamţ, în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă mai prietenoasă cu mediul”, Valoarea acestuia este de 15,18 de milioane de lei,  finanţarea eligibilă europeană atrasă de municipalitate fiind de 11,40 de milioane de lei. În cauză sunt parcurile de pe strada „Mărăşeşti” (la Catedrală), la care se adaugă cele de la intersecţia străzii „Ana Ipătescu” cu strada „Scurtă” şi de la Gara Iţcani, parcul de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, cât şi Parcul central, în zona Bisericii Catolice. Potrivit lui Alexandru Covaşă, purtătorul de cuvânt al Primăriei, lucrările includ amenajarea de gazon cu aspersoare pentru irigaţii, plantare de arbori şi amplasarea de toalete ecologice. Suprafaţă totală supusă intervenţiilor este de 32.182 de metri pătraţi, dintre care 25.210 metri pătraţi sunt exclusiv spaţii verzi. În cadrul acestora din urmă vor fi amenajate zone cu flori perene, montate urmând a fi bănci din lemn şi stâlpi de iluminat. Aleile vor fi refăcute cu travertin, în proiect fiind prevăzută şi amenajarea de locuri de joacă pentru copii. Linia de finanţare se referă la „refuncţionalizarea unor spaţii verzi degradate, având în vedere îmbunătăţirea şi revitalizarea spaţului urban, reducerea poluării aerului şi promovarea măsurilor de reducere a zgomotului”. După avizarea proiectului tehnic la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, derulată va fi procedura de achiziţie, durata de implementare a proiectului fiind de 18 lui, dintre care 6 luni pentru întocmirea documentaţiei tehnice şi organizarea de şantier, iar 12 luni pentru lucrările efective. Implementarea ar putea începe în cea de a doua jumătate a anului 2026. „Finanţarea este asigurată prin semnarea acestui contract. Dar, urmează depunerea proiectului tehnic la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, iar după această aprobare va fi derulată procedura de achiziţie a lucrărilor” a precizat Vasile Rîmbu primarul Sucevei, exprimându-şi speranţa că licitaţia va fi finalizată în partea doua a anului 2026, după care se va trece la execuţie.

Cozi la ghişeele Primăriei Suceava, pentru a prinde reducerea cu 10% a dărilor pe proprietate  

• „Este o realitate, o ştim, o resimţim şi noi: nu parcurgem timpuri foarte favorabile” spune primarul Vasile Rîmbu, contând, totuşi, pe „spiritul civic al suceveanului” 

Sute suceveni stau zilnic la rând, la ghişeele Primăriei, pentru  a-şi onora obligaţia de contribuabili la bugetul local. Aceasta mai ales că se apropie sfârşitul lunii martie, moment până la care persoanele fizice, dar şi persoanele juridice beneficiază de o bonificaţie aprobată prin hotărâre a deliberativului. Primarul Vasile Rîmbu remarcă spiritul civic al locuitorilor reşedinţei de judeţ, însă crede că în luarea deciziei de plată anticipată cântăreşte şi beneficiul acordării reducerii  respective. „Spiritul civic al suceveanului, care vine să-şi plătească impozitele şi taxele, este extrem de dezvoltat. Sigur că are legătură şi cu bonificaţia acordată, pentru că 10% din plata datorată înseamnă, totuşi, ceva. Am ajuns să drămăluim cam orice leu. Este o realitate, o ştim, o resimţim şi noi: nu parcurgem timpuri foarte favorabile. Nici la intern, nici la extern, iar puterea noastră de cumpărare va fi pusă la mari încercări” a explicat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava. Valorile impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2026 au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Local 329 din 23 decembrie 2025. Cu toate că noile prevederi legale permiteau aplicarea cotelor maxime, plus cotele adiţionale, autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava au luat decizia de a adopta cotele minime de impozitare şi, „mai mult, să nu aplice vreo cotă adiţională”. În ceea ce priveşte taxa pe clădirile persoanelor juridice, menţinute au fost cotele anului 2025, minimumul prevăzut prin lege. La fel, se puteau aplică cote adiționale de până la 100%, dar păstrată a fost cota minimă legală. Impozitul pe teren şi taxa pe teren au fost majorate doar prin aplicarea ratei de inflaţie de 5,6%, obligatorie conform Codului fiscal, neaplicându-se cote adiționale care puteau fi de până la 100%. În cazul impozitelor pe mijloacele de transport s-au respectat strict valorile minime impuse de Legea 239 din 2025 şi nu s-au aplicat cote adiţionale suplimentare de până la 100%. Consiliul Local Suceava a aprobat acordarea unei bonificaţii de 10% pentru plata cu anticipaţie, până pe 31 martie, pentru întregul an, a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren şi impozitului pe mijloace de transport datorate de către persoanele fizice şi persoanele juridice. 

Prejudiciu de 4 milioane de lei din bunuri reţinute, ca obiect al infracţiunilor, în punctul de control vamal Siret

• Printre altele, confiscate au fost aproape 3,5 de milioane de alice de calibrul 4,5 mm, 118.800 de dolari, 10.000 de lire şi 39.000 de franci elveţieni, către organele abilitate fiind înaintate 45 de sesizări penale

Ca urmare a efectuării controlului vamal amănunţit, Biroul Vamal de Frontieră Siret a descoperit, în a doua jumătate a anului trecut, 56 de butelii cu gaz refrigerant cântărind 633,5 kg; 525 de bunuri contrafăcute şi 370 de litri de substanţe din categoria erbicidelor. Potrivit unei statistici a BFV, în perioada menţionată s-au emis, în baza atribuţiilor instituţiei, 99 de declaraţii privind deţinerea de valută peste limita maximă de 10.000 euro. În ultimele 6 luni ale anului precedent, totalul declarat s-a ridicat la 6.361.567 de euro, însă, ca urmare a nedeclarării, s-a luat şi măsura reţinerii a 118.800 de dolari, 10.000 de lire şi 39.000 de franci elveţieni. Totodată, conform sursei citate, s-a dispus reţinerea, în vederea confiscării, a 695 „de bucăţi de medicamente şi a 60 de fiole;  3.499.000 de alice de calibrul 4,5 mm; 31,3 de litri şi 2,4 kg de insecticide şi ierbicide; 1.948 de pachete de ţigarete şi a 92,1 de litri de băuturi alcoolice.  De asemenea, abandonate au fost 980 de pachete cu ţigarete şi 3.845 de litri de băuturi alcoolice de peste 22 de grade. În semestrul al doilea al anului 2025, Biroul Vamal de Frontieră Siret a dat 52 de amenzi în sumă de 38.200 de lei, totalul prejudiciului bugetului statului cauzat de bunurilor care fac obiectul infracţiunilor ajungând la 3.919.183 lei.  De altfel, către organele de cercetare penală au fost înaintate 45 cazuri în care au fost săvârşite asemenea infracţiuni. „În frontiera nu există posibilitatea de efectuare a analizelor chimice pentru stabilirea cu exactitate a produselor confiscate sau reţinute, aceasta fiind în sarcina organelor care se ocupă de preluarea spre valorificare sau distrugere” se evidenţiază în informarea BVF. Biroul Vamal de Frontieră Siret are competenţe în domeniile supravegherii si controlului vamal nefiscal: drogurilor, plantelor, substanţelor, preparatelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor; steroizilor-anabolizanţi; produselor cu regim special; speciilor sălbatice de floră şi faună; bunurilor culturale mobile; mărfurilor cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului; sumelor nedeclarate la intrarea sau ieşirea din UE, egale sau peste echivalentul a 10.000 euro; mărfurilor contrafăcute; metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase; armelor şi muniţiilor, dar şi a altor bunuri prohibite sau restricţionate.  

 

În zonele de locuit

Zgomot şi vibraţii care depăşesc limitele maxime, afectând mediul de viaţă al sucevenilor

Inspectorii DSP au  sancţionat şi încălcarea de către cetăţeni a normelor de igienă, amenzile date însumând 54.000 de lei

Direcţia de Sănătate PublicăSuceava a organizat şi întreprins, atât în urma reclamaţiilor, dar şi din iniţiativă proprie, mai multe acţiuni de control pe latura de „mediu de viaţă al populaţiei”. Instituţia suceveană aduce la cunoştinţă că, pe durata anului 2025, la categoria respectivă de obiective s-au făcut un total de 294 de controale. Între acestea, 202 au vizat în zonele de locuit, 6 - unităţile de mică industrie, 26  - unităţile comerciale, iar câte un control s-a concentrat asupra unei staţii de epurare şi a unei unităţi de depozitare, prelucrare şi neutralizare a deşeurilor menajere. De asemenea, inspectorii DSP au verificat 6 unităţi de prestări servicii, 6 cimitire şi firme de servicii funerare, iar 46 de controale au fost efectuate în alte diverse unităţi. Astfel, în urma neregulilor şi abaterilor de la legislaţie depistate, inspectori DSP au dat 11 sancţiuni contravenţionale, valoare amenzilor însumând 54.000 de lei. Potrivit informării Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, printre neconformităţile identificate se numără nerespectarea de către persoanele fizice a normelor de igienă care reglementează zonele de locuit, precum şi producerea de zgomot şi vibraţii care depăşesc limitele maxime stabilite de normele în vigoare şi care pot crea riscuri pentru sănătatea comunitară. Totodată, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au mai constatat că la obiectivele verificate lipsea autorizaţia sanitară de funcţionare, „nerespectându-se prevederile legale în vigoare”, dar şi instruirea personalului, în profil de igienă.  

 Lansat din Suceava,

Concursul naţional de istorie „Vreau să fiu ca Iuliu Maniu”, ediţia a II-a  

Fundaţia „Iuliu Maniu-Ion Mihalache” organizează a II-a ediţie a concursului naţional de istorie „Vreau să fiu ca Iuliu Maniu”. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă de către Petrea Dulgheru, preşedintele Filialei Suceava a Partidului Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache. „Această ediţie o dedicăm marelui Maniu şi centenarului PNŢ, partid pe care Iuliu Maniu. împreună cu Ion Mihalache, l-a înfiinţat în 10 octombrie 1926”  a declarat Dugheru.  Concursul a fost iniţiat la nivel naţional de dr. Petrea Dulgheru, preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, care a propus conducerii PNȚMM şi Fundaţiei „Iuliu Maniu-Ion Mihalache” ca acesta să fie lansat în anul 2023, la împlinirea a 150 de la naştere şi a 70 de ani de la trecerea în eternitate a „marelui martir Iuliu Maniu”. Lansarea a avut loc la Suceava, pe 10 noiembrie 2023, competiţia  marcând, totodată, 110 ani  de la naşterea lui Corneliu Coposu. „Eu l-am descoperit pe Iuliu Maniu în urmă cu 36 de ani. De atunci merg pe urmele lui, îl divinizez şi mă străduiesc să fac tot ce este posibil ca artizanul Marii Uniri de la Alba Iulia să nu fie dat uitării, la fel ca şi PNȚ pe care l-a fondat. Doresc din suflet ca Iuliu Maniu să fie un model de urmat de toţi politicienii, dar şi de către tinerii care vor să îmbrățişeze cariera politică, indiferent de partid. Pentru  a-l descoperi pe Iuliu Maniu, tinerii trebuie să-l studieze. Le oferim această posibilitate prin acest concurs cu premii” a declarat Petrea Dulgheru. Faza județeană se va desfăşura în Cazinoul din Vatra Dornei, sâmbătă 8 august 2026, participanţi fiind tineri cu vârsta între 15 şi 24 de ani.  Concursul este de tip grilă, bibliografia constând în volumul preotului Cristian Borz ,,Politică şi morală” şi în cartea ,,Sfinxul de la Bădăcin”, a profesorului Marin Pop.  Se vor califica la faza națională de la Bădăcin, din 22 August, primii trei clasați și încă 10 cu mențiuni. Pentru judeţul Suceava, premiile sunt de 2.000 lei pentru locul I, 1.500 lei pentru locul al II-lea şi 1.000 de lei pentru al locul III-lea. Organizatorul acordă şi 10 mențiuni în valoare de 300 lei fiecare. Câştigătorii vor beneficia şi de o excursie gratuită, Vatra Dornei-Sighet (Memorialul durerii şi Cimitirul săracilor), Bobota (casa lui Corneliu Coposu) - Bădăcin - casa lui Iuliu Maniu, Castrul roman Porolissum.
 

În 2025

Aproape 100 de suceveni au fost depistaţi muncind la negru, firmele în cauză fiind amendate cu 1,160 de milioane de lei

• Anul trecut, pe partea de relaţii de muncă inspectorii ITM au făcut 2.059 de controale, sancţionaţi fiind 328 de agenţi economici  

 În perioada ianuarie-decembrie 2025, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au organizat şi întreprins nu mai puţin de 2.059 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de tip campanie, tematice şi de fond, vizând toate categoriile de angajatori, în urma verificărilor luându-se măsura sancţionării a 328 de agenţi economici. Consecinţă a neregulilor depistate, inspectorii ITM au aplicat 605 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 305 de avertismente şi 300 de amenzi a căror valoare însumează peste 2,754 de milioane de lei. Totodată, pentru remedierea neconformităţilor constatate, dispuse au fost 2.843 de măsuri. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2025, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, inclusiv a muncii fără forme legale de angajare. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, doar pe această latură controalele s-au materializat în aplicarea 60 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 4 avertismente şi 56 de amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 97 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 53 din 2003 fiind aplicate amenzi totalizând 2,815 de milioane de lei. Pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au dat 43 de sancţiuni contravenţionale dintre care 3 avertismente şi 60 de amenzi însumând 1,160 de milioane de lei.  

 

În prezenţa psihologilor DGASPC,

BCCO şi DIICOT au audiat 30 de minori din comunitate

• Potrivit instituţiei sucevene, 309 de victime, de suspecţi sau de inculpaţi copii au beneficiat de serviciile Camerei de audiere a minorilor

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava acordă servicii copiilor străzii, copiilor implicaţi în comiterea de fapte antisociale, precum şi copiilor traficaţi şi celor refugiaţi. Totodată, întreprinse sunt activităţi de prevenire a traficului de persoane, prevenire şi combatere a consumului şi traficului de droguri în rândul copiilor şi tinerilor din sistemul de protecţie. Astfel, informează instituţia suceveană, în anul 2025, psihologii şi specialiştii din DGASPC Suceava au participat la audierile a 57 de copii din comunitate, dintre acestea 15 fiind ţinute la Poliţia municipiului Suceava; 30 la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate de Organizată şi Terorism (DIICOT); 7 copii la Parchet; 3 copii la Poliţia şcolară şi 2 copii la executorul judecătoresc. „În cele 22 servicii de tip rezidențial pentru copii şi tineri au fost organizate, pentru toţi beneficiarii, acţiuni de informare cu privire la riscurile traficului de persoane şi la efectele nocive ale consumului de droguri şi de băuturi alcoolice. De asemenea, au fost făcute demersuri în vederea repatrierii a 14 minori identificaţi neînsoţiţi pe teritoriul altor state, dar şi anchete sociale, consiliere şi informare la domiciliul părinţilor sau al rudelor până la gradul IV, în vederea reintegrării în comunitate” se subliniază în informarea DGASPC, menţionându-se că 309 de victime, suspecţi sau inculpaţi minori au beneficiat de serviciile Camerei de audiere a minorilor. Evidenţiat este şi faptul că în „Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat”, 136 copii ai străzii au beneficiat de servicii de specialitate, cum ar fi consilierea psihologică şi socială, „cu monitorizare post reintegrare în familie”. Nu în cele din urmă, mai arată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, 70 de copii din sistemul de protecţie au fost însoţiţi şi reprezentaţi la Tribunalul Suceava, pentru audieri în vederea revocării sau menţinerii măsurilor de protecţie sau de adopţie,  dar şi în alte situaţii.

În 2025

APIA a recuperat 8 milioane de lei de la fermierii suceveni beneficiari ai subvenţiei europene pe suprafaţă

La ANAF, pentru executare silită au fost trimise 78 de dosare, anul trecut fiind depistaţi 255 de fermieri în neregulă  

La începutul acestui an, Centrul Judeţean la Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură avea în evidenţă 36.035 de debitori europeni, „rezultat al sprijinului financiar aferent schemelor de cuprinse în cererea unică de plată pe suprafaţă”. Dintre aceştia 255 au fost înregistraţi doar pe durata anului 2025, valoarea cumulată a debitelor, începând cu 2007, de când fermierii români sunt beneficiari, ridicându-se la peste 43,772 de milioane de lei. Conform Raportului privind activitatea APIA în 2025, doar anul trecut s-au înregistrat noi debite, însumând 1,484 de milioane de lei. De-a lungul timpului, de la debitorii suceveni s-au recuperat 40,336 de milioane de lei, în 2025 reuşindu-se recuperarea a 8,015 de milioane de lei, sumă încasată pe nedrept. Periodic, pentru creşterea procentajului de recuperare, s-au făcut reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ, „însă, o mare parte din debitele nerecuperate sunt sume foarte mari, cu acţiuni în instanţă, pentru care recuperarea este mai dificilă”. Astfel, APIA Suceava mai are de recuperat peste 3,43 de milioane de lei, gradul de recuperare la nivelul instituţiei sucevene fiind de 92%. „În cazul debitelor care nu au fost recuperate prin plata voluntară sau prin compensare, s-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită” se subliniază în Raportul de activitate în 2025 al Centrului Judeţean Suceava al APIA, în care se  precizează că în cauză sunt 78 de asemenea dosare. De menţionat este că „270 de dosare sunt foarte vechi, cu fermieri decedaţi”, şi în cazul acestora încercându-se „recuperarea sumelor prin instanţă”.