Excesele alimentare şi consumul de alcool pot trimite direct pe patul de spital     

• Direcţia de Sănătate Publică recomandă moderaţie, în caz  contrar riscându-se dispepsii, crize de ulcer, colecistite, tulburări de ritm cardiac sau chiar infarct

În vederea prevenirii unor situaţii neplăcute  din perioada Sărbătorilor pascale, Direcţia de Sănătate Publică recomandă alegerea cu grijă a locului de unde se fac cumpăraturile, de evitat fiind vânzătorii ambulanţi de pe marginea drumului. Dat fiind faptul că există pericolul toxiinfecțiilor alimentare, cumpărătorii vor apela doar la unităţi autorizate, în care produsele sunt păstrate în condiţii de igienă, „avizate sanitar-veterinar şi în termen de garanţie”. De asemenea, alimentele trebuie preparate la temperaturi suficient de mari pentru a distruge microorganismele care le-ar putea coloniza.  „Alimentaţia din aceste zile trebuie să fie echilibrată, fără excese. După o masă bogată se recomandă mersul pe jos sau sportul, pentru că nu este bine să ne aşezăm în faţa televizorului sau să dormim” transmite ec. Daniela Marinela Odeh, director executiv al DSP Suceava. Consumarea peste măsură a cărnii de miel, drobului, de pască, cozonac, ouă roşii, maioneză şi a băuturilor alcoolice poate provoca dispepsii gastro-intestinale; crize de ulcer gastro-duodenal; acutizarea colecistopatiilor cronice; infarct de miocard şi tulburări de ritm cardiac. „Dacă vă confruntaţi cu simptomatologia mai sus amintită, prezentaţi-vă de urgenţă la medic! Asistenţa de specialitate va fi asigurată în regim de urgenţă, prin liniile de gardă şi UPU ale unităţilor sanitare publice din judeţ, dar şi prin intermediul centrelor de permanenţă din Ipotești si Straja” precizează ec. Daniela Marinela Odeh, directorul executiv al DSP Suceava, menţionând că serviciile medicale oferite de acestea din urmă sunt gratuite, indiferent de statutul de asigurat al pacienţilor.
 

 Cu o creştere de peste 125 de milioane de lei

Judeţul Suceava are o avere de aproape 2,8 de miliarde de lei

• Cea mai mare parte o constituie construcţiile, valoarea acestora ajungând la 1,57 de miliarde de lei 

Judeţul Suceava are active de 2.783,497 de milioane de lei, se  evidenţiază în Raportul privind situaţia gestionării bunurilor aparţinând domeniilor public şi privat în anul 2025. Conform Comisiei centrale de inventariere, anul trecut activele judeţului au crescut cu 125,207 de milioane de lei faţă de 2024, când acestea au fost 2.658,290 de milioane de lei. Comparativ cu sfârşitul lui 2023, moment la care activele judeţului erau de 1.999,369 de milioane de lei, saltul este de aproape 784,128 de milioane de lei.  În 2025, cea mai mare parte a averii judeţului Suceava o constituiau construcţiile, valoarea acestora fiind 1.570,674 de milioane de lei. Valoarea activelor în curs de execuţie este de 391,098 de milioane de lei, iar cea a instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor, de 258,875 de milioane de lei. Valoarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri atinge 209,455 de milioane de lei, urmată de valorile mobilierului, aparaturii de birotică, echipamentelor de protecţie şi a celor „umane şi materiale” - 43,589 de milioane lei, precum şi a materialelor de natura obiectelor de inventar - 69,524 de milioane de lei. Totodată, conform inventarului amintit, concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare au  totalizează 2,856 de milioane de lei. În rândul activelor judeţului Suceava intră, de asemenea, „alte active fixe necorporale”, materiale consumabile, materiale date în prelucrare în instituţie, alte stocuri, produse finite, materii şi materiale aflate la terţi, mărfuri, cât şi alte valori. Conform Raportului privind situaţia gestionării bunurilor aparţinând domeniilor public şi privat ale judeţului Suceava, în cursul anului 2025 în bugetul judeţean au intrat 99.047 de lei, reprezentând venituri din concesiuni şi închirieri de terenuri. Consiliul Judeţean a mai încasat 1,222 de milioane de lei din venituri din închirieri de spaţii, dintre care 1,169 de milioane de lei reprezintă chirii virate în baza contractelor derulate de entităţile subordonate, în calitate de locatori sau administratori ai spaţiilor proprietate a judeţului Suceava.
 

 În vamă

Inspectorii antifraudă fiscală şi inspectorii sanitari veterinari controlează produsele alimentare perisabile din import

• Urmărite sunt „eventuale practici sistematice de fraudă, dar şi protejarea consumatorilor împotriva comercializării unor produse neconforme”

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală Suceava, în colaborare u cu Biroul Vamal şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava desfăşoară o acţiune de control la operatorii economici din domeniul depozitării şi comercializării produselor alimentare perisabile provenite din import. Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava verificările au ca obiectiv asigurarea securităţii alimentare, cât şi combaterea evaziunii fiscale. Vizate sunt aspecte cum ar fi introducerea pe piaţă a unor produse neconforme din punct de vedere al siguranţei alimentare; diferenţele între cantităţile declarate la import şi cele existente în depozite; declararea incorectă sau disimularea originii produselor; subevaluarea mărfurilor şi sustragerea de la obligaţiile fiscale. Astfel, echipe mixte verifică documente, stocuri, trasabilitatea mărfurilor şi condiţiile de depozitare, prelevate fiind inclusiv probe pentru analize de laborator. Totodată, controlorii urmăresc identificarea unor „eventuale practici sistematice de fraudă, dar şi protejarea consumatorilor împotriva comercializării unor produse neconforme, iar în funcţie de rezultatele controalelor, vor fi dispuse măsurile legale corespunzătoare. Comunicatul de presă al AJFP Suceava atrage atenţia asupra importanţei respectării obligaţiilor fiscale, precum şi a consecinţelor care decurg în cazul „obţinerii de avantaje fiscale nelegale sau a prejudicierii bugetului de stat prin nedeclararea corectă a obligaţiilor legale de plată”. „Acţiunea reprezintă continuarea directă a controalelor operative începute asupra transporturilor de produse alimentare perisabile provenite din import şi are la bază analize de risc indicând posibile nereguli pe lanţul de aprovizionare” transmite Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, reafirmând „determinarea în combaterea evaziunii fiscale în colaborare cu partenerii instituţionali”.

Ajutorul pentru înmormântare ajunge la 9.192 de lei, crescând cu 572 de lei

• Anul trecut Casa de Pensii a înregistrat 6.517 de cereri, valoarea ajutoarelor acordate ridicându-se la peste 49 de milioane de lei

Începând de pe 30 martie 2026, cuantumul ajutorului de deces este de 9.192 de lei, faţă de 8.620 de lei anterior, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului creşterea fiind de 572 de lei. În cazul decesului unui membru de familie neasigurat, ajutorul de deces este mai mare cu 286 de lei, crescând la 4.596 de lei, comparativ cu 4.310 de lei. Noile valori sunt valabile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 44 din 2026 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile cauzate de înmormântare şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care dovedeşte că a făcut cheltuielile respective. „Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor şi în cazul decesului unui membru de familie, care, la data la care a intervenit decesul nu avea calitatea de asigurat sau de pensionar”, arată directorul executiv Constantin Boliacu, menţionând că ajutorul de deces se achită în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la solicitare. Valoarea totală a ajutoarelor de deces onorate pe durata anului 2025 de Casa Judeţeană de Pensii Suceava s-a ridicat la peste 49 de milioane de lei, înregistrate fiind 6.517 de cereri. Cu un an înainte s-au înregistrat 6.585 de cereri de ajutoare de deces, valoarea plăţilor fiind de 48,18 de milioane de lei.

 Cumpărând titluri de stat „Tezaur”

Sucevenii pot împrumuta statul, cu dobânzi de până la 7,50%

• Fondurile astfel obţinute de Ministerul de Finanţe vor fi folosite la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice

Până pe 8 mai 2026, sucevenii au oportunitatea de a investi în titlurile de stat „Tezaur”, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% şi, respectiv 7,50%, face cunoscut Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, până pe 6 mai 2026 acestea pot fi achiziţionate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 7 mai sunt oferite online, numai pentru persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. De asemenea, până pe 8 mai titlurile de stat sunt disponibile la sediul Trezoreriei, şi totodată, până pe 7 mai, în mediul urban şi până pe 6 mai, în mediul rural, la subunităţile CN Poşta Română. Oferta se adresează persoanelor fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data cumpărării, titlurile având valoare nominală de 1 leu şi formă dematerializată. Veniturile obţinute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală, se plăteşte la datele prevăzute în prospectul de emisiune, titlurile fiind transferabile, dar şi răscumpărabile în avans. În plus, un investitor are opţiunea de a efectua una sau mai multe subscrieri, cu varianta anulării celor deja efectuate, însă numai în perioadele menţionate mai sus. Fondurile obţinute pe această cale de Ministerul Finanţelor vor fi folosite pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava arată că Programul „Tezaur” se bucură de un interes ridicat din partea populaţiei, în primul trimestru al anului 2026, la nivel naţional subscrierile depăşind 7,75 miliarde de lei, „o sumă considerabilă, care reflectă încrederea românilor în acest instrument de economisire”.

 În contextul evoluţiei pestei porcine africane

Controale în unităţile din sectorul cărnii

• Verificate sunt informaţii despre lanţul alimentar, formularele de mişcare, autorizaţiile de transport şi rutele de deplasare, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA

Până pe 11 aprilie, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava organizează controale oficiale pentru verificarea modului de respectare, la operatorii din sectorul alimentar, a prevederilor legale cu privire la pesta porcină africană. Aceasta ţinând cont de situaţia epidemiologică actuală, sub raportul evoluţiei unor focare PPA pe teritoriul României, scopul fiind „prevenirea propagării acestei boli”. Acţiunile de control sunt conforme legislaţiei Uniunii Europene privind implementarea măsurilor de atenuare a riscurilor evoluţiei pestei porcine africane la nivelul unităţilor de industrie alimentară din sectorul cărnii. În acest context, DSVSA monitorizează circulaţia suinelor vii între exploataţii, cât şi de la exploataţii către abatoarele autorizate sanitar veterinar, inclusiv circulaţia cărnii de porc şi a produselor obţinute din aceasta. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc subliniază că inspectorii sanitari veterinari, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, verifică în trafic mijloacele de transportare a porcinelor vii, dar şi trasabilitatea  animalelor provenite din fermele situate în zonele de restricţie. „DSVSA efectuează controale asupra mijloacelor auto utilizate pentru transportul porcinelor vii, cu sprijinul reprezentanţilor IPJ verificând certificatele sanitare veterinare de transport, documentele cu informaţii despre lanţul alimentar, formularele de mişcare pentru suine vii şi autorizaţiile de transport care trebuie să ateste originea loturilor de porci şi rutele de deplasare prestabilite” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. 
 

 Potrivit estimărilor pentru 2027-2029

Municipiile, oraşele şi comunele sucevene nu mai primesc bani din taxa pe valoarea adăugată

• Sumele „defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (...) sunt zero” se arată în fundamentarea unei hotărâri aprobate de deliberativul judeţean

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a estimării pentru intervalul 2027-2029, a sumelor alocate din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, cât  şi a cotei de 6% din impozitul pe venit reprezentând Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean. Sumele pe care, prin hotărâre, Consiliul Judeţean trebuie să le repartizeze comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ sunt destinate achitării arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital. De asemenea, acestea vor fi orientate către susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită participare financiară locală. O noutate o constituie faptul că recenta comunicare a  Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava nu mai include sume defalcate din TVA, atribuite pentru repartizare, în anii anteriori, în competenţa Consiliului Judeţean. „(...) După adoptarea bugetului de stat pe anul 2026, sumele de repartizat, aferente estimărilor pentru perioada 2027-2029, comunicate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, sunt aproximativ aceleaşi ca şi cele transmise în luna februarie 2026, în vederea întocmirii proiectului de buget, cu excepţia sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, care sunt zero” se arată în referatul de aprobare semnat de Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Conform hotărârii adoptate în şedinţa extraordinară a legislativului judeţean, în 2027, din cele două surse menţionate, judeţul Suceava ar urma să beneficieze de 59,33 de milioane de lei. În 2028, Suceava va primi 60,75 de milioane de lei, iar în 2029 va avea parte de o alocare de 62,03 de milioane de lei. Banii vor fi repartizaţi către 5 municipii, 11 oraşe şi 98 de comune.

 

Ouăle vândute în pieţe şi târguri sunt examinate „ovoscopic” de către inspectorii sanitari veterinari

•  „Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită” semnalează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

Producătorii si comercianţii care valorifică ouă pentru consumul uman, dar şi fermele producătoare, trebuie să fie autorizate sau înregistrate sanitar veterinar, conform legislaţiei în vigoare, informează, în pragul Sărbătorilor pascale, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. În această perioadă, inspectorii sanitari veterinari verifică inclusiv condiţiile de transportare a ouălor, „pentru mijloacele  auto care nu îndeplinesc condiţiile sanitare veterinare urmând a fi suspendată autorizaţia sanitară veterinare”. De asemenea, verificat este modul de depozitare şi comercializare a ouălor, şeful DSVSA semnalând că este interzisă „desfăşurarea activităţii în spaţii improvizate, în care nu sunt asigurate temperatura şi starea de igienă corespunzătoare”. „Ouăle trebuie să fie marcate cu codul producătorului, comercializarea ouălor care nu provin din centre autorizate de ambalare fiind interzisă” precizează dr. Mihai Voloşeniuc. Directorul executiv mai evidenţiază că în cazul ouălor valorificate în pieţele agroalimentare şi în târguri, de către producătorii particulari, personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare vor proceda la examinarea ovoscopică. „Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită, acestea urmând a fi retrase de la vânzare şi dirijate către o unitate de neutralizare” arată dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.    

  

În preajma Paştelui

Ajutor de şomaj în avans pentru cei peste 10.000 de beneficiari suceveni

• Măsura fost luată „pentru a asigura accesul la drepturi în timp util, în această importantă perioadă” transmite AJOFM

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) anunţă că, în contextul Sărbătorilor pascale, calendarul privind plata indemnizaţiilor de şomaj a fost modificat. Astfel, toţi beneficiarii înregistraţi vor primi ajutorul de şomaj înainte de data de 10 aprilie 2026. În acest sens, programul de achitare a drepturilor acordate, în conformitate cu legislaţia specifică sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă, a fost „devansat, atât în privinţa plăţilor efectuate prin intermediul Companiei Naţionale Poşta Română, cât şi în ceea ce priveşte plăţile făcute prin virament bancar”. „Astfel, până vineri, beneficiarii indemnizaţiei de şomaj vor intra în posesia drepturilor băneşti cuvenite” transmite AJOFM Suceava. Măsură adoptată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se vrea a veni în sprijinul beneficiarilor, „pentru a se asigura accesul la drepturi în timp util, în această importantă perioadă”. La începutul lunii martie, în judeţul Suceava erau înregistraţi 13.334 de şomeri, dintre care 10.164 sunt beneficiari ai ajutorului de şomaj. De asemenea, în avans sunt achitate şi primele acordate în baza Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă . 

 Medicii veterinari verifică laptele şi brânzeturile comercializate în pieţe de către micii producători 

• Acestea „trebuie să fie sigure pentru sănătatea consumatorilor şi să nu conţină germeni patogeni care să producă toxiinfecţii alimentare” punctează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

În prejma Sărbătorilor pascale, medicii veterinari oficiali care asigură supravegherea pieţelor agroalimentare verifică modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare pentru transportul, depozitarea şi comercializarea laptelui şi a brânzeturilor obţinute de micii producători. Comercializarea laptelui şi a brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri, de către producătorii agricoli, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară eliberate de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară, atrage atenţia dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al instituţiei sucevene. Potrivit şefului DSVSA, laptele crud destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi „trebuie să provină numai de la animale sănătoase, crescute în exploataţii autorizate sau înregistrate sanitar veterinar, şi care nu suferă de boli transmisibile la om”. Dr. Voloşeniuc subliniază că micii producătorii care vând direct lapte crud în pieţe trebuie să deţină fişe de atestare a stării de sănătate a animalelor. 

De asemenea, brânzeturile comercializate de către producătorii agricoli pot fi expuse la vânzare în spaţii special amenajate în pieţe agroalimentare şi târguri, în vitrine destinate acestui scop, în tăvi din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat. Totodată, folosite vor fi numai ambalaje de unică folosinţă, cum  ar fi pungi alimentare din plastic, hârtie alimentară cerată sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător. În vederea asigurării trasabilităţii, brânzeturilor trebuie să fie însoţite de informaţii scrise conţinând menţiuni referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii şi data obţinerii. „Laptele şi brânzeturile obţinute de către producătorii agricoli trebuie să fie sigure pentru sănătatea consumatorilor şi să nu conţină germeni patogeni care să producă toxiinfecţii alimentare la om” punctează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

AJFP Suceava atrage atenţia asupra unor

Apeluri frauduloase de la falşi inspectori antifraudă 

• Urmărită astfel este obţinerea de date personale şi bancare, sucevenii fiind îndemnaţi să anunţe aceste tentative de uzurpare de calităţi oficiale  

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava atrage atenţia asupra apelurilor telefonice frauduloase (phishing telefonic-vishing) ale unor persoane care fură identitatea inspectorilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. „În timpul acestor apeluri, pentru a crea aparenţa realităţii, sunt folosite date şi nume publicate pe portalul anaf.ro, însă numerele de telefon nu aparţin instituţiei. Astfel, se încearcă folosirea frauduloasă a calităţii de reprezentant al Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru obţinerea de date personale şi bancare. Recomandăm să nu se dezvăluie astfel de informaţii niciunui interlocutor necunoscut”, arată purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea, accentuând că inspectorii ANAF, respectiv cei antifraudă, „nu solicită telefonic informaţii personale sau financiar-bancare”. În cazul în care sunt primite astfel de apeluri, cei în cauză sunt îndemnaţi să transmită prin intermediul formularului electronic de contact disponibil la adresa www.anaf.ro/asistpublic, „date uşor observabile în timpul unei astfel de tentative de vishing, precum numărul de telefon de la care a fost primit apelul, data şi ora apelului, accentul şi modalitatea de exprimare ale apelantului care se recomandă a fi un reprezentat al ANAF”. „Aceste date vor fi avute în vedere la sesizarea organelor de cercetare penală, în scopul verificării şi instrumentării unor posibile tentative de uzurpare de calităţi oficiale” a subliniat Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.

 Consiliul Judeţean Suceava, copleşit de pretenţiile din litigiile privind Axa rutieră strategică Iaşi-Suceava şi Depozitul ecologic de la Pojorâta

• În primul caz este vorba despre 9 dosare, unele dintre închise definitiv până la sfârşitul anului 2025, în cel de-al doilea în curs de judecare fiind 5  cauze

Consiliul Judeţean Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată 174 de dosare, se evidenţiază în Raportul privind activitatea administraţiei publice judeţene în anul 2025. Între acestea, 48 de dosare au fost înregistrate pe durata anului trecut, iar 124 sunt litigii în derulare încă din anii precedenţi. Conform sursei citate, procesele au ca obiect anularea de acte administrative, pretenţii, procedura insolvenţei, contestaţii la executare, despăgubiri, achiziţiile publice, contracte administrative, acţiuni în daune delictuale, drepturi băneşti şi „obligaţia de a face”. În instanţă figurează, de asemenea, dosare vizând plângeri contravenţionale, plasamentul, adopţia sau tăgada paternităţii, ordonanţa preşedinţială, strămutarea, rezilierea de contract, dreptul de retenţie, exproprierea, acţiunea în regrese, acţiunea în grăniţuire, recuzarea expertului, partajul de bunuri comune, comunicarea de informaţii, dar şi altele. Consilierii juridici din compartimentul specializat al Consiliului Judeţean au reprezentat instituţia în 265 de termene de judecată, între „acţiunile cu obiect şi cuantum al pretenţiilor mai importante” sunt cele privind Proiectul Sistemul de management integrat  al deşeurilor (Depozitul ecologic de la Pojorâta), cu 5 dosare în curs de judecare. Proiectul „Regiunea de Nord-Est. Axa rutieră   strategică 1 Iaşi-Suceava”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, face obiectul a 9 dosare decurgând din executarea Acordului contractual  pentru Lotul 1 şi Lotul 2 de lucrări, încheiat între Consiliul Judeţean, în calitatea de beneficiar, şi asocierea de firme având ca lider desemnat societatea comercială Autotehnorom Suceava, antreprenor. De menţionat este că unele dintre aceste dosare au fost închise definitiv până la sfârşitul anului 2025, altele fiind încă în diferite stadii de soluţionare. În ceea ce priveşte acţiunile în pretenţii, două dosare au ca obiect cereri de chemare judecată formulate de firma Florconstruct Suceava, în contradictoriu cu Consiliul Judeţean şi Primăria Câmpulung Moldovenesc, în cauză fiind terenul aferent depozitului de deşeuri din municipiu, platformă închisă în prezent. Important de menţionat este că 23 de acţiuni în instanţă sunt cereri privind obligarea Consiliului Judeţean la plata contravalorii transportului elevilor, unele fiind soluţionate până pe 31 decembrie 2025, altele aflându-se în diferite stadii de judecată.
 

 La 1 iulie 2026

Salariul minim brut pe ţară garantat în plată ajunge la 4.325 de lei

• Creşterea brută este de 275 de lei, informează Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt 25%, în cazul celei datorate de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, şi de 4% pentru cea datorată în cazul condiţiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, potrivit Legii nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Aşa informează Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, conform căruia, la fel, o cotă de 8% este datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă. De asemenea, cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare socială este de 25%. În ceea ce priveşte cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat, aceasta este de 4,75% şi este inclusă în cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale. Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, a mai precizat că, pentru intervalul 1 ianuarie-29 martie 2026, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială şi cuantumul contribuţiei de asigurări sociale aferentă acestui venit sunt de 4.050 de lei, respectiv de 1.013  lei. Între 1 iulie şi 31 decembrie 2026, valorile amintite sunt de 4.325 de lei, respectiv 1.082 de lei. Conform prevederilor legale valabile la această dată, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 4.050 de lei pentru perioada 1 ianurie-30 iunie 2026 şi de 4.325 de lei pentru intervalul 1 iulie-31 decembrie 2026, cu o creştere de 275 de lei.   

 Treisprezece suceveni au fost depistaţi prestând „la negru”

• Pentru muncă nedeclarată, şase firme au fost amendate de către inspectorii ITM cu 380.000 de lei

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat, în cea de a doua lună anului 2026,  un total de 300 de controale, informează Romeo Butnariu, şeful instituţiei. Conform inspectorului şef sucevean, dintre acestea, 195 au fost în domeniul relaţiilor de muncă, iar 105 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 178 de amenzi aplicate însumând 478.000 de lei. Doar pe linie de relaţii de muncă, inspectorii specializaţi au constatat 36 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ajungând la 457.000 lei. În ceea ce priveşte deficienţele, pentru remedierea acestora inspectorii ITM au dispus 254 de măsuri. În luna februarie au fost depistate 13 persoane fără contracte individuale de muncă, pentru muncă nedeclarată 6 angajatori fiind amendaţi cu un total de 380.000 lei. Conform lui Romeo Butnariu, deficienţele frecvent constatate în domeniul relaţiilor de muncă ţin, pe lângă cele amintite, de netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, precum şi de încălcarea prevederilor privind munca suplimentară şi acordarea concediilor de odihnă. În luna februarie, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă suceveni au avut 105 de acţiuni de control, urmare a acestora aplicate fiind 130 de sancţiuni contravenţionale constând în 127 de avertismente şi 3 amenzi în valoare totală de 21.000 de lei. Între altele, constatate au fost nereguli ţinând de neacordarea echipamentului individual de protecţie; lipsa semnalizării ssm; instruire deficitară sau lipsa instruirii privind securitatea şi sănătatea în muncă; lipsa verificării periodice a echipamentelor de muncă şi neefectuarea controlului medical periodic.
 

 Pe motiv că „fac rău comunităţii”

Se „forţează” interzicerea jocurilor de noroc din Suceava

• În municipiu există 14 organizatori de jocuri de noroc slot-machine, cu 47 de puncte de lucru, consilierul Cristina Sbârnea (USR) opinând că „aceasta nu este o bază sănătoasă pentru locuri de muncă”
• Reglementarea acestei activităţi se va avea loc după o solidă fundamentare, în urma consultării publice, a discuţiilor cu ISJ, IPJ, cât şi cu operatorii care deţin licenţe în domeniu,  a declarat primarul Vasile Rîmbu

Jocurile de noroc ar putea fi interzise în locaţiile fixe de pe raza municipiului Suceava, potrivit unui proiect de hotărâre de Consiliul Local iniţiat de un grup de membri ai deliberativului municipal. Acesta nu s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a deliberativului, însă o informare privind stadiul demersurilor a fost prezentată de executiv în plenul reunit al aleşilor.  „Decizia nu este foarte grea, dar aceasta trebuie luată în urma consultării cu toţi factorii dependenţi sau independenţi de asemenea activităţi. Am lansat un sondaj de opinie adus în faţa cetăţenilor, să vedem dacă le eliminăm cu totul, să găsim alte locaţii sau să eliminăm doar ceea ce însemnă acele aparate numite păcănele” spus primarul Vasile Rămbu. Totodată, discuţii vor fi purtate cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, care să exprime poziţiile unităţilor de învăţământ şi ale părinţilor, cât şi cu cea a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în legătură cu „punctele nevralgice”. De asemenea, nu vor fi ignorate discuţiile cu organizatorii jocurilor de noroc, ale cărora autorizaţii sunt încă valabile, dar în perioada următoare aceştia urmează a veni la Primărie, în vederea unei noi avizări. Aceasta în condiţiile în care unele localităţi din ţară s-au grăbit în luarea măsuri de restrictive, respectivele acte administrative fiind atacate în instanţă şi suspendate. 

„Ţin să asigur pe cetăţenii Sucevei că vom lua deciziile cele mai corecte în spirit civic, moral şi educaţional. Ne referim şi la copii, la tineri şi la cei maturi, extrem de pasionali şi de angrenaţi în asemenea jocuri. Vom veni cât mai repede posibil cu un proiect de hotărâre în acest sens” a precizat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Alexandru Moldovan, secretarul general al municipiului Suceava, a declarat că până atunci va avea loc o consultarea publică, proiectul de hotărâre privind regimul jocurilor de noroc urmând fi solid fundamentat, atât sub aspect tehnic, cât şi juridic. Consilierul Local Cristina Sbârnea (USR), unul dintre autorii propunerii legislative a arătat că „înţelege parţial îngrijorarea şi disperarea celor care lucrează în această industrie”, opinând că „jocurile de noroc nu sunt o profesie” pentru organizatori şi nici vreo „formă de divertisment”, în cazul celor care le practică”. „Este o industrie construită pe vulnerabilitatea oamenilor, (...) pentru un interes economic limitat. Nu sunt activităţi care creează valoare reală pentru comunitate, ci este sistem care funcţionează tocmai pentru că unii oameni pierd controlul. Or, aceasta nu este o bază sănătoasă pentru locuri de muncă. (...) Putem proteja oamenii fără să protejăm o industrie care face rău comunităţii” a opinat consilierul municipal Cristina Sbârnea. Conform Oficiului Naţional pentru Jocuri de noroc pe raza reşedinţei de judeţ îşi desfăşoară activitatea 14 organizatori de jocuri de noroc de tip slot-machine, cu 47 de puncte de lucru. Potrivit aceleiaşi surse, în municipiul Suceava sunt în exploatare 461 de mijloace de joc din totalul celor 102.609 de mijloace joc de tip slot-machine şi VLT (jocuri de videoloterie), la nivel naţional. În acest context, la Primăria Suceava au fost înregistrate peste 30 de adrese ale operatorilor care deţin licenţă de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc. 
 

Vasile Rîmbu, primarul Sucevei

„Orice oază de verdeaţă va fi valorificată şi pusă la dispoziţia cetăţenilor”

• Cu fonduri europene vor fi reabilitate 5 parcuri din reşedinţă de judeţ, altele 4 urmând fi „primenite„ cu bani din bugetul municipal

Consilierii locali au aprobat proiectul de reabilitare a 5 parcuri din municipiul Suceava, valoarea acestuia însumând 15,18 de milioane de lei. Finanţarea europeană atrasă pe această cale  este de 11,40 de milioane de lei, în cauză fiind parcurile de pe strada „Mărăşeşti” (la Catedrală), cele de la intersecţia străzii „Ana Ipătescu” cu strada „Scurtă” şi de la Gara Iţcani, parcul de la Universitatea „Ştefan cel Mare”, cât şi Parcul central, în zona Bisericii Catolice.  „Ne propunem ca orice oază de verdeaţă din municipiul Suceava să fie valorificată şi pusă la dispoziţia cetăţenilor, a declarat primarul Vasile Rîmbu, în şedinţa ordinară a Consiliului Local.  Edilul-şef a mai arătat că administraţia locală nu se opreşte la acestea, în atenţie fiind, cu bani din bugetul municipal, „primenirea” Parcului „Sculptor Vladimir Florea”, din apropierea sediului Primăriei, „care este extrem de vizibil şi care nu se prezintă cel mai bine”. Pe listă sunt, de asemenea, şi parcurile din prejma Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, Teatrului Municipal „Matei Vişniec” şi Casei Memoriale „Simion Florea Marian”. „Din punct de vedere material nu sunt nişte investiţii deosebite, dar sunt importante ca mod de prezentare şi al esteticului, iar până în 2028 intenţia noastră este să punem în valoare tot ce este verde printre blocuri” a precizat Vasile Rîmbu. Totodată, de votul aleşilor municipali a trecut şi proiectul de reabilitarea a Curţii Domneşti, „care este demult dorit, a fost iniţial şi altă dată, dar nu a avut şansa de a fi promovat şi pus în practică”. Acum, Primăria este pe cale de a semna contractul finanţare aferent Programului Regional Nord-Est 2021-2027, valoarea totală a investiţiei fiind de 31,37 de milioane de lei. În opinia primarului, astfel se materializează „marea şansă de a face posibilă realizarea acestui proiect, punându-se în valoare zestrea istorică medievală a municipiului”. Şeful executivului a ţinut să reamintească şi de proiectul de amenajarea a Parcului Şipote, anunţând şi „o surpriză” pe care o va dezvălui într-o şedinţă viitoare a deliberativului. „Nu vreau să privim doar asupra unui anumit segment, ci la totalitatea investiţiilor noastre şi, zic eu, că Suceava va arăta altfel. Mă refer şi la intervenţiile masive pe care le facem în cartierele Burdujeni, Zamca şi <George Enescu> urmând, desigur, şi alte zone. Aveţi puţină răbdare şi speranţă, pentru că noi suntem, împreună, dispuşi şi angrenaţi în a realiza tot ceea ce ne-am propus la început de mandat” a transmis populaţiei Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.             

 Guvernul ar putea da liber la angajările de şoferi pentru transportul metropolitan de călători

• Astfel, TPL va „reconsidera şi aproba traseele care suferă în momentul de faţă”, inclusiv cursele suspendate de pe Aleea Dumbrăvii

Există şanse reale ca memorandumul Sucevei pentru angajarea de conducători auto pe autobuzele şi microbuzele electrice ale societăţii comerciale Transport Public Local să fie aprobat cel mai târziu în săptămâna viitoare. Anunţul este făcut de primarul Vssile Rîmbu, care informează că subiectul a fost luat în discuţie la şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), la care a luat parte şi viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. „Nu suntem doar noi în această situaţie, ci mai multe judeţe. Săptămâna aceasta sau în cea viitoare, pe masa Guvernului urmează a fi puse memorandumurile respective, iar odată cu aprobarea lor, vom avea posibilitatea de a angaja conducători auto” a subliniat şeful municipalităţii. Precizările au fost făcute în şedinţa ordinară a deliberativului, în care, printr-o adresă, Instituţia Prefectului judeţului Suceava solicita autorităţilor municipale sucevene să dea curs cererilor prealabile a mai multor cetăţeni, privind revocarea măsurilor de suspendare a serviciului de transport public pe Aleea Dumbrăvii. În primul rând, Vasile Rîmbu a pus în vedere transportul local este organizat, gestionat şi pus în funcţiune de societatea comercială TPL şi de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Transport Metropolitan Suceava”, în căror competenţa stau, de fapt, stabilirea traseelor şi orarului curselor mijloacelor auto. Mai apoi, şeful municipalităţii a dat asigurări că memorandumul aprobat de executivul central va oferi „posibilitatea de accesa întreaga dotare tehnică a TPL, cât şi de a reconsidera şi aproba traseele care suferă în momentul de faţă”. „Nu există niciun fel de rea voinţă, ci mai degrabă o neputinţă justificată de faptul că societatea nu dispune de numărul de conducători auto la nivelul actual al dotării cu mijloace de transport” a punctat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava.
 

În spaţii special amenajate

Miei sacrificaţi, la alegerea consumatorilor, în fermele din Pătrăuţi şi Suceava

• „Este interzisă depozitarea şi comercializarea cărnii de miel în spaţii improvizate, în care nu sunt asigurate temperatura adecvată şi condiţii de igienă corespunzătoare” atenţionează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA

Sacrificarea mieilor se face numai în unităţi de abatorizare sanitar veterinar în acest scop, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suecava. Pe de altă parte, decizia privind organizarea locurilor de sacrificare special amenajate temporar se face în baza unei analize detaliate, „doar în cazul în care este absolut necesar, iar situaţia o impune”. Astfel, se ţine cont de distanţele mari faţă de unităţile de abatorizare, numărul de miei destinaţi sacrificării, cât şi posibilitatea asigurării numărului de personal sanitar veterinar de control. Carnea de miel rezultată în urma sacrificării în spaţii amenajate temporar „fi obţinută la cererea directă a consumatorilor”, neputând fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar, înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, „În cazuri excepţionale, sacrificarea mieilor se poate realiza şi în locuri organizate şi amenajate temporar, în care se asigură supraveghere sanitară veterinară şi în care sunt respectate condiţiile de igienă” arată directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, precizând că este interzisă amenajarea acestor locuri în zonele în care au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor. 

În judeţul Suceava, asemenea centre temporare de sacrficare vor fi funcţionale în intervalul 5-12 aprilie în exploataţiile lui Gheorghe Şuiu din Pătrăuţi şi al lui Aurel Donceanu din Suceava. În acest caz, carnea va purta marca de sănătate de formă rotundă, conţinând indicativul judeţului şi codul numeric acordat de DSVSA. De menţionat este că, din abatoare, loturile de carne de miel trebuie livrate în baza certificatelor de însoţire, iar carcasele pentru schimburi intracomunitare vor fi marcate cu marca de sănătate de formă ovală. „Este interzisă depozitarea şi comercializarea cărnii de miel în spaţii improvizate, în care nu sunt asigurate temperatura adecvată şi condiţii de igienă corespunzătoare” a  atenţionat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 În urma inspecţiilor fiscale

Un plus de peste 11 milioane lei încasat de la firmele cu risc ridicat de evaziune fiscală

Suma de 3,72 de milioane lei a fost identificată în domeniul transporturilor, urmat de ce al construcţiilor-3,31 de milioane de lei şi al exploatării lemnului-2,16 milioane de lei

Agenţii economici suceveni au fost verificaţi de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava cu privire la modul de calculare, evidenţiere şi virare, în cuantumurile şi la termenele stabilite de lege, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat. AJFP  informează că prioritate au avut-o firmele care desfăşoară activităţi în domenii cu grad de risc ridicat de evaziune fiscală,  precum şi a cele cu restanţe la plată. În  atenţia inspectorilor fiscali au stat, de asemenea, operatorii economici care nu depun deconturi sau „care au TVA de rambursat în mai multe luni din decursul unui an şi nu solicită rambursarea acesteia”. Astfel, pe durata anului 2025, la contribuabilii persoane juridice inspectorii AJFP au întreprins 522 de acţiuni, dintre care 474 de inspecţii fiscale parţiale, 48 de controale inopinate şi cercetări la faţa locului, suma suplimentară stabilită a intra la bugetul de stat fiind de 29,63 milioane de lei. Conform unei analize a instituţie sucevene, 274 de controale i-au vizat pe agenţii economici cu activităţi susceptibile de „producere a evaziunii fiscale”. Numai de pe urma verificării acestora, la bugetul consolidat al statului a fost atras un supliment de 11,13 de milioane lei, pierderea fiscală diminuându-se cu 1,51 de milioane de lei. Cea mai mare sumă plătită suplimentar, una de 3,72 de milioane lei a fost stabilită în domeniul transporturilor, urmat de cele ale construcţiilor-3,31 de milioane de lei, exploatării şi prelucrării lemnului-2,16 milioane de lei şi cel agroalimentar-1,56 de milioane de lei. În urma controalelor din domeniul produselor energetice au fost identificate obligaţii suplimentare de 255.619 de lei, iar în cel al turismului, de 114.660 de lei. Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, în alte domenii de activitate s-au desfăşurat încă de 248 de inspecţii fiscale parţiale, controale inopinate şi cercetări la faţa locului, totalul suplimentar de plată stabilit ridicându-se la 18,50 de milioane de lei. 

În perioada premergătoare Sărbătorilor

Descinderi ale comisarilor pentru protecţia consumatorilor la operatorii HORECA

În câteva zile, date au fost amenzi totale de 146.000 de lei, retrase de la comercializare fiind produse în valoare de 4.400 de lei

În prejma Sărbătorilor pascale, operatorii din domeniul HORECA fac obiectul verificărilor Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava. „Acesta este un domeniu aflat permanent în atenţia instituţiei noastre, atât pentru protejarea intereselor consumatorilor din judeţ, cât şi ale turiştilor, cunoscut fiind faptul că Bucovina este vizitată de numeroşi turişti, atât în perioada sărbătorilor, cât şi în afara acestora”  arată Daniela Vlad, comisar-şef adjunct delegat al CJPC. Astfel, comisarii pentru protecţia consumatorilor verifică respectarea prevederilor legale la prestarea serviciului de alimentaţie publică, în vedere fiind calitatea alimentelor, inclusiv a preparatelor culinare şi băuturilor; condiţiile de expunere, prezentare şi comercializare, transport şi depozitare, urmărindu-se inclusiv dotarea bucătăriilor şi a teraselor „unde sunt consumate preparatele si băuturile”. În atenţia controlorilor sunt, de asemenea, modul de respectare a reglementărilor referitoare la informarea consumatorilor, „atât pentru alimentele şi băuturile preambalate, comercializate ca atare, cât şi a mâncării preparate”. Urmărite vor fi existenţa declaraţiei nutriţionale pentru preparatele culinare; declararea tuturor aditivilor folosiţi şi furnizarea de informaţii referitoare la prezenţa substanţele care pot cauza alergii sau intoleranţă. Nu în cele din urmă, pe lângă verificarea legalităţii funcţionării unităţilor şi afişării preţurilor, atenţie se acordă şi informării consumatorilor cu privire la felurile de mâncare obţinute din produse alimentare congelate. Daniela Vlad, comisar-şef adjunct delegat al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava, informează că, deja, în acest domeniu, în primele zile controlaţi au fost au 29 de agenţi economici, aplicate fiind 8 avertismente şi 25 de amenzi însumând 146.000 de lei. În acelaşi timp, de la comercializare s-au retras produse în valoare de 4.401 de lei.