Menţinându-se la „un nivel de curgere funcţional”,

Debitele râurilor Siret, Suceava, Moldova şi Bistrița se situează „sub mediile multianuale”

• Lacurile de acumulare de la Bucecea şi Rogojeşti „asigură tranzitul volumelor necesare pentru alimentarea cu apă potabilă şi utilitară”

În judeţul Suceava, seceta pedologică prelungită şi temperaturile caniculare din această vară au provocat o scădere accentuată a debitelor pe principalele cursuri de apă. Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, „deşi bazinele hidrografice montane din regiune s-au comportat mai bine decât cele din sudul şi vestul ţării, deficitul de apă acumulat în sol se resimte puternic în comunităţile locale”. Astfel, conform monitorizărilor oficiale realizate la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, debitele principalelor râuri sunt, în general, în continuă scădere, fiind alimentate aproape exclusiv din rezervele subterane. Totuşi, cursurile râurilor Siret, Suceava, Moldova şi Bistrița se menţin la „un nivel de curgere funcţional”, însă debitele acestora se situează „sub mediile multianuale specifice acestei perioade a anului”. De cealaltă parte, cursurile de apă de dimensiuni mici din zonele de deal şi podiş, cum ar fi cele din arealele Mitocu Dragomirnei, Adâncata şi Todirești „au debite extrem de reduse sau au secat pe anumite porţiuni”. În ceea ce priveşte acumulările hidrotehnice, „barajele de importanţă majoră din regiune îşi menţin coeficientul de umplere la un nivel stabil, asigurând continuitatea pentru sistemele centralizate mari”  de alimentare cu apă a localităţilor. Situate la graniţa judeţelor Suceava şi Botoșani, lacurile de acumulare de la Bucecea şi Rogojeşti „compensează debitele scăzute ale râului Siret şi asigură tranzitul volumelor necesare pentru alimentarea cu apă potabilă şi utilitară”. În vederea unui management eficient, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava evaluează zilnic debitele cursurilor de apă, „pentru a preveni crizele de alimentare în localităţi”.

 Primăria Suceava anunţă finalizarea proiectului de  extindere pe verticală a clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”

• Prin mansardare a crescut numărul sălilor de curs, acestea fiind dotate cu echipamente didactice şi tehnologice moderne

 La sfârşitul luni septembrie se va încheia Proiectul „Extinderea pe verticală, dotarea clădirii şi adaptarea sistemului de educaţie la evoluţia tehnologică” de la Şcoala Gimnazială „Miron Costin”, informează Primăria municipiului Suceava. „Având în vedere scopul şi obiectivele proiectului, cei mai importanţi beneficiari sunt elevii unităţii de învăţământ. Aceştia vor beneficia de o infrastructură modernă şi atractivă, prietenoasă cu mediul şi eficientă energetic, adaptată cerinţelor educaţionale actuale, de formare a viitorilor profesionişti” se arată într-un comunicat al administrativului municipal.   Semnat pe 25 iunie 2024, proiectul are valoarea de 9,45 de milioane de lei, este implementat în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 6 „O regiune educată”, termenul de finalizare fiind 25 septembrie 2026. Proiectul s-a axat pe suplimentarea prin mansardare a numărului spaţiilor destinate învăţământului, „insuficiente în cadrul clădirii existente”. Totodată, Şcoala Gimnazială „Miron Costin” face obiectul digitalizării şi dotării cu echipamente didactice și tehnologice moderne, „în vederea adaptării acesteia la cerinţele educaţiei contemporane”. Nu în cele din urmă, la nivelul unităţii de învăţământ din Burdujeni prevăzute sunt „măsuri de desegregare, în vederea extinderii principiului educaţiei incluzive, prin asigurarea accesului la învăţământul de masă a elevilor aparţinând grupurilor vulnerabile”.
 

Vizând reducerea presiunii din sistemul energetic

TPL modifică programul de încărcare a acumulatorilor mijloacelor de transport electrice

• Nu se vor face alimentări în vârful de consum de dimineaţă 07:00-10:00, nici în cel de seară, 16:00 şi 23:00
• Graficul de circulaţie al autobuzelor nu va avea de suferit, programul curselor rămânând neschimbat

În contextul deficitului de energie înregistrat la nivel de ţară, societatea comercială Transport Public Local (TPL) Suceava anunţă implementarea unor măsuri imediate de reducere a presiunii asupra Sistemului Energetic Naţional. În acest sens, conducerea firmei subordonată autorităţilor administraţiei publice locale informează că procesul de încărcare a acumulatorilor autobuzelor şi microbuzelor electrice „se suspendă în perioadele de consum maxim”. În consecinţă, pentru protejarea reţelei electrice, nu se fac încărcări în intervalul orar 07:00-10:00, considerat vârful de consum de dimineaţă, dar şi între orele 16:00 şi 23:00, vârful de consum de seară. Drept urmare, alimentarea mijloacelor de transport electrice ale flotei TPL va fi realizată „exclusiv în intervalele cu consum redus şi producţie energetică optimă”. Astfel, pe durata nopţii se va face încărcarea principală, iar în intervalul orar 10:00-16:00 va avea loc încărcarea secundară, în această din urmă perioadă, „producţia ridicată de energie din surse fotovoltaice contribuind la stabilizarea Sistemului Energetic Naţional”. Chiar luate fiind aceste măsuri, graficul de circulaţie al autobuzelor nu va fi afectat, programul curselor rămânând neschimbat. Conducerea TPL face un apel la solidaritate, mulţumind pentru „înţelegere, sprijin şi spirit civic”.„Adresăm un apel tuturor sucevenilor să dea dovadă de solidaritate şi responsabilitate civică. Îi rugăm ca, în măsura posibilităţilor, să reducă sau să amâne consumul de energie electrică în locuinţe în aceleaşi intervale critice 07:00-10:00 şi 16:00-23:00. Aceasta prin evitarea utilizării maşinilor de spălat, uscătoarelor de rufe şi boilerelor electrice în perioadele în cauză, respectiv prin mutarea consumului către orele de prânz sau pe timpul nopţii” transmite” firma Transport Public Local, accentuând că „fiecare dintre noi poate contribui la reducerea încărcării reţelei şi la prevenirea unor avarii în sistemul energetic”.

 
Faţă de prima jumătate a anului trecut

Creştere cu aproape 54% numărului firmelor intrate în insolvenţă

• În cauză sunt agenţii economici care nu mai au capacitatea de a plăti salariile şi datoriile către furnizori, bănci şi stat
• În acelaşi timp, au crescut cu 14,16% cazurile de dizolvare, numărul radierilor de la ONRC fiind cu 3,51% mai mare

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, din judeţul Suceava, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost în înmatriculaţi 1.517 de noi agenţi economici. Între operatorii nou-constituiţi domină cele 904 de societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL). Acestea sunt urmate de 466 de persoane fizice autorizate (PFA), 132 de întreprinderi individuale (II), 12 întreprinderi familiale (IF) şi două cooperative agricole (CA). Comparativ cu acelaşi interval al anului 2025, creşterea este de 3,27%, în perioada de referinţă amintită înmatriculate fiind 1.469 de noi firme. Este vorba despre 1.000 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 359 de persoane fizice autorizate (PFA); 101 de întreprinderi individuale (II), 9 întreprinderi familiale (IF). Conform unei statistici a ONRC, în cel dintâi semestru al anului 2026, în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 40 de profesionişti. Raportat la totalul de 26 din perioada omoloagă a anului 2025, aceasta corespunde unui salt cu 53,85% a numărului firmelor care au declanşat procedura în cauză. Într-o asemenea situaţie sunt agenţii economici care nu mai dispun de fonduri băneşti pentru achitarea salariilor şi datoriilor scadente către furnizori, bănci şi către stat, respectiv a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor. De evidenţiat este că, în acelaşi timp, numărul suspendările de activitate a scăzut de la 304 în primele 6 luni ale anului precedent, la 257 în acelaşi interval din anul în curs. Astfel, consemnată este o diminuare de 15,48% a numărului firmelor care, din diferite motive, au decis să-şi înceteze temporar activitatea. O evoluţie ascendentă este întâlnită în cazul dizolvărilor, adică de la 558 de agenţi economici în primul semestru al anului 2025, la 622 în semestrul omolog din 2026, ceea ce înseamnă o creştere de 14,16%. În cele din urmă, după 6 luni trecute din anul curent, radiate de la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au fost 855 de firme sucevene. Numărul acestora este cu 3,51% mai mare în comparaţie cu intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2025, în care  „şterşi” din evidenţe au fost 826 de agenţi economici din judeţul Suceava.  

 
Prin „Sistem Next Generation 119”

Telefonul copilului este adaptat la comportamentul online al „nativilor digitali”

• Noua platformă digitală integrată facilitează raportarea abuzurilor „atunci când un apel telefonic clasic este imposibil sau periculos de realizat”
• Din 2022, în judeţul Suceava au fost înregistrate 3.293 de apeluri, identificate fiind 138 de situaţii critice şi 335 de cazuri complexe preluate direct

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie desfăşoară o campanie naţională de sesiuni de informare dedicată Proiectului „Sistem Next Generation 119”, numărul unic naţional destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor. La finele lunii iulie, o asemenea  sesiune s-a consumat în Suceava, scopul constând în instruirea specialiştilor şi autorităţilor privind „noile instrumente digitale şi procedurile rapide de intervenţie”. „Sistem Next Generation 119” reprezintă un proiect strategic naţional de modernizare implementat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), „menit să transforme linia telefonică clasică 119 într-o platformă digitală integrată complexă”.  Sistemul adaptează modalitatea de raportare la comportamentul online al copiilor şi adolescenţilor, aşa-zişilor „nativi digitali”, „facilitând raportarea abuzurilor atunci când un apel telefonic clasic este imposibil sau periculos de realizat”.

 Sistemul introduce canale de comunicare moderne şi securizate, accesibile de pe orice dispozitiv inteligent, drept exemple fiind date chat live pentru suport, chatbot multilingv, formulare rapide de alertare, cât şi resursele video şi interactive. Conform Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), de la lansarea telefonului copilului, în 2022, şi până la sfârşitul primului semestru din 2026, în judeţul Suceava au fost înregistrate nu mai puţin de 3.293 de apeluri. În volumul total gestionat în această perioadă multianuală, identificate au fost 138 de situaţii critice, acestea necesitând deplasarea operativă şi intervenţia imediată, în teren, a echipei mobile. De asemenea, 335 de cazuri complexe au fost preluate direct pentru „evaluare detaliată, monitorizare continuă şi consiliere psihologică de specialitate”. „Un apel la 119 poate schimba destinul unui om. Prin unirea eforturilor echipelor formate din specialişti de la diferite instituţii putem avea o intervenţie mai rapidă în cazurile de abuz asupra copiilor. Nimeni nu poate reuşi singur” a declarat, cu acest prilej, Dan Ionuţ Adomniţei, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. La telefonul copilului 119 sunt pot fi reclamate abuzul fizic, abuzul emoțional, abuzul sexual, neglijarea, dar şi exploatarea prin muncă.

 Judeţul Suceava a trecut testul pestei micilor rumegătoare

• În cele patru ferme monitorizate nu au fost confirmate cazuri active de boală, însă, cu toate acestea, obligatorii rămân măsuri stricte de biosecuritate şi prevenire stabilite la nivelurile naţional şi european

În judeţul Suceava, în cadrul procesului de monitorizare coordonat de către dr. Mihai-Sorin Voloșeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, rezultatele analizelor au relevat că ovinele şi caprinele din exploataţiile verificate sunt „sănătoase din punct de vedere clinic”. Testul de monitorizare a fost „trecut cu succes”, iar deşi unele animale au prezentat anticorpi împotriva pestei micilor rumegătoare (PMR), „în cele patru ferme supravegheate, nu au fost confirmate cazuri active de boală”. Cu toate acestea, ridicarea totală a restricţiilor nu se face imediat, deoarece judeţul şi întreaga ţară rămân sub incidenţa măsurilor de biosecuritate şi prevenire stabilite la nivelurile naţional şi european, „pentru a proteja sectorul ovin și caprin”. Chiar dacă testele clinice s-au dovedit unele favorabile, obligatorii sunt  reglementări stricte privind mişcarea animalelor, cum ar fi carantina internă şi interdicţia transporturilor clandestine. 

De altfel, autorităţile sanitare veterinare din judeţul Suceava continuă să organizeze, cu organele de poliţie, filtre rutiere şi controalelor în trafic, în vederea depistării transportul ilegal de ovine şi caprine. Comisia Europeană a extins interdicţia privind exportul şi circulaţia ovinelor şi caprinelor din România, atât către statele membre ale Uniunii Europene, cât şi înspre ţările terţe. Măsura  este prelungită până pe 31 decembrie 2026, invocându-se riscul ridicat de răspândire a virusului, dar şi deficienţe în sistemul naţional de trasabilitate şi control al mişcării animalelor. Pesta rumegătoarelor mici afectează oile şi caprele, procentajul de mortalitate la cea dintâi specie fiind mai ridicat, adică de 75% până la 100%. În cazul ovinelor, boala se lasă cu lichidarea a circa jumătate din efectivul infectat cu virusul PMR. Simptoamele infectării contau în febră, anorexie, apatie, zburlirea blănii, muco-purulenţă, ulceraţii ale mucoasei bucale şi congestia gingivală. Virusul nu se transmite la om, însă impactul economic şi social al maladiei este unul major. În cazul animalelor ucise pe motiv de pestă a rumegătoarelor mici, proprietarii vor fi despăgubiţi în conformitate cu HG nr. 1214  din 2009. Potrivit unor surse, evoluţia efectivelor de ovine şi caprine din judeţ indică „o tendinţă generală de creştere stabilă în ultimii ani”, Suceava având, în prezent, între 120.000-130.000 de capete înregistrate oficial. România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană la acest capitol, „un trend ascendent care s-a reflectat direct şi în fermele din nordul Moldovei”. 

Curs de

Consolidare a abilităţilor de comunitare a cunoştinţelor privind vaccinarea ROR

• ROR este acronimul pentru vaccinul rujeolic-oreion-rubeolic, prima doză a vaccinului inoculându-se copiilor cu vârsta de 12–15 luni  

Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică Suceava şi Societatea Română de Epidemiologie au organizat, în colaborare cu Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Biroul din România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cursul „Consolidarea, în rândul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, a abilităţilor de comunicare privind vaccinarea ROR”. La manifestare au participat dr. Laura Coca, preşedintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Monica Terteliu Băițan, medic specialist infecţionist, dr. Dana Costea, medicii şi asistenţii medicali ai Compartimentului de Supraveghere Epidemiologică şi Controlul Boli Transmisibile, ai Inspecţiei Sanitare de Stat din cadrul DSP Suceava, dar şi medici de familie şi asistenţi medicali comunitari. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, scopul atelierului a fost consolidarea abilităţilor de comunitare cu părinţii şi consolidarea cunoştinţelor privind vaccinarea ROR. „Atelierul a îmbinat informaţiile medicale actualizate privind vaccinarea ROR cu sesiuni practice dedicate comunicării cu părinţii, bazate pe tehnici validate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, oferind participanţilor instrumente utile pentru activitatea de zi cu zi” transmite DSP Suceava. Formatori au fost prof. univ. dr. Adriana Pistol, medic epidemiolog primar de la Institutul de Sănătate Publică; dr. Aurora Stănescu, medic epidemiolog primar, coordonator al Programului Naţional de Vaccinare psihologul expert Mihaela Gabor Naidin şi psihologul expert Diana Amza. ROR este acronimul pentru vaccinul rujeolic-oreion-rubeolic un care protejează, printr-o singură injecţie, împotriva a trei boli virale grave, respectiv a rujeolei (pojarului), oreionului (parotiditei epidemice) şi rubeolei. Prima doză a vaccinului se aplică la copiii cu vârsta de 12–15 luni.  

 A fost finalizat

Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități „Dorna”, proiect de 4 milioane de lei finanţat prin PNRR

• Acesta oferă servicii de informare şi consiliere, abilitare şi reabilitare, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă şi abilităţilor lucrative, precum şi a celor de participare socială şi civică

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava a finalizat Proiectul „Înfiinţarea Centrului de zi Dorna”, cu o capacitate de 30 de locuri. Proiectul a fost derulat în perioada octombrie 2024 - iulie 2026, cu 3,95 de milioane de lei, finanţare asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), „Dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități”, la care s-au adăugat 11.900 de lei, cofinanţarea solicitantului. Obiectivul proiectului constat în construirea şi dotarea, în municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava, a unui Centru de zi la standarde nZEB (Nearly Zero Energy Building sau Clădire cu un consum de energie aproape de zero). Proiectul îşi propune creşterea calităţii vieţii beneficiarilor şi prevenirea instituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități, concomitent cu dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viaţă independentă şi integrare în comunitate. Potrivit lui Dan Ionuţ Adomniţei, director executiv al DGASPC Suceava, Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități „Dorna” asigură acces la serviciile, resursele şi facilităţile din comunitate, respectiv la cele de sănătate, educaţie, muncă, transport şi petrecere a timpului liber, cu scopul de „a îmbunătăţi abilităţile şi capacitatea de participare activă pe piaţa forţei de muncă şi la viaţa socială”. Conform managerului de proiect Monica Loredana Săndulescu, printre serviciile acordate la Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilități „Dorna” se numără informare și consiliere socială; abilitare și reabilitare; dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă; dezvoltarea abilităţilor lucrative şi  deintegrare, precum şi de participare socială şi civică.
 

 Dezvoltarea, printre „priorităţile de top ale administraţiei locale conduse de primarul Vasile Rîmbu”

• Totuşi, în primul semestru pentru s-a cheltuit numai 23,57% din programul stabilit, „reflectând stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare”

Conform execuţiei bugetare dezbătută astăzi în şedinţa Consiliului Local Suceava, la secţiunea dezvoltare a bugetului local al municipiului Suceava s-au făcut plăţi de 58,13 de milioane de lei, cu mult sub suma prevăzută pentru primele două trimestre ale anului 2026. Astfel, în cea dintâi jumătate din acest an autorităţile administraţiei publice locale şi-au propus cheltuieli de 246,698 de milioane de lei, însă plăţile pentru dezvoltare au fost de numai 23,57% din program. În dreptul proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile, cât şi a celor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plăţile cumulate s-au ridicat la 50,30 de milioane de lei. Suma „reflectă stadiul de implementare a proiectelor aflate în derulare”, se arată în proiectul de hotărâre a legislativului local referitor la aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava. Totodată, pentru active nefinanciare, plăţile din primele 6 luni ale anului 2026 au totalizat 6,81 de milioane de lei, însemnând doar 30,19% din suma votată iniţial de  conslieri. În cauză sunt investiţii în bunuri materiale şi nemateriale de lungă durată, respectiv sumele pe care primăria le cheltuieşte cu infrastructura, clădirile, dotările sau modernizările. În bugetul municipiului Suceava, cheltuielile secţiunii de dezvoltare reprezintă totalitatea banilor alocaţi exclusiv pentru investiţii publice, modernizare şi proiecte de infrastructură. Spre deosebire de secţiunea de funcţionare, care acoperă cheltuieli precum salariile primăriei, facturile la utilităţi, secţiunea de dezvoltare are ca menire „creşterea valorii patrimoniului municipiului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii sucevenilor”. În bugetul pentru anul în curs, aprobat de Consiliul Local Suceava, cheltuielile secţiunii de dezvoltare au o importantă pondere, una de circa 45%, nivel plasând dezvoltarea printre „priorităţile de top ale administraţiei locale conduse de primarul Vasile Rîmbu”.

 În şcolile sucevene

Sesiuni dedicate riscurilor online şi semnelor recrutării în scopul traficului de persoane şi al exploatării sexuale

• Minorii deţin o pondere de 41% din totalul victimelor identificate, majoritatea fiind fete

Siguranţa elevilor depinde de „depistarea timpurie, raportarea rapidă şi intervenţia coordonată” se relevă în informarea prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, de Centrul Regional Suceava al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Întrunirea a avut ca temă siguranţa şcolară, cu referire la măsurile de prevenire şi protejare a împotriva fenomenului traficului de persoane. Printre acestea din urmă, evidenţiate au fost instruirea cadrelor didactice, consilierilor şcolari şi personalului de pază; monitorizarea zonelor vulnerabile din prejma unităţilor şcolare; intensificarea prezenţei patrulelor la intrarea şi ieşirea de la cursuri şi implicarea părinţilor, prin „sesiuni dedicate riscurilor online şi semnelor recrutării”. De asemenea, recomandate sunt prezentarea, la orele de dirigenţie, a informaţiilor despre  traficul de persoane, exploatarea sexuală, fenomenul „lover-boy”, dar şi organizarea de activităţi practice cu elevii, în ceea ce priveşte recunoaşterea manipulării, verificarea ofertelor online şi protejarea datelor personale. Potrivit Centrului Regional Suceava al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, în anul 2025, la nivel naţional minorii au deţinut o pondere de 41% din totalul victimelor identificate. Acestea majoritar au fost fete, în 80% din cazuri vizată fiind exploatarea sexuală. Frecvent, recrutarea se face prin contact direct, metoda „lover-boy” şi prin intermediul reţelelor sociale. „Activităţile din mediul şcolar trebuie  continuate şi orientate spre identificarea metodelor de recrutare” se subliniază în informarea citată. În anul 2025, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a organizat 4 campanii naţionale de prevenire, 120 de activităţi de prevenire având 11.000 de beneficiari direcţi şi 10 sesiuni de instruire cu poliţişti de frontieră, asistenţi sociali cadre didactice şi părinţi. În partenriat cu unităţile şcolare, desfăşurate au fost 12 proiecte educaţionale, la orele de curs fiind ţinute 69 de activităţi cu caracter preventiv.

Patrule de jandarmi executând misiuni de ordine publică în zona unităţilor de învăţământ  

• Jandarmeria va derula programe de responsabilitate civică şi disciplină socială în care „elevii să fie implicaţi activ, pentru a înţelege importanţa respectării legii şi normelor de conduită”

Pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor pe care absenteismul şi delicvenţa juvenilă le pot avea, în anul şcolar 2025-2026 Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava a organizat 131 de activităţi preventive la care au participat 2.620 de elevi. Aşa se arată în informarea prezentată în şedinţa Colegiului prefectural, privind activităţile desfăşurate de IJJ pentru creşterea gradului de siguranţă şcolară. Astfel, în vederea menţinerii siguranţei publice în incinta şi în zona adiacentă  unităţilor de învăţământ organizate a fost o medie de 10 patrule de jandarmi pe zi, executând, „în mod independent, măsuri de ordine publică”. Drept urmare, în preajma instituţiilor de învăţământ, jandarmii au constatat 15 contravenţii, aplicate fiind 8 amenzi de 1.050 de lei, dar şi 7 avertismente. Conform informării IJJ, 6 fapte contravenţionale s-au referit la nerespectarea normelor de convieţuire socială şi a liniştii publice, iar 9 au constat în încălcarea prevederilor privind prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun. Pe durata patrulărilor, depistată a fost şi o faptă penală, în prejma Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava, un minor fiind descoperit cu un briceag asupra sa, pe care l-a avut inclusiv la orele de curs. În consecinţă, organele de cercetare penală au fost sesizate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „port sau folosire fără drept a unor obiecte periculoase”. „În vederea remedierii sincopelor apărute pe parcursul anului anterior şi asigurarea unui climat sigur, propunem (...) sesiuni educative pe teme privind regulile de convieţuire socială, prevenirea violenţei, a consumului de substanţe interzise şi a altor fapte antisociale,  dar şi derularea de programe de responsabilitate civică şi disciplină socială, în care elevii să fie implicaţi activ, pentru a înţelege importanţa respectării legii şi a normelor de conduită” se subliniază în informarea IJJ, prezentată ieri în şedinţa Colegiului prefectural. În „responsabilitatea” Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava se află 6 colegii, 3 licee, 3 cluburi şcolare, 5 şcoli gimnaziale şi 4 grădiniţe din mediul urban. La acestea se adaugă două şcoli gimnaziale şi două grădiniţe din medul rural.

 În prima jumătate de an

Cheltuielile de personal, aproximativ un sfert din totalul plăţilor făcute Primăria Suceava

• Cheltuielile curente cu funcţionarea, respectiv cu salubritatea, repararea străzilor, cu utilităţile şi întreţinerea domeniului public au însumat 81,51 de milioane de lei, reprezentând mai mult de jumătate din plăţile făcute

Cheltuieli de 245,624 de milioane de lei s-au făcut din bugetul local al municipiului Suceava în primele 6 luni ale anului 2026, se arată în proiectul de hotărâre privind execuţia bugetară la data de 30 iunie 2026. Aceasta este supusă aprobării Consiliului Local, în şedinţa ordinară de astăzi, gradul de efectuare a cheltuielilor fiind de 49,45% în raport cu prevederile bugetare stabilite pentru cel dintâi semestru al anului. Astfel, la secţiunea de funcţionare plăţile au totalizat 187,485 de milioane de lei, reprezentând 74,48% din programul din semestrul întâi. Cheltuielile de personal s-au situat la 44,43 de milioane de lei, cu o executare de 95,86%, „grad ridicat de realizare, specific acestei categorii de cheltuieli cu caracter obligatoriu şi predictibil”. Pe de altă parte, cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente funcţionării curente, adică cele pentru salubritate, repararea străzilor, cu utilităţile şi întreţinerea domeniului public au însumat 81,51 de milioane de lei, realizate fiind în proporţie de 70,19%. Pe capitole bugetare, cele mai importante cheltuieli, adică de 55,28 de milioane de lei, cu un grad de realizare de 44,72%, s-au înregistrat la „Transporturi”, urmare a plăţilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi a rambursărilor creditelor. Tot la acest capitol se adaugă cheltuielile pentru repararea străzilor şi subvenţiile acordate TPL pentru transportul de persoane. Urmează capitolul „Învăţământ” cu 46,75 de milioane de lei şi un grad de execuţie de 38,98%, reprezentând cheltuieli curente, precum şi cele  cu proiectele de reabilitare şi eficientizare energetică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza reşedinţei de judeţ. „Protecţia mediului” se înscrie cu cheltuieli de 33,53 de milioane de lei, efectuate în proporţie de 82,81% şi însemnând alocări pentru salubritatea municipiului. La capitolul „Asigurări şi asistenţă socială” s-a cheltuit suma de 23,29 de milioane de lei, reprezentând „drepturi de asistenţă socială cu caracter de obligaţie legală”, gradul de execuţie fiind de 92,02%. „Un grad mai redus s-a înregistrat la capitolele care au ca preponderenţă a cheltuielilor de investiţii şi cu proiectele din fonduri europene, la alte servicii publice generale şi alte acţiuni economice” se subliniază în materialul de fundamentare a proiectului de hotărâre de Consiliul Local privind execuţia bugetelor municipiului Suceava la data de 30 iunie 2026. Potrivit acestuia, la secţiunea de funcţionarea a bugetului local este consemnat un excedent de 56,56 de milioane de lei, „urmare a creşterii gradului de colectare a veniturilor proprii şi utilizării prudente a resurselor bugetare, cu achitarea prioritară a plăţilor restante”.
 

 
În primele 6 luni

Rata suceveană a şomajul a scăzut cu 0,58%, 1.934 de şomeri reuşind să se angajeze

• Totuşi, cu 6,23%, în top judeţul Suceava este pe locul al şaptelea, după Vaslui (8,92%), Teleorman (8,59%), Dolj (8,42%), Mehedinţi (8,40%), Covasna (6,56%) şi Sălaj (6,26%) 

La sfârşitul primului semestru al anului 2026, în judeţul Suceava rata şomajului a fost de 6,23%, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea forţei de Muncă. Sursa citată subliniază că aceasta „a înregistrat un trend descrescător pe tot parcursul intervalului, fiind în scădere cu 0,58% faţă de luna ianuarie 2026”. Conform AJOFM, în perioada amintită 8.086 de şomeri au beneficiat de măsuri active de stimulare a ocupării, 167 de ucenici „învăţând o meserie în timp ce muncesc”, 144 de şomeri urmând cursuri de calificare, în timp ce 1.934 de şomeri s-au angajat. Pe de altă parte, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la finele lunii iunie 2026 rata naţională a şomajului a fost de 3,20%, cu 0,01 de puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară, dar mai mare cu 0,05 de puncte procentuale faţă de iunie 2025. În luna iunie 2026, nivelul minim al ratei şomajului, cel de 0,42%, s-a înregistrat în municipiul Bucureşti, ecartul dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului fiind de 8,50 de puncte procentuale. Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că unele dintre cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,92%), Teleorman (8,59%), Dolj (8,42%), Mehedinţi (8,40%), Covasna (6,56%) şi Sălaj (6,26%). Cu o rată a şomajului de 6,23%, judeţul Suceava este pe poziţia a şaptea în top, urmat fiind de Galaţi (6,09%), Olt (5,96%), Călăraşi (5,82%), Ialomiţa (5,68%), Brăila (5,58%) şi Neamţ (5,57%).

Potrivit IPJ

„Degradarea procesului educaţional” şi măsuri ineficiente de sancţionare a elevilor, vulnerabilităţi ale a unităţilor de învăţământ sucevene

• Identificate au mai fost lipsa de supraveghere a elevilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, dorinţa de a ieşi în evidenţă şi punerea în practică a „provocărilor” din mediul online

Din totalul unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Suceava, doar 447, respectiv 61%, dispun de sisteme de securitate. Între acestea, 53 au pază umană, 311 sunt dotate exclusiv cu sisteme de alarmare contra efracţiei, în timp ce 83 dispun atât de pază umană, cât şi de sisteme de alarmare. Toate acestea în conformitate cu o informare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în care se evidenţiază că, în anul şcolar 2025-2026, în incinta şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ preuniversitar s-au înregistrat 80 de fapte de natură penală, cu o creştere de 8 fapte faţă de anul şcolar precedent.  De altfel, în total, 73 au fost infracţiunii privind siguranţa din interiorul  unităţile de învăţământ. Printre principalele vulnerabilităţi identificate de IPJ în anul şcolar 2025-2026 sunt reliefate numărul mare de elevi lăsaţi fără supraveghere, ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate, comportamentul necorespunzător pe fondul unor carenţe în educaţie, imitarea atitudinii unor persoane adulte, dar şi dorinţa de a ieşi în evidenţă. Evidenţiate sunt, de asemenea, imitarea unor comportamente din mediul online, punerea în practică a „provocărilor”, cu urmări grave asupra sănătăţii sau integrităţii corporale, cât şi  interacţiunea virtuală sau directă cu „prietenii” din diversele reţele. Totodată, la capitolul vulnerabilităţi, Inspectoratul de Poliţie Judeţean mai include „degradarea procesului educaţional”, neeficienţa a măsurilor de sancţionare a elevilor şi posibilităţile reduse de supraveghere a acestora pe durata pauzelor dintre cursuri. În judeţul Suceava, în anul şcolar 2025-2026, accesul la educaţie al elevilor s-a făcut într-o reţea de 222 de unităţi cu personalitate juridică, incluzând un total de 732 de unităţi şcolare publice şi unităţi şcolare private, inclusiv prin Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Casa Corpului Didactic şi Centrul Judeţean de Excelenţă. 

 În prima jumătate a anului

Proiectele cu finanţare europeană au adus venituri de doar 26,88% din totalul celor pe care conta Primăria Suceava

• Rambursarea se face ulterior cheltuirii efective a fondurilor, gradul relativ mic de încasare reflectând onorarea cu întârziere a cererilor de plată înaintate la organismelor de management sau ministerele de resort

Venituri de 302,244 de milioane de lei a avut, în primul semestru al anului 2026, bugetul local al municipiului Suceava, ceea ce reprezintă 61,72% din prevederile bugetare aferente perioadei menţionate. Potrivit proiectului de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor în intervalul 1 ianuarie-30 iunie, la categoria venituri proprii încasările au fost de 198,686 de milioane de lei, însemnând 90,40% din totalul votat în Consiliul Local. Principalele surse le-au constituit cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit, impozitele şi taxele pe proprietate, precum şi  taxele speciale. Cotele din impozitul pe venit este cea mai importantă sursă de finanţare a bugetului local, „baza de calcul fiind reprezentată de salariile angajaţilor şi activitatea economică a firmelor de pe raza municipiului”. Astfel, în primele două trimestre ale anului în curs acestea s-au ridicat la 74,78 de milioane de lei, adică 79,47% din prevederile bugetare. Pe de altă parte, la 63,05 de milioane de lei s-au situat încasările din impozite şi taxe pe proprietate, acestea realizate fiind în proporţie de 92,71% din totalul de 68 de milioane de lei prevăzut. Impozitul pe clădiri a adus la bugetul local 51,83 de milioane de lei, adică 90,67% din suma stabilită pentru prima jumătate a anului. Persoanele juridice au plătit 32,40 de milioane de lei (91,79%), iar persoanele fizice au contribuit cu 19,42 de milioane de lei, respectiv cu 88,86% din totalul datorat până la jumătatea anului. Încasările din impozitul pe terenuri au fost de 5,72 de milioane de lei, la un nivel de 98,62% din ceea ce s-a aprobat prin votul deliberativului. Până la finele primului semestru, firmele de pe raza municipiului au achitat 3,12 de milioane de lei (99,81% din ceea ce trebuia), în timp ce populaţia a plătit 2,60 de milioane de lei, adică 97,22% din estimări. Cu încasări de 10,41 de milioane de lei, în cele două trimestre ale anului taxa asupra mijloacelor de transport a avut un grad de realizare de 85,22%, dintre care 6,67 de milioane de lei pentru persoanele fizice, iar 3,73 de milioane de lei pentru persoanele juridice. Totuşi, potrivit fundamentării proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, privind execuţia bugetelor municipiului Suceava, „veniturile pe proprietate au înregistrat un grad realizare de 118,52%, „depăşind prevederea trimestrială”. Aceasta „ca urmare a încasării, peste graficul estimat, a unor sume din concesiuni şi închirieri”. În cadrul veniturilor din cele 6 luni ale anului 2026, încasările din subvenţii s-au situat la doar 29,83 de milioane de lei, adică la 33,38% din prevederile bugetare de 89,36 de milioane de lei. În cele din urmă, potrivit sursei citate, intrările la bugetul local din sume aferente fondurilor externe nerambursabile au fost de 33,58 de milioane de lei, însemnând 26,88% din totalul pe care contau autorităţile administraţiei publice. „Gradul relativ redus de realizare a acestor sume reflectă stadiul de rambursare/plată  din partea organismelor de management a cererilor de plată de către ministerele de resort, fiind ulterioară cheltuirii efective a fondurilor la nivelul municipiului Suceava” se reliefează  în proiectul de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetelor pentru intervalul 1 ianuarie-30 iunie  2026.

 

Direcţia Agricolă organizează

O nouă sesiune de formare a crescătorilor de vaci, porci, oi şi păsări

• Înscrierile cursuri se mai pot face la până la finele lunii august

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava recomandă tuturor fermierilor din judeţ portofoliul de cursuri autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. De altfel, instituţia agricolă suceveană anunţă că a înregistrat solicitări pentru a deschide o altă sesiune de formare profesională ca „lucrător în creşterea animalelor”. Drept urmare, la cerere, înscrieri se mai pot face până la sfârşitul lunii august, persoanele interesate putând urma cursul de crescători de vaci, porci, oi şi păsări.  Cursurile de calificare în domeniul agricol sunt necesare accesării fondurilor europene, DAJ comunicând că disponibile mai erau doar 5 locuri. În ceea ce priveşte accesarea finanţării nerambursabile aferentă Măsurii 10 „Agromediu şi climă”, la o durată a cursului de 360 de ore, amatorii vor plăti 620 de lei. În cazul Măsurii 11 „Agricultură ecologică”, fermierii vor achita 200 de lei, instruirea derulându-se pe durata a 40 de ore. După promovarea examenului final, fermierilor li se înmânează câte un ,,Certificat de calificare”, nivelul 2, acreditat de Autoritatea Naţională de Calificări. În baza acestuia, absolvenţii beneficiază facilităţi la implementarea proiectelor europene cuprinse în Planul Strategic PAC 2023-2027. Anual Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava ţine cursuri de lucrător calificat în creşterea animalelor, dar şi de pomicultor şi legumicultor. Cursurile se adresează fermierilor care fac dovada absolvirii a minimum 8 clase. De exemplu, anul trecut, cursul de lucrător pentru creşterea animalelor a avut 15 absolvenţi.

 

Trei firme sucevene au fost amendate cu 160.000 de lei pentru muncă la negru

• La acestea, inspectorii ITM au depistat 4 persoane care lucrau fără a avea încheiate contracte individuale de muncă

În luna iunie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a organizat şi desfăşurat 269 de controale, dintre care 176 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 93 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, urmare a deficienţelor constatate, inspectorii ITM au dat un total de 185 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 267.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă şi combaterea muncii nedeclarate, cele 176 de acţiuni de control s-au lăsat cu 53 de amenzi totalizând 264.000 de lei de lei. Pe durata controalelor depistate au fost 4 persoane care „erau prezente la serviciu fără a avea încheiate contracte individuale de muncă”. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, precizează că pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 3 angajatori, valoarea amenzilor date acestora  ajungând la 160.000 de lei. Pe lângă cele menţionate, printre frecventele abateri descoperite în domeniul relaţiilor de muncă se numără netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor, nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, a dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat şi, totodată, încălcarea reglementărilor privind acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal.  

Cu împrumuturi de peste 131 de milioane de lei

Suceava este în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie

• Gradul de îndatorare a municipiului ajuns la 13,5%, cel mai recent fiind creditul din iulie, de 13,40 de milioane de lei
• În prima jumătate a anului 2026, Primăria a plătit, la creditele contractate, rate şi dobânzi de 38 de milioane de lei

Din bugetul creditelor interne, municipiul Suceava a făcut plăţi care au totalizat 37,83 de milioane de lei, se arată în execuţia bugetară la 30 iunie 2026. Astfel, 1,17 milioane de lei reprezintă rate şi dobânzi cu obiectivele de investiţii aferente Mansardării şi dotării clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”; Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 6;  Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul „Samuil Isopescu”; Reabilitării energetice a unităţii de învăţământ Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, dar şi pentru cheltuielile cu Creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 10. O sumă de 6,37 de milioane de lei sunt plăţi în contul creditului perfectat pentru contribuţia Primăriei la finanţarea proiectelor „Sistem de transport ecologic metropolitan, etapa a II-a” şi „Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii traficului”. 

Tot aici se încadrează costurile pentru modernizarea străzilor „Decebal”, „Dumitru Dacian”, „Dobrilă Eugen”, „Eugen Lovinescu” şi „Zimbrului”, dar şi pentru susţinerea cheltuielilor cu amenajarea parcării şi efectuarea altor amenajări exterioare la Sala Polivalentă. De asemenea, din împrumuturi   s-a achitat suma de 333.233 de lei folosită pentru lucrările de înfiinţare a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare menajeră de la Complexul sportiv, precum şi  în vederea extinderii alimentării cu apă pe strada „Căprioarei” din cartierul Burdujeni. În cele din urmă, important de evidenţiat este că Primăria municipiului Suceava a restituit integral 30 de milioane de lei, împrumut luat de la Trezoreria statului, conform Ordonanţei Guvernului de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 2025. Suma a luat calea firmelor sucevene de producere, transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, fiind achitată cu titlul de subvenţie pentru sezonul rece 2025-2026. Cel mai recent credit aprobat de Consiliul Local Suceava este cel în valoare de 13,40 de milioane de lei, adoptat prin Hotărârea nr. 220 din 20 iulie 2026. Împrumutul este contractat de la Trezoreria statului, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2026, cu scopul exclusiv de a asigura cofinanțarea şi acoperirea cheltuielilor neeligibile pentru proiectele cu fonduri europene aflate în derulare. De menţionat este faptul că, în raportările centralizate ale Ministerului Finanţelor Publice, Suceava figurează cu un total al împrumuturilor contractate sau autorizate de peste 131 de milioane de lei, plasându-se în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, gradul de îndatorare a Primăriei municipiului Suceava este de 13,5%, unul „permis de reglementările în vigoare”. Conform legislaţiei privind finanţele publice locale, gradul de îndatorare se raportează direct la media veniturilor proprii realizate şi nu poate depăşi plafonul legal anual de 30%.

Preponderent,

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap provin din familiile beneficiarilor

• Aceasta „contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor”, informează Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava

La începutul primului semestru al anului 2026, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava erau 369 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi grave, între care 223 pentru adulţi, 145 pentru minori, unul fiind în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, în primele 6 luni ale anului în curs au fost încheiate 27 de noi contracte de muncă, în timp ce alte 26 au încetat. Din total, 10 contracte au fost desfăcute ca urmare a decesului bolnavului, iar odată cu pensionarea pentru limită de vârstă a asistentului au încetat 3 contracte de muncă.

 La cerere au încetat  8 contracte individuale de muncă, altele 5 fiind desfăcute după expirarea valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială, asistenţii personali încheie contracte individuale de muncă cu primarii localităţii în care persoana cu handicap grav domiciliază. Astfel, în baza planurilor de recuperare şi de servicii stabilite, aceştia supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau, după caz, adultului cu handicap grav. „Faţă de începutul anului 2026, analiza datelor evidenţiază o uşoară creştere a numărului total de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. De remarcat este că o pondere mare a asistenţilor o reprezintă membri ai familiei beneficiarului, aspect care contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor acordate” reliefează sursa citată. În intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026, 86 de asistenţi sociali au beneficiat de concediu de odihnă, iar alţii 13 au fost în concediu medical, în perioadele respective „drepturile beneficiarilor fiind asigurate cu respectarea prevederilor legale”. Important de ştiut este că pe durata absenţei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura un înlocuitor sau de a oferi posibilitatea găzduirii persoanei cu handicap într-un „centru de respiro”. Deoarece în municipiul Suceava nu funcţionează asemenea centre specializate - ca structuri fără personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean - „nu există nici posibilitatea asigurării acestui tip de serviciu social”. Date fiind circumstanţele, în scopul respectării drepturilor persoanelor cu handicap grav, dar şi al asigurării continuităţii îngrijirii, autorităţile administraţiei publice locale au aplicat soluţia acordării unei indemnizaţii echivalente salariului net al asistentului personal (...), una proporţională cu durata concediului de odihnă sau cea a concediului medical.

 

De Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

„Capitol nerostit”, expoziţie de fotografie şi grafică, la Secţia de boli infecţioase

• Expun fotografii Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alături de cunoscutul grafician Mihai Pânzaru PIM

Secţia „Boli Infecţioase” a Spitalului Clinic Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în colaborare cu Asociaţia „Institutul Bucovina”, organizează, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei, expoziţia de fotografie şi grafică „Capitol nerostit”. Vernisajul are loc astăzi, începând cu ora 11:00, la Pavilionul de boli infecţioase al unităţii spitaliceşti clinice judeţene de urgenţă. Evenimentul,  este definit drept unul „în care medicina şi arta intră în dialog, demonstrând că vindecarea înseamnă nu doar tratament, ci şi empatie, sensibilitate şi apropiere faţă de oameni”, transmite SCJU. „Oferite cu generozitate” pentru această manifestare, fotografiile realizate de Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alăturându-se lucrărilor de grafică semnate de Mihai Pânzaru PIM, „vor transforma acest eveniment într-o celebrare a solidarităţii şi a puterii artei de a inspira, de a transmite speranţă şi de a susţine pacienţii şi cadrele medicale”. Intervenţii vor avea curatorul Mihai Pânzaru PIM şi criticul de artă drd. Delia-Ioana Leizeriuc, în timp ce momentul muzical va fi susţinut de prof. Johannes Raimund Onesiuc, iar cel poetic de Adela Șulfea, elevă a Colegiului Naţional „Petru Rareș”, „oameni care ţin mereu aproape şi care contribuie, prin talentul şi implicarea lor, la promovarea culturii şi a valorilor comunităţii”.