Cea mai mare sumă din toate timpurile

Alocare de 50 de milioane de lei pentru repararea străzile din Suceava

• Pe lângă acestea, cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene revitalizată va fi zona centrală a municipiului, informează primarul Vasile Rîmbu, opinând că „nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre” 

Un total de 49,16 de milioane de lei a fost prins în bugetul municipiului Suceava pentru reparaţiile curente la străzi, aceasta fiind cea mai consistentă alocare de până acum. „Nu vreau să fac niciun fel de comparaţie, dar se pare că este cea mai mare sumă alocată de municipalitate cu această destinaţie” susţine primarul Vasile Rîmbu. Conform şefului executivului sucevean, în primul rând vizate sunt cartierul Areni cu strada „Anastasie Crimca” şi cartierul Zamca cu străzile „Ion Neculce”, „Octav Băncilă”, „Narciselor”, „Dimitrie Cantemir”, „Vişinilor” şi Ilie Ilaşcu”. „Ne-am stabilit un obiectiv destul de frumos prin care în 2026, în proporţie de 90% sau chiar de 100%, cartierul Zamca să fie abordat sub aspectul reparaţiilor de străzi, amenajărilor urbanistice, locurilor de joacă pentru copii şi terenurilor de sport. Nu dau niciun fel de motivaţie despre cum s-a ajuns la această situaţie, dar cert este că acordăm atenţie maximă acestui cartier şi vrem să-l abordăm în totalitate” arată edilul-şef. De asemenea, în cartierul Burdujeni, unde în 2025 au avut loc intervenţii destul de consistente, în acest an, printre altele, lucrări sunt programate pe străzile „Prieteniei”, „Aurora”, „Tineretului”, „Muncii”, „Bujorilor”, „Iacob Zadik” şi pe Calea Burdujeni (cu esplanadele aferente). „Nu luăm în calcul mulţumirile sau nemulţumirile unora sau ale altora de acolo, ci în primul rând mulţumirile noastre pentru cei care ne ajută şi se implică pentru ridicarea standardului de viaţă în acest cartier” subliniază primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Cu „obiective foarte importante”, cartierul „George Enescu” este în atenţia administraţiei locale atât în anul în curs, cât şi în 2027. În evidenţă ies intervenţiile de pe Aleea Zorilor, Aleea Lalelelor, Aleea Jupiter, zona Lidl, lucrările continuând în zona cartodromului care, „ca întindere, importanţă şi confort face cât o jumătate de cartier”. De altfel, în acest din urmă caz, a fost întocmită nota conceptuală pentru amenajarea parcărilor şi spaţiilor verzi, locurilor de joacă pentru copii şi locuri de agrement. „Acest cartier trebuie prezentat altfel cetăţenilor, respectiv mai frumos, mai curat, mai ordonat, mai liniştit, şi mai frecventabil” a spus Vasile Rîmbu. În zona centrală a urbei reşedinţă de judeţ, accent se pune pe străzile „Armenească” „I.G. Sbiera”, „Veronica Micle”, „Alexandru cel Bun”, „Anastasie Crimca”, „Mircea Şeptelici”, dar şi pe zona Curţii Domneşti. „Cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene vom revitaliza zona centrală a municipiului Suceava. Deja suntem în faza de elaborarea unui studiu de fezabilitate, pasul următor fiind identificarea surselor de finanţare. Ştim foarte bine, nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre”  a opinat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, menţionând că „amenajări peisagistice se vor face în toate cartierele”.

 După recenta vijelie

Asociaţiilor de proprietari sunt avertizate să elimine de urgenţă pericolul căderii tencuielii de pe blocuri

• Asociaţiile s-au arătat reticente la a încheia parteneriate cu Primăria, deşi „au sută la sută obligaţia” reparării faţadelor
• Proprietarii refuză să contribuie la reabilitarea termică, în instanţă fiind zeci de cauze de recuperare a cotei datorate     

Serviciul de specialitate al Primăriei municipiului Suceava a centralizat, cu ajutorul asociaţiile de proprietari, blocurile care prezintă pericol din cauza problemelor la faţade, anunţă viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. Adjunctul şefului executivului municipal face acest demers după ce pe durata recentei furtuni s-au înregistrat cinci situaţii în care „tencuială de pe blocuri deja identificate a căzut în stradă”. Cetăţenii respectivi s-au declarat nemulţumiţi că nimeni nu ia atitudine, însă viceprimarul spune că, deşi Primăria a încercat să încheie parteneriate cu asociaţiile de proprietari, acestea s-au arătat reticente. Cuşnir pune în vedere că repararea faţadelor este exclusiv în sarcina asociaţiilor de proprietari care, deja avertizate, trebuie să ia măsuri urgente pentru eliminarea pericolului. „Acum le spunem că au sută la sută obligaţia să rezolve toate situaţiile de pericol cu tencuielile care stau să cadă. Nu se poate pune în cârca Primăriei ceea ce trebuie să facă asociaţiile proprietari” a explicat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a reliefat că Primăria municipiului Suceava are procese în instanţă cu asociaţiile de proprietari care „nu au binevoit să-şi plătească partea de confinaţare” a lucrărilor de creştere a eficienţei energetice. „Desigur, până la încheierea acestor diferende, cu greu se poate trece, în continuare, la promovarea unor noi proiecte. Preşedinţii asociaţiilor trebuie să îi convingă pe proprietari că au şi ei o mică parte de cofinanţare, că nimic nu este gratuit. Ne ajută statul, îi ajutăm şi noi, dar trebuie să contribuie şi cetăţenii” a accentuat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.
 

 

Anul trecut au fost prescrise

Aproape un milion şi jumătate de reţete medicale pentru pacienţii suceveni

• Limita până la care persoanele asigurate au dreptul la prescripţii medicale a fost majorată cu 36 de lei

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava garantează continuitatea accesului asiguraţilor la medicamentele eliberate de farmaciile autorizate, cu şi fără contribuţie personală, pentru tratamentul ambulatoriu. Instituţia suceveană informează că limita de 330 de lei până la care persoanele asigurate aveau dreptul la prescripţii medicale a fost majorată încă de anul trecut. Aceasta  a ajuns la 336 de lei, majorarea fiind proporţională cu creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Măsura are ca obiectiv menţinerea accesului la medicamente, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, respectiv în condiţii similare celor existente pe 1 august 2025. În speţă, este vorba despre data la care cota redusă a TVA, aplicabilă asupra bazei de impozitare pentru livrarea de medicamente de uz uman, a fost, de asemenea, majorată. În aceste circumstanţe, potrivit Casei de Asigurări de Sănătate, în judeţul Suceava, în anul 2025 au fost eliberate nu mai puţin de 1.438.728 de prescripţii medicale. În baza contractelor şi actelor adiţionale încheiate cu CAS Suceava, acestea au fost onorate de farmaciile autorizate de Ministerul Sănătăţii şi evaluate conform art. 253 din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit primarului Vasile Rîmbu, pentru anul 2026

Suceava are „un buget al echilibrului şi al responsabilității fiscale”

• „Un aport major” îl constituie finanţările europene nerambursabile în valoare de 173,516 de milioane de lei aferente FEDR, 5,810 de milioane de lei din FSE şi 74,474 de milioane de lei reprezentând alocări prin PNRR

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, bugetul general consolidat pentru anul 2026, în care au fost înscrise venituri totale de 886,212 de milioane de lei. În cadrul acestuia, bugetul local - cel care reflectă „resursele şi cheltuielile directe” ale municipiului - este dimensionat la 757,641 de milioane de lei, pe partea de venituri şi la 764,641 de milioane pe cea de cheltuieli, cu un deficit de 7 milioane de lei, acoperit din excedentul anului 2025. Proiectul noului exerciţiu bugetar a trecut cu 20 de voturi ale celor 20 de consilieri prezenţi la dezbateri. „Mă impresionează această unanimitate, şi tare aş vrea ca toţi cei de la nivel central, de la Bucureşti, să ne ia ca exemplu. Să lase deoparte interesele personale, disputele surde şi să se pună umăr la umăr pentru a merge înainte, noi cu Suceava, ei cu ţara, alţii cu Europa” a declarat primarul Vasile Rîmbu.

În 2026, veniturile proprii ale municipalităţii sunt estimate la 366,767 de milioane de lei, provenind din impozite pe clădiri, terenuri şi pe mijloace de transport, din taxe speciale, concesiuni şi alte surse  locale. De la bugetul de stat sunt alocate 160,340 de milioane de lei - cote defalcate din impozitul pe venit şi 106,278 de milioane de lei - cote defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), sume destinate unor cheltuieli cu destinaţie specială, respectiv cu învăţământul preunivesitar, asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi şi transportul  elevilor. Un aport major îl reprezintă finanţările europene nerambursabile, adică cele de 173,516 de milioane de lei din Fondul European de Dezvoltare Regională, 5,810 de milioane de lei din Fondul Social European (FSE) şi 74,474 de milioane de lei - alocări din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Totodată, asigurate sunt, conform legislaţiei în vigoare, necesarul pentru funcţionare, respectiv cheltuielile cu personalul, de 90,741 de milioane de lei, cât şi bunurile şi serviciile, în valoare de 186,158 de milioane de lei. 

Din aceasta din urmă sumă, 48,197 de milioane de lei i-au calea salubrităţii urbane, 6,200 de milioane de lei sunt pentru iluminatul public, iar 49,162 de milioane de lei reprezintă contravaloarea reparaţiilor la infrastructura rutieră. „Este un buget bine structurat, un buget de investiţii, solid, care consolidează toate proiectele asumate de noi. Pe partea de venituri este un buget fundamentat în baza estimării materiei impozabile - clădiri, terenuri, mijloace de transport - aflate în evidenţele fiscale, în baza sumelor repartizate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava cu titlul de cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din TVA, a subvenţiilor și finanţărilor primite în cadrul programelor naţionale şi acelor europene şi, pe partea de cheltuieli, conform evaluării cerinţelor de funcţionare a Primăriei, serviciilor publice şi a celor de dezvoltare a oraşului, fiind un buget al echilibrului şi al responsabilităţii fiscale” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

În baza unei adeverinţe eliberate de APIA

Fermierii suceveni pot lua credite de la instituţiile financiare bancare sau nebancare

• Anul trecut, beneficiarii unor măsuri şi intervenţii specifice au luat 711 de adeverinţe care le confirma eligibilitatea pentru obţinerea respectivei finanţări

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, eliberează, la cererea fermierilor, adeverinţe prin care se confirmă că solicitanţii au depus cererea de plată pentru anul 2026. Aceasta în vederea obţinerii de finanţare pentru intervenţiile implementate de APIA, respectiv cele aferente sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității, măsurilor de agro-mediu şi climă, agricultură ecologică şi cu privire la zonele afectate de constrângeri naturale. Adeverinţa confirmă, de asemenea, suprafaţa determinată la plată pentru intervenţiile care fac obiectul convenţiei încheiate cu instituţiile bancare şi cele nebancare şi că s-a efectuat controlul administrativ. Totodată, adeverinţa eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA. Dobânda aferentă acordării creditelor de către instituţiile financiare bancare este RON-ROBOR 6M+maximum 2%, în timp ce la instituţiile financiare nebancare  este calculată ca RON-ROBOR 6M+maximum 8%. Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava recomandă fermierilor „o analiză atentă a ofertelor de finanţare disponibile, cu accent asupra costurilor totale asociate, în vederea selectării soluţiilor optime, adaptate necesităţilor individuale de finanţare”. Pe durata anului 2025, beneficiarii unor măsuri şi intervenţii implementate de APIA au luat 711 de adeverinţe pentru contractarea de credite. Între acestea, 276 pentru finanţările aferente Fondului European de Garantare Agricolă, 207 în cadrul schemelor de mediu şi climă, iar 65 pentru sprijinul cuplat în zootehnie.

Casa de Asigurări de Sănătate a plătit

Concedii medicale şi indemnizaţii de sănătate de peste 95 de milioane de lei 

• Din partea celor în drept, la instituţia suceveană au fost depuse aproape 16.000 cereri  

Persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate beneficiază de concedii medicale plătite şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, informează Casa de Asigurări de Sănătate Suceava. CAS reaminteşte că, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, dreptul la concediile şi indemnizaţiile al persoanelor fizice care au încheiat contract de asigurare cu Casa de Asigurări de Sănătate este condiţionat de plata unei contribuţii de 1% aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare şi care constituie venit al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). „Suma destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor concediilor şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate este achitată din fondul reprezentând contribuţia asigurătoare pentru muncă, respectiv din contribuţia persoanelor fizice care au încheiat contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cât şi din bugetul de stat, după caz” precizează directorul general Victor Cristi Bleorţu, Astfel, în anul 2025, persoanele fizice şi peroanele juridice au depus la Casa de Asigurări de Sănătate Suceava 15.987 de cereri de recuperare a indemnizaţiilor, valoarea totală a plăţilor fiind de 95,23 de milioane de lei. Indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate reprezintă sume de bani primite de către persoanele asigurate, în vederea compensării pierderii venitului din perioadele de concediu medical. Indemnizaţiile includ sume achitate pentru incapacitate temporară de muncă în cazul bolilor obişnuite şi accidentelor, pentru îngrijirea copilului bolnav, sarcină şi lăuzie, cât şi pentru îngrijiri medicale acordate pacienţilor oncologici.

Direcţia Silvică:

Tăierile ilegale, schimbările climatice şi presiunea asupra terenurilor forestiere afectează în mod direct sănătatea pădurilor

În primăvara aceasta, pe circa 1.000 de hectare, în judeţul Suceava s-au plantat aproape 4 milioane puieţi

Direcţia Silvică a plantat 3,91 milioane puieţi, dintre care 2,57  de milioane de puieţi de molid, 120.000 de puieţi de fag şi 1,24 de milioane de puieţi din alte specii. Astfel, plantări s-au făcut pe 930,85 de hectare, din această suprafaţă 261,96 de hectare fiind supusă completărilor. Cuprinse în program au fost şi 89,79 de hectare aparţinând comunităţilor locale şi aproximativ 26 de hectare ale persoanelor fizice. De asemenea, susţinute au fost regenerări naturale şi completări pe 570,17 de hectare, suprafeţe neregenerate corespunzător. În sensul celor menţionate, Direcţia Silvică Suceava a încheiat 49 contracte de parteneriat, plantări şi îngrijiri având loc inclusiv prin voluntariat, cu participarea organizaţiilor neguvernamentale cum ar „Tineri mărgineni”, dar şi a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava şi Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni. Toate acestea au fost parte a „Lunii plantării arborilor”, program desfăşurat în fiecare primăvară, pe durata anului în curs, în vederea asigurării materialului săditor, Direcţia Silvică urmând produce 80 kg de sămânţă de molid, 288 kg de sămânţă de brad, 427 de sămânţă de fag şi 1.675 kg de sămânţă din alte specii. Culturile din solarii se vor întinde pe 27,65 de ari, iar semănăturile în câmp deschis includ 298,1 de hectare pentru speciile molid, brad, fag, stejar, gorun, paltin de munte, frasin cireş, tei, jugastru şi salcâm. „În ciuda eforturilor depuse, există şi numeroase provocări. Tăierile ilegale, schimbările climatice şi presiunea asupra terenurilor forestiere afectează în mod direct sănătatea pădurilor. De aceea, acţiunile din <Luna plantării arborilor> trebuie susţinută pe tot parcursul anului, prin politici coerente şi implicare constantă” transmite Direcţia Silvică Suceava.       

Mihai Dimian, ministrul sucevean al Educaţiei

Costul standard aferent cheltuielilor cu formare continuă, bunurile şi serviciile creşte cu 6,5%

• Costul standard aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menţinându-se la nivelul din 2025

Guvernul a aprobat două hotărâri de privind finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale, anunţă Mihai Dimian, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării. Astfel, pentru anul 2026, valoarea costului standard aferent coeficientului 1, pentru cheltuielile materiale - cu formare continuă, bunurile şi serviciile - este de 750 de lei, în creştere cu 6,5% faţă de anul 2025. De asemenea, în acest an, valoarea costului standard aprobată pentru coeficientul 1 aferent cheltuielilor cu salariile este de 9.620 de lei, menţinându-se la un nivel constant, adică la cel din 2025. Totodată, în vederea reducerii dezechilibrelor existente între finanţarea vizând mediul rural şi cea destinată mediului urban „s-au recalibrat coeficienţii de diferenţiere aferenţi costului standard”, cu excepţia nivelului de învăţământ gimnazial. Drept urmare, în cazul învăţământului gimnazial coeficienţii de diferenţiere rămân 1 pentru mediul urban, în timp ce în mediul rural este de 1,15. „Având în vedere că se plăteşte de la bugetul de stat acelaşi cost standard per elev, indiferent dacă unitatea de învăţământ preuniversitar este de stat sau particulară, atrag atenţia unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional asupra articolului 137 din Legea învăţământului preuniversitar, alin. (3), care prevede că la publicarea taxelor de şcolarizare, precum şi în contractul încheiat cu părinţii, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanţarea acordată de la bugetul de stat” a declarat Mihai Dimian, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării.  

 Judeţul Suceava are 2.822 de copii bolnavi, încadraţi în grad de handicap          

• Între aceştia, 686 suferă de afecţiuni din spectrul autist, 682 de afecţiuni psihice, iar 485 de afecţiuni neurologice
• În 2025, comisia specializată a eliberat 1.387 de certificate de încadrare în grad cu handicap, 419 fiind cazuri noi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava avea în evidenţă, la începutul acestui an, 2.822 de copii încadraţi în grad cu handicap, mai mulţi cu 164 faţă de anul precedent. Conform unei statistici a DGASPC, din totalul amintit 2.690 de copii cu dizabilităţi se află în comunitate, adică nu sunt „instituţionalizaţi”. Analiza instituţiei sucevene relevă că 1.810 de copii sunt încadraţi în grad de handicap grav, 548 în grad de handicap accentuat, 427 în grad de handicap mediu, iar 37 în grad de handicap uşor. Datele DGASPC relevă că, în total, 686 de copii încadraţi în grad cu handicap suferă de afecţiuni din spectrul autist, 682 de afecţiuni psihice, 485 de afecţiuni neurologice, iar 157 de afecţiuni metabolice. De asemenea, printre afecţiunile care au dus la încadrarea într-unul dintre gradele de handicap sunt enumerate sindromul down-152 de cazuri, cancerul-78, bolile digestive-49, afecţiunile locomotirii-108, afecţiunile cardiovasculare-107, afecţiunile vizuale-92, afecţiunile genetice-35 şi afecţiunile urinare-63. Certificate de încadrare în grad de handicap au fost acordate pentru 22 copii cu afecţiuni dermatologice, 14 copii cu boli respiratorii, 7 copii cu boli endocrine şi 7 copii care suferă de boli imunitare. Între posesorii de certificate de încadrare sunt 4 copii care au fost supuşi unor transplanturi de organe, doi copii infectaţi cu HIV şi doi copii bolnavi de SIDA,. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, în 2025 Comisia pentru Protecţia Copilului a eliberat certificate de încadrare în grad cu handicap pentru 1.387 de copii, dintre care 419 sunt cazuri noi.
 

Intervenţia „forţelor profesioniste” a salvat bunuri de 2,46 de milioane de lei expuse incendiilor de vegetaţie uscată şi resturi menajere

• În 2026, afectate au fost 53 de unităţi administrativ-teritoriale, suprafaţă căzută pradă flăcărilor depăşind 83 de hectare
• Din această cauză, „în ultimii 6 ani s-au  înregistrat 3 persoane carbonizate şi o persoană care a suferit arsuri grave”

În perioada trecută din anul 2026, pentru incendieri de vegetaţie uscată date au fost 14 amenzi a cărora valoare se ridică la 35.000 de lei, informează Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. Aceasta în comparaţie cu întregul an 2023, pe durata căruia pompierii au aplicat o singură amendă de 2.500 de lei, cu anul 2024, când lucrătorii ISJU Suceava au dat 16 amenzi însumând 38.500 de lei, cât şi raportat la anul 2025, cu  un număr de 14 amenzi totalizând 17.500 de lei. Potrivit sursei citate, în anul în curs, pe raza a 53 de unităţi administrativ-teritoriale s-au înregistrat 98 de incendii de vegetaţie uscată şi de resturi menajere. Cele mai multe dintre acestea s-au produs pe teritoriul municipiului Fălticeni, respectiv 5 incendii, urmat de oraşul Dolhasca şi comunele Fântâna Mare şi Forăşti, cu câte 4 incendii fiecare. Astfel, focul scăpat de sub control a produs pagube de 27.000 de lei, datorită limitării propagării acestuia, la intervenţia „forţelor profesioniste”, s-au salvat bunuri în valoare de 2,46 de milioane de lei. Suprafaţă afectată de incendii a ajuns la peste 83 de hectare, două dintre acestea, izbucnite în zone adiacente fondului forestier, mistuind 3 hectare de pădure, „Analizând situaţia victimelor, în ultimii 6 ani, ca urmare a manifestării incendiilor de vegetaţie, în comunele Berchişeşti, Horodniceni, şi Frătăuţii Vechi s-au înregistrat 3 persoane carbonizate şi o persoană care a suferit arsuri grave” se subliniază în informarea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava. Amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 2.500 de lei sunt aplicabile pentru arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile în lipsa permisului de lucru cu foc şi fără a se lua măsuri pentru împiedicarea propagării flăcărilor în vecinătăţi. Aceleaşi sancţiuni contravenţionale sunt prevăzute în cazurile în care locurile amenajate pentru lucrul cu focul deschis se află la distanţe care favorizează extinderea flcărilor la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi la alte vecinătăţi.

 Ca urmare a neregulilor constatate

Casa de Asigurări de Sănătate a imputat furnizorilor de servicii medicale aproape jumătate de milion de lei  

• Cea mai mare parte a sumei a fost recuperată, informează directorul general ec. Victor Cristi Bleorţu

Structura de control a Casei de Asigurări de Sănătate, compusă din 4 consilieri, şi-a depăşit numărul de acţiuni de control planificate la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu instituţia suceveană. Directorului general ec. Victor Cristi Bleorţu, informează că, anul 2025, prevăzute iniţial au fost 155 de controale, însă efectiv s-au făcut 182 de verificări, dintre care 177 la furnizorii de servicii medicale din toate domeniile de asistenţă medicală. Alte două acţiuni de control s-au axat modul de acordare şi eliberare a certificatelor de concedii medicale de către furnizorii de servicii medicale pe toate tipurile de asistenţă medicală, iar 3 au vizat persoanele fizice şi persoanele juridice cu salariaţi care au beneficiat de concedii medicale conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158 din 2005, cu modificările şi completările ulterioare. În cele din urmă, la furnizorii de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale şi materiale sanitare, consilierii specializaţi ai Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au avut 136 de controale tematice şi 46 de controale operative. Conform directorului general ec. Victor Cristi Bleorţu, ca urmare a acţiunilor de control derulate în anul 2025 şi a neregulilor depistate, imputat a fost un total de 482.354 lei, recuperată fiind suma de 437.619 de lei.
 

 Faţă de primul trimestru

Creştere cu 125% a numărului firmelor sucevene intrate în insolvenţă

•  Conform ONRC, de cealaltă parte, înmatricularea de noi agenţi economici a înregistrat un regres de 8,88% %

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 729 de agenţi economici, diminuarea faţă de intervalul omolog al anului 2025 fiind de 8,88%. Conform sursei citate, în primul trimestrul al acestui an au fost înmatriculate 441 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 209 de persoane fizice autorizate (PFA), 74 de întreprinderi individuale (II),  4 întreprinderi familiale (IF) şi o cooperativă agricolă (CA). În trimestrul corespunzător din 2025, la ONRC înregistrate au fost 800 de firme, respectiv 561 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 180 de persoane fizice autorizate (PFA), 48 de întreprinderi individuale (II) şi 3 întreprinderi familiale (IF). Potrivit statisticii ONRC, în primele 3 luni ale anului 2026 au intrat insolvenţă 27 profesionişti, în comparaţie cu 12 de agenţi economici care au declanşat procedura în acelaşi interval din 2025, consemnat fiind, astfel, un salt de 125%. Totodată, în timp ce în cel dintâi trimestru din 2026 au cerut suspendarea activităţii 150 de firme sucevene, în intervalul omolog din 2025 au solicitat întreruperea temporară a activităţii 193 de agenţi economici, anul acesta diminuarea fiind de 22,28%. În primul trimestru al anului 2026 au fost dizolvaţi 32 de agenţi economici, comparativ cu 220 în acelaşi trimestru al anului trecut, numărul dizolvărilor crescând cu 8%. În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, de la Oficiul Registrului Comerţului au fost radiate 4.361 de firme din judeţul Suceava, în raport cu 443 în aceeaşi perioadă din 2025, cu scădere de 18,11%.
 

Casa de Pensii Suceava a primit peste 4.000 de cereri pentru bilete de tratament în staţiuni balneare

• „Accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava

Până la finele lunii aprilie, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava au fost depuse 4.158 de cereri pentru acordarea de bilete de tratament balnear, cu 400 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, semnată de către directorul executiv Constantin Boliacu. Cele  mai multe au venit din partea pensionarilor (3.095), urmate de persoanelor cu handicap (446), urmaşilor veteranilor sau prizonierilor (330), salariaţilor (110), însoţitorilor persoanelor cu handicap (90), persoanelor deportate sau refugiate (25) etc. Pentru anul 2026 au fost stabilite 15 serii de beneficiari, prima fiind cea din 27 aprilie, iar ultima, cu plecare pe 5 decembrie 2025. În 2025, în judeţul Suceava au fost 18 de serii de acordări de bilete de tratament, acestea desfăşurându-se între 7 martie şi 4 decembrie. Persoanele îndreptăţite pot să meargă la tratament balnear în staţiuni administrate de stat prin societatea Tratament Balnear şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, cum ar fi „1 Mai”, Amara, Buziaş, Covasna, Geoagiu, Moneasa, Nicolina şi Pucioasa.  Conducerea CJP precizează că cererile pot fi depuse direct la sediul CJP, prin poştă, e-mail, online pe portalul CNPP sau prin fax, biletul de trimitere eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist fiind valabil 60 de zile.  Pe durata unui an calendaristic unei persoane i se poate acorda un singur bilet de tratament balnear, repartizarea având loc pe baza unui punctaj, potrivit ierarhizării cererilor, conform opţiunilor solicitantului şi a ordinii menţionate pe cerere. „Programul de acordare a biletelor de tratament balnear pentru 2026 rămâne un pilon esenţial de protecţie socială, contribuind direct la menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a cetăţenilor judeţului. Prin gestionarea riguroasă a cererilor şi utilizarea sistemelor moderne de informare ne asigurăm că accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava. 

 Operatori din exploatarea forestieră, amendaţi de către comisarii de mediu suceveni

• Cu prilejul controalelor, depistate au fost nereguli ţinând de arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi poluare generată de incendieri

Comisarii de mediu Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a organizat, pe fondul „Lunii pădurii”, acţiuni specifice de control şi prevenire în zone cu risc ridicat, în special în proximitatea fondului forestier, terenurilor neîntreţinute şi perimetrelor cunoscute pentru incendieri repetate. Comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă informează că, pe durata verificărilor identificate au fost probleme de mediu constând în arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, fenomen frecvent, cu risc major de propagare; depozitări necorespunzătoare de deşeuri, inclusiv în zone forestiere sau limitrofe acestora; poluarea aerului, generată, în principal, de incendieri, cât şi degradarea terenurilor, ca urmare a arderilor repetate. „Deşi activităţile desfăşurate au avut un caracter susţinut şi coordonat, problemele identificate evidenţiază necesitatea unei implicări mai ferme la nivel local şi interinstiţutional” opinează Gheorghe Mândruţă. Ca urmare a sesizărilor înregistrate, în acest an Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a întreprins 217 de controale, dintre care 5 cu prilejul „Lunii pădurii”, la operatori economici cu activităţi de exploatare forestieră. Doar la aceştia date au fost 3 sancţiuni contravenţionale însumând 24.000 de lei, dintr-un total de 42, în valoare de 691.500 de lei, amenzi aplicate de către comisarii de mediu suceveni în perioada deja trecută din anul 2026.

 

Pe fondul creşterii bruşte a temperaturilor

Thermonet sistează furnizarea agentului termic pentru încălzirea locuinţelor sucevene

• Anul trecut, asigurarea energiei termice pentru căldura din sistemul centralizat a încetat pe 23 aprilie, adică de ziua Sfântului Gheorghe. 
• În 2024, încălzirea a fost oprită pe 8 aprilie, dar din cauza reîntoarcerii frigului, furnizarea s-a reluat pe 16 aprilie şi a continuat până pe 9 mai

Societatea comercială Thermonet, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Suceava informează că, începând din dimineaţa acestei zile, de mai exact de la ora 08.00, procedează la întreruperea furnizării încălzirii pentru sezonul rece 2025-2026. Directorul general Mugur Corlăţan a declarat că măsura este „urmare a evoluţiei temperaturilor medii exterioare, cât şi a prevederilor legale”.  Potrivit oficialului Thermonet, instalaţiile de încălzire din reţeaua secundară de alimentare cu agent termic, inclusiv instalaţiile interioare ale blocurilor şi scărilor de bloc „rămân încărcate şi sub presiune”, măsură menită să „protejeze instalaţiile de termoficare şi să prevină degradarea, prin extinderea oxidării acestora”. Ȋn acest context, Mugur Corlăţan reaminteşte că, în conformitate cu reglementările în vigoare, „este interzisă orice intervenţie în instalaţiile de termoficare, fără acordul operatorului de sistem, adică al Thermonet. „Pentru intervenţiile neautorizate în reţea, precum şi pentru orice alte acţiuni ale utilizatorilor - care pot provoca daune materiale în instalaţiile interioare ale imobilelor -, Thermonet nu îşi asumă responsabilitatea” atenţionează sursa citată, care mai menţionează că furnizarea apei calde de consum va continua, în mod corespunzător, după acelaşi program”. Conform prevederilor  HG nr. 425 din 1994 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, oprirea încălzirii se face după ce, 3 zile consecutiv, media temperaturii aerului exterior, calculată între orele 18.00-6.00, depăşeşte + 10 grade Celsius. Anul trecut, sistarea agentului termic pentru încălzirea în sistem centralizat s-a făcut pe 23 aprilie, adică de ziua Sfântului Gheorghe.  Cu un an mai înainte, pe 8 aprilie 2024 autorităţile locale s-au grăbit să închidă vanele, dar pe 16 aprilie au revenit asupra deciziei. Astfel, pe fondul temperaturilor atmosferice coborâte, cât şi din cauza prognozei meteorologice nefavorabile, furnizarea serviciului a fost prelungită până pe 9 mai.

Pe durata anului 2026,

Peste 70 de proiecte noi şi în derulare la Primăria municipiului Suceava

• Pentru cheltuielile cu dezvoltarea, în proiectul bugetului local este prevăzută o sumă de 325 de milioane de lei

În bugetul anului 2026, un loc extrem de important îl ocupă proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente cadrului financiar 2021-2027, evidenţiază Vasile Rîmbu primarul Sucevei, în referatul  aferent proiectului de hotărâre de Consiliul Local privind aprobarea veniturilor şi cheltuielilor din noul exerciţiu bugetar. Este vorba despre proiecte propuse spre finanţare şi cele în curs de implementare, la care se adaugă proiectele finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, în planul de investiţii ale Primăriei reşedinţă de judeţ sunt incluse şi obiective cu finanţare din venituri proprii, din credite interne şi din programe naţionale, demarate în anii precedenţi, inclusiv proiecte nou-promovate. Astfel, în proiectul bugetului municipiului Suceava pe anul 2026 sunt incluse 16 proiecte cu finanţare din fonduri europene structurale, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu cofinanţare locală, cât şi din credite contractate de Primărie, toate aferente cadrului financiar european 2021-2027. Alte 18 proiecte prinse în noul buget al municipiului sunt cu finanţare din sume  cu titlul de asistenţă financiară nerambursabilă aferentă componentei de împrumut a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cele din urmă, cu susţinerea financiară din bugetul local la Sucevei, dar şi din creditele luate de Primărie, în acest an în derulare vor fi 40 de proiecte. În 2026, în conformitate cu proiectul de buget, cheltuielile cu dezvoltarea sunt fundamentate la aproximativ 325 de milioane de lei, reprezentând  43% din totalul cheltuielilor.    

 Inspecţii ale DSVSA la animalele din gospodăriile populaţiei

• Acţiunile urmăresc depistarea bolilor clinice la bovine, porcine, ovine şi caprine
• Este obligatoriu ca acestea să fie crotaliate şi înregistrate în baza de date naţională

În anul 2026, până pe 30 iunie, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru  Siguranţa Alimentelor Suceava continuă inspecţiile oficiale în exploataţiile nonprofesionale înregistrate sau neînregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA), scopul constând în identificarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile, în general în cazul bovinelor, porcinelor ovinelor şi caprinelor. Exploataţiile nonprofesionale sunt gospodării ale populaţiei sau mici ferme de subzistenţă, în care animalele sunt crescute pentru consumul propriu, şi nu pentru „comercializarea pe scară largă”. Inspecţiile sunt făcute de către medicii veterinari oficiali sau concesionari, urmărite fiind, cu prioritate, prezenţa pestei porcine africană, variolei ovine şi variolei caprine, dar şi a altor boli contagioase ale animalelor. „La orice modificare a stării de sănătate a animalelor, respectiv la semne clinice sau în cazuri de mortalitate, trebuie anunţat imediat medicul veterinar” precizează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru  Siguranţa Alimentelor Suceava. Totodată, cu acest prilej verificate sunt trasabilitatea, înregistrarea în SNIIA, dar şi aplicarea măsurilor de biosecuritate. Şeful DSVSA reaminteşte că proprietarii au obligaţia de a înregistra aceste gospodării la medicul veterinar împuternicit, obţinând codul de exploataţie în SNIIA. „Este obligatoriu ca bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele din aceste exploataţii să fie crotaliate şi înregistrate în baza de date naţională. Totodată, deţinătorii trebuie să raporteze orice mişcare a animalelor, la cumpărare, vânzare, naştere sau moartea acestora, astfel încât datele din SNIIA să rămână actualizate” punctează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. În ceea ce priveşte normele de bunăstare, acestea sunt obligatorii, animalelor trebuind să li se asigure spaţiu şi luminozitate suficiente, hrană corespunzătoare,  dar şi accesul la o sursă de apă  de calitate. Acţiunile sanitar veterinare amintite sunt cuprinse în Planul naţional de supraveghere prevenire, control şi eradicare a bolilor animalelor, a celor transmisibile la om, de protejare a animalelor şi a mediului, precum şi de identificare şi înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor.

 Cheltuielile cu funcţionarea, 57 la sută din cele 757 de milioane de lei din bugetul local al Sucevei pe anul 2026

• Încasărilor din impozite pe clădiri cresc cu 24,26 de milioane de lei, cele din impozitul pe terenuri, cu 730.000 de lei, iar cele din taxa asupra mijloacelor de transport, cu 18,39 de milioane de lei
• Salarizarea are la dispoziţie 90,19 de milioane de lei, faţă de 105,519 de milioane de lei în 2024 şi 99,81 milioane de lei în 2025, cu scăderi de 15,31 de milioane de lei, respectiv de 9,62 de milioane de lei

Cu mare întârziere, proiectul bugetului general consolidat al municipiului pentru anul 2026 ajunge pe masa deliberativului local, dezbaterile şi aprobarea fiind stabilite a avea loc în şedinţa din 8 mai. Astfel, veniturile totale sunt fundamentate la 891,155 de milioane de lei, cheltuielile la 901,803 de milioane de lei, cu un deficit de 10,64 de milioane de lei. Bugetul general consolidat are drept componente bugetul local al municipiului Suceava, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, cât şi bugetul creditelor interne. Având ca surse sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), cotele defalcate din impozitul pe venit, subvenţiile, finanţările din fonduri europene şi veniturile proprii, bugetul local al municipiului Suceava este propus la un total de 756,734 de milioane de lei, cu un deficit de 7 milioane de lei (diferenţă dintre cheltuieli şi venituri). Funcţionarea administraţiei publice locale se va baza pe venituri şi cheltuieli de 438,700 de milioane de lei (57%), cheltuielile cu dezvoltarea fiind proiectate la 325,034 de milioane de lei (43%). Veniturile proprii ale bugetului local sunt dimensionate la 365,760 de milioane de lei, fiind mai mari cu 11,51 de milioane de lei faţă de anul 2025. Pe partea de impozite şi taxe locale, atât cazul persoanelor juridice, cât şi al persoanelor fizice, autorităţile administraţiei municipale mizează pe o creştere a încasărilor din impozite şi taxe pe clădiri de la 63,39 de milioane de lei la 87,65 de milioane de lei, adică de 24,26 de milioane de lei. În cazul impozitului pe terenuri, faţă de intrările de 9,04 de milioane de lei din anul trecut, în 2026 este prevăzut un total de 9,77 de milioane de lei, însemnând un plus de 730.000 de lei. Totodată, la taxa asupra mijloacelor de transport, în comparaţie cu 25,82 de milioane de lei în 2025, creşterea din anul acestea este de 18,39 de milioane de lei, ajungând la 44,21 de milioane de lei.

• Subvenţia aferentă energiei termice este fundamentată la 4,54 de milioane de lei, pentru acoperirea diferenţelor de tarife de la TPL alocându-se 12 ,98 de milioane de lei

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului local, cele cu personalul au fost fundamentate la 90,19 de milioane de lei, raportate la 105,519 de milioane de lei în 2024 şi 99,81 milioane de lei în 2025, diminuările fiind de 15,31 de milioane de lei, respectiv de 9,62 de milioane de lei. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt „bugetate” la nivelul sumei de 185 de milioane de lei, salubritatea menajeră şi cea stradală având prevăzute 46,76 de milioane de lei; reparaţiile curente ale infrastructurii rutiere-49,16 de milioane de lei; iluminatul public-6,2 milioane de lei; iar serviciile de canalizare a apelor meteorologice şi apei potabile pentru cişmele-4,41 de milioane de lei. Cheltuielile cu indemnizaţiile persoanelor cu handicap grav, prestaţiile financiare excepţionale pentru copii, ajutoarele pentru încălzire, ajutoarele de urgenţă şi stimulentele pentru nou-născuţi sunt dimensionate la 21,72 de milioane de lei. O sumă de 14,04 de milioane de lei este alocată pentru funcţionarea unităţilor de învăţământ, pentru continuarea investiţiilor desfăşurate la acestea fiind prevăzută încă una de 1,89 de milioane de lei. Valoarea totala a subvenţiilor achitate din bugetul local al municipiului Suceava este fundamentată la 17,53 de milioane de lei, adică 4,54 de milioane de lei pentru acoperirea diferenţei dintre tarifele aferente energiei termice şi 12,98 de milioane de lei pentru acoperirea diferenţelor de preţuri şi tarife de la societatea Transport public Local. Potrivit proiectului bugetului municipiului Suceava din anul 2026, Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Local este de 18 milioane de lei.

În comparaţie cu trimestrul I din 2025

Cheltuielile cu salubritatea ale Primăriei Suceava au scăzut cu 2 milioane de lei, iar cele cu salariile, cu 1,76 de milioane de lei 

Cu bunurile şi serviciile s-a cheltuit cu 9,11 de milioane de lei mai puţin, reiese din analiza execuţiei bugetare după primele 3 luni ale anului 2026

Din bugetul municipiul Suceava, în lunile ianuarie februarie şi martie 2026 s-au făcut plăţi de 123,012 de milioane de lei, se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea execuţiei bugetare în această perioadă. Astfel, comparativ cu trimestrul întâi al anului 2025, plăţile totale din primele 3 luni din 2026 au fost mai mici cu 1,87 de milioane de lei. Autorităţile locale explică această variaţie prin reducerea semnificativă a cheltuielilor cu salubritatea oraşului, de la 20,64 de milioane de lei la 18,59 de milioane de lei, respectiv cu 2,05 de milioane de lei. Au scăzut cu 36,75% şi cheltuielile cu subvenţia pentru subvenţia la termoficare, de la 5,82 de milioane de lei la 2,15 de milioane de lei, adică cu 3,67 de milioane de lei. Plăţile fiind făcute din creditul de 30 de milioane de lei contractat de Primărie, diminuarea se datorează „reflectării” acestora în bugetul creditelor interne, şi nu în bugetul local. În primul trimestru al anului 2026, cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus cu 9,11 de milioane de lei, respectiv de la 49,61 de milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2025, la 40,50 de milioane de lei la 31 martie, anul acesta. În dreptul cheltuielilor de personal s-au făcut plăţi de 22,44 de milioane de lei, comparativ cu 24,20 de milioane de lei în intervalul de referinţă din 2025, scăderea fiind de 1,76 de milioane de lei. La asistenţa socială plăţile au crescut de la 6,69 de milioane de lei la 7,03 de milioane de lei - un plus de 345.884 de lei reprezentând ajutoare sociale şi indemnizaţii pentru persoane cu dizabilităţi, drepturi cu „caracter de obligaţiei legală”. Rambursările de credite au însumat 6,24 de milioane de lei - rate scadente în trimestrul întâi -, iar cu titlul de dobânzi s-a achitat suma de 2,49 de milioane de lei. Reducerile de mai sus au fost „eclipsate” de creşterea cu 10,12 milioane de lei înregistrată la Capitolul „Transporturi”, cea de la 24,11 de milioane de lei la 34,23 de milioane de lei, „determinată, în principal, de plăţile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene”.  

În baza unui protocol de colaborare

Sucevenii care se sustrag de la plata taxei de salubritate, depistaţi prin intermediul Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor   

• „Clarificarea şi stabilirea reală a situaţiei fiscale a contribuabililor, precum şi identificarea acestora reprezintă un deziderat al municipalităţii” subliniază primarul Vasile Rîmbu, menţionând că protocolul are ca scop „derularea eficientă a activităţii de colectare şi executare  a creanţelor”

Primăria municipiului Suceava a întreprins demersuri în vederea încheierii unui protocol de colaborare pe linia furnizării de date din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor al Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Aceasta pornind de la solicitarea internă a Serviciului „Salubritate”, adresată Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Suceava, cu privire la punerea la dispoziţie a informaţiilor referitoare la numele, prenumele şi adresa tuturor locuitorilor reşedinţei de judeţ. Cererea serviciului administrativului municipal are ca obiectiv „impunerea la obligaţia de plată a taxei de salubritate, datorată de către fiecare persoană fizică” de pe raza Sucevei. Totodată, sincronizarea informaţiilor deţinute la acest moment cu cele existente în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor are ca scop „derularea eficientă a activităţii de colectare şi executare  a creanţelor”. În acest context, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor a transmis Primăriei Suceava un proiect al protocolului de colaborare, document elaborat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi supus, astăzi, analizei şi aprobării deliberativului local. În baza protocolul-cadru, Biroul Judeţean de Administrare Bazelor de Date privind Evidenţa Populaţiei Suceava va furniza, Serviciului „Impozite şi taxe locale”, în termen de 10 zile, categorii de date referitoare la nume şi prenume; cod numeric personal; seria actului de identitate; numărul actului de identitate; domiciliul actual şi data stabilirii la adresa de domiciliu. Totodată, comunicat urmează a fi dacă există informaţii privind decesul contribuabilului, respectiv numărul şi anul actului de deces, data decesului şi localitatea în care s-a înregistrat decesul. „Clarificarea şi stabilirea reală a situaţiei fiscale a contribuabililor, precum şi identificarea acestora reprezintă un deziderat al municipalităţii” subliniază primarul Vasile Rîmbu, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local.