Inspectorii antifraudă suceveni au sesizat parchetele competente în 19 cazuri de prejudiciere a bugetului de stat

• Prejudiciul total se ridică la 36,35 de milioane de lei, anul trecut confiscările în numerar, de bunuri şi de venituri din activităţi ilicite însumând 5,73 de milioane de lei

În anul 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au controlat 723 de contribuabili din judeţul Suceava, identificând obligaţii fiscale datorate şi neachitate. În cauză sunt impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, dar şi alte obligaţii, valoarea acestora însumând 50,60 de milioane de lei. Totodată, inspectorii antifraudă fiscală au identificat abateri pentru a cărora sancţionare contravenţională au dispus aplicarea a 53 de avertismente şi a 361 de amenzi totalizând 4,87 de milioane de lei. Potrivit Sabinei Zereş, şeful Serviciului comunicare, relaţii publice şi mass media al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, confiscările în numerar, de bunuri şi venituri din activităţi ilicite s-au ridicat la 5,73 de milioane de lei,. Pe de altă parte, în 19 cazuri s-a identificat şi calculat prejudiciu total din 36,35 de milioane de lei, cauzat bugetului de stat, situaţii în care au fost sesizate parchetele competente. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava au procedat la verificări documentare, dintre care 46 au fost finalizate cu emiterea de decizii de impunere pentru recuperarea unor creanţe fiscale ajungând la 10,29 de milioane de lei. „Inspectorii antifraudă au efectuat atât acţiuni de monitorizare şi control RO e-Transport la transportul rutier de marfă pe drumurile naţionale şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi acţiuni de îndrumare desfăşurate în scopul creşterii gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale care le revin contribuabililor” se subliniază în informarea privind activitatea Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava în anul 2025.

 Inspectorii suceveni pentru controlul rutier au imobilizat 207 de autovehicule cu defecţiuni tehnice

• Valoarea amenzilor date ca urmare a neregulilor depistate se ridică la peste 1 milion de lei

Inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR-CJ Suceava) au făcut, pe durata anului trecut, 1.312 de controale. Dintre acestea, 776 s-au desfăşurat în trafic, incluse fiind şi 18 verificări determinate de producerea unor accidente de circulaţie. Alte 300 de controale s-au axat pe sediile operatorilor de transport, 183  au avut loc la şcolile pentru obţinerea permisului de conducere, 36 la autogări, iar 27 la sediile furnizorilor şi beneficiarilor de „bunuri divizibile”. Potrivit unei informări a ISCTR, semnată de inspectorul-şef de stat Nistor Duval, controalele în trafic s-au lăsat cu 207 de imobilizări asupra autovehiculelor identificate cu abateri, 21 de suspendări ale dreptului de utilizare, cât şi cu 8 imobilizări ale autovehiculelor la care s-au descoperit defecţiuni tehnice. Conform sursei citate, cu prilejul acţiunilor de control organizate pe durata anului 2025, inspectorii ISCTR au întocmit 1.360 de procese verbale de contravenţionale, valoarea amenzilor date însumând peste 1 milion de lei. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier este organismul tehnic permanent specializat în subordinea Ministerului Transporturilor, asigurând, la nivel naţional, inspecţia şi controlul respectării reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere. Vizate sunt condiţiile de efectuare a activităţilor de transport rutier, activităţilor conexe transportului rutier şi a celor de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere; siguranţa transporturilor rutiere şi protecţia mediului; starea tehnică a vehiculelor rutiere; masele şi/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice şi masele totale maxime autorizate; tariful de utilizare şi tariful de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

 

Judeţul Suceava

Investiţii în creşterea conectivităţii regionale şi dezvoltarea infrastructurii strategice

• „Alături de modernizarea infrastructurii rutiere naţionale, în derulare sunt proiecte privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare” evidenţiază prefectul Traian Andronachi

Lucrările la podul de pe DN29A, km 22+859 peste râul Siret, la Zvoriștea, sunt în curs, iar contractul pentru întreţinerea pe timp de iarnă, Lotul 7 al Secţiei Naţionale de Drumuri SDN Suceava, continuă până la 31 martie 2026. Anunţul a fost făcut de Traian Adronachi, prefectul de Suceava, cu prilejul evaluării îndeplinirii Planului de acţiuni din 2025 al instituţiilor publice şi serviciilor desconcentrate ale ministerelor. Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte drumurile şi podurile, finalizate au fost aplicarea covorului asfaltic pe DN17A km 61+717 – 67+790 şi reabilitarea podului pe DN15C km 66+332, peste pârâul Râșca.Şeful Instituţiei Prefectului judeţului Suceava a reliefat că, în anul 2025, în domeniul transporturilor şi infrastructurii, alături de modernizarea infrastructurii rutiere naţionale, s-au derulat şi proiecte privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Sub acest din urmă aspect, în desfăşurare este modernizarea şi extinderea Aeroportului „Ştefan cel Mare”, coordonată de Consiliul Judeţean Suceava. Astfel, studiul de fezabilitate şi expertiza tehnică au fost contractate pe 7 mai 2025, iar serviciile de proiectare au fost demarate pe 18 mai, cu predarea documentaţiei programată pentru 19 noiembrie 2025.  Totodată, la Aeroport Suceava reluat este proiectul de amenajare a unui terminal cargo, declanşată fiind procedura de achiziţie publică pentru elaborarea temei de proiectare şi a studiului de fezabilitate. „Aceste investiţii sporesc siguranţa circulaţiei, conectivitatea regională şi dezvoltarea infrastructurii strategice a judeţului Suceava” a evidenţiat prefectul Traian Andronachi.

 Analizele au confirmat

Pestă porcină africană la 11 suine dintr-o gospodărie din Corpaci

• Imediat s-a procedat la ecarisarea porcinelor moarte, dar şi a cărnii rezultate după sacrificare unora, instituită fiind zona de protecţie şi  supraveghere de 10 km care în localităţi de pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani

Un caz de pestă porcină africană  a fost depistat la o exploataţie necomercială din satul Corpaci, comuna Zamostea, informează Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşenic,  precizează că virusul PPA a afectat un efectiv de 11 suine, proprietarul anunţând îmbolnăvirea doar după ce 4 porcine au murit, iar alte „6 capete tineret au fost sacrificate”. Date fiind cele petrecute, crescătorul s-a prezentat cu probe la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, pentru emiterea unui diagnostic. Rezultatul a ieşit pozitiv la prezenţa virusului pestei porcine africane, iar drept consecinţă DSVSA a impus măsurile legale, conform Regulamentului 594 din 2023. Astfel, ucis a fost şi ultimul porc rămas în exploataţie, toate carcasele şi produsele rezultate de la animalele sacrificate fiind confiscate. 

De asemenea, Unitatea locală de sprijin din Zamostea, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali ai Circumscripţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară a oraşului Siret, cât şi a celor ai Serviciului Control Oficial Sănătate şi Bunăstare Animala din cadrul DSVSA, a procedat la ecarisarea porcinelor moarte, dar şi a cărnii rezultate după sacrificare.  Totodată, a fost stabilită zona de protecţie şi  supraveghere de 10 km care a include localităţi de pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani, în care sunt stabilite măsuri de restricţie a circulaţiei animalelor şi de supraveghere a porcinelor. În acelaşi timp, este în curs activitatea de „catagrafiere de urgenţă” a porcinelor din zona afectată. „Pe această cale atragem atenția crescătorilor de porcine să anunţe orice caz de îmbolnăvire sau mortalitate medicului veterinar din localitate” face apel dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

Judeţul Suceava a depăşit cu aproape 3% planul de încasare a veniturile bugetare  

• În 2025, încasările de 5.745,65 de milioane de lei au fost mai mari cu 794,44 de milioane de lei faţă anul anterior
• Somaţiilor, popririlor şi sechestrelor li se datorează 9,25% din total, respectiv suma de 531,38 de milioane de lei

Judeţul Suceava şi-a realizat programul de încasare a veniturilor bugetare la nivelul planificat şi comunicat de Direcţia Generală de Planificare, Monitorizare şi Sinteză din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aşa rezultă dintr-o analiză a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava privind evaluarea planului de acţiuni din anul 2025. Conform informării prezentate în şedinţa Colegului prefectural, gradul de realizare a programului de încasare a veniturilor bugetare nete - indicator cumulat pentru anul 2025 - este de 102,93%. Astfel, în anul trecut, AJFP Suceava a colectat un total de 5.745,65 de milioane de lei, ceea ce înseamnă cu 163,63 de milioane de lei peste nivelul programat de 5.582,02 de milioane de lei. În comparaţie cu anul 2024, când s-au adunat 4.951,21 de milioane de lei, în 2025 veniturile bugetare colectate au fost mai mari cu 794,44 de milioane de lei. În ceea ce priveşte evaluarea impactului măsurilor de executare silită asupra încasărilor bugetare, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, pe această cale s-a încasat suma de 531,38 de milioane de lei. Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, consecinţă a aplicării somaţiilor, popririlor, popririlor la terţi, sechestrelor pe bunuri mobile şi pe bunuri imobile, suma amintită reprezintă 9,25% din totalul veniturilor încasate la bugetul de stat consolidat, respectiv cele de 5.745,65 de milioane de lei.

 În Câmpulung Moldovenesc

Comisarii de mediu au dat amenzi de 35.000 de lei pentru încălcarea prevederilor privind Sistemul de Garanţie Returnare

• Operatorii economici au „obligaţia de a respecta cadrul legal privind SGR” , transmite Comisariatul de Mediu

Recent, comisarii Comisariatului Judeţean Suceava al Gării Naţionale de Mediu au desfăşurat o serie de controale pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, vizând operatorii economici care comercializează ambalaje supuse Sistemului Garanție Returnare (SGR). În urma verificărilor efectuate - informează instituţia sucveană – ca urmare a neconformităţilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor însumând 35.500 de lei. Potrivit sursei citate, amenzile au fost date pe fondul încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1074 din 2021 privind stabilirea Sistemului de Garanţie Returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile, precum şi a legislaţiei în vigoare referitoare la gestionarea deşeurilor. Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu reaminteşte operatorilor economici că au „obligaţia de a respecta cadrul legal aplicabil SGR, în vederea protejării mediului și a asigurării unui sistem eficient de colectare a ambalajelor”. Sistemul de Garanție Returnare (SGR) este un mecanism obligatoriu prin care consumatorii plătesc o garanţie 0,5 lei la achiziționarea unei băuturi (apă, suc, bere, vin) în ambalaje de sticlă, plastic sau metal. Suma este recuperată integral la returnarea ambalajului gol în magazine, „scopul fiind reciclarea şi reducerea poluării”.

 Sub incidenţa codurilor de ger,

„Creştere mare” a numărului persoanelor fără adăpost cazate la Centrul social de noapte din Suceava

• În creşterea sunt şi sumele decontate din bugetul local, una de 45.675 de lei în decembrie, pentru 21 de persoane asistate, şi cea de 55.020 de lei, în ianuarie, pentru 35 de persoane cazate

Primăria municipiului Suceava va semna cu Asociaţia „Lumina lină” Suceava un contract de finanţare de 280.000 de lei, reprezentând cofinanţarea cheltuielilor de funcţionare a Centrului social de noapte şi reinserţie socială a  persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”. Potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, aceasta înseamnă alocarea a sumei de 600 de lei pe lună şi beneficiar pentru un număr mediu de 25 de persoane. Iniţial, valoarea estimată a contractului, până pe 31 decembrie 2025, fusese de 180.000, modificarea prevederilor acestuia survenind înregistrării unor condiţii meteorologice severe. „Având în vedere faptul că lunile decembrie şi ianuarie au fost cu temperaturi foarte scăzute - fiind sub incidenţa codurilor de ger - s-a înregistrat o creştere mare a numărului de beneficiari, (...) situaţie care generează şi o creştere a sumelor decontate în aceste două luni” se arată în referatul de aprobare semnat de primarul Vasile Rîmbu şi viceprimarul Daniel Ungurian. Conform referatului, în luna decembrie 2025, pentru un număr mediu de 21 de persoane asistate, „majoritatea pentru întreaga lună”, s-a cerut decontarea a 45.675 de lei. De asemenea, în ianuarie 2026, în medie cazate au fost 35 de persoane, estimarea decontului fiind de 55.020 de lei. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipiului Suceava, pentru intervalul 1 decembrie 2025-30 aprilie 2026 a acestui sezon rece, din bugetul local alocată ar urma să fie suma de 105 de lei pe lună şi beneficiar, reprezentând valoarea cheltuielilor de funcţionare a Centrului social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”.
 

 Despăgubire de peste 150.000 de lei pentru proprietarul sucevean a 164 de ovine bolnave de scrapie sacrificate  

• Într-un caz de leucoza enzootică bovină, valoarea despăgubirii încasată de crescător a fost de 2.187 de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face verificări în teren pentru avizarea corectitudinii şi a veridicităţii deconturilor întocmite de către medicii de liberă practică împuterniciţi, privind acţiunile sanitare veterinare suportate din bugetul de stat, corelate cu decontările materialelor şi produselor de utilizate. Astfel, conform prevederilor Ordinului nr. 171 pentru aprobarea procedurii privind decontarea acţiunilor sanitare veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, ale celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, identificarea şi înregistrarea bovinelor, ovinelor, caprinelor, suinelor şi ecvideelor de către medicii veterinari oficiale zonali,  în 2025 DSVSA a controlat 106 circumscripţii sanitare veterinare de asistenţă. În ceea ce priveşte acordarea de compensaţii financiare pentru pagubele suferite de proprietarii de animale, anul trecut în judeţul Suceava au fost întocmite două dosare de despăgubire. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, este vorba despre cazul unei bovine sacrificată după ce a fost confirmată cu leucoza enzootică, valoarea despăgubirii încasată de crescătorul din Poieni Solca fiind de 2.187 de lei. De asemenea, un focar de scrapie în localitatea Soloneţ a afectat 164 de ovine, proprietarul fiind despăgubit cu un total de 150.567 de lei. Leucoza enzootică bovină este o boală infecţioasă cronică, tumorală, cauzată de virusul leucemiei bovine, care afectează sistemul limfatic al bovinelor adulte. Scrapia este o boală neurodegenerativă fatală a oilor şi caprelor, caracterizată prin scărpinat intens şi tulburări nervoase. Face parte dintre encefalopatiile spongiforme transmisibile, boală fără tratament cunoscut, care necesită măsuri stricte de eradicare, prin sacrificarea în totalitate a turmei.
 

 Tichetele de grădiniţă, de 133 de lei pe lună, se acordă şi în 2026

• Anul trecut, în Suceava au fost 224 de beneficiari ai stimulentului destinat achiziţionării de produse alimentare, articole de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite  

În anul 2026, valoarea stimulentului educaţional, cunoscut sub numele de „tichet social pentru grădiniţă”, acordat conform Legii nr. 248 din 2015, se menţine la nivelul stabilit în perioada anterioară, fiind raportat la indicatorul social de referinţă. Sprijinul financiar are drept scop stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din medii defavorizate, repectiv creşterea accesului la educaţie. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei, în anul 2025 în municipiul Suceava au fost acordate 224 de tichete, respectiv 155 în intervalul ianuarie-iulie, iar 69 în perioada  septembrie decembrie. Tichetul social pentru grădiniţă are o valoare de 133 de lei pe lună pentru fiecare copil care participă la învăţământul preşcolar, îndeplinind condiţiile de frecvenţă. Beneficiarii sunt copiii din familii defavorizate, respectiv din cele cu venituri mici, care frecventează zilnic grădiniţa. Tichetul poate fi folosit exclusiv pentru achiziţionarea de produse necesare preșcolarilor, cum ar fi produse alimentare, articole de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite. „În fiecare lună sunt verificate toate condiţiile de acordare a acestui drept, una dintre condiţiile de bază fiind frecvenţa regulată a copiilor la grădiniţă” se subliniază într-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în care se menţionează că unităţile de învăţământ preşcolar au obligaţia de a transmite, până la data de 5 a lunii, situaţia centralizatoare privind prezenţa din luna anterioară. „Deşi ambele au scop educaţional”, tichetele sociale pentru grădiniţă, conform Legii 248 din 2015, nu trebuie confundate cu cardurile educaţionale de 500 de lei, reprezentând sprijin pentru rechizite şi care se acordă o singură dată într-un an şcolar.
 

 Până la aprobarea bugetului

TPL nu are prevederi bugetare acoperitoare pentru cheltuielile cu transportul metropolitan de călători  

• Odată cu „majorarea flotei auto”, creşterea numărului de kilometri parcurşi şi a celui de salariaţi, cheltuielile medii lunare cu energia electrică s-au mărit cu 134.600 de lei, cele cu „remuneraţia” personalului sporind cu 363.000 de lei

În condiţiile în care bugetul municipiului Suceava pentru anul 2026 şi, implicit cel al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava, nu a fost aprobat, prestatorul serviciului de transport electric de persoane este în imposibilitatea de a acoperi legal cheltuielile cu energie electrică şi cele de personal. Ca urmare a extinderii activităţii TPL, odată cu preluarea şi a transportului metropolitan de călători, în trimestrul al IV-lea din 2025 cheltuielile de exploatare au înregistrat o creştere semnificativă de la 2,381 de milioane de lei la 2,939 de milioane de lei, respectiv cu 23% comparativ cu media consemnată până la sfârşitul lunii septembrie. În cadrul acestora, în special media lunară a cheltuielilor cu energia electrică a cunoscut o creştere de la 309.700 de lei la 444.300 de lei, însemnând un plus de 134.600 de lei. Totodată, cheltuielile cu remuneraţia personalului s-au mărit de la o medie lunară de 1,750 de milioane de lei la una de 2,113 de milioane de lei,  adică cu un supliment de 363.000 de lei. Sporul este justificat prin „majorarea flotei auto care deserveşte activitatea de transport”, creşterea totalului de kilometri parcurşi, cât şi a numărului de salariaţi.  „Creşterea cheltuielilor de exploatare menţionate anterior are ca efect neîncadrarea în execuţia bugetară în limita cotei de 1/12  din cheltuielile totale aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale anului precedent” se subliniază într-o adresă înaintată autorităţilor administraţiei publice municipale, prin care conducerea firmei cere acestora să aprobe o majorare, „având ca reper cheltuielile din ultimul trimestru din anul 2025”, cele de circa 3 milioane de lei, incluzând şi rectificarea bugetară operată. Cererea TPL Suceava face obiectul unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, iniţiatori fiind primarul Vasile Rîmbu şi viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, care propun ca, până la aprobarea bugetului firmei pe anul 2026, limita de cheltuieli să fie de 1/3 din cheltuielile trimestrului al IV-lea al anului 2025.  

Dispăruţi de pe lista de aşteptare pentru o locuinţă ANL

• În 2025, în evidenţe erau 370 de cereri ale sucevenilor, însă 139 de solicitanţi nu şi-au actualizat dosarele
• În totalul rămas, 62 sunt „priorităţi”, repartizarea locuinţelor făcându-se „în limita fondului disponibil” 

Lista cuprinzând solicitanţii care au acces la locuinţe cu chirie pentru tineri construite prin Programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (AL)  va fi aprobată de Consiliul Local Suceava în şedinţa ordinară a lunii februarie, prilej cu care revizuită este şi ordinea de prioritate în soluţionarea cererilor. Pe listă figurează 231 de dosare, faţă de 370 în urmă cu un an, respectiv cu 139 mai puţine, diminuarea putând fi pusă pe seama neactualizării documentaţiei necesare sau renunţării la cerere. Din totalul numărului de solicitanţi, 62 sunt pe lista de priorităţi, în cazul unor punctaje egale dosarele urmând a fi departajate în funcţie de situaţia locativă de la data repartizării. Mai apoi, printre altele, în calcul este luat criteriul privind vechimea cererii, cât şi cele referitoare la starea civilă şi starea de sănătate a beneficiarilor. Repartizarea locuinţelor se face „în limita fondului disponibil”, contând atât numărul locuinţelor libere din fondul existent, cât şi al celor care ar putea fi construite în cadrul programului de locuinţe pentru tineri. Conform legislaţiei în vigoare, titularul cererii de repartizare a unei locuinţe pentru tineri, destinată închirierii, trebuie să fie major, de până la 35 de ani la data înaintării solicitării şi „să poată primi repartiţie pentru locuinţă în cel mult 60 de luni de la împlinirea acestei vârste”. Este obligatoriu ca beneficiarul să fie ocupant al unui loc de muncă, iar acesta, precum şi ceilalţi membri ai familiei, trebuie să nu mai fi deţinut o altă locuinţă proprietate sau să aibă o locuinţă cu chirie, proprietate de stat, a Primăriei sau a firmei în care lucrează, atât în municipiul Suceava ori în localităţi limitrofe, situate la maximum 10 km faţă de urbea reşedinţă. De asemenea, este obligatoriu ca solicitantul să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiul amintit.

 În 2025

Cărţi funciare deschise în 37 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava

• În 15 comune, în desfăşurare sunt sarcinile specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială, informează Vasilică Sorinel Luchian, director executiv al OJCPI

 În judeţul Suceava, continuă, pe sectoare cadastrale, înregistrarea sistematică a imobilelor,

lucrări circumscrise Programului Naţional de Înregistrare a Imobilelor pe sectoare cadastrale, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2016. Actul normativ reglementează „accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin proceduri simplificate de înregistrare sistematică, precum şi creşterea numărului imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară”. În aceste circumstanţe, pe parcursul anului 2025, ca urmare a finalizării unor lucrări de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale, în judeţul Suceava au fost înfiinţate cărţi funciare în 37 de administrativ-teritoriale. Conform lui Vasilică Sorinel Luchian, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în 15 comune în plină desfăşurare este şi acţiunea de realizare a sarcinilor specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială. În cauză sunt Frătăuţii Noi, Şcheia, Stulpicani, Cornu Luncii, Dorneşti, Dumbrăveni, Fântânele, Grăniceşti, Ilişeşti, Păltinoasa, Pătrăuţi, Satu Mare, Stroieşti, Udeşti şi Vereşti. Toate aceste din urmă proceduri au fost încheiate în comunele Pojorâta, Poiana Stampei, Iacobeni, Sadova, Suceviţa, Drăgoieşti şi Vama. Totodată, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava a eliberat 349 de titluri de proprietate pentru aproximativ 227,5 hectare de terenuri agricole şi 52 de titluri de proprietate pentru  337 de hectare de terenuri forestiere. În aceeaşi perioadă, în sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară s-au făcut 342.765 de înregistrări. 
 

 Conform AJPIS Suceava

Tichetele electronice de energie de 50 lei pe lună se vor acorda până la sfârşitul anului 2026

• Acesta sunt folosite exclusiv la plata facturilor pentru energie electrică, recomandată fiind atenţie la corectitudinea completării datelor din cerere  

Sprijinul acordat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2025 pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică continuă până la finalul anului 2026, informează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, printr-un comunicat de presă. AJPIS reaminteşte că sprijinul constă în acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 lei lunar, sumă care poate fi  folosită exclusiv pentru plata facturilor de energie electrică aferente locului de consum declarat. Astfel, până pe 31 decembrie 2026, consumatorii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pot să depună cereri prin aplicaţia EPIDS, fie online, fie prin intermediul oficiilor poştale sau al primăriilor. AJPIS recomandă atenţie deosebită la completarea cererii în aplicaţia EPIDS, în special în ceea ce priveşte corectitudinea datelor de identificare, respectiv nume, prenume, CNP şi valabilitatea actului de identitate, dar şi a datelor aferente locului de consum. Aceasta deoarece introducerea eronată a acestor informaţii poate conduce la invalidarea sau neeligibilitatea cererii. Important de reţinut este faptul că veniturile înregistrate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi la Casa Naţională de Pensii Publice nu se completează în cerere, acestea fiind verificate automat. Totodată, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava menţionează că, după transmiterea cererii în aplicaţie, aceasta nu mai poate fi modificată. În situaţia identificării unor erori, este necesară anularea cererii iniţiale ,i depunerea unei noi solicitări cu datele corecte. La nivel naţional, până în prezent au fost înregistrate  peste 1 milion de, ceea ce evidenţiază „interesul constant pentru această măsură de sprijin şi necesitatea menţinerii protecţiei acordate gospodăriilor vulnerabile”.
 

 Unul din patru pensionari suceveni primeşte indemnizaţia minimă socială de 1.281 de lei pe lună  

• Lunar, peste 10.000 de lei iau 311 de beneficiari din judeţ, în timp ce pentru 2.120 de pensionari Casa de Pensii achită sub 1.281 de lei pe lună

Cei mai mulţi pensionari din judeţul Suceava beneficiază de indemnizaţia minimă socială, arată o statistică a Casei Judeţene de Pensii Suceava, conform căreia câte 1.281 de lei pe lună primesc 34.764 de îndreptăţiţi, adică 24,67% din totalul beneficiarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Potrivit sursei citate, între 1.281 de lei şi 1.500 de lei pe lună încasează 10.066 de pensionari (7,14% din total), iar de la 1.501 de lei până la 2.000 de lei pe lună au parte 20.986 de pensionari, adică un procentaj de 16,89%. Pensii variind între 2.001 de lei şi 3.000 de lei pe lună ajung la 30.983 de pensionari suceveni, respectiv 21,99% dintre cei din evidenţa CJP, către 34.168 de pensionari, respectiv 24,25%, achitându-se, lunar, între 3.001 de lei şi 5.000 de lei. Între 5.001 de lei şi 10.000 de lei pe lună încasează 7.509 de pensionari (5,33%), iar peste 10.000 de lei pe lună au 0,22% din total, adică 311 de beneficiari. De menţionat este că o categorie defavorizată este cea a 2.120 de pensionari din alte sisteme (1,50%), aceştia luând sub 1.281 de lei pe lună. La sfârşit de decembrie 2025, CJP Suceava avea în evidenţe 101.655 de pensionari de limită de vârstă, 1.473 de beneficiari de pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, 14.820 de pensionari de invaliditate, 16.456 de beneficiari ai pensiilor de urmaşi, 5.722 de pensii pentru agricultori, cât 768 pentru veterani. Potrivit Casei Judeţeane de Pensii, în judeţul Suceava pensia medie netă pentru limită de vârstă era de 2.740 de lei pe lună. Pensia media a anticipată a avut nivelul lunar de 3.928 de lei, pensia anticipată media parţială s-a ridicat la 2.284 de lei, pensia de medie de invaliditate (fără indemnizaţie socială) a fost de 919 de lei, în timp ce pensia medie de urmaş a atins valoarea de 1.336 de lei pe lună.

 

Prin Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare

Amenajări de desecare la Baia şi Rădăuţi

• Acestea sunt în faza de întocmire a documentaţiei de avizare lucrărilor de intervenţie, informează Florin Nicolae Răzvan Florea, şeful FTIF Suceava  

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava urmăreşte comportarea amenajării de desecare, scurgere şi colectare de la Salcea, investiţie făcută pentru prevenirea inundaţiilor şi eliminarea excesului de umiditate. Finalizate în iunie 2025, lucrările se află în perioada de garanţie, cu termen iunie 2028, informează directorul Florin Nicolae Răzvan Florea. Finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, valoarea iniţială estimată a obiectivului de investiţii fiind de aproape 31 milioane de lei fără TVA. În principal, lucrările au constat în drumuri de exploatare agricolă cu rol de antieroziune; canale marginale; podeţe la canalele marginale; uniformizarea versanţilor; însămânţări pe terenurile uniformizate şi înfiinţarea de plantaţii cu specii forestiere. Printre multe altele, executate au fost drenuri absorbante din tuburi; traverse de fund; praguri, baraje şi ziduri de sprijin din gabioane, cu scop de stopare a eroziunilor în adâncime. Pe de altă parte, potrivit şefului FTIF Suceava, proiectul de reabilitare a amenajării de desecare Baia-Rădăşeni-Fântâna Mare se află în faza întocmire a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI). De altfel, expertiza tehnică este în desfăşurare, aşteptat fiind avizul comisiei tehnico-economice de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Florin Nicolae Răzvan Florea, directorul FTIF Suceava, mai subliniază că în aceeaşi fază este şi obiectivul de investiţii privind reabilitarea amenajării de desecare Rădăuţi, judeţul Suceava, în curs fiind, şi în acest caz, expertiza tehnică. Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava este în subordinea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, exploatând, administrând, întreţinând şi reparând amenajările de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau domeniul privat ale statului, declarate de utilitate publică.

 IPJ solicită susţinere financiară de la Consiliul Judeţean pentru dotarea cu pistoale şi cartuşe

• În cazul luptătorilor de la SAS, solicitată este facilitarea dotării cu „echipamente specifice de intervenţie, necesare desfăşurării sarcinilor operative”

„În continuare, anumite segmente nu beneficiază de suportul logistic modern adaptat”, se arată într-un raport înaintat Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava. „Astfel, suplimentarea bugetului cu surse extrabugetare este oportună, în vederea atingerii obiectivelor principale ale Poliţiei pentru anul 2026, obiective care vizează creşterea gradului de siguranţă în unităţile de învăţământ, prevenirea consumului de alcool şi de droguri, precum şi creşterea nivelului de pregătire profesională a poliţiştilor” se transmite în informarea IPJ. „O problemă stringentă” o reprezintă necesitatea amenajării unei baze dedicate pregătirii poliţiştilor în domeniul conducerii autovehiculelor în regim prioritar, cât şi conducerii defensive. La aceasta adăugată este achiziţionarea a 1.000 de veste reflectorizante care vor fi distribuite, de către poliţiştii rutieri, „participanţilor la trafic cu risc”, respectiv pietonilor, bicicliştilor, mopediştilor şi căruţaşilor. În vederea dotării luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale, solicitată este achiziţionarea a 30 de perechi de pantaloni tactici „Ufpro Stryker” şi a 30 de perechi de bocanci tactici „Lova Zephir GTX”, „echipamente specifice de intervenţie necesare desfăşurării, în siguranţă şi eficienţă, a sarcinilor operative”. Totodată, pentru a asigura „componenta dinamică a activităţilor de pregătire pe linia tragerilor cu armamentul din dotare şi a tacticii poliţieneşti”, IPJ prezintă ATOP - structură din cadrul Consiliului Judeţean Suceava - „oportunitatea” achiziţionării a 6 pistoale „Glock 17Tgen4”, a 500 de cartuşe de calibrul 9 mm, a 6 kituri de conversie Bereta PX4 standard (9 mm) şi a unui încărcător de 9 mm. În cele din urmă, solicitată este dotarea cu 12 seturi de materiale de protecţie pentru antrenament tactic, constând în mănuşi tactice, cochilie, mască de protecţie tip paintball şi echipament de protejare a gâtului. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava apelează la susţinerea financiară a Consiliului Judeţean pentru achiziţionarea de flyere, pliante şi ghiduri de prevenire a victimizării minorilor, traficului de droguri, criminalităţii informatice, dar pentru siguranţă cibernetică. Totodată, vizate sunt informarea eficientă a victimelor violenţei domestice şi prevenirea infracţiunilor intrafamiliale.

 Direcţia Sanitară Veterinari şi Poliţia Animalelor  fac

Eforturi pentru gestionarea fenomenului câinilor fără stăpân

• Esenţială este prevenirea înmulţirii necontrolate şi a abandonării caninelor, dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, recomandând acţiuni de sterilizare în fiecare localitate
• Primăriile, în parteneriat cu medicii veterinari de liberă practică, ar putea identifica toţi câinii fără stăpân, în vederea vaccinării acestora, mai ales ca urmare a ameninţării rabiei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, în colaborare cu Biroul pentru Protecţia Animalelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, face verificări pe întreg lanţul de gestionare a câinilor fără stăpân, începând cu activitatea de capturare şi transport, până la condiţiile din adăposturi, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. Controalele se vor axa pe asigurarea respectării cadrului legal; consolidarea standardelor de bunăstare; modul de îndeplinire a obligaţiilor privind identificarea şi înregistrarea animalelor; trasabilitatea acestora, cât şi pe utilizarea produselor medicale veterinare. Campania se desfăşoară în contextul în care Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor derulează demersuri pentru a „contura o strategie naţională integrată de gestionare a câinilor fără stăpân”. Aceasta are ca scop prevenirea înmulţirii, prin sterilizarea caninelor; identificarea şi microciparea; educarea şi conştientizarea deţinătorilor, dar şi „instituirea de mecanisme clare de monitorizare şi control”. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc spune că esenţial este să se acţioneze direct la sursa câinilor fără stăpân, care o reprezintă înmulţirea necontrolată şi abandonarea acestora de către proprietari. Potrivit legii, în vederea reducerii populaţiei de câini, consiliile locale şi consiliile judeţene pot asigura subvenţionarea costurilor cu sterilizarea, identificarea şi înregistrarea câinilor fără stăpân de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, contractând activitatea cu medici veterinari de liberă practică. „Pe lângă aspectul estetic şi disconfort, câinii fără stăpân pot deveni şi periculoşi. Dacă aceştia vor fi identificaţi, microcipaţi şi sterilizaţi, fenomenul va putea fi ţinut sub control. 

Primăriile şi comunităţile locale pot intra în parteneriat cu medicii veterinari de liberă practică, pentru a identifica toţi câinii fără stăpân, în vederea vaccinării acestora, mai ales pe fondul răspândirii cazurilor de rabie. De asemenea, se recomandă iniţierea unor campanii de sterilizare, măcar o dată pe an, în fiecare unitate administrativ-teritorială” arată şeful DSVSA, făcând apel ca, atunci când remarcă situaţii de abandon, martorii să fotografieze numărul de înmatriculare a autovehiculelor cu pricina şi să anunţe autorităţile. Totodată, în vederea gestionării numărului crescut de câini fără stăpân, unităţile administrativ-teritoriale se pot asocia, înfiinţând adăposturi cu această destinaţie. „Există primării care au procedat în acest sens, dar sperăm ca numărul lor să fie cât mai mare” subliniază şeful DSVSA. Nu în cele din urmă, importantă este şi educarea populaţiei, dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava precizând că va purta o discuţie cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Aceasta „pentru a-i informa pe copii în legătură cu responsabilitatea creşterii unui câine, a vaccinării şi deparazitării, cât şi cu privire la bolilor la care se expun, astfel toate acestea ajungând şi la cunoştinţa părinţilor”.

 

OJFIR Suceava

Plăţi de peste 14 milioane de euro pentru beneficiarii proiectelor de dezvoltare rurală

•  La finele începutul anului 2026, judeţul Suceava avea un portofoliul activ de 83 de proiecte pe domenii şi linii de finanţare ale Programului strategic 2023-2027

În cursul anului 2025, la nivelul judeţului Suceava s-au realizat plăţi în valoare de aproximativ 14,36 de milioane de euro, dintre care 10,75 de milioane de euro către beneficiari privați, respectiv 3,61 de milioane de euro către beneficiari publici, informează Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava, menţionând că toate acestea sunt aferente a 17 submăsuri. În ceea ce priveşte Programul strategic 2023-2027, la începutul anului 2025, la nivelul OJFIR Suceava exista un portofoliul activ de 83 de proiecte pe domenii şi linii de finanţare, cât şi de contracte de finanţare aflate în implementare. Astfel, pentru acestea valoarea totală contractată se ridică la 62,64 de milioane de euro, valoarea publică totală a contractelor fiind de 44,92 de milioane de euro. „Menţionăm că un stadiu al implementării strict pentru anul 2025 nu este relevant, deoarece proiectele de investiţii sunt multianuale, iar plăţile se realizează în tranşe de plată. De exemplu, se poate ca un proiect să fie contractat într-un an, iar plăţile să fie autorizate şi să se efectueze în anul următor” a declarat Andrei Alexandru Moroşan, director executiv al Oficiului Judeţean Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava. Oficiile judeţene pentru finanţarea investiţiilor rurale sunt structuri interne ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, neînvestite cu personalitate juridică, fără buget şi execuţie bugetară proprii, fiind subordonate AFIR. AFIR este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având ca scop implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

 Casa Judeţeană de Pensii

Două plângeri penale pentru „suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse la dosarul  de pensionare”

• La începutul anului 2026, instituţia suceveană avea pe rolul instanţelor judecătoreşti 1.395 de dosare aflate în diferite faze procesuale

În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut calitate procesuală în 2.038 de dosare, informează directorul executiv Constantin Boliacu, precizând că în 2024 instituţia a avut pe rolul instanţelor 1.993 de dosare, iar în 2023 s-a judecat în 1.394 de cauze. Din totalul 2.038 de dosare din anul trecut, 393 sunt litigii noi, iar 1.005 reprezintă acţiuni promovate în anii anteriori, dar care nu au fost soluţionate până sfârşitul anului 2025. De altfel, la finele anului precedent pe rolul instanţelor judecătoreşti existau 1.395 de dosare aflate în diferite faze procesuale. Potrivit şefului CJP, obiectul litigiilor constau în valorificarea veniturilor realizate în acord global, luate în calcul stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public; utilizarea unui stagiu de 20 de ani la determinarea punctajului mediu anual; recunoaştere activităţii personalului silvic ca fiind desfăşurată în condiţii speciale şi recunoaşterea activităţii foştilor lucrători de la societatea comercială Termica drept încadrabilă în condiţii speciale. La acestea se adaugă procese cu obiect având ca obiect reconstituirea vechimii în muncă; valorificarea adeverinţelor privind grupa de muncă; acordarea indicelui de corecţie; acordarea punctelor suplimentare pentru grupa de muncă; înscrierea la diferite categorii de pensii şi recalcularea pensiilor minerilor. Din totalul litigiilor în derulare, 393 vizează personalul silvic; 352 se referă la valorificarea de sporuri şi venituri proprii; 97 au ca obiect solicitarea de folosire la determinarea punctajului mediu anual a stagiului de cotizare de 20 de ani; 88 se referă la recunoaşterea activităţii ca fiind desfăşurată în condiţii speciale, iar 111 reprezintă alte cauze. Este vorba despre reconstituirea vechimii în muncă; valorificarea adeverinţelor privind acordarea indicelui de corecţie; acordarea punctajului pentru grupa de muncă; înscrierea la diferite categorii de pensii şi recalcularea de pensii:
Potrivit lui Constantin Boliacu, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii, în anul 2025 formulate au fost şi două plângeri penale, „în situaţiile în care au existat suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor depuse la dosarul  de pensionare”.     

 În 2025,

Aproape 1.400 de certificate pentru copii cu dizabilităţi

• Nu mai puţin de 419 sunt cazuri noi, 881 de copii fiind încadraţi în grad de handicap grav

Pe durata anului 2025, Comisia pentru Protecţia de Drepturilor Copilului Suceava a analizat 1.999 de cazuri de încadrare într-un grad de handicap, pentru aceasta fiind nevoie de 24 de şedinţe ordinare şi de 24 şedinţe extraordinare. Potrivit unei informări a structurii care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, pe durata anului trecut au fost eliberate 1.390 de certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap, 419 dintre acestea fiind cazuri noi. Din totalul amintit, 881 de copii au fost încadraţi în grad de handicap grav, comparativ cu 965 în anul precedent.  De asemenea, 201 de copii au fost încadraţi în grad de handicap accentuat (raportat la 501 în 2025), 276 în grad de handicap mediu (faţă de 329), iar 32 în grad de handicap uşor (comparativ cu 30). Conform sursei citate, în 2025 Comisia pentru Protecţia Drepturilor Copilului a aprobat 133 de hotărâri  încetare a măsurii  speciale de protecţie, dintre acestea 26 vizând sistemul rezidenţial, 18 sistemul privat de tip rezidenţial, 49 familiile extinse şi 40 asistenţii maternali.  În cadrul şedinţelor Comisiei a fost luat în discuţie şi 5 cazuri ale minorilor care au săvârşit fapte penale, dar care nu a răspuns în faţa instanţei, instituindu-se supravegherea specializată în familia naturală. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu; eliberarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau înlocuirea măsurii de protecţie socială; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent.  Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri şi este condusă de Petru Tănasă, secretarul judeţului.