Cu 32 de milioane de euro

Digitalizare în 28 de unităţi de învăţământ din municipiul Suceava  

• Echipamente digitale au ajuns 830 de săli de clasă, dotate fiind 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice

Primăria anunţă finalizarea Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, pentru materializarea acestuia au fost încheiate 24 de contracte de achiziţie publică, perioada de implementare încheindu-se pe 31 mai 2026. „La sfârşitul acestei luni se finalizează implementarea proiectului Edudigital în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Suceava. Finanţat prin PNRR, acesta a avut valoarea de peste 32 de milioane de lei, pentru 30.000 de produse, 1.500 de repere de mobilier şi echipamente digitale pentru 830 de săli de clasă” a declarat Vasile Rîmbu.  Printre altele, dotate au fost 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice. Contractul de finanţare  a Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”, având valoares de 32,52 de milioane de lei, a fost semnat încă din 2023. Proiectul îşi propunea modernizarea şi digitalizarea a 28 de unităţi de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal de pe raza reşedinţei de judeţ, aducând „un avans semnificativ în calitatea procesului educaţional şi în pregătirea elevilor pentru lumea tehnologică în continuă evoluţie”. Proiectul prevedea, printre altele, dotări cu echipamente digitale, materiale didactice şi mobilier pentru desfăşurarea în condiţii moderne a activităţii educaţionale. Drept exemple pot fi date furnizarea de materiale de specialitate la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”-477.030 de lei fără TVA şi furnizarea de materiale şi echipamente specialitate şi echipamente digitale pentru ateliere de practică la Colegiul Naţional „Samuil Isopescu”-477.030 de lei fără TVA.

 Casa de Asigurări a decontat

Tratamente în unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania pentru 23 de suceveni

• De acestea au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava eliberează formulare europene la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din ţările Uniunii Europene. Instituţia suceveană informează că, astfel, în 2025 eliberate au fost 3.319 de asemenea documente, în acest total 23 fiind formulare S2 (E112), prin care persoanele asigurate pot beneficia de tratament în statele membre ale UE. Acestea din urmă sunt aprobate numai în condiţiile în care tratamentul se regăseşte printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază, dar nu poate fi acordat „în intervalul de timp necesar, în mod normal, pentru obţinerea acestuia în România”. În acelaşi timp, în considerare sunt luate „starea curentă de sănătate a persoanei solicitante şi evoluţia probabilă a bolii”. În baza formularelor S2 (E112), pacienţii suceveni care au mers să se tratameze în străinătate s-au adresat unor unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania. De tratamente au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator. În cazul serviciilor medicale obţinute în statele UE de către asiguraţii suceveni - beneficiari ai cardurilor sau formularelor europene -, pe durata anului  trecut Casa de Asigurări de Sănătate Suceava făcut decontări aferente a 2.323 cazuri. Astfel, suma decontată pentru servicii medicale de care au beneficiat cei în cauză în statele membre ale Uniunii Europene şi în Regatul Unit al Marii Britanii, conform cererilor înregistrate, s-a ridicat la 19,15 milioane de lei. Începând cu 1 ianuarie 2007, în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al UE, persoanele asigurate în România pot beneficia de cardul european de asigurări sociale de sănătate. Acesta poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, în anul 2025 CAS Suceava eliberând 6.867 de carduri europene, cu 15% mai multe comparativ cu anul 2024. Formularele europene care atestă calitatea de asigurat, respectiv S1, E106, E121, E109, garantează posesorilor acestora accesul la pachetul de bază de servicii medicale.

 Sucevenii pot împrumuta statul contra unor dobânzi de până la 7,40% 

• Veniturile obţinute din investiţiile în titlurile de stat nu sunt impozitate

Până 5 iunie 2026, sucevenii pot investi în titlurile de stat „Tezaur” cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 6,30%, 6,90%, respectiv 7,40%, informează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată. Dobânda este anuală şi se plăteşte la termenele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Pot achiziţiona titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. În cadrul unei emisiuni, un investitor „are libertatea” de a efectua una sau mai multe subscrieri, existând şi posibilitatea anulării acestora, însă doar în perioada de subscriere. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, veniturile obţinute din investirea în titlurile de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” sunt transferabile şi răscumpărabile în avans. Până pe 3 iunie 2026, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 4 iunie 2026, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul privat virtual (SPV).Totodată, până pe 5 iunie, acestea sunt disponibile la sediul Trezoreriei, iar până pe 4 iunie, în mediul urban, şi 3 iunie, în mediul rural, la subunităţile Companiei Naţionale Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

 Investiţii majore în „plămânul verde” al Sucevei

• Nu mai puţin de 8 parcuri vor intra în lucrări de modernizare cu finanţare din fonduri europene, cât şi din bugetul local
• „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă” transmite Primăria municipiului reşedinţă de judeţ

Primăria Suceava anunţă investiţii majore în „plămânul verde” al municipiului. Aceasta pe fondul alocării prin bugetul aprobat pentru 2026 a unor importante sume destinate modernizării a 8 parcuri şi zone de agrement, „combinând fondurile europene nerambursabile cu veniturile proprii”. Potrivit unui comunicat al administraţiei publice locale, Parcul „Şipote” şi Curtea Domnească, „simbolurile istorice ale Sucevei vor deveni zone de agrement de nivel european”. Astfel, în ceea ce priveşte Parcul „Şipote”, continuă demersurile de transformare în zonă de agrement modernă, pentru lucrări de amenajare fiind  disponibilă suma de 15,27 de milioane de lei. De asemenea, cu o alocare de 15,56 de milioane lei, dintr-un proiect total de peste 32 milioane lei, în acest an demarează restaurarea Curţii Domneşti, „acest simbol al istoriei noastre”. Totodată, cu finanţare europeană de 14,67 milioane lei se va schimba harta verde a municipiului, „5 parcuri emblematice din cartiere beneficiind de reabilitare”. În cauză sunt Parcul „Mărășești”, Parcul Central „Prof. Ioan Nemeș”,  Parcul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Parcul Ițcani (de pe strada Gării) şi Parcul „Bloc T1”. Nu în cele din urmă, din veniturile proprii ale bugetului local, intervenţii de modernizare vor avea loc în Parcul Areni şi Parcul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou. Lucrările includ refacerea aleilor pietonale şi a sistemului de iluminat public; montarea de mobilier urban modern constând în bănci, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete; amenajarea spaţiilor verzi, plantări de arbori şi instalarea de sisteme de irigaţii, cât şi crearea de spaţii de joacă şi „zone de relaxare pentru toate vârstele”. „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă. Investiţia în parcuri este o investiţie în sănătatea şi calitatea vieţii sucevenilor” transmite Primăria municipiului Suceava.
 

 În unităţile de învăţământ din Suceava

Cabinete de medicină generală şi cabinete stomatologice dotate cu echipamente medicale moderne

• Finanţarea de 370.000 de euro este atrasă de la MIPE, în cadrul Programului “Sănătate”

În vederea asigurării stocurilor de materiale sanitare şi de medicamente pentru intervenţii de urgenţă în şcoli, Primăria municipiului Suceava alocă, prin bugetul pe anul 2026, o sumă de 271.000 de lei. Totodată, informează primarul Vasile Rîmbu, se vor face inclusiv dotări cu echipamente medicale moderne pentru cabinetele de medicină generală şi cabinetele de medicină dentară din unităţile de învăţământ. „Până 20 iunie 2026 se accesează o finanţare de 370.000 de euro, de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul Programului de finanţare <Sănătate>, cu destinaţia infrastructura publică a cabinetelor medicale şcolare” a precizat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Compartimentul de Medicina Şcolară Generală din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava cuprinde 34 de cabinete medicale, dintre care unul studenţesc, în acestea desfăşurându-şi activitatea 9 medici şi 48 de asistente medicale. În anul şcolar 2025-2026 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Pentru cabinetele medicale şcolare, din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare şi medicamente, cu întreţinerea aparaturii medicale dentare, dar şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli, respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 APIA avertizează:

Este interzisă perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în perioadele de reproducere

• Încălcarea prevederilor legale constituie contravenţii sau, în cazuri grave, infracţiuni, fiind sancţionate cu amenzi sau chiar cu închisoarea

Fermierii care deţin sau care administrează terenuri agricole, desfăşurând activităţi atât în perimetrul ariilor naturale protejate, cât şi în afara acestora, sunt obligaţi să respecte măsurile de protejare a speciilor de animale şi plante sălbatice. Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava atrage atenţia că sunt interzise deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă, cât şi perturbarea intenţionată a animalelor sălbatice în perioadele de reproducere şi creştere, dar şi în cele de hibernare sau de migrare. În acest sens, fermierii trebuie să evite arderea vegetaţiei, tăierea gardurilor vii, a arborilor, „pâlcurilor arbustive” şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol. De asemenea, interzise sunt schimbarea folosinţei terenurilor, dar şi a cursului apelor curgătoare. „În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecţie specială avifaunistică, precum şi în afara acestora, este interzisă perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în perioadele de reproducere, creştere şi de maturizare, prin activităţi care contravin scopului de protejare şi conservare a acestora” accentuează Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, menţionând că  interdicţiile menţionate sunt reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2007, aprobată prin Legea nr. 49 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Încălcarea prevederilor legale amintite pot constitui contravenţii sau, în cazuri grave, infracţiuni, fiind sancţionate cu amenzi sau chiar cu închisoarea.

 Cea mai mare sumă din toate timpurile

Alocare de 50 de milioane de lei pentru repararea străzile din Suceava

• Pe lângă acestea, cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene revitalizată va fi zona centrală a municipiului, informează primarul Vasile Rîmbu, opinând că „nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre” 

Un total de 49,16 de milioane de lei a fost prins în bugetul municipiului Suceava pentru reparaţiile curente la străzi, aceasta fiind cea mai consistentă alocare de până acum. „Nu vreau să fac niciun fel de comparaţie, dar se pare că este cea mai mare sumă alocată de municipalitate cu această destinaţie” susţine primarul Vasile Rîmbu. Conform şefului executivului sucevean, în primul rând vizate sunt cartierul Areni cu strada „Anastasie Crimca” şi cartierul Zamca cu străzile „Ion Neculce”, „Octav Băncilă”, „Narciselor”, „Dimitrie Cantemir”, „Vişinilor” şi Ilie Ilaşcu”. „Ne-am stabilit un obiectiv destul de frumos prin care în 2026, în proporţie de 90% sau chiar de 100%, cartierul Zamca să fie abordat sub aspectul reparaţiilor de străzi, amenajărilor urbanistice, locurilor de joacă pentru copii şi terenurilor de sport. Nu dau niciun fel de motivaţie despre cum s-a ajuns la această situaţie, dar cert este că acordăm atenţie maximă acestui cartier şi vrem să-l abordăm în totalitate” arată edilul-şef. De asemenea, în cartierul Burdujeni, unde în 2025 au avut loc intervenţii destul de consistente, în acest an, printre altele, lucrări sunt programate pe străzile „Prieteniei”, „Aurora”, „Tineretului”, „Muncii”, „Bujorilor”, „Iacob Zadik” şi pe Calea Burdujeni (cu esplanadele aferente). „Nu luăm în calcul mulţumirile sau nemulţumirile unora sau ale altora de acolo, ci în primul rând mulţumirile noastre pentru cei care ne ajută şi se implică pentru ridicarea standardului de viaţă în acest cartier” subliniază primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Cu „obiective foarte importante”, cartierul „George Enescu” este în atenţia administraţiei locale atât în anul în curs, cât şi în 2027. În evidenţă ies intervenţiile de pe Aleea Zorilor, Aleea Lalelelor, Aleea Jupiter, zona Lidl, lucrările continuând în zona cartodromului care, „ca întindere, importanţă şi confort face cât o jumătate de cartier”. De altfel, în acest din urmă caz, a fost întocmită nota conceptuală pentru amenajarea parcărilor şi spaţiilor verzi, locurilor de joacă pentru copii şi locuri de agrement. „Acest cartier trebuie prezentat altfel cetăţenilor, respectiv mai frumos, mai curat, mai ordonat, mai liniştit, şi mai frecventabil” a spus Vasile Rîmbu. În zona centrală a urbei reşedinţă de judeţ, accent se pune pe străzile „Armenească” „I.G. Sbiera”, „Veronica Micle”, „Alexandru cel Bun”, „Anastasie Crimca”, „Mircea Şeptelici”, dar şi pe zona Curţii Domneşti. „Cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene vom revitaliza zona centrală a municipiului Suceava. Deja suntem în faza de elaborarea unui studiu de fezabilitate, pasul următor fiind identificarea surselor de finanţare. Ştim foarte bine, nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre”  a opinat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, menţionând că „amenajări peisagistice se vor face în toate cartierele”.

 După recenta vijelie

Asociaţiilor de proprietari sunt avertizate să elimine de urgenţă pericolul căderii tencuielii de pe blocuri

• Asociaţiile s-au arătat reticente la a încheia parteneriate cu Primăria, deşi „au sută la sută obligaţia” reparării faţadelor
• Proprietarii refuză să contribuie la reabilitarea termică, în instanţă fiind zeci de cauze de recuperare a cotei datorate     

Serviciul de specialitate al Primăriei municipiului Suceava a centralizat, cu ajutorul asociaţiile de proprietari, blocurile care prezintă pericol din cauza problemelor la faţade, anunţă viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. Adjunctul şefului executivului municipal face acest demers după ce pe durata recentei furtuni s-au înregistrat cinci situaţii în care „tencuială de pe blocuri deja identificate a căzut în stradă”. Cetăţenii respectivi s-au declarat nemulţumiţi că nimeni nu ia atitudine, însă viceprimarul spune că, deşi Primăria a încercat să încheie parteneriate cu asociaţiile de proprietari, acestea s-au arătat reticente. Cuşnir pune în vedere că repararea faţadelor este exclusiv în sarcina asociaţiilor de proprietari care, deja avertizate, trebuie să ia măsuri urgente pentru eliminarea pericolului. „Acum le spunem că au sută la sută obligaţia să rezolve toate situaţiile de pericol cu tencuielile care stau să cadă. Nu se poate pune în cârca Primăriei ceea ce trebuie să facă asociaţiile proprietari” a explicat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a reliefat că Primăria municipiului Suceava are procese în instanţă cu asociaţiile de proprietari care „nu au binevoit să-şi plătească partea de confinaţare” a lucrărilor de creştere a eficienţei energetice. „Desigur, până la încheierea acestor diferende, cu greu se poate trece, în continuare, la promovarea unor noi proiecte. Preşedinţii asociaţiilor trebuie să îi convingă pe proprietari că au şi ei o mică parte de cofinanţare, că nimic nu este gratuit. Ne ajută statul, îi ajutăm şi noi, dar trebuie să contribuie şi cetăţenii” a accentuat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.
 

 

Anul trecut au fost prescrise

Aproape un milion şi jumătate de reţete medicale pentru pacienţii suceveni

• Limita până la care persoanele asigurate au dreptul la prescripţii medicale a fost majorată cu 36 de lei

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava garantează continuitatea accesului asiguraţilor la medicamentele eliberate de farmaciile autorizate, cu şi fără contribuţie personală, pentru tratamentul ambulatoriu. Instituţia suceveană informează că limita de 330 de lei până la care persoanele asigurate aveau dreptul la prescripţii medicale a fost majorată încă de anul trecut. Aceasta  a ajuns la 336 de lei, majorarea fiind proporţională cu creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Măsura are ca obiectiv menţinerea accesului la medicamente, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, respectiv în condiţii similare celor existente pe 1 august 2025. În speţă, este vorba despre data la care cota redusă a TVA, aplicabilă asupra bazei de impozitare pentru livrarea de medicamente de uz uman, a fost, de asemenea, majorată. În aceste circumstanţe, potrivit Casei de Asigurări de Sănătate, în judeţul Suceava, în anul 2025 au fost eliberate nu mai puţin de 1.438.728 de prescripţii medicale. În baza contractelor şi actelor adiţionale încheiate cu CAS Suceava, acestea au fost onorate de farmaciile autorizate de Ministerul Sănătăţii şi evaluate conform art. 253 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit primarului Vasile Rîmbu, pentru anul 2026

Suceava are „un buget al echilibrului şi al responsabilității fiscale”

• „Un aport major” îl constituie finanţările europene nerambursabile în valoare de 173,516 de milioane de lei aferente FEDR, 5,810 de milioane de lei din FSE şi 74,474 de milioane de lei reprezentând alocări prin PNRR

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, bugetul general consolidat pentru anul 2026, în care au fost înscrise venituri totale de 886,212 de milioane de lei. În cadrul acestuia, bugetul local - cel care reflectă „resursele şi cheltuielile directe” ale municipiului - este dimensionat la 757,641 de milioane de lei, pe partea de venituri şi la 764,641 de milioane pe cea de cheltuieli, cu un deficit de 7 milioane de lei, acoperit din excedentul anului 2025. Proiectul noului exerciţiu bugetar a trecut cu 20 de voturi ale celor 20 de consilieri prezenţi la dezbateri. „Mă impresionează această unanimitate, şi tare aş vrea ca toţi cei de la nivel central, de la Bucureşti, să ne ia ca exemplu. Să lase deoparte interesele personale, disputele surde şi să se pună umăr la umăr pentru a merge înainte, noi cu Suceava, ei cu ţara, alţii cu Europa” a declarat primarul Vasile Rîmbu.

În 2026, veniturile proprii ale municipalităţii sunt estimate la 366,767 de milioane de lei, provenind din impozite pe clădiri, terenuri şi pe mijloace de transport, din taxe speciale, concesiuni şi alte surse  locale. De la bugetul de stat sunt alocate 160,340 de milioane de lei - cote defalcate din impozitul pe venit şi 106,278 de milioane de lei - cote defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), sume destinate unor cheltuieli cu destinaţie specială, respectiv cu învăţământul preunivesitar, asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi şi transportul  elevilor. Un aport major îl reprezintă finanţările europene nerambursabile, adică cele de 173,516 de milioane de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională, 5,810 de milioane de lei din Fondul Social European (FSE) şi 74,474 de milioane de lei - alocări din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Totodată, asigurate sunt, conform legislaţiei în vigoare, necesarul pentru funcţionare, respectiv cheltuielile cu personalul, de 90,741 de milioane de lei, cât şi bunurile şi serviciile, în valoare de 186,158 de milioane de lei. 

Din aceasta din urmă sumă, 48,197 de milioane de lei i-au calea salubrităţii urbane, 6,200 de milioane de lei sunt pentru iluminatul public, iar 49,162 de milioane de lei reprezintă contravaloarea reparaţiilor la infrastructura rutieră. „Este un buget bine structurat, un buget de investiţii, solid, care consolidează toate proiectele asumate de noi. Pe partea de venituri este un buget fundamentat în baza estimării materiei impozabile - clădiri, terenuri, mijloace de transport - aflate în evidenţele fiscale, în baza sumelor repartizate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava cu titlul de cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din TVA, a subvenţiilor și finanţărilor primite în cadrul programelor naţionale şi acelor europene şi, pe partea de cheltuieli, conform evaluării cerinţelor de funcţionare a Primăriei, serviciilor publice şi a celor de dezvoltare a oraşului, fiind un buget al echilibrului şi al responsabilităţii fiscale” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

În baza unei adeverinţe eliberate de APIA

Fermierii suceveni pot lua credite de la instituţiile financiare bancare sau nebancare

• Anul trecut, beneficiarii unor măsuri şi intervenţii specifice au luat 711 de adeverinţe care le confirma eligibilitatea pentru obţinerea respectivei finanţări

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, eliberează, la cererea fermierilor, adeverinţe prin care se confirmă că solicitanţii au depus cererea de plată pentru anul 2026. Aceasta în vederea obţinerii de finanţare pentru intervenţiile implementate de APIA, respectiv cele aferente sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității, măsurilor de agro-mediu şi climă, agricultură ecologică şi cu privire la zonele afectate de constrângeri naturale. Adeverinţa confirmă, de asemenea, suprafaţa determinată la plată pentru intervenţiile care fac obiectul convenţiei încheiate cu instituţiile bancare şi cele nebancare şi că s-a efectuat controlul administrativ. Totodată, adeverinţa eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA. Dobânda aferentă acordării creditelor de către instituţiile financiare bancare este RON-ROBOR 6M+maximum 2%, în timp ce la instituţiile financiare nebancare  este calculată ca RON-ROBOR 6M+maximum 8%. Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava recomandă fermierilor „o analiză atentă a ofertelor de finanţare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate, în vederea selectării soluţiilor optime, adaptate necesităţilor individuale de finanţare”. Pe durata anului 2025, beneficiarii unor măsuri şi intervenţii implementate de APIA au luat 711 de adeverinţe pentru contractarea de credite. Între acestea, 276 pentru finanţările aferente Fondului European de Garantare Agricolă, 207 în cadrul schemelor de mediu şi climă, iar 65 pentru sprijinul cuplat în zootehnie.

Casa de Asigurări de Sănătate a plătit

Concedii medicale şi indemnizaţii de sănătate de peste 95 de milioane de lei 

• Din partea celor în drept, la instituţia suceveană au fost depuse aproape 16.000 cereri  

Persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază de concedii medicale plătite şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, informează Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. CAS reaminteşte că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dreptul la concediile şi indemnizaţiile al persoanelor fizice care au încheiat contract de asigurare cu Casa de Asigurări de Sănătate este condiţionat de plata unei contribuţii de 1% aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare şi care constituie venit al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). „Suma destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate este achitată din fondul reprezentând contribuţia asigurătoare pentru muncă, respectiv din contribuţia persoanelor fizice care au încheiat contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cât şi din bugetul de stat, după caz” precizează directorul general Victor Cristi Bleorţu, Astfel, în anul 2025, persoanele fizice şi peroanele juridice au depus la Casa de Asigurări de Sănătate Suceava 15.987 de cereri de recuperare a indemnizaţiilor, valoarea totală a plăţilor fiind de 95,23 de milioane de lei. Indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate reprezintă sume de bani primite de către persoanele asigurate, în vederea compensării pierderii venitului din perioadele de concediu medical. Indemnizaţiile includ sume achitate pentru incapacitate temporară de muncă în cazul bolilor obişnuite şi accidentelor, pentru îngrijirea copilului bolnav, sarcină şi lăuzie, cât şi pentru îngrijiri medicale acordate pacienţilor oncologici.

Direcţia Silvică:

Tăierile ilegale, schimbările climatice şi presiunea asupra terenurilor forestiere afectează în mod direct sănătatea pădurilor

În primăvara aceasta, pe circa 1.000 de hectare, în judeţul Suceava s-au plantat aproape 4 milioane puieţi

Direcţia Silvică a plantat 3,91 milioane puieţi, dintre care 2,57  de milioane de puieţi de molid, 120.000 de puieţi de fag şi 1,24 de milioane de puieţi din alte specii. Astfel, plantări s-au făcut pe 930,85 de hectare, din această suprafaţă 261,96 de hectare fiind supusă completărilor. Cuprinse în program au fost şi 89,79 de hectare aparţinând comunităţilor locale şi aproximativ 26 de hectare ale persoanelor fizice. De asemenea, susţinute au fost regenerări naturale şi completări pe 570,17 de hectare, suprafeţe neregenerate corespunzător. În sensul celor menţionate, Direcţia Silvică Suceava a încheiat 49 contracte de parteneriat, plantări şi îngrijiri având loc inclusiv prin voluntariat, cu participarea organizaţiilor neguvernamentale cum ar „Tineri mărgineni”, dar şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava şi Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni. Toate acestea au fost parte a „Lunii plantării arborilor”, program desfăşurat în fiecare primăvară, pe durata anului în curs, în vederea asigurării materialului săditor, Direcţia Silvică urmând produce 80 kg de sămânţă de molid, 288 kg de sămânţă de brad, 427 de sămânţă de fag şi 1.675 kg de sămânţă din alte specii. Culturile din solarii se vor întinde pe 27,65 de ari, iar semănăturile în câmp deschis includ 298,1 de hectare pentru speciile molid, brad, fag, stejar, gorun, paltin de munte, frasin cireş, tei, jugastru şi salcâm. „În ciuda eforturilor depuse, există şi numeroase provocări. Tăierile ilegale, schimbările climatice şi presiunea asupra terenurilor forestiere afectează în mod direct sănătatea pădurilor. De aceea, acţiunile din <Luna plantării arborilor> trebuie susţinută pe tot parcursul anului, prin politici coerente şi implicare constantă” transmite Direcţia Silvică Suceava.       

Mihai Dimian, ministrul sucevean al Educaţiei

Costul standard aferent cheltuielilor cu formare continuă, bunurile şi serviciile creşte cu 6,5%

• Costul standard aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menţinându-se la nivelul din 2025

Guvernul a aprobat două hotărâri de privind finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale, anunţă Mihai Dimian, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării. Astfel, pentru anul 2026, valoarea costului standard aferent coeficientului 1, pentru cheltuielile materiale - cu formare continuă, bunurile şi serviciile - este de 750 de lei, în creştere cu 6,5% faţă de anul 2025. De asemenea, în acest an, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menţinându-se la un nivel constant, adică la cel din 2025. Totodată, în vederea reducerii dezechilibrelor existente între finanţarea vizând mediul rural şi cea destinată mediului urban „s-au recalibrat coeficienţii de diferenţiere aferenţi costului standard”, cu excepţia nivelului de învăţământ gimnazial. Drept urmare, în cazul învăţământului gimnazial coeficienţii de diferenţiere rămân 1 pentru mediul urban, în timp ce în mediul rural este de 1,15. „Având în vedere că se plăteşte de la bugetul de stat acelaşi cost standard per elev, indiferent dacă unitatea de învăţământ preuniversitar este de stat sau particulară, atrag atenţia unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional asupra articolului 137 din Legea învăţământului preuniversitar, alin. (3), care prevede că la publicarea taxelor de şcolarizare, precum şi în contractul încheiat cu părinţii, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanţarea acordată de la bugetul de stat” a declarat Mihai Dimian, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării.  

 Judeţul Suceava are 2.822 de copii bolnavi, încadraţi în grad de handicap          

• Între aceştia, 686 suferă de afecţiuni din spectrul autist, 682 de afecţiuni psihice, iar 485 de afecţiuni neurologice
• În 2025, comisia specializată a eliberat 1.387 de certificate de încadrare în grad cu handicap, 419 fiind cazuri noi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava avea în evidenţă, la începutul acestui an, 2.822 de copii încadraţi în grad cu handicap, mai mulţi cu 164 faţă de anul precedent. Conform unei statistici a DGASPC, din totalul amintit 2.690 de copii cu dizabilităţi se află în comunitate, adică nu sunt „instituţionalizaţi”. Analiza instituţiei sucevene relevă că 1.810 de copii sunt încadraţi în grad de handicap grav, 548 în grad de handicap accentuat, 427 în grad de handicap mediu, iar 37 în grad de handicap uşor. Datele DGASPC relevă că, în total, 686 de copii încadraţi în grad cu handicap suferă de afecţiuni din spectrul autist, 682 de afecţiuni psihice, 485 de afecţiuni neurologice, iar 157 de afecţiuni metabolice. De asemenea, printre afecţiunile care au dus la încadrarea într-unul dintre gradele de handicap sunt enumerate sindromul down-152 de cazuri, cancerul-78, bolile digestive-49, afecţiunile locomotirii-108, afecţiunile cardiovasculare-107, afecţiunile vizuale-92, afecţiunile genetice-35 şi afecţiunile urinare-63. Certificate de încadrare în grad de handicap au fost acordate pentru 22 copii cu afecţiuni dermatologice, 14 copii cu boli respiratorii, 7 copii cu boli endocrine şi 7 copii care suferă de boli imunitare. Între posesorii de certificate de încadrare sunt 4 copii care au fost supuşi unor transplanturi de organe, doi copii infectaţi cu HIV şi doi copii bolnavi de SIDA,. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, în 2025 Comisia pentru Protecţia Copilului a eliberat certificate de încadrare în grad cu handicap pentru 1.387 de copii, dintre care 419 sunt cazuri noi.
 

Intervenţia „forţelor profesioniste” a salvat bunuri de 2,46 de milioane de lei expuse incendiilor de vegetaţie uscată şi resturi menajere

• În 2026, afectate au fost 53 de unităţi administrativ-teritoriale, suprafaţă căzută pradă flăcărilor depăşind 83 de hectare
• Din această cauză, „în ultimii 6 ani s-au  înregistrat 3 persoane carbonizate şi o persoană care a suferit arsuri grave”

În perioada trecută din anul 2026, pentru incendieri de vegetaţie uscată date au fost 14 amenzi a cărora valoare se ridică la 35.000 de lei, informează Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. Aceasta în comparaţie cu întregul an 2023, pe durata căruia pompierii au aplicat o singură amendă de 2.500 de lei, cu anul 2024, când lucrătorii ISJU Suceava au dat 16 amenzi însumând 38.500 de lei, cât şi raportat la anul 2025, cu  un număr de 14 amenzi totalizând 17.500 de lei. Potrivit sursei citate, în anul în curs, pe raza a 53 de unităţi administrativ-teritoriale s-au înregistrat 98 de incendii de vegetaţie uscată şi de resturi menajere. Cele mai multe dintre acestea s-au produs pe teritoriul municipiului Fălticeni, respectiv 5 incendii, urmat de oraşul Dolhasca şi comunele Fântâna Mare şi Forăşti, cu câte 4 incendii fiecare. Astfel, focul scăpat de sub control a produs pagube de 27.000 de lei, datorită limitării propagării acestuia, la intervenţia „forţelor profesioniste”, s-au salvat bunuri în valoare de 2,46 de milioane de lei. Suprafaţă afectată de incendii a ajuns la peste 83 de hectare, două dintre acestea, izbucnite în zone adiacente fondului forestier, mistuind 3 hectare de pădure, „Analizând situaţia victimelor, în ultimii 6 ani, ca urmare a manifestării incendiilor de vegetaţie, în comunele Berchişeşti, Horodniceni, şi Frătăuţii Vechi s-au înregistrat 3 persoane carbonizate şi o persoană care a suferit arsuri grave” se subliniază în informarea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. Amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 2.500 de lei sunt aplicabile pentru arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile în lipsa permisului de lucru cu foc şi fără a se lua măsuri pentru împiedicarea propagării flăcărilor în vecinătăţi. Aceleaşi sancţiuni contravenţionale sunt prevăzute în cazurile în care locurile amenajate pentru lucrul cu focul deschis se află la distanţe care favorizează extinderea flcărilor la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi la alte vecinătăţi.

 Ca urmare a neregulilor constatate

Casa de Asigurări de Sănătate a imputat furnizorilor de servicii medicale aproape jumătate de milion de lei  

• Cea mai mare parte a sumei a fost recuperată, informează directorul general ec. Victor Cristi Bleorţu

Structura de control a Casei de Asigurări de Sănătate, compusă din 4 consilieri, şi-a depăşit numărul de acţiuni de control planificate la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu instituţia suceveană. Directorului general ec. Victor Cristi Bleorţu, informează că, anul 2025, prevăzute iniţial au fost 155 de controale, însă efectiv s-au făcut 182 de verificări, dintre care 177 la furnizorii de servicii medicale din toate domeniile de asistenţă medicală. Alte două acţiuni de control s-au axat modul de acordare şi eliberare a certificatelor de concedii medicale de către furnizorii de servicii medicale pe toate tipurile de asistenţă medicală, iar 3 au vizat persoanele fizice şi persoanele juridice cu salariaţi care au beneficiat de concedii medicale conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158 din 2005, cu modificările şi completările ulterioare. În cele din urmă, la furnizorii de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale şi materiale sanitare, consilierii specializaţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au avut 136 de controale tematice şi 46 de controale operative. Conform directorului general ec. Victor Cristi Bleorţu, ca urmare a acţiunilor de control derulate în anul 2025 şi a neregulilor depistate, imputat a fost un total de 482.354 lei, recuperată fiind suma de 437.619 de lei.
 

 Faţă de primul trimestru

Creştere cu 125% a numărului firmelor sucevene intrate în insolvenţă

•  Conform ONRC, de cealaltă parte, înmatricularea de noi agenţi economici a înregistrat un regres de 8,88% %

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 729 de agenţi economici, diminuarea faţă de intervalul omolog al anului 2025 fiind de 8,88%. Conform sursei citate, în primul trimestrul al acestui an au fost înmatriculate 441 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 209 de persoane fizice autorizate (PFA), 74 de întreprinderi individuale (II),  4 întreprinderi familiale (IF) şi o cooperativă agricolă (CA). În trimestrul corespunzător din 2025, la ONRC înregistrate au fost 800 de firme, respectiv 561 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 180 de persoane fizice autorizate (PFA), 48 de întreprinderi individuale (II) şi 3 întreprinderi familiale (IF). Potrivit statisticii ONRC, în primele 3 luni ale anului 2026 au intrat insolvenţă 27 profesionişti, în comparaţie cu 12 de agenţi economici care au declanşat procedura în acelaşi interval din 2025, consemnat fiind, astfel, un salt de 125%. Totodată, în timp ce în cel dintâi trimestru din 2026 au cerut suspendarea activităţii 150 de firme sucevene, în intervalul omolog din 2025 au solicitat întreruperea temporară a activităţii 193 de agenţi economici, anul acesta diminuarea fiind de 22,28%. În primul trimestru al anului 2026 au fost dizolvaţi 32 de agenţi economici, comparativ cu 220 în acelaşi trimestru al anului trecut, numărul dizolvărilor crescând cu 8%. În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, de la Oficiul Registrului Comerţului au fost radiate 4.361 de firme din judeţul Suceava, în raport cu 443 în aceeaşi perioadă din 2025, cu scădere de 18,11%.
 

Casa de Pensii Suceava a primit peste 4.000 de cereri pentru bilete de tratament în staţiuni balneare

• „Accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava

Până la finele lunii aprilie, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava au fost depuse 4.158 de cereri pentru acordarea de bilete de tratament balnear, cu 400 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, semnată de către directorul executiv Constantin Boliacu. Cele  mai multe au venit din partea pensionarilor (3.095), urmate de persoanelor cu handicap (446), urmaşilor veteranilor sau prizonierilor (330), salariaţilor (110), însoţitorilor persoanelor cu handicap (90), persoanelor deportate sau refugiate (25) etc. Pentru anul 2026 au fost stabilite 15 serii de beneficiari, prima fiind cea din 27 aprilie, iar ultima, cu plecare pe 5 decembrie 2025. În 2025, în judeţul Suceava au fost 18 de serii de acordări de bilete de tratament, acestea desfăşurându-se între 7 martie şi 4 decembrie. Persoanele îndreptăţite pot să meargă la tratament balnear în staţiuni administrate de stat prin societatea Tratament Balnear şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, cum ar fi „1 Mai”, Amara, Buziaş, Covasna, Geoagiu, Moneasa, Nicolina şi Pucioasa.  Conducerea CJP precizează că cererile pot fi depuse direct la sediul CJP, prin poştă, e-mail, online pe portalul CNPP sau prin fax, biletul de trimitere eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist fiind valabil 60 de zile.  Pe durata unui an calendaristic unei persoane i se poate acorda un singur bilet de tratament balnear, repartizarea având loc pe baza unui punctaj, potrivit ierarhizării cererilor, conform opţiunilor solicitantului şi a ordinii menţionate pe cerere. „Programul de acordare a biletelor de tratament balnear pentru 2026 rămâne un pilon esenţial de protecţie socială, contribuind direct la menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a cetăţenilor judeţului. Prin gestionarea riguroasă a cererilor şi utilizarea sistemelor moderne de informare ne asigurăm că accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava. 

 Operatori din exploatarea forestieră, amendaţi de către comisarii de mediu suceveni

• Cu prilejul controalelor, depistate au fost nereguli ţinând de arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi poluare generată de incendieri

Comisarii de mediu Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a organizat, pe fondul „Lunii pădurii”, acţiuni specifice de control şi prevenire în zone cu risc ridicat, în special în proximitatea fondului forestier, terenurilor neîntreţinute şi perimetrelor cunoscute pentru incendieri repetate. Comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă informează că, pe durata verificărilor identificate au fost probleme de mediu constând în arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, fenomen frecvent, cu risc major de propagare; depozitări necorespunzătoare de deşeuri, inclusiv în zone forestiere sau limitrofe acestora; poluarea aerului, generată, în principal, de incendieri, cât şi degradarea terenurilor, ca urmare a arderilor repetate. „Deşi activităţile desfăşurate au avut un caracter susţinut şi coordonat, problemele identificate evidenţiază necesitatea unei implicări mai ferme la nivel local şi interinstiţutional” opinează Gheorghe Mândruţă. Ca urmare a sesizărilor înregistrate, în acest an Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a întreprins 217 de controale, dintre care 5 cu prilejul „Lunii pădurii”, la operatori economici cu activităţi de exploatare forestieră. Doar la aceştia date au fost 3 sancţiuni contravenţionale însumând 24.000 de lei, dintr-un total de 42, în valoare de 691.500 de lei, amenzi aplicate de către comisarii de mediu suceveni în perioada deja trecută din anul 2026.