De la începutul săptămânii viitoare

Fermierii suceveni sunt programaţi să depună cererea de plată pentru anul 2026

Semnarea cererii este obligatorie, anul trecut înregistrându-se 38.779 de solicitări, pentru 195.040 de hectare

În 2025, pentru judeţul Suceava au fost autorizate plăţi pe suprafaţă însumând 1.441,541 de milioane de lei

Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) anunţă că depunerea cererii de plată pentru anul 2026 este stabilită pentru perioada 16 martie – 5 iunie. „Se va depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren şi/sau deţine exploataţii în localităţi sau judeţe diferite. În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declaraţia specifică sectorului” transmite instituţia suceveană. Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) recomandă fermierilor să verifice situaţia înscrierii terenurilor în Registrul agricol, la primăria pe raza căreia sunt înregistrate acestea; să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii, iar dacă deţin exploataţii zootehnice, să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Naţională de Date. „Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului și/sau autorităţii emitente, după caz. Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern şi eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor” se subliniază în comunicatul APIA Suceava, în care fermierii sunt rugaţi să „respecte data şi ora programării”. În campania din anul trecut, la Centrul Judeţean şi cele 9 centre locale au fost depuse 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare. În 2025,  pentru judeţul Suceava au fost autorizate plăţi pe suprafaţă însumând peste 1.441,541 de milioane de lei.   

În 2025

Scădere a numărului accidentelor de muncă mortale

• Anul trecut, ITM a înregistrat 3 decedaţi în legătură cu  activităţile de serviciu, faţă de 4 în 2024 şi 8 în 2023    
• Pe primul loc în totalul celor 79 de accidente s-a situat domeniul construcţiilor, cu 15 persoane accidentate  

În 2025, în judeţul Suceava numărul evenimentelor  comunicate ca fiind posibil încadrate în categoria accidentelor de muncă a fost în scădere, coborând la 261, faţă de 290 în anul precedent (- 29 de cazuri). Aceasta potrivit unei informări a Inspectoratului Teritorial de Muncă, care reliefează că pe durata anului 2025 la instituţia suceveană s-au înregistrat 79 de persoane accidentate, comparativ cu 91 în 2024, scăderea fiind de 12 accidentaţi. În 3 cazuri, accidentele s-au soldat cu decesul victimei, raportat la 4 decese în 2024. Numărul accidentaţilor cu incapacitate temporară de muncă s-a diminuat de 87 la 74, respectiv cu 13 persoane, pe parcursul anului trecut două accidente având ca urmare invaliditatea. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, în 2025 domeniul construcţiilor s-a aflat pe primul loc cu 15 accidentaţi, în ordine descrescătoare situându-se fabricarea produselor din lemn, cu 11 accidentaţi; industria alimentară şi transporturile, cu câte 7 accidentaţi şi silvicultura şi exploatarea forestieră, cu 6 accidentaţi. În 2024, transporturile rutiere s-au  remarcat cu un nedorit record de  28 de accidentaţi, urmat de domeniile exploatării forestiere (14 accidentaţi), construcţiilor (11 accidentaţi) şi fabricării produselor din lemn (5 accidentaţi). De  menţionat este că în 2023, în judeţul Suceava au fost luate în evidenţă 100 de persoane accidentate în muncă, dintre care 8 şi-au pierdut viaţa, iar 92 au suferit incapacitate temporară de muncă. În anul la care facem referire, sectoarele economiei naţionale în care s-au înregistrat cei mai mulţi accidentaţi în muncă au fost transporturile terestre (15); exploatarea forestieră (11); construcţiile (7) şi fabricarea produselor din lemn (4).   

În intervalul 17 martie-28 mai

Servicii gratuite de depistare a tuberculozei în 20 de localităţi sucevene

• Caravana mobilă este dotată cu aparatură digitală de radiologie şi cu teste rapide de diagnosticare, beneficiare fiind grupurile vulnerabile

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Servicii de Sănătate, va desfăşura, în judeţul Suceava, o acţiune de depistare activă a cazurilor de tuberculoză la populaţia vulnerabilă. Proiectul „Screening TB” se va derula, în perioada 17 martie-28 mai, în 20 de localităţi din judeţ, caravana mobilă fiind dotată cu aparatură digitală de radiologie şi teste rapide de diagnosticare a tuberculozei.  Potrivit unui comunicat de presă al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”,  în cazul unor suspiciuni de tuberculoză, beneficiarii vor primi rezultatele şi îndrumare pentru continuarea investigaţiilor şi a tratării în reţeaua de specialitate. Serviciile sunt gratuite şi urmăresc creşterea accesului echitabil la asistenţă medicală de calitate, cu accent pe grupurile vulnerabile. În ordine cronologică, pe durata a una-două zile, caravana va fi prezentă în localităţile Vadu Moldovei, Forăşti, Preuteşti, Dolhasca, Liteni, Fântânele, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Comăneşti, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Arbore, Cajvana, Berchişeşti, Valea Moldovei, Frasin, Câmplung Moldovensc, Panaci, Crucea şi Broşteni. Potrivit Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, România continuă să înregistreze cel mamare număr de cazuri din Uniunea Europeană. În anul 2024, judeţul Harghita a înregistrat o incidenţă de 48,2 cazuri la suta de mii de lcuitori, peste media de naţională de 44,3 cazuri de suta de mii de locuitori. Până în septembrie 2028, 75.000 de peroane din zone defavorizate din  toate judeţele ţării, inclusiv din municipiul Bucureşti vor beneficia de servicii gratuite de „screening TB”.      

Echipamente fără verificări tehnice, la unităţile de reparare şi întreţinere a autovehiculelor

Inspectorii ITM au depistat că muncitorii nu aveau echipamente individuale de protecţie, iar semnalizarea de securitate era deficitară

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de combatere a muncii nedeclarate și de verificare a modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul „Repararea şi întreţinerea autovehiculelor”. Inspectorul-şef Romeo Buntariu informează că efectuate au fost 29 controale, iar în vederea remedierii deficienţele s-au dispus 16 măsuri. Pe partea de relaţii de muncă, printre neregulile des constatate se numără lipsa evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, a copiei după contractul individual de muncă, cât şi nerespectarea reglementărilor referitoare la acordarea repausului săptămânal. De asemenea, inspectorii de muncă au depistat că, la încetarea raportului de muncă, salariaţilor nu li s-au eliberat adeverinţa de vechime şi extrasul din registrul electronic şi că angajatorul nu deţinea certificate medicale care să ateste că angajaţii sunt apţi de muncă. Totodată, unii agenţi economici nu au procedat la majorarea salariului după 24 de luni în care angajatul a lucrat cu minimumul pe economie, în timp ce la alţii programarea concediilor nu s-a făcut astfel încât fiecare  angajat să aibă, într-un calendaristic, cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. De cealaltă parte, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă inspectorii ITM Suceava au organizat şi întreprins 30 de controale. Pentru abaterile de la legislaţia specifică au fost  aplicate 39 de sancţiuni contravenţionale, impuse fiind şi 39 de măsuri de remediere. Deficienţele cele mai frecvent întâlnite au constat în echipamente de muncă fără verificări tehnice periodice, semnalizarea de securitate deficitară sau insuficientă, dar şi lipsa echipamente individuale de protecţie.

Venitul minim de incluziune, de restituit de către 1.166 de suceveni  

• Aceasta după verificări privind suspiciuni de deţinere a mai multor autoturisme, nedeclararea veniturilor din jocuri de noroc şi activităţi independente, dar şi a depozitelor bancare

La nivelul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, creşterea eficienţei privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială este datorată unei bune gestionări a sistemului informatic, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, în care se menţionează că, periodic, sunt făcute verificări privind modul de acordare a sumelor reprezentând beneficii de asistenţă socială. Astfel, urmărită este confirmarea unor suspiciuni referitoare la existenţa de CNP duble, CNP eronate, persoane decedate (beneficiar sau titular, după caz), cât şi cu privire la venituri realizate şi nedeclarate. De asemenea, s-au suspectat lipsa angajatului activ în situaţia acordării stimulentului de inserţie, precum şi realizarea de „venituri din muncă” în acelaşi timp cu încasarea indemnizaţiei de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani. În ceea ce priveşte acordarea venitului minim de incluziune, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială a transmis spre verificare, în plan judeţean, a 4.530 de  suspiciuni vizând deţinerea a mai multor autoturisme sau a unor autoturisme mai noi de 10 ani. De asemenea, în obiectiv au stat suspiciuni de nedeclarare depozitelor bancare, a unor venituri obţinute din jocuri de noroc şi din activităţi independente. Potrivit informării semnată de Eugen Bogdan Filip, directorul executiv al AJPIS, din totalul menţionat,1.166 de suspiciuni     s-au confirmat, „fiind impusă returnarea sumelor acordate în mod necuvenit”. În total, în urma activităţii de monitorizare şi verificare a condiţiilor de acordare, în anul 2025 Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a identificat 2.455 de beneficiari care au încasat necuvenit drepturi de asistenţă socială, „valoarea debitelor constituite prin decizii” fiind de aproape 8 milioane de lei.                            

 Rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele

• Plata rentei viagere se va face într-o singură rată anuală, până pe 30 noiembrie 2026

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2025, până pe 31 august 2026 rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele. Aplicarea vizei se face prin prezenţa fizică la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, fie prin mijloace de comunicaţii, poştă sau curier. Solicitanţii vor prezenta următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate; decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  sau II); procură notarială autentificată, curatelă sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original (doar în cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal). Necesare mai sunt contractele de arendare încheiate până la data de 30 septembrie 2011; extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis în lei, la oricare bancă de pe teritoriul României, cât şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale. Plata rentei viagere se face într-o singură rată anuală, până pe 30 noiembrie 2026. Cuantumul rentei viagere agricole, reprezentă echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole.

 Sucevenii din 1.860 de apartamente noi nu plăteau taxa de salubritate  

Viceprimarul Cuşnir somează dezvoltatorii imobiliari să transmită listele cu locatarii în cauză  

Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai creşte taxa de salubritate mulţi ani de acum înainte, a spus într-o conferinţă de presă Dan Ioan Cuşnir, viceprimarul Sucevei, declarând că autorităţile locale fac eforturi pentru creşterea gradului de colectare a taxei cu pricina. Astfel, conform viceprimarului, identificate au fost 1.860 de apartamente pentru care nu s-au depus informaţii referitoare la numărul de apartamente şi numărul de locatari din dezvoltările imobiliare noi. Totuşi, în doar două săptămâni, din datele primite de la unii dintre dezvoltători care au înţeles demersurile Primăriei, s-au creat peste 1.000 de roluri noi cu plătitori  ai taxei de salubritate. „Bineînţeles că există şi dezvoltatori imobiliari care refuză să transmită aceste liste. Mesajul este clar: vom face demersurile pentru ca toţi să plătească această taxă, întrucât cetăţenii care sunt corecţi vor avea suferit”, a declarat Dan Ioan Cuşnir, viceprimarul Sucevei. Persoanele fizice sunt obligate la plata taxei de salubrizare în funcţie de numărul locatarilor existenţi la adresa pentru care se datorează această taxă, dar nu pentru mai mult de 4 (persoane inclusiv). Consiliul Local a aprobat, în decembrie, o taxă de 25 de lei de persoană pe lună, adică de 300 de lei de persoană pentru întregul an 2026. În 2025, sucevenii au plătit 15 lei de persoană şi lună, adică 180 de lei pe an, creşterea de la un an altul fiind de 66,6%. De scutiri de la achitarea taxe de salubritate beneficiază veteranii de război şi văduvele necăsătorite ale acestora, persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi persoanele încadrate în grad de handicap grav cu asistent persoanele şi cele cu grad de handicap accentuat. 

 

Stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive

Primăria Suceava a plătit către furnizori penalizăţi de întârziere de peste 4 milioane de lei

• „Acum, absolut toate facturile se plătesc înainte de data scadenţei, indiferent de furnizor şi de prestaţia avută” a evidenţiat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir

În doar un an, prin reguli şi disciplină financiară am ajuns să nu mai avem nicio factură recepţionată şi care să nu fie achitată în termen. Afirmaţia aparţine lui Dan Ioan Cuşnir, viceprimarul municipiului Suceava, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că deja este de notorietate că, în luna octombrie 2024, conducerea Primăriei Suceava a fost preluată, de la cea precedentă, cu 130 de milioane de lei facturi de achitat, „mare parte având termenul de plată scadent demult depăşit”. Între timp, subliniază adjunctul şefului executivului local, în anul 2025 au început să vină la plată şi penalizări stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive, „pentru neachitarea la timp a facturilor către diverşi colaboratori ai Primăriei”. „Este la ordinea zilei faptul că unii dintre furnizorii de servicii trebuiau să se milogească la fosta conducere, ca să-şi primească banii” susţine viceprimarul.  Dan Ioan Cuşnir a dat ca exemplu, faptul că numai pe durata anului trecut, cu titlul amintit, actuala conducere a executivului din Areni a fost nevoită să plătească 4,19 de milioane de lei, cumulat, în intervalul 2020-2025, valoarea penalităţilor ajungând la 7,11 de milioane de lei. „Acum, absolut toate facturile se plătesc înainte de data scadenţei, indiferent de furnizor şi de prestaţia avută, de constructor, furnizor de bunuri sau furnizor de servicii” a evidenţiat Dan Ioan Cuşnir, viceprimarul municipiului Suceava, menţionând că „un mare semn de exclamare există în legătură cu o viitoare expunere de peste 30 de milioane de lei, cu care departamentul juridic al Primăriei se luptă în instanţă”.

 

Poliţiştii locali au ridicat două autoturisme parcate pe locurile destinate persoanelor cu dizabilităţi

Ocupareaacestora fără drept atrage amenzi de până la 10.000 lei

Poliţiştii locali din cadrul Primăriei municipiului Suceava au procedat la ridicarea a două autoturisme parcate neregulamentar pe locurile rezervate persoanelor cu dizabilități. Potrivit Poliţie Locale, acestea staţionau pe Bulevardul „George Enescu”, niciunul din autovehicule neavând expusă la vedere legitimaţia de parcare pentru persoane cu dizabilități, astfel fiind încălcate reglementările în vigoare. „Locurile de parcare rezervate persoanelor cu dizabilități sunt destinate exclusiv celor care deţin şi afişează vizibil documentul corespunzător” transmite Poliţia Locală. Conducătorii auto sunt atenţionaţi că ocuparea locurilor respective fără drept legal „atrage sancţiuni contravenţionale de variind între 2.000 de lei şi 10.000 lei. Totodată, prevăzută este şi măsura complementară de ridicare a vehiculului pe cheltuiala proprietarului. V.I. ADOMNICĂI

 

 Produse periculoase, retrase de pe piaţă în urma a peste 200 de alerte alimentare

• Inspectorii DSVSA au identificat inclusiv cazuri de fraudă alimentară prin substituirea ingredientelor şi etichetare falsă

Compartimentul „Control Oficial Alimente de Origine Nonanimală” al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a evaluat, în 2025, 442 de unităţi de procesare, depozitare şi comercializare. Potrivit directorului executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, în baza tematicilor transmise de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, făcute au fost inclusiv controale la unităţile autorizate sanitar veterinar, acestea concretizându-se în amenzi însumând 183.600 de lei, dar şi în 27 de avertismente. Tematicele ANSVSA s-au concentrat pe implementarea planului de autocontrol la agenţii economici; verificarea condiţiilor de funcţionare a automatelor de cafea şi a celor pentru alte produse alimentare, precum şi verificarea condiţiilor de importare şi depozitarea legumelor şi fructelor. Printre deficienţele depistate pe durata acţiunilor de control, şeful DSVSA enumără nerespectarea condiţiile de igienă şi depozitare; etichetarea şi depozitarea necorespunzătoare; lipsa documentelor care atestă sănătatea personalului şi neefectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Totodată, s-au constatat nereguli cum ar fi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, dar şi desfăşurarea altor activităţi decât cele aprobate sanitar veterinar. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava a mai evidenţiat că, în anul 2025, inspectorii din subordine au „rezolvat” 217 de alerte alimentare, dintre care 196 în sistemul RASFF, iar 21 în sistemul AAC. Alertele alimentare din sistemul RASFF (Rapid Alert System for Food and Feed) sunt notificări urgente transmise în momentul în care un produs alimentar sau furaj periculos este descoperit pe piaţă. Astfel, în scopul prevenirii riscului pentru consumatori, iniţiate sunt măsuri rapide de reţinere, retragere sau confiscare a produselor în cauză. Alertele alimentare în sistemul AAC (Administrative Assistance and Cooperation network) sunt  schimburi rapide de informaţii în vederea combaterii fraudelor şi încălcării transfrontaliere a legislaţiei alimentare. Scopul AAC constă în eliminarea substituirii ingredientelor, etichetării false sau a procedurilor administrative incorecte.

Garda Forestieră, 47 de sesizări penale în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău

• Prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunilor silvice este de peste 286.000 de lei

Garda Forestieră Suceava are pe rolul instanţelor de judecată 284 de dosare aflate în diferite stadii procesuale şi materii juridice, dintre care 191 în judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău, iar 93 pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani. Acestea presupun acte de procedură, întâmpinări, răspunsuri la întâmpinări, apeluri şi recursuri, o analiză a instituţiei sucevene evidenţiind că numai în 2025 în judeţul Bacău au fost înregistrate 8 noi dosare, în judeţul Neamț-7, în judeţul Iaşi-5, în judeţul Botoșani-8, iar în judeţul Suceava-85. Conform  sursei citate, cel mai mare număr de dosare din instanţele judecătoreşti au fost în materie contravenţională, „ca urmare a plângerilor formulate împotriva actelor de constatare şi soluţionare a contravenţiilor, încheiate de către angajaţii instituţiei, în calitate de agenţi constatatori”. Într-o informare semnată de inspectorul-şef Mihai Găspărel se reliefează că,  anul trecut, Garda Forestieră a înaintat organelor abilitate 47 de sesizări penale, în cazul cărora prejudiciul total se ridică la 286.601 de lei. În judeţul Iaşi, în 6 plângeri penale paguba însumează 190.863,16 lei, în Botoşani în cele 29 de sesizări prejudiciul este de 12.789 de lei, în timp ce în judeţul Neamţ, 6 dosare au fost întocmite pentru pagube de 13.789 de lei. În judeţul Suceava Garda Forestieră a făcut două sesizări penale, în cazul cărora valoarea prejudiciului este de 69.876,15 de lei. În materie de contencios administrativ, obiectul acţiunilor în instanţă l-au reprezentat contestaţiile la deciziile prin care s-au acordat sau nu s-au acordat drepturi salariale pentru angajaţii instituţiei; deciziile de recuperare a compensaţiilor acordate de stat pentru restricţiile impuse la recoltarea în pădurile cu funcţii de protecţie sau de neaprobare a acordării acestor compensaţii financiare; deciziile de neacordare a despăgubirilor pentru pagubele produse de vânat, reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 3 din 2003: rezilierea unor contracte, cât şi refuzul emiterii a unor avize.

 

Culturi pe 85.000 de hectare, estimate a fi înfiinţate în această primăvară

• 
  În toamnă, semănături sau făcut pe 32.400 de hectare, păioasele însămânţate în epoca optimă fiind „normal dezvoltate”

În judeţul Suceava, în primăvara acestuia an urmează a se face însămânţări pe 84.508 de hectare, anunţă Direcţia pentru Agricultură Judeţeană. În cauză sunt principalele culturi, respectiv 44.585 de hectare de porumb, 15.600 de hectare de floarea soarelui, 3.500 de hectare de soia, 13.023 de hectare de cartofi, 1.500 de hectare de mazăre şi 6.300 de hectare de legume. De cealaltă parte, conform DAJ, în toamna anului 2025, suprafaţa totală semănată s-a ridicat la 32.400 de hectare.  Cea mai mare este cea de 25.600 de hectare de grâu, secară şi triticale, urmată de 2.800 de hectare de orz, 1.000 de hectare de orzoaică şi 3.000 de hectare de rapiţă. După o recentă monitorizare, prima instituţie agricolă a judeţului informează că păioasele de toamnă, însămânţate în epoca optimă, sunt normal dezvoltate, „în faza două-patru frunze, bine înfrăţite şi foliaj dezvoltat”. În acelaşi timp, în unele în situaţii, în care semănatul s-a făcut cu întârziere, depăşindu-se perioada optimă, cerealele de toamnă au răsărit parţial. De asemenea, rapiţa se afla „în faza opt-zece frunze, bine dezvoltate şi înrădăcinate”. În ceea ce priveşte precipitaţiile, conform Direcţiei pentru Agricultură Judeţene, totalul înregistrat în judeţul Suceava, până înainte de finalul lunii februarie, este de 205 de litri pe metrul pătrat. Cel mai mult a plouat în octombrie, 77,12 litri pe metrul pătrat, respectiv în septembrie, 61,50 de litri pe metrul pătrat.

În derulare şi nou-aprobate,

Judeţul Suceava are proiecte cu finanţare nerambursabilă în valoare de 3,2 de miliarde de lei  

• Potrivit Instituţiei Prefectului, la  toate se adaugă proiectele „multijudeţe”, cu impact regional sau naţional, „valoarea acestora însumând 1,15 de miliarde de lei”

În anul 2025, în judeţul Suceava au fost implementate proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii publice, constând în extinderea reţelelor de apă şi de canalizare; modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale; construirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ şi a unităţilor sanitare publice, respectiv dispensare, centre medicale şi spitale; dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială şi sportivă; reabilitarea monumentelor istorice şi a unităţilor de cult; înfiinţarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale; eficientizarea energetică a clădirilor publice, precum şi proiecte de restructurare şi regenerare urbană. Aşa se arată în evaluarea Planului de acţiuni pe anul de 2025 al Instituţiei Prefectului, conform căruia, valoarea celor 231 de proiecte în derulare şi nou-aprobate în exerciţiul financiar 2021-2027 este de 3.190,934 de milioane de lei. Este vorba despre 3 proiecte de dezvoltare durabilă în valoare de 1.569,499 de milioane de lei: 166 de dezvoltare regională (1.226,574 de milioane de lei); 30 de incluziune şi demnitate socială (161,954 de milioane de lei); 12 de sănătate (152,605 de milioane de lei); 19 în educaţie şi ocupare (71,734 de milioane de lei), cât şi unul în creştere inteligentă, în valoare de 8,568 de milioane de lei. „În anul 2025 a fost realizată monitorizarea permanentă a portofoliului de proiecte cu finanţare din fonduri europene derulate de unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, prin colaborarea dintre Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi primării. Astfel, a fost actualizată baza de date privind proiectele şi investiţiile aflate în implementare, precum şi cele nou contractate, asigurându-se evidenţa centralizată a stadiului de execuţie şi a surselor de finanţare” se subliniază în analiza Instituţiei Prefectului. Nu în cele din urmă, de menţionat sunt şi proiectele „multijudeţe”, derulate simultan în mai multe judeţe, inclusiv în Suceava, având impact regional sau naţional. Potrivit sursei citate, „pentru judeţul Suceava valoarea acestor proiecte este de 1.151,485 de milioane de lei, totalizând 521 de proiecte, ceea ce evidenţiază contribuţia semnificativă a judeţului la programele coordonate la nivel interjudeţean”.

 Mai puţini turişti s-au cazat în judeţul Suceava în luna Sărbătorilor de iarnă

• Faţă de un an în urmă, scăderea este de 17,4%

În luna decembrie a anului 2025, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Suceava au fost înregistrate 36.685 de sosiri, valoare mai mică cu 13,7% faţă de luna decembrie a 2024. Aceasta potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, care arată că din total, 89,8% au fost turişti români, 10,2% fiind ponderea turiştilor străini. Numărul turiştilor români cazaţi în structurile de primire sucevene a însumat 32.953 de persoane, cu 17,4% în minus, comparativ cu decembrie 2024. Numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul Suceava în luna decembrie 2025 a crescut cu 41,1% faţă de decembrie 2024. În ceea ce îi priveşte pe turiştii externi, 95,6% provin din Europa. Dintre aceştia, 28,8% aparţin ţărilor din Uniunea Europeană, însă în total cei mai mulţi vin din Ucraina (54,4%), Republica Moldova (8,2%), Italia (6,8%), Germania (4,7%), Spania (3,8%) şi Regatul Unit (3,1%). Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, în structurile de primire turistică din judeţul Suceava au fost înregistrate 512.829 de sosiri, cu 6,5% mai puţine, raportat la  aceeaşi perioadă a anului precedent. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică  au fost de 456.287 de persoane, consemnată fiind o scădere cu 7%, comparativ cu acelaşi interval din anul 2024. În perioada menţionată, sosirile turiştilor români au reprezentat 89% din totalul consemnat. Numărul turiştilor străini înregistraţi în structurile de primire turistică au fost de 56.542 de persoane, reprezentând 11% din cazări. În comparaţie cu 2024, anul trecut s-a înregistrat o diminuare cu 2,5% a acestora.

 Inspectorii sociali au identificat

Beneficii de asistenţă socială încasate necuvenit de către 2.455 de suceveni

• Numărul acestora a crescut cu 551 de persoane, iar din suma de 7,93 de milioane de lei primită pe nedrept, prin plată voluntară s-a reuşit recuperarea a 4,81 de milioane de lei

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Suceava pune „un accent deosebit pe activitatea de identificare şi recuperare a debitelor, ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite”, arată directorul executiv Eugen Bogdan Filip. Conform şefului AJPIS, în anul 2025 inspectorii  sociali au identificat nu mai puţin de 2.455 de cazuri de încasare neîndreptăţită a unor beneficii de asistenţă socială, mai multe cu 551 faţă de anul anterior. În urma demersurilor privind depistarea acordării necuvenite a acestor beneficii, stabilit a fost şi prejudiciul cauzat bugetului de asigurări sociale. Potrivit AJPIS Suceava, valoarea debitelor constituite prin decizii de recuperare s-a ridicat la 7,93 de milioane de lei. Raportat la aproape 1.308 de milioane de lei plăţi făcute de AJPIS în întregul an 2025, prejudiciul bugetar reprezintă 0,61% din totalul acestora. De la beneficiarii „pe nedrept” s-a reuşit recuperarea a 6,83 de milioane de lei, dintre care 4,81 de milioane de lei prin plată voluntară. De asemenea, debite de 1,58 de milioane de lei au fost transmise şi confirmate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. La sumele deja menţionate se adaugă 1,75 de milioane de lei, debite calculate pe 31 decembrie 2024, în final gradul de recuperare a debitelor fiind de 70,33%.  

 Încă din prima lună a anului 

Inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de 214.000 de lei

• Pe lângă lipsa contractelor de muncă, aceştia au constatat că nu s-a făcut controlul medical periodic al personalului, nefiind desemnaţi nici lucrătorii care să aplice primul ajutor

În luna ianuarie 2026, inspectorii Inspectoratului Teritorial de  Muncă Suceava au avut 258 de controale, dintre care 184 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 74 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, în urma deficienţelor constatate, aplicate au fost 140 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală amenzilor fiind de 214.000 de lei. Doar pe linia relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au dat 39 de amenzi însumând 186.000 de lei. Cu prilejul verificărilor, depistate la muncă au fost 4  persoane fără contract individual de muncă, cât şi o persoană  care lucra în afara programului stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial. Pentru muncă nedeclarată, 3 angajatori s-au ales cu amenzi totalizând 130.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, s-au mai constatat nereguli referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară; ţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat; netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor; acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună a anului 2026, inspectorii specializaţi au făcut 74 de controale, cele 5 amenzi aplicate însumând 28.000 de lei. Printre deficienţele descoperite de către controlori se numără cele referitoare la faptul că nu s-a făcut controlul medical periodic al personalului, fişa de aptitudini nefiind ataşată la fişa individuală de instruire ssm. De asemenea, s-a mai depistat că lipseau deciziile de desemnare a lucrătorilor care să aplice primul ajutor, dar şi instruirea privind securitatea şi sănătatea în muncă.
 

 La DGASPC Suceava

Asistenţi personali profesionişti calificaţi printr-un proiect cu finanţare europeană

• De suport şi sprijin pentru reintegrarea în comunitate vor beneficia 20 de persoane adulte cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava implementează Proiectul „Reţeaua APP. Suport pentru o viaţă independentă în comunitate pentru persoanele cu dizabilități”. Directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei informează că, la nivel naţonal, valoarea totală a contractului de finanțare este de 69,36 de milioane de lei, respectiv 58,96 de milioane de lei finanţare eligibilă nerambursabilă, 10,40 de milioane de lei reprezentând cofinanţarea beneficiarului și partenerilor. Proiectul se derulează până pe 31 mai 2028, obiectivul general al acestuia constând în creşterea accesului la servicii de asistenţă personală profesionistă de calitate pentru 500 de persoane adulte cu dizabilităţi din România. Proiectul este implementeat cu sprijinul a 23 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, grupul ţintă fiind format din 500 de persoane care vor fi recrutate, selectate, calificate şi angajate ca asistenţi personali profesionişti în sistemul social, „ale căror costuri salariale vor fi acoperite pe perioadă determinată”. La nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, 20 de persoane vor fi calificate în ocupaţia de asistenţi personali profesionişti, iar 20 de persoane adulte cu dizabilităţi vor beneficia de suport şi sprijin pentru reintegrarea în comunitate. La nivel naţional, proiectul îşi propune creşterea gradului de informare şi conştientizare cu privire la dreptul la o viaţă independentă în comunitate pentru minimum 500 de persoane cu dizabilități adulte. De asemenea, urmărită este extinderea cu 500 persoane a capacităţii reţelei naţionale de asistenţi personali profesionişti, „pentru a asigura abordarea centrată pe persoană”. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, Prioritatea P7 „Sprijin pentru persoanele cu dizabilități”, parteneri fiind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
 

Administratorul public Irina Vasilciuc:

Scutirea de impozitul pe clădiri a cabinetelor stomatologice poate intra sub incidenţa ajutorului de stat

• 
  Opinia a fost emisă după ce grupul USR din Consiliul Local Suceava a cerut facilităţi fiscale similare celor de care beneficiază medicii de familie

Aplicarea diferenţiată a impozitului pe clădirile proprietate sau aflate sub o altă formă de administrare ale medicilor de familie, vizavi de cele în care îşi desfăşoară activitatea medicii stomatologi a fost abordată în şedinţa ordinară a Consiliului Local Suceava. Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava, a precizat în plenul şedinţei, că deliberativele locale sunt obligate să aprobe scutiri pentru clădirile proprietate ale medicilor de familie, „fără să existe un dubiu vreun legat de acestea”, însă, de cealaltă parte, nu pot acorda facilităţi sau scutiri fiscale cabinetelor medicale „care se definesc drept unităţi medicale private”. Vasilciuc susţine că „individual, pentru fiecare cabinet de medicină privată - având în vedere raportarea la piaţa concurenţială - este nevoie de un studiu de impact privind ajutorul de stat. Aceasta în condiţiile în care Codul fiscal obligă autorităţile locale să acorde respectiva scutire doar medicilor de familie care nu percep o contra-prestaţie pentru serviciile medicale în cauză. „Ajutorul de stat este o chestiune extrem de important a fi definită, în caz contrar riscându-se aspecte greu de remediat în relaţionarea pe piaţa publică de servicii. Prestaţiile tarifare ale cabinetelor de medicină stomatologică nu pot fi discutate pentru toate serviciile, în general. Fiecare cabinet de medicină stomatologică are propriile condiţii şi tarife, de aceea trebuie făcută o analiză amănunţită” a reliefat administratorul public.

 Precizările au survenit propunerii aleşilor municipali ai USR, ca şi medicilor dentişti să li se acorde scutire la plata impozitului pe clădirea în care este prestat serviciul medical, beneficiu valabil pentru cabinetele medicilor de familie. „Vorbim despre cea mai subfinanţată ramură medicală: stomatologia. Impactul social este foarte mare, însă nu şi cel bugetar. Este vorba despre 210 de cabinete medicale stomatologice din municipiul Suceava, iar scutirea ar fi un ajutor real pentru medici şi pentru cetăţeni”   a spus Cristina Sbârnea, consilier local USR. Vasilciuc a mai subliniat că Codul fiscal face referiri cu privire la subiect, dar în Consiliul Local Suceava nu a fost propus şi analizat vreodată un proiect de hotărâre în acest sens. „A generat această abordare, faptul că există o <virgulă> în Codul fiscal care presupune - însă nu apriori, fără niciun fel de analiză -, să putem acorda scutiri la impozitul pe clădire unităţilor sanitare private, şi doar pentru acea parte din clădire în care nu se desfăşoară activităţi decât strict profesional medicale, respectiv cele economice definite de lege, şi care, de-a lungul anilor, niciodată nu au fost acordate de Consiliul Local. Răspunsul nostru este strict pe lege şi va fi formulat tuturor iniţiatorilor acestor petiţii” a subliniat Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava,

 

Inspectorii ITM au depistat

Muncă la negru în hoteluri şi restaurante

• Cu un total de 120.000 de lei au fost amendate 3 firme, sancţionate fiind inclusiv depăşirea timpului de muncă şi refuzul aplicării creşterii remuneraţiei după 24 de luni de salariu minim

O campanie de combatere a muncii nedeclarate la angajatorii cu activitate în domeniile hoteluri şi alte facilităţi de cazare, restaurante şi servicii de alimentaţie publică a desfăşurat Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, informează inspectorul-şef Romeo Butnariu, menţionând că verificată a fost inclusiv respectarea prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. Potrivit şefului ITM, pentru muncă nedeclarată, cu amenzi însumând 130.000 de lei au fost sancţionaţi 3 angajatori. Astfel, în urma celor 38 controale efectuate, inspectorii din subordine au dat 3 amenzi totalizând 120.000 de lei pentru primirea la serviciu, fără încheierea contractului de muncă, a 3 lucrători, dar şi o alta de 10.000 de lei, în cazul depăşirii duratei timpului de muncă în cazul unui salariat angajat cu timp parţial. De asemenea, 3 avertismente    s-au aplicat în situaţii de nerespectare a regimului orelor suplimentare şi neevidențierea timpului real de muncă. Printre neregulile frecvent constatate se mai numără încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, nerespectarea reglementărilor referitoare la acordarea sporului pentru repausul săptămânal modificat, cât şi a celor cu privire la majorarea salariului după 24 de luni în care angajatul a beneficiat de salariul minim. Pe fondul celor depistate, s-au dispus inclusiv 60 de măsuri de remediere a deficienţelor. În domeniul Securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherea pieţei, inspectorii de muncă au controlat de 20 angajatori, încălcarea legislaţiei fiind sancţionată cu 30 de avertismente. Cele mai des întâlnite abateri au fost depăşirea termenelor pentru testarea periodică a instalaţiilor electrice, prizelor şi echipamentelor, pentru a preveni electrocutarea şi incendiile, nesemnalizarea căilor de circulaţie şi nesemnarea fişelor de protecţie a muncii de către toţi cei implicaţi în procesul de instruire.

 Inspectorii antifraudă suceveni au sesizat parchetele competente în 19 cazuri de prejudiciere a bugetului de stat

• Prejudiciul total se ridică la 36,35 de milioane de lei, anul trecut confiscările în numerar, de bunuri şi de venituri din activităţi ilicite însumând 5,73 de milioane de lei

În anul 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au controlat 723 de contribuabili din judeţul Suceava, identificând obligaţii fiscale datorate şi neachitate. În cauză sunt impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, dar şi alte obligaţii, valoarea acestora însumând 50,60 de milioane de lei. Totodată, inspectorii antifraudă fiscală au identificat abateri pentru a cărora sancţionare contravenţională au dispus aplicarea a 53 de avertismente şi a 361 de amenzi totalizând 4,87 de milioane de lei. Potrivit Sabinei Zereş, şeful Serviciului comunicare, relaţii publice şi mass media al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, confiscările în numerar, de bunuri şi venituri din activităţi ilicite s-au ridicat la 5,73 de milioane de lei,. Pe de altă parte, în 19 cazuri s-a identificat şi calculat prejudiciu total din 36,35 de milioane de lei, cauzat bugetului de stat, situaţii în care au fost sesizate parchetele competente. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava au procedat la verificări documentare, dintre care 46 au fost finalizate cu emiterea de decizii de impunere pentru recuperarea unor creanţe fiscale ajungând la 10,29 de milioane de lei. „Inspectorii antifraudă au efectuat atât acţiuni de monitorizare şi control RO e-Transport la transportul rutier de marfă pe drumurile naţionale şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi acţiuni de îndrumare desfăşurate în scopul creşterii gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale care le revin contribuabililor” se subliniază în informarea privind activitatea Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava în anul 2025.