Dezvoltarea, printre „priorităţile de top ale administraţiei locale conduse de primarul Vasile Rîmbu”

• Totuşi, în primul semestru pentru s-a cheltuit numai 23,57% din programul stabilit, „reflectând stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare”

Conform execuţiei bugetare dezbătută astăzi în şedinţa Consiliului Local Suceava, la secţiunea dezvoltare a bugetului local al municipiului Suceava s-au făcut plăţi de 58,13 de milioane de lei, cu mult sub suma prevăzută pentru primele două trimestre ale anului 2026. Astfel, în cea dintâi jumătate din acest an autorităţile administraţiei publice locale şi-au propus cheltuieli de 246,698 de milioane de lei, însă plăţile pentru dezvoltare au fost de numai 23,57% din program. În dreptul proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile, cât şi a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plăţile cumulate s-au ridicat la 50,30 de milioane de lei. Suma „reflectă stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare”, se arată în proiectul de hotărâre a legislativului local referitor la aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava. Totodată, pentru active nefinanciare, plăţile din primele 6 luni ale anului 2026 au totalizat 6,81 de milioane de lei, însemnând doar 30,19% din suma votată iniţial de  conslieri. În cauză sunt investiţii în bunuri materiale şi nemateriale de lungă durată, respectiv sumele pe care primăria le cheltuieşte cu infrastructura, clădirile, dotările sau modernizările. În bugetul municipiului Suceava, cheltuielile secţiunii de dezvoltare reprezintă totalitatea banilor alocaţi exclusiv pentru investiţii publice, modernizare şi proiecte de infrastructură. Spre deosebire de secţiunea de funcţionare, care acoperă cheltuieli precum salariile primăriei, facturile la utilităţi, secţiunea de dezvoltare are ca menire „creşterea valorii patrimoniului municipiului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii sucevenilor”. În bugetul pentru anul în curs, aprobat de Consiliul Local Suceava, cheltuielile secţiunii de dezvoltare au o importantă pondere, una de circa 45%, nivel plasând dezvoltarea printre „priorităţile de top ale administraţiei locale conduse de primarul Vasile Rîmbu”.

 În şcolile sucevene

Sesiuni dedicate riscurilor online şi semnelor recrutării în scopul traficului de persoane şi al exploatării sexuale

• Minorii deţin o pondere de 41% din totalul victimelor identificate, majoritatea fiind fete

Siguranţa elevilor depinde de „depistarea timpurie, raportarea rapidă şi intervenţia coordonată” se relevă în informarea prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, de Centrul Regional Suceava al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Întrunirea a avut ca temă siguranţa şcolară, cu referire la măsurile de prevenire şi protejare a împotriva fenomenului traficului de persoane. Printre acestea din urmă, evidenţiate au fost instruirea cadrelor didactice, consilierilor şcolari şi personalului de pază; monitorizarea zonelor vulnerabile din prejma unităţilor şcolare; intensificarea prezenţei patrulelor la intrarea şi ieşirea de la cursuri şi implicarea părinţilor, prin „sesiuni dedicate riscurilor online şi semnelor recrutării”. De asemenea, recomandate sunt prezentarea, la orele de dirigenţie, a informaţiilor despre  traficul de persoane, exploatarea sexuală, fenomenul „lover-boy”, dar şi organizarea de activităţi practice cu elevii, în ceea ce priveşte recunoaşterea manipulării, verificarea ofertelor online şi protejarea datelor personale. Potrivit Centrului Regional Suceava al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, în anul 2025, la nivel naţional minorii au deţinut o pondere de 41% din totalul victimelor identificate. Acestea majoritar au fost fete, în 80% din cazuri vizată fiind exploatarea sexuală. Frecvent, recrutarea se face prin contact direct, metoda „lover-boy” şi prin intermediul reţelelor sociale. „Activităţile din mediul şcolar trebuie  continuate şi orientate spre identificarea metodelor de recrutare” se subliniază în informarea citată. În anul 2025, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a organizat 4 campanii naţionale de prevenire, 120 de activităţi de prevenire având 11.000 de beneficiari direcţi şi 10 sesiuni de instruire cu poliţişti de frontieră, asistenţi sociali cadre didactice şi părinţi. În partenriat cu unităţile şcolare, desfăşurate au fost 12 proiecte educaţionale, la orele de curs fiind ţinute 69 de activităţi cu caracter preventiv.

Patrule de jandarmi executând misiuni de ordine publică în zona unităţilor de învăţământ  

• Jandarmeria va derula programe de responsabilitate civică şi disciplină socială în care „elevii să fie implicaţi activ, pentru a înţelege importanţa respectării legii şi normelor de conduită”

Pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor pe care absenteismul şi delicvenţa juvenilă le pot avea, în anul şcolar 2025-2026 Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava a organizat 131 de activităţi preventive la care au participat 2.620 de elevi. Aşa se arată în informarea prezentată în şedinţa Colegiului prefectural, privind activităţile desfăşurate de IJJ pentru creşterea gradului de siguranţă şcolară. Astfel, în vederea menţinerii siguranţei publice în incinta şi în zona adiacentă  unităţilor de învăţământ organizate a fost o medie de 10 patrule de jandarmi pe zi, executând, „în mod independent, măsuri de ordine publică”. Drept urmare, în preajma instituţiilor de învăţământ, jandarmii au constatat 15 contravenţii, aplicate fiind 8 amenzi de 1.050 de lei, dar şi 7 avertismente. Conform informării IJJ, 6 fapte contravenţionale s-au referit la nerespectarea normelor de convieţuire socială şi a liniştii publice, iar 9 au constat în încălcarea prevederilor privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun. Pe durata patrulărilor, depistată a fost şi o faptă penală, în prejma Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, un minor fiind descoperit cu un briceag asupra sa, pe care l-a avut inclusiv la orele de curs. În consecinţă, organele de cercetare penală au fost sesizate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „port sau folosire fără drept a unor obiecte periculoase”. „În vederea remedierii sincopelor apărute pe parcursul anului anterior şi asigurarea unui climat sigur, propunem (...) sesiuni educative pe teme privind regulile de convieţuire socială, prevenirea violenţei, a consumului de substanţe interzise şi a altor fapte antisociale,  dar şi derularea de programe de responsabilitate civică şi disciplină socială, în care elevii să fie implicaţi activ, pentru a înţelege importanţa respectării legii şi a normelor de conduită” se subliniază în informarea IJJ, prezentată ieri în şedinţa Colegiului prefectural. În „responsabilitatea” Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava se află 6 colegii, 3 licee, 3 cluburi şcolare, 5 şcoli gimnaziale şi 4 grădiniţe din mediul urban. La acestea se adaugă două şcoli gimnaziale şi două grădiniţe din medul rural.

 În prima jumătate de an

Cheltuielile de personal, aproximativ un sfert din totalul plăţilor făcute Primăria Suceava

• Cheltuielile curente cu funcţionarea, respectiv cu salubritatea, repararea străzilor, cu utilităţile şi întreţinerea domeniului public au însumat 81,51 de milioane de lei, reprezentând mai mult de jumătate din plăţile făcute

Cheltuieli de 245,624 de milioane de lei s-au făcut din bugetul local al municipiului Suceava în primele 6 luni ale anului 2026, se arată în proiectul de hotărâre privind execuţia bugetară la data de 30 iunie 2026. Aceasta este supusă aprobării Consiliului Local, în şedinţa ordinară de astăzi, gradul de efectuare a cheltuielilor fiind de 49,45% în raport cu prevederile bugetare stabilite pentru cel dintâi semestru al anului. Astfel, la secţiunea de funcţionare plăţile au totalizat 187,485 de milioane de lei, reprezentând 74,48% din programul din semestrul întâi. Cheltuielile de personal s-au situat la 44,43 de milioane de lei, cu o executare de 95,86%, „grad ridicat de realizare, specific acestei categorii de cheltuieli cu caracter obligatoriu şi predictibil”. Pe de altă parte, cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente funcţionării curente, adică cele pentru salubritate, repararea străzilor, cu utilităţile şi întreţinerea domeniului public au însumat 81,51 de milioane de lei, realizate fiind în proporţie de 70,19%. Pe capitole bugetare, cele mai importante cheltuieli, adică de 55,28 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 44,72%, s-au înregistrat la „Transporturi”, urmare a plăţilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi a rambursărilor creditelor. Tot la acest capitol se adaugă cheltuielile pentru repararea străzilor şi subvenţiile acordate TPL pentru transportul de persoane. Urmează capitolul „Învăţământ” cu 46,75 de milioane de lei şi un grad de execuţie de 38,98%, reprezentând cheltuieli curente, precum şi cele  cu proiectele de reabilitare şi eficientizare energetică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza reşedinţei de judeţ. „Protecţia mediului” se înscrie cu cheltuieli de 33,53 de milioane de lei, efectuate în proporţie de 82,81% şi însemnând alocări pentru salubritatea municipiului. La capitolul „Asigurări şi asistenţă socială” s-a cheltuit suma de 23,29 de milioane de lei, reprezentând „drepturi de asistenţă socială cu caracter de obligaţie legală”, gradul de execuţie fiind de 92,02%. „Un grad mai redus s-a înregistrat la capitolele care au ca preponderenţă a cheltuielilor de investiţii şi cu proiectele din fonduri europene, la alte servicii publice generale şi alte acţiuni economice” se subliniază în materialul de fundamentare a proiectului de hotărâre de Consiliul Local privind execuţia bugetelor municipiului Suceava la data de 30 iunie 2026. Potrivit acestuia, la secţiunea de funcţionarea a bugetului local este consemnat un excedent de 56,56 de milioane de lei, „urmare a creşterii gradului de colectare a veniturilor proprii şi utilizării prudente a resurselor bugetare, cu achitarea prioritară a plăţilor restante”.
 

 
În primele 6 luni

Rata suceveană a şomajul a scăzut cu 0,58%, 1.934 de şomeri reuşind să se angajeze

• Totuşi, cu 6,23%, în top judeţul Suceava este pe locul al şaptelea, după Vaslui (8,92%), Teleorman (8,59%), Dolj (8,42%), Mehedinţi (8,40%), Covasna (6,56%) şi Sălaj (6,26%) 

La sfârşitul primului semestru al anului 2026, în judeţul Suceava rata şomajului a fost de 6,23%, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea forţei de Muncă. Sursa citată subliniază că aceasta „a înregistrat un trend descrescător pe tot parcursul intervalului, fiind în scădere cu 0,58% faţă de luna ianuarie 2026”. Conform AJOFM, în perioada amintită 8.086 de şomeri au beneficiat de măsuri active de stimulare a ocupării, 167 de ucenici „învăţând o meserie în timp ce muncesc”, 144 de şomeri urmând cursuri de calificare, în timp ce 1.934 de şomeri s-au angajat. Pe de altă parte, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la finele lunii iunie 2026 rata naţională a şomajului a fost de 3,20%, cu 0,01 de puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, dar mai mare cu 0,05 de puncte procentuale faţă de iunie 2025. În luna iunie 2026, nivelul minim al ratei şomajului, cel de 0,42%, s-a înregistrat în municipiul Bucureşti, ecartul dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului fiind de 8,50 de puncte procentuale. Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că unele dintre cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,92%), Teleorman (8,59%), Dolj (8,42%), Mehedinţi (8,40%), Covasna (6,56%) şi Sălaj (6,26%). Cu o rată a şomajului de 6,23%, judeţul Suceava este pe poziţia a şaptea în top, urmat fiind de Galaţi (6,09%), Olt (5,96%), Călăraşi (5,82%), Ialomiţa (5,68%), Brăila (5,58%) şi Neamţ (5,57%).

Potrivit IPJ

„Degradarea procesului educaţional” şi măsuri ineficiente de sancţionare a elevilor, vulnerabilităţi ale a unităţilor de învăţământ sucevene

• Identificate au mai fost lipsa de supraveghere a elevilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, dorinţa de a ieşi în evidenţă şi punerea în practică a „provocărilor” din mediul online

Din totalul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Suceava, doar 447, respectiv 61%, dispun de sisteme de securitate. Între acestea, 53 au pază umană, 311 sunt dotate exclusiv cu sisteme de alarmare contra efracţiei, în timp ce 83 dispun atât de pază umană, cât şi de sisteme de alarmare. Toate acestea în conformitate cu o informare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în care se evidenţiază că, în anul şcolar 2025-2026, în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar s-au înregistrat 80 de fapte de natură penală, cu o creştere de 8 fapte faţă de anul şcolar precedent.  De altfel, în total, 73 au fost infracţiunii privind siguranţa din interiorul  unităţile de învăţământ. Printre principalele vulnerabilităţi identificate de IPJ în anul şcolar 2025-2026 sunt reliefate numărul mare de elevi lăsaţi fără supraveghere, ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate, comportamentul necorespunzător pe fondul unor carenţe în educaţie, imitarea atitudinii unor persoane adulte, dar şi dorinţa de a ieşi în evidenţă. Evidenţiate sunt, de asemenea, imitarea unor comportamente din mediul online, punerea în practică a „provocărilor”, cu urmări grave asupra sănătăţii sau integrităţii corporale, cât şi  interacţiunea virtuală sau directă cu „prietenii” din diversele reţele. Totodată, la capitolul vulnerabilităţi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean mai include „degradarea procesului educaţional”, neeficienţa a măsurilor de sancţionare a elevilor şi posibilităţile reduse de supraveghere a acestora pe durata pauzelor dintre cursuri. În judeţul Suceava, în anul şcolar 2025-2026, accesul la educaţie al elevilor s-a făcut într-o reţea de 222 de unităţi cu personalitate juridică, incluzând un total de 732 de unităţi şcolare publice şi unităţi şcolare private, inclusiv prin Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Casa Corpului Didactic şi Centrul Judeţean de Excelenţă. 

 În prima jumătate a anului

Proiectele cu finanţare europeană au adus venituri de doar 26,88% din totalul celor pe care conta Primăria Suceava

• Rambursarea se face ulterior cheltuirii efective a fondurilor, gradul relativ mic de încasare reflectând onorarea cu întârziere a cererilor de plată înaintate la organismelor de management sau ministerele de resort

Venituri de 302,244 de milioane de lei a avut, în primul semestru al anului 2026, bugetul local al municipiului Suceava, ceea ce reprezintă 61,72% din prevederile bugetare aferente perioadei menţionate. Potrivit proiectului de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor în intervalul 1 ianuarie-30 iunie, la categoria venituri proprii încasările au fost de 198,686 de milioane de lei, însemnând 90,40% din totalul votat în Consiliul Local. Principalele surse le-au constituit cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit, impozitele şi taxele pe proprietate, precum şi  taxele speciale. Cotele din impozitul pe venit este cea mai importantă sursă de finanţare a bugetului local, „baza de calcul fiind reprezentată de salariile angajaţilor şi activitatea economică a firmelor de pe raza municipiului”. Astfel, în primele două trimestre ale anului în curs acestea s-au ridicat la 74,78 de milioane de lei, adică 79,47% din prevederile bugetare. Pe de altă parte, la 63,05 de milioane de lei s-au situat încasările din impozite şi taxe pe proprietate, acestea realizate fiind în proporţie de 92,71% din totalul de 68 de milioane de lei prevăzut. Impozitul pe clădiri a adus la bugetul local 51,83 de milioane de lei, adică 90,67% din suma stabilită pentru prima jumătate a anului. Persoanele juridice au plătit 32,40 de milioane de lei (91,79%), iar persoanele fizice au contribuit cu 19,42 de milioane de lei, respectiv cu 88,86% din totalul datorat până la jumătatea anului. Încasările din impozitul pe terenuri au fost de 5,72 de milioane de lei, la un nivel de 98,62% din ceea ce s-a aprobat prin votul deliberativului. Până la finele primului semestru, firmele de pe raza municipiului au achitat 3,12 de milioane de lei (99,81% din ceea ce trebuia), în timp ce populaţia a plătit 2,60 de milioane de lei, adică 97,22% din estimări. Cu încasări de 10,41 de milioane de lei, în cele două trimestre ale anului taxa asupra mijloacelor de transport a avut un grad de realizare de 85,22%, dintre care 6,67 de milioane de lei pentru persoanele fizice, iar 3,73 de milioane de lei pentru persoanele juridice. Totuşi, potrivit fundamentării proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, privind execuţia bugetelor municipiului Suceava, „veniturile pe proprietate au înregistrat un grad realizare de 118,52%, „depăşind prevederea trimestrială”. Aceasta „ca urmare a încasării, peste graficul estimat, a unor sume din concesiuni şi închirieri”. În cadrul veniturilor din cele 6 luni ale anului 2026, încasările din subvenţii s-au situat la doar 29,83 de milioane de lei, adică la 33,38% din prevederile bugetare de 89,36 de milioane de lei. În cele din urmă, potrivit sursei citate, intrările la bugetul local din sume aferente fondurilor externe nerambursabile au fost de 33,58 de milioane de lei, însemnând 26,88% din totalul pe care contau autorităţile administraţiei publice. „Gradul relativ redus de realizare a acestor sume reflectă stadiul de rambursare/plată  din partea organismelor de management a cererilor de plată de către ministerele de resort, fiind ulterioară cheltuirii efective a fondurilor la nivelul municipiului Suceava” se reliefează  în proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor pentru intervalul 1 ianuarie-30 iunie  2026.

 

Direcţia Agricolă organizează

O nouă sesiune de formare a crescătorilor de vaci, porci, oi şi păsări

• Înscrierile cursuri se mai pot face la până la finele lunii august

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava recomandă tuturor fermierilor din judeţ portofoliul de cursuri autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. De altfel, instituţia agricolă suceveană anunţă că a înregistrat solicitări pentru a deschide o altă sesiune de formare profesională ca „lucrător în creşterea animalelor”. Drept urmare, la cerere, înscrieri se mai pot face până la sfârşitul lunii august, persoanele interesate putând urma cursul de crescători de vaci, porci, oi şi păsări.  Cursurile de calificare în domeniul agricol sunt necesare accesării fondurilor europene, DAJ comunicând că disponibile mai erau doar 5 locuri. În ceea ce priveşte accesarea finanţării nerambursabile aferentă Măsurii 10 „Agromediu şi climă”, la o durată a cursului de 360 de ore, amatorii vor plăti 620 de lei. În cazul Măsurii 11 „Agricultură ecologică”, fermierii vor achita 200 de lei, instruirea derulându-se pe durata a 40 de ore. După promovarea examenului final, fermierilor li se înmânează câte un ,,Certificat de calificare”, nivelul 2, acreditat de Autoritatea Naţională de Calificări. În baza acestuia, absolvenţii beneficiază facilităţi la implementarea proiectelor europene cuprinse în Planul Strategic PAC 2023-2027. Anual Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava ţine cursuri de lucrător calificat în creşterea animalelor, dar şi de pomicultor şi legumicultor. Cursurile se adresează fermierilor care fac dovada absolvirii a minimum 8 clase. De exemplu, anul trecut, cursul de lucrător pentru creşterea animalelor a avut 15 absolvenţi.

 

Trei firme sucevene au fost amendate cu 160.000 de lei pentru muncă la negru

• La acestea, inspectorii ITM au depistat 4 persoane care lucrau fără a avea încheiate contracte individuale de muncă

În luna iunie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a organizat şi desfăşurat 269 de controale, dintre care 176 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 93 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, urmare a deficienţelor constatate, inspectorii ITM au dat un total de 185 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 267.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă şi combaterea muncii nedeclarate, cele 176 de acţiuni de control s-au lăsat cu 53 de amenzi totalizând 264.000 de lei de lei. Pe durata controalelor depistate au fost 4 persoane care „erau prezente la serviciu fără a avea încheiate contracte individuale de muncă”. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, precizează că pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 3 angajatori, valoarea amenzilor date acestora  ajungând la 160.000 de lei. Pe lângă cele menţionate, printre frecventele abateri descoperite în domeniul relaţiilor de muncă se numără netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor, nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, a dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat şi, totodată, încălcarea reglementărilor privind acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal.  

Cu împrumuturi de peste 131 de milioane de lei

Suceava este în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie

• Gradul de îndatorare a municipiului ajuns la 13,5%, cel mai recent fiind creditul din iulie, de 13,40 de milioane de lei
• În prima jumătate a anului 2026, Primăria a plătit, la creditele contractate, rate şi dobânzi de 38 de milioane de lei

Din bugetul creditelor interne, municipiul Suceava a făcut plăţi care au totalizat 37,83 de milioane de lei, se arată în execuţia bugetară la 30 iunie 2026. Astfel, 1,17 milioane de lei reprezintă rate şi dobânzi cu obiectivele de investiţii aferente Mansardării şi dotării clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”; Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 6;  Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul „Samuil Isopescu”; Reabilitării energetice a unităţii de învăţământ Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, dar şi pentru cheltuielile cu Creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 10. O sumă de 6,37 de milioane de lei sunt plăţi în contul creditului perfectat pentru contribuţia Primăriei la finanţarea proiectelor „Sistem de transport ecologic metropolitan, etapa a II-a” şi „Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii traficului”. 

Tot aici se încadrează costurile pentru modernizarea străzilor „Decebal”, „Dumitru Dacian”, „Dobrilă Eugen”, „Eugen Lovinescu” şi „Zimbrului”, dar şi pentru susţinerea cheltuielilor cu amenajarea parcării şi efectuarea altor amenajări exterioare la Sala Polivalentă. De asemenea, din împrumuturi   s-a achitat suma de 333.233 de lei folosită pentru lucrările de înfiinţare a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare menajeră de la Complexul sportiv, precum şi  în vederea extinderii alimentării cu apă pe strada „Căprioarei” din cartierul Burdujeni. În cele din urmă, important de evidenţiat este că Primăria municipiului Suceava a restituit integral 30 de milioane de lei, împrumut luat de la Trezoreria statului, conform Ordonanţei Guvernului de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 2025. Suma a luat calea firmelor sucevene de producere, transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, fiind achitată cu titlul de subvenţie pentru sezonul rece 2025-2026. Cel mai recent credit aprobat de Consiliul Local Suceava este cel în valoare de 13,40 de milioane de lei, adoptat prin Hotărârea nr. 220 din 20 iulie 2026. Împrumutul este contractat de la Trezoreria statului, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2026, cu scopul exclusiv de a asigura cofinanțarea şi acoperirea cheltuielilor neeligibile pentru proiectele cu fonduri europene aflate în derulare. De menţionat este faptul că, în raportările centralizate ale Ministerului Finanţelor Publice, Suceava figurează cu un total al împrumuturilor contractate sau autorizate de peste 131 de milioane de lei, plasându-se în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, gradul de îndatorare a Primăriei municipiului Suceava este de 13,5%, unul „permis de reglementările în vigoare”. Conform legislaţiei privind finanţele publice locale, gradul de îndatorare se raportează direct la media veniturilor proprii realizate şi nu poate depăşi plafonul legal anual de 30%.

Preponderent,

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap provin din familiile beneficiarilor

• Aceasta „contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor”, informează Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava

La începutul primului semestru al anului 2026, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava erau 369 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi grave, între care 223 pentru adulţi, 145 pentru minori, unul fiind în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, în primele 6 luni ale anului în curs au fost încheiate 27 de noi contracte de muncă, în timp ce alte 26 au încetat. Din total, 10 contracte au fost desfăcute ca urmare a decesului bolnavului, iar odată cu pensionarea pentru limită de vârstă a asistentului au încetat 3 contracte de muncă.

 La cerere au încetat  8 contracte individuale de muncă, altele 5 fiind desfăcute după expirarea valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială, asistenţii personali încheie contracte individuale de muncă cu primarii localităţii în care persoana cu handicap grav domiciliază. Astfel, în baza planurilor de recuperare şi de servicii stabilite, aceştia supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau, după caz, adultului cu handicap grav. „Faţă de începutul anului 2026, analiza datelor evidenţiază o uşoară creştere a numărului total de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. De remarcat este că o pondere mare a asistenţilor o reprezintă membri ai familiei beneficiarului, aspect care contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor acordate” reliefează sursa citată. În intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026, 86 de asistenţi sociali au beneficiat de concediu de odihnă, iar alţii 13 au fost în concediu medical, în perioadele respective „drepturile beneficiarilor fiind asigurate cu respectarea prevederilor legale”. Important de ştiut este că pe durata absenţei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura un înlocuitor sau de a oferi posibilitatea găzduirii persoanei cu handicap într-un „centru de respiro”. Deoarece în municipiul Suceava nu funcţionează asemenea centre specializate - ca structuri fără personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean - „nu există nici posibilitatea asigurării acestui tip de serviciu social”. Date fiind circumstanţele, în scopul respectării drepturilor persoanelor cu handicap grav, dar şi al asigurării continuităţii îngrijirii, autorităţile administraţiei publice locale au aplicat soluţia acordării unei indemnizaţii echivalente salariului net al asistentului personal (...), una proporţională cu durata concediului de odihnă sau cea a concediului medical.

 

De Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

„Capitol nerostit”, expoziţie de fotografie şi grafică, la Secţia de boli infecţioase

• Expun fotografii Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alături de cunoscutul grafician Mihai Pânzaru PIM

Secţia „Boli Infecţioase” a Spitalului Clinic Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în colaborare cu Asociaţia „Institutul Bucovina”, organizează, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei, expoziţia de fotografie şi grafică „Capitol nerostit”. Vernisajul are loc astăzi, începând cu ora 11:00, la Pavilionul de boli infecţioase al unităţii spitaliceşti clinice judeţene de urgenţă. Evenimentul,  este definit drept unul „în care medicina şi arta intră în dialog, demonstrând că vindecarea înseamnă nu doar tratament, ci şi empatie, sensibilitate şi apropiere faţă de oameni”, transmite SCJU. „Oferite cu generozitate” pentru această manifestare, fotografiile realizate de Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alăturându-se lucrărilor de grafică semnate de Mihai Pânzaru PIM, „vor transforma acest eveniment într-o celebrare a solidarităţii şi a puterii artei de a inspira, de a transmite speranţă şi de a susţine pacienţii şi cadrele medicale”. Intervenţii vor avea curatorul Mihai Pânzaru PIM şi criticul de artă drd. Delia-Ioana Leizeriuc, în timp ce momentul muzical va fi susţinut de prof. Johannes Raimund Onesiuc, iar cel poetic de Adela Șulfea, elevă a Colegiului Naţional „Petru Rareș”, „oameni care ţin mereu aproape şi care contribuie, prin talentul şi implicarea lor, la promovarea culturii şi a valorilor comunităţii”.

În municipiul Suceava

Jocurile de noroc de tip loto vor fi autorizate contra unei taxe anuale de 500 de lei pe metru pătrat

• În incinta spaţiilor autorizate va fi interzisă amplasarea altor mijloace de joc, neconformarea atrăgând anularea autorizaţiei

Consiliul Local va aproba, cu prilejul întrunirii ordinare a lunii iulie, Regulamentul privind emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru desfăşurarea jocurilor de noroc de tip loto tradiţional organizate, pe raza municipiului Suceava, de Compania Naţională Loteria Română. Astfel, potrivit proiectului de hotărâre propus spre dezbatere, operatorul va trebui să obţină autorizaţia de funcţionare emisă în fiecare an, după ce aceasta va fi aprobată în Consiliul Local. Taxa de autorizare pentru anul 2026 este de 500 de lei pe metrul pătrat, valoare modificată anual prin aplicarea coeficienţilor de majorarea stabiliţi de legislativul local, în baza legislaţiei în domeniu. Încasările se constituie în venit al bugetului local, pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare la Primărie  trebuind a fi depuse cererea tip; copie după certificatul de eliberat de Oficiul Registrului Comerţului; copie după certificatul constatator pentru punctul de lucru; copie după licenţa de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc; copie după actul de deţinere a spaţiului; copie după autorizaţia de securitate la incendiu; contract încheiat cu operatorul de salubritate, cât şi dovada achitării obligaţiilor de plată la bugetul local. În incinta unităţilor autorizate este interzisă amplasarea altor mijloace de joc, de orice tip, neconformarea atrăgând anularea autorizaţiei de funcţionare. Noul regulament survine unei hotărâri anterioare a Consiliului Local potrivit căreia pe teritoriul municipiului Suceava „nu se pot desfăşura, în locaţii fizice, jocuri de noroc, în sensul OUG nr.77 din 2009, indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker, săli de bingo”. Pin excepţie, sunt permise activităţile de tip loto organizate de Loteria Română, în condiţiile legii.           

 Ajuns la cea de-a 58-a ediţie

Festivalul-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”, sprijinit cu 45.000 de lei din bugetul Sucevei

• Anul acesta se celebrează împlinirea a 7 decenii „de când marele spirit de la Mălini a apărut în constelaţia valorilor eterne”

Municipiul Suceava se asociază cu Centrul Cultural „Bucovina”, în scopul organizării Festivalului-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”. Potrivit autorului propunerii legislative de pe ordinea de zi a şedinţei lunare a Consiliului Local, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, Festivalul contribuie la diversificarea ofertei în domeniu şi la consolidarea imaginii Sucevei ca municipiu „cu vocaţie culturală , capabil să susţină şi să găzduiască evenimente de anvergură, cu participare din întreaga ţară”. Cea de-a 58-a ediţie se va desfăşura în perioada 4-11 octombrie 2026, contribuţia bugetului local al municipiul reşedinţă fiind de 45.000 de lei. Sprijinul financiar ar urma să acopere cheltuieli precum valoarea marelui premiu, onorariile personalităţilor care vor face parte din „comitetul de jurizare”, cât şi costurile cu tipărirea unui „tiraj consistent” al cărţii de poezie a autorului care va obţine trofeul Festivalului-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”. În 2026, este sărbătorită împlinirea a 70 de ani de când „marele spirit de la Mălini a apărut în constelaţia valorilor eterne”. „Festivalul constituie un prilej pentru celebrarea operei poetului Nicolae Labiş, figură emblematică a literaturii române, manifestarea oferind, de asemenea, un cadru competitiv şi valoros pentru afirmarea tinerelor talente literare” se arată în referatul de aprobare a a proiectului de hotărâre de Consiliu Local, în care se mai menţionează că „evenimentul atrage, anual, poeţi, critici literari, profesori, elevi, studenţi şi iubitori ai culturi, consolidând statutul Sucevei, drept centru cultural de referinţă la nivel naţional”.
 

 

Mai mult cu 133% faţă de 2025

Cheltuieli salariale de 30 de milioane de lei la firma de transport călători TPL  

• Suma de 726.200 de lei reprezintă majorarea cu 6.5% a salariilor, deblocarea în două tranşe a celor 65 de posturi de şoferi presupunând încă o creştere de 2,51 de milioane de lei

Cheltuielile cu salarizarea personalului societăţii Transport Public Local Suceava, respectiv cu salarii de bază, sporuri, adaosuri, premii, cât şi cele pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale sunt estimate la 29,34 de milioane de lei, în creştere cu 133% faţă de cele din anul 2025. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2026, creşterea este justificată de „necesitatea asigurării continuităţii şi dezvoltării serviciului public de transport local, în condiţiile extinderii activităţii şi menţinerii capacităţii operaţionale a societăţii”. Majorarea cheltuielilor cu personalul este motivată şi prin aceea că serviciul prestat de TPL are caracter de continuitate, transportul public fiind asigurat inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în cele de sărbători legale. Măsura vine pe fondul memorandumului guvernamental pentru anul 2026, prin care s-au aprobat indexarea salariilor cu indicele mediu de creştere a preţurilor de 6,5%, dar şi deblocarea a 65 de posturi vacante”. „Lipsa de şoferi afectează capacitatea societăţii de a asigura programul de transport aprobat, motiv pentru care ocuparea posturilor vacante reprezintă o necesitate operaţională, nu o opţiune. Dimensionarea personalului trebuie să permită acoperirea integrală a graficelor de circulaţie, respectarea timpilor de muncă şi odihnă, înlocuirea personalului aflat în concedii şi evitarea suprasolicitării personalului existent” se arată în documentaţia de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli. Astfel, aplicarea indicelui de 6,5% implică o majorare cu 726.200 de lei a cheltuielilor salariale, deblocarea în două tranşe a celor 65 de posturi vacante presupunând încă o creştere de 2,51 de milioane de lei. Conform sursei citate, în anul 2026 se menţine la nivelul din anul trecut valoarea bonurilor de masă (20 de lei pe zi), tichetelor de vacanţă (800 de lei de salariat) şi a premiilor de până la 300 de lei acordate cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, Zilei femeii, Sărbătorilor pascale şi Zilei copilului. Cheltuielile cu bonusurile  au fost fundamentate la 1,84 de milioane de lei, în creştere cu 134%, respectiv cu 466.450 de lei comparativ cu anul 2025. De asemenea, mai mari cu 71.300 de lei vor fi ajutoarele pentru angajaţi, în cazuri de boli grave sau incurabile, al deceselor, naşterilor şi cadourilor în bani, conform prevederilor Codului fiscal. O creştere de 62.130 de lei înregistrează şi la participarea salariaţilor la profitul aferent exerciţiului financiar anterior.  

 La unităţile de catering controlate

Instalaţii de detectare incendii nefuncţionale şi stingătoare cu termenul de verificare depăşit

• Inspectorii ISU au dat amenzi însumând 150.000 de lei, sancţionând inclusiv necurăţarea coşurilor de evacuare a fumului şi neconectarea detectoarelor de gaze

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava a verificat operatorii economici care desfăşoară activităţii de tip catering pentru evenimente. Conform inspectorului-şef colonel inginer Costică Ghiaţă, în acţiune ISU a avut implicaţi 3 inspectori de prevenire, care au verificat 32 de operatori economici cu privire la respectarea măsurilor de prevenire, precum şi în vederea identificării situaţiilor de încălcare gravă a cerinţelor de securitate la incendiu. Potrivit sursei citate, în urma controalelor au fost identificate 233 de deficienţe, pentru care s-au aplicat 199 de avertismente şi 34 de amenzi însumând 150.000 de lei. Printre principalele nereguli constatate pe durata acţiunilor de control se numără instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor care nu funcţionau în parametrii optimi; stingătoare de incendii neverificate la termen, de către personalul autorizat; dotarea insuficientă a clădirilor cu mijloace de apărare împotriva incendiilor, cât şi necurăţarea coşurilor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi. De asemenea, inspectorii ISU au mai descoperit detectoare de gaze naturale neconectate; instalaţii paratrăsnet neverificate; depozitarea de materiale combustibile în camera centralei termice şi neefectuarea ignifugării elementelor construcţiilor. Pe lângă acestea, s-au mai constat neafişarea în locuri vizibile a indicatoarelor de securitate, interzicere şi avertizare; lipsa instrucţiunilor specifice de apărare împotriva incendiilor, pentru echipamentele de preparare a hranei, dar şi inexistenţa documentelor doveditoare  privind instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor. „Instituţia noastră desfăşoară permanent activităţii de îndrumare şi control la obiectivele din această categorie, în special la cele la care s-au înregistrat anterior nereguli grave în domeniul securităţii la incendiu şi al protecţiei civile” evidenţiază Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava.
 

 În urma verificărilor comisarilor de mediu

Service auto amendat cu 10.000 de lei şi cu activitate suspendată

• Unitatea funcţiona fără autorizaţie de mediu, „reluarea activităţii fiind permisă doar după obţinerea actelor legale”

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat sancţiuni drastice în urma unui control făcut la un service auto care desfăşura activităţi de întreţinere şi reparaţii auto, inclusiv de vopsire auto, fără a deţine autorizaţie de mediu. Comisarii de mediu suceveni atrag atenţia că obţinerea actului în cauză este obligatorie, „documentul reglementând legal managementul deşeurilor periculoase”. Potrivit Comisariatului Judeţean Suceava, „riscurile activităţii neautorizate constau în poluare, prin contaminarea solului şi apei cu ulei uzat şi substanţe toxice”. De asemenea, afectată poate fi sănătatea comunităţii din zonă, prin „pericolul direct”  reprezentat de depozitarea necorespuzătoare a caroseriilor, componentelor auto, anvelopelor uzate, recipientelor şi ambalajelor de produse chimice. Măsura luată de controlori constă în aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu amendă de 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului. La aceasta se adaugă sancţiunea complementară de suspendare a activităţii service-ului, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 2001. „Reluarea activităţii este permisă doar după obţinerea actelor legale. Protejarea mediului nu este opţională, ci este o obligaţie legală și morală pentru toate societăţile comerciale” se evidenţiază în informarea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, în care se mai arată că instituţia manifestă „toleranţă zero faţă de nerespectarea normelor de mediu”.  

 Producătorii de gem, dulceaţă, zacuscă, tocană sau murături îşi pot vinde marfa proprie doar dacă se înregistrează la DSVSA

• Totodată, fermierii respectivi sunt obligaţi să aibă fişa de produs, carnet de sănătate şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor

Comerţul ambulant cu legume şi fructe în apropierea drumurilor europene, drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene de către producătorii primari şi/sau comercianţi se poate desfăşura în baza Ordinului nr. 111 din 2008 al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Conform acestuia, operatorul care deţine unităţi mobile şi/sau temporare de comercializare a alimentelor are obligaţia să se înregistreze la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pe raza căreia îşi are sediul social. În cazul în care vânzarea are loc în alt judeţ, direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor respectivă trebuie obligatoriu notificată cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea începerii activităţii”. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, informează, că în ceea ce priveşte producătorii primari de legume şi fructe, care comercializează produsele proprii, aceştia trebuie să deţină atestat de producător, carnet de comercializare şi fişa de aptitudine referitoare la starea de sănătate, obţinută la medicul de medicina muncii. Producătorii care procesează legumele, fructele şi seminţele oleaginoase, comercializând produsele obţinute din acestea, cum ar fi gem, dulceaţă, suc, zacuscă, tocană, murături, ulei de floarea soarelui şi altele, sunt obligaţi, de asemenea, să deţină document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, fişa de aptitudine de la medicul de medicina muncii, fişa de produs şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor. Până acum, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a oferit consiliere şi au verificat mai mulţi  comercianţi ambulanţi şi procesatori de legume şi fructe, acţiunea fiind în desfăşurare.

 În anii trecuţi

Restricţii la consum în 7 unităţi administrativ-teritoriale alimentate centralizat cu apă, dar şi fântâni secate în altele 8 localităţi

• „În ultima perioadă (...) s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol” informează SGA, menţionând că, în 2026, încă nu a fost raportată seceta 

Seceta din ultimii ani s-a concretizat într-un „deficit major de apă reţinută în sol”, implicit la scăderea debitelor izvoarelor şi volumelor de apă subterană din judeţul Suceava. „În contextul temperaturilor ridicate şi lipsei precipitaţiilor, în judeţ s-a manifestat un fenomen de secetă care a condus scăderea drastică a nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă, cât şi la apariţia situaţiilor critice în exploatarea resurselor de apă  şi satisfacerii la folosinţele de apă” informează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava care, în prezent, are în evidenţă 68 de unităţi administrativ-teritoriale cu sisteme descentralizate de alimentare cu apă. Conform sursei citate, în intervalul 2022-2025 ACET Suceava, operatorul regional unic de alimentare cu apă a introdus restricţii, iar deficienţe s-au deficienţe înregistrat în Liteni, Pătrăuţi, Calafindeşti, Voitinel, Dorneşti, Frasin şi Solca. 
În aceste localităţi, din cauza debitului scăzut la sursă, fie a fost impusă alimentarea cu intermitenţe, după un anumit orar de distribuire, fie programul a inclus o zi de furnizare, urmată de o alta de sistare, „în vederea refacerii disponibilului de la sursă”. Pe toată perioada de restricţii la folosirea apei potabile, alimentarea localităţilor în cauză s-a făcut din fântâni. În ceea ce priveşte unităţile administrativ-teritoriale care nu dispun de sistem centralizat de alimentare, au raportat ca având fântâni secate, sau cu debit scăzut, localităţile Gălăneşti. Comăneşti, Adâncata, Vama, Calafindeşti, Şcheia, Buneşti şi Frătăuţii Noi. „În ultima perioadă, în judeţul Suceava, preponderent în zona de munte, s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol. În anul 2026, nu au fost înregistrate informări privind localităţi afectate de secetă”, transmite Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.  

Economii de 40 de milioane de lei la cheltuielile cu funcţionarea Consiliului Judeţean

• Bugetul de stat a repartizat judeţului Suceava cu 100 de milioane de lei mai puţin, în condiţiile în care, anul acesta, suplimentar, 55 de milioane de lei reprezintă cofinanţarea proiectelor judeţene „Anghel Saligny” 

Reformele guvernamentale au afecte asupra veniturilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale, lasă de înţeles Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava, făcând o scurtă radiografie a situaţiei Consiliului Judeţean, din punctul de vedere al veniturilor şi cheltuielilor, „într-un context al dinamicii din ultimii ani”. Astfel, pe fondul recentei analize a execuţiei bugetare, Ioja remarcă faptul că, dacă la finele lunii iunie 2024 veniturile la bugetul judeţean erau de aproximativ 373 de milioane de lei, la jumătatea anului 2025 s-au redus la 323 de milioane de lei, pentru ca la jumătatea anului în curs să coboare la 277 de milioane de lei. Referirea este făcută la principalele surse de venituri ale Consiliul Judeţean, respectiv la impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi transferurile din bugetul de stat pentru cheltuieli descentralizate. „Lucrăm cu 100 de milioane de lei mai puţin faţă 2 ani în urmă. Din ce cauză? Aceasta reflectă cât de bine merge economia şi în ce situaţie se află ţara” subliniază administratorul public. Numai în ceea ce priveşte cotele din impozitul pe venit, în anul 2025 Consiliului Judeţean i s-au repartizat numai 105 de milioane de lei, anul acesta alocarea diminuându-se cu 89 de milioane de lei, însemnând un minus cu 15 milioane de lei. De asemenea, în condiţiile în care, pentru echilibrare bugetelor locale, de la Guvernul anterior CJ primise 25 de milioane de lei, în 2026 aceşti bani nu au mai venit, la bugetul judeţean adăugându-se încă un deficit de mărimea amintită. Cezar Ioja evidenţiază că situaţia intervine în momentul în care, în plus, Consiliul Judeţean trebuie să plătească o contribuţie de 20% aferentă Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny, pentru proiecte de 80 de milioane de lei ale administraţiei judeţene, noua coparticipare de 15 milioane de lei nefiind înregistrată şi în anii anteriori. Încă 20 de milioane de lei „pică tot în sarcina” bugetului judeţean, în urma unor hotărâri judecătoreşti date în procese în care Consiliul Judeţean a fost parte perioada în 2021-2024, totalul de cheltuit „faţă de ceea ce a fost până acum” însumând 75 de milioane de lei. Totuşi, există şi o vestea bună, pe latura de cheltuieli de funcţionare a bugetul judeţean, iar dacă în 2024 s-au cheltuit 200 de milioane de lei, în anul precedent cheltuielile au fost de 178 de milioane de lei, iar în 2026 s-a coborât la 163 de milioane de lei. „Este vorba despre economii. Aceasta înseamnă performanţă, cheltuieli pe care le controlăm, cu o scădere cu 40 de milioane de lei a plăţilor pentru funcţionare” a conchis Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava.