Înfiinţată pe fondul eşuării Termica

Transagent, controversata firmă de termoficare a municipalităţii, va fi lichidată

Pierzătoare în faţa Thermonet, în competiţia pentru  preluarea serviciului, societatea şi-a suspendat activitatea, deşi primarul Ion Lungu propunea ca aceasta să presteze la infrastructura rutieră  

Dan Ioan Cuşnir, actual viceprimar, opina că licitaţia „a fost câştigată în mod „dubios”, punctajul stabilit de Primărie fiind în detrimentul agentului economic care  reprezenta interesele CL

Consiliu Local va aproba, în şedinţă ordinară, dizolvarea şi lichidarea societăţii comerciale Transagent, cu asociat unic municipiul Suceava, având ca obiect de activitate transportul distribuirea şi furnizarea agentului termic. Aceasta după ce, printr-o adresă, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţei Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a atenţionat Primăria că firma „nu prezintă date înscrise privind indicatorii financiari (...), fapt cauzat de nedepunerea situaţiilor financiare pentru anul 2024 şi, după caz, pentru perioada 2019-2023”. AMEPIP a solicitat autorităţilor administraţiei publice locale  sî transmită clarificări privind motivele nedepunerii respectivelor documentaţii, dar şi măsurile întreprinse pentru remedierea situaţiei”. În referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, primarul Vasile Rîmbu arată că, de la data înfiinţării, societatea comercială Transagent nu a avut activitate şi că urmează demersuri pentru radierea de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a acesteia. Transagent, societate comercială pe acţiuni, cu unic acţionar municipiul Suceava şi capital social de 90.000 de lei a fost înfiinţată în anul 2015, obiectul de activitate fiind transportul, distribuirea şi furnizarea agentului termic. 

Transagent reprezenta alternativa la constituirea unei direcţii de specialitate în cadrul Primăriei Suceava care să preia, în gestiune directă, serviciul alimentare centralizată cu energie termică de la prestatorul de la acea vreme, firma în insolvenţă Termica, la care municipiul era, de asemenea acţionar unic. La această soluţie s-a ajuns după ce o iniţiativă legislativă privind transferarea a 157 de angajaţi de la Termica în subordinea Primăriei a fost respinsă de către autorităţile din Capitală. În decembrie 2015, Transagent s-a transformat în societate cu răspundere limitată (SRL), cu capital social de 200 de lei, procedura survenind riscului ca lichidatorii Termica să conteste participarea la licitaţia de preluarea a termoficării a unei a doua societăţi cu unic acţionar municipiul Suceava. După două etape de licitaţie, la care nu se înscriseseră minim 3 competitori, s-a trecut, conform legii, la negocieri, la acestea fiind invitaţi prestatorul titular, Termica Suceava şi Thermonet SRL Suceava, societate, la fel, nou-constituită. 

Întrucât Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat la statului, procedura a continuat cu Thermonet. Transagent Suceava a propus cel mai mic tarif pentru transport, distribuţie şi furnizare,  însă, deoarece acesta a fost doar unul dintre multele criterii de selecţie, firma autorităţilor locale sucevene nu a reuşit să se impună în faţa Thermonet. În consecinţă, prin hotărâre a legislativului, Transagent şi-a suspendat activitatea începând cu 1 februarie 2016. În aprilie 2019, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, susţinea că, după ce s-au făcut eforturi pentru înfiinţare, nu ar avea vreun rost să se renunţe cu totul la această firmă. „Sigur are activitatea suspendată, noi facem raportări cu activitatea zero, dar este posibil ca într-o zi să ne trebuiască” spunea fostul primar. Mai mult, Ion Lungu propunea ca, în condiţiile în care firmele constructoare sub contract cu administraţia locală nu reuşeau să-şi facă treaba, obiectul de activitatea al Transagent  să fie extins şi la reparaţii şi întreţinere a infrastructurii rutiere. Pe de altă parte, în 2020, în şedinţă a  legislativului local au fost lansate acuze privind modul în care „a fost viciat viitorul societăţii comerciale Transagent”. În opinia consilierului local Dan Ioan Cuşnir, actual viceprimar al Sucevei, licitaţia „a fost câştigată de Thermonet, în mod cel puţin ciudat, ca să nu spunem dubios”. „Aceasta printr-un punctaj stabilit tot de Primăria Suceava, dar care a favorizat un agent economic privat, în detrimentul unui agent economic care reprezenta interesele Consiliului Local, adică ale sucevenilor” sublinia, atunci, Dan Ioan Cuşnir, liderul grupului politic PSD din Consiliul Local Suceava.

 În două săptămâni,

Blocul de pe strada „Rarău” din Burdujeni, afectat de explozia 2022, intră în lucrări reabilitare 

• Proiectul de 12 milioane de lei este finanţat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, participarea locală fiind de 6 milioane de lei

Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, a semnat contractul de reabilitare a Blocului de pe strada Rarău nr. 4, din cartierul Burdujeni, a anunţat purtătorul de cuvânt, Alexandru Covaşă, care a precizat că, în maximum două săptămâni, constructorul va face amenajarea de şantier şi va trece la executarea efectivă a lucrărilor. „După lungi aşteptări, iată că, în sfârşit, vom putea demara lucrările. Important de menţionat este  proiectul atras de aparatul propriu al primarului are valoarea de 12 milioane de lei, este finanţat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar din bugetul local se alocă 6 milioane de lei” a subliniat Alexandru Covaşă. Durata de execuţie este de 18 luni, intervenţiile urmărind consolidarea structurală, reparaţii şi creşterea performanţei energetice a imobilului. Reamintim că, pe 5 decembrie 2022, urmare a unei explozii generată de o acumulare accidentală de gaze naturale, scara E a blocului de locuinţe nr. 139, de pe strada Rarău, a fost sever afectată, din cauza riscului crescut de prăbuşire nemaiputând fi utilizată. Structura clădirii a suferit degradări importante, evenimentul soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti, cât şi de bunuri materiale, deteriorate „în grad de daună totală”. Locatarii nu şi-au mai putut folosi apartamentele şi, deoarece „reprezentau cazuri sociale de mare impact”, 19 dintre aceştia au beneficiat de ajutoare de urgenţă acordate din bugetul Sucevei.

 Primăria de startul plantării a 21.000 de fire

de flori

• „În doar câteva zile, Suceava se va schimba la faţă sub culorile noilor aranjamente florale”, transmite conducerea administraţiei publice locale

Deşi vremea capricioasă de până acum ne-a ţinut puţin în loc, suntem gata să dăm startul campaniei de plantări, transmite Primăria municipiului Suceava.  „Deşi contractul de achiziţie a fost semnat, s-au aşteptat condiţiile climatice optime pentru a ne asigura că fiecare floare plantată va avea şansa să înflorească spectaculos” se arată într-un comunicat al administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ. Astfel, Direcţia Domeniului Public, prin Serviciul „Spaţii verzi”, demarează amenajarea zonelor verzi, aliniamentelor stradale şi a scuarelor din municipiu. În conformitate cu sursa citată, planul de anul acesta include plantarea unui total de 21.000 de fire flori. Este vorba despre 8.000 de fire de petunii Vista, Bubblegum, Paradise, Strawberry și Snowcarpet; 7.000 de Tagete erecta galbene şi portocalii; 5.000 de petunii clasice violet, albe şi roz; 3.000 de begonii semperflorens roșii, roz şi albe; 2.000 de Sunpatiens compact roşii și albe, cât şi 2.000 de begonii viking roşii, albe şi roz. „Ne cerem scuze pentru aşteptarea cauzată de temperaturile scăzute şi vă mulţumim pentru înţelegere. În doar câteva zile, Suceava se va schimba la faţă sub culorile noilor aranjamente florale”. 

Lipsa lucrărilor de întreţinere a pajiştilor duce la „pierderea subvenţiilor APIA”

• Sancţiuni riscă şi primăriile care ignoră obligaţia elaborării amenajamentului pastoral

„Gestionarea pajiştilor nu mai este, de mult timp, o chestiune de simplă tradiţie, ci o rigoare legislativă cu impact financiar direct asupra fermierilor”, transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, semnalând necesitatea conformării la prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2021. „Unul dintre punctele cheie ale actului normativ îl reprezintă obligaţia elaborării amenajamentului pastoral. Acesta este documentul tehnic prin care consiliile locale stabilesc capacitatea de păşunat, perioada de utilizare a pajiştii şi lucrările de întreţinere necesare” subliniază directorul executiv Elena Claudia Gogu, accentuând că „fără acest plan exploatarea raţională este imposibilă, iar primăriile riscă sancţiuni dacă nu îşi îndeplinesc obligaţia de a-l elabora”. Actul normativ stabileşte regulile de exploatare a pajiştilor, scopul fiind prevenirea degradării acestora şi îmbunătăţirea calităţii pastorale, în aşa fel încât suprafeţele în cauză să fie eligibile pentru schemele de sprijin financiar implementate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). OUG 34 nr. 2013 impune condiţii specifice privind atribuirea pajiştilor din domeniile public şi privat ale unităţilor administrativ-teritoriale, prioritate având crescătorii de animale cu domiciliul pe raza  acestora, înscrişi în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE). 

De asemenea, crescătorii de animale trebuie să asigure o încărcătură de minim 0,3 UVM/ha, schimbarea destinaţiei fiind pajiştilor fiind interzisă. Totodată, pajiştile permanente nu pot fi transformate în teren arabil sau „folosite pentru construcţii, decât în cazuri excepţionale, strict reglementate”. Conducerea DAJ Suceava atrage atenţia că încălcarea prevederilor Ordonanţei, cum ar fi neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi nerespectarea perioadelor de păşunat, atrag aplicarea de sancţiuni crescătorilor de animale, „implicând chiar pierderea subvenţiilor APIA”. „OUG 34 nr. 2013 are în vedere întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor permanente, asigurând un mecanism de protecţie a biodiversităţii şi a resurselor rurale. Pentru fermieri, cunoaşterea şi respectarea acestor reguli fac diferenţa dintre o afacere prosperă și una de subzistenţă” a concluzionat Elena Claudia Gogu, directorul executiv al transmite Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

În martie

Garda Forestieră Suceava a făcut 12 sesizări penale pentru tăieri pe nedrept şi furt

• Prejudiciul va fi recuperat de la autorii doborârii ilegale de arbori sau de la personalul cu atribuţii de pază
• Amenzile date sunt de 229.000 de lei, dispusă fiind şi confiscarea de lemn în valoare de 71.050 de lei

În luna martie 2026, personalul Gărzii Forestiere Suceava a  făcut 111 de controale privind respectarea regimului silvic, atât în fondul forestier, în afara acestuia, pe drumurile publice şi la instalaţiile de debitat, cât la depozitele de material lemnos. Inspectorul şef Mihai Găşpărel informează că dintre acestea 14 au fost controale de fond sau parţiale în păduri administrate prin ocoale silvice şi în cele fără servicii silvice asigurate. Astfel, s-a identificat un volum de 107 mc de masă lemnoasă tăiată ilegal, valoarea pagubei fiind de 24.888 de lei. La aceasta se adaugă 8.837 de lei, reprezentând valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii, cauzată de extragerea arborilor înainte de vârsta stabilită prin normative. În consecinţă, totalul prejudiciului de 33.725 de lei va fi recuperat de la autorii tăierilor ilegale sau de la personalul cu atribuţii de pază.

„Toate tăierile de arbori fără drept, din fondul forestier naţional, constituie infracţiuni şi trebuie sesizate organele de cercetare penală privind faptele respective. În martie s-au constatat 12 de asemenea fapte şi, întrucât materialele lemnoase lipseau din teren, organele abilitate au fost sesizate şi pentru furt de material lemnos” evidenţiază şeful Gărzii Forestiere. Verificări susţinute au vizat deţinerea, transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. Urmare a neregulilor depistate, gardienii forestieri au confiscat lemn cu o valoare de 71.050 de lei, două sesizări penale fiind înaintate pentru infracţiuni informatice, fals, uz de fals fără avize de însoţire. Astfel, în luna martie, activitatea de control silvic s-a concretizat în 79 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date însumând 229.000 de lei. Pe de altă parte, 151 de verificări s-au axat pe utilizarea SUMAL 2.0, cea mai mare parte a măsurilor fiind corectări cauzate de introducerea eronată de date sau nerecepționarea materialelor lemnoase la destinaţie. „Solicităm operatorilor să manifeste o atenţie deosebită la introducerea datelor în sistemul informatic, efectuarea fotografiilor sau a operaţiunilor de confirmare a primirii materialului lemnos. În caz contrar apar blocaje ale activităţii lor, iar faptele pot fi sancţionate conform prevederilor legale” a subliniat inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Pe latura cinegetică, controalele din luna martie ale Gărzii Forestiere s-au lăsat cu reţinerea unui permis de vânătoare, iar într-o cauză s-a depus o sesizare penală.

Doi angajatori suceveni au fost amendaţi cu 120.000 de lei de către inspectorii ITM

• La aceştia lucrau fără contract individual de muncă 3 persoane

În intervalul 1-31 martie, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut 279 de controale, dintre care 189 în domeniul relaţiilor de muncă şi 90 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că pe partea de relaţii de muncă acţiunile de control s-au concretizat în constatarea a 55 de fapte contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 196.500 de lei. Şeful ITM informează că depistate au fost 3 persoane care lucrau fără contract individual, pentru muncă nedeclarată 2 doi angajatori, fiind amendaţi cu 120.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, deficienţele frecvent depistate de către controlori constau în netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor; nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară; nerespectarea dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat şi încălcarea reglementărilor privind acordarea concediilor de odihnă. Luna trecută, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu prilejul celor 90 de controale s-au constatat 132 de abateri contravenţionale, valoarea totală a celor 6 amenzi date fiind de 35.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, printre principalele neregulile descoperite de către inspectorii ITM se numără neacordarea echipamentului individual de protecție; lipsa semnalizării ssm; instruirea deficitară sau lipsa instruirii privind securitatea şi sănătatea în muncă; lipsa verificării periodice a echipamentelor de muncă; neefectuarea controlului medical periodic şi neatașarea fişei de aptitudine la fişa individuală de instruire

Creşteri salariale de aproape 334 de milioane de lei pentru personalul din unităţile sanitare publice sucevene

• Anul trecut, CAS a decontat un total de 1,27 de milioane de lei, cea mai mare sumă, una de 353 de milioane de lei, fiind achitată pentru funcţionarea spitalelor

Pentru serviciile prestate către asiguraţi, în baza actelor adiţionale, respectiv a contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice, Casa de Asigurări Sociale Suceava a achitat, în 2025, peste 1,27 de miliarde de lei. Conform instituţiei sucevene, din total 264,546 de milioane de lei s-au decontat pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală; 264,996 de milioane de lei pentru medicamente aferente bolilor cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ; 13,274 de milioane de lei pentru materiale sanitare specifice  folosite în programele naţionale de sănătate; 46,867 de milioane de lei pentru servicii medicale de hemodializă şi 9,124 de milioane de lei pentru dispozitive si echipamente medicale. De asemenea, CAS a decontat 124,410 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală primară; 88,468 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală de specialitate în ambulatoriu; 7,220 de milioane de lei pentru asistenţa medicală stomatologică; 63,418 de milioane lei pentru servicii medicale paraclinice; 5,974 de milioane de lei pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi 6,282 de milioane de lei pentru urgenţă prespitalicească şi transport sanitar. Însă, cea mai mare sumă, una de 352,994 de milioane de lei a fost alocată pentru funcţionarea spitalelor, încă 1,953 de milioane de lei fiind cheltuielile cu îngrijirile medicale la domiciliu, iar 21,041 de milioane de lei fiind decontări aferente prestaţiilor medicale acordate pacienţilor suceveni în unităţi sanitare din statele UE. Potrivit sursei citate, la toate aceasta se adaugă 333,755 de milioane de lei, sumă alocată spitalelor din judeţul Suceava, în vederea susţinerii creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări Sociale Suceava.

O parte din construcţiile proprietate privată a CJ se află în „stare avansată de degradare”

• Pentru obţinerea de finanţare în cadrul Programului Regional Nord-Est, au fost depuse - fiind în curs de evaluare - 4 proiecte de reabilitare a unor imobile de patrimoniu din reşedinţa de judeţ

La 1,57 de miliarde de lei se ridică valoarea construcţiilor aparţinând Consiliului Judeţean Suceava, se arată în Raportul privind gestionarea bunurilor din domeniului public şi domeniul privat ale unităţii administrativ-teritoriale de rang judeţean. Referitor la starea fizică a construcţiilor proprietate privată, aflate în administrarea directă a CJ, Raportul reliefează că „o parte din acestea prezintă o stare avansată de degradare, condiţii în care este necesară realizarea unei analize detaliate, în vederea prioritizării reparaţiilor care se impun, ţinând cont, totodată, şi de resursele financiare existente”. În consecinţă, în scopul atragerii de fonduri externe, pe durata anului 2025, în cadrul Programului Regional Nord-Est, „Eficienţă energetică. Clădiri publice”, Consiliul Judeţean a depus 4 proiecte pentru finanţarea reabilitării a unor imobile de patrimoniu. Este vorba despre creşterea eficienţei energetice a 3 clădiri situate pe străzile „Vasile Bumbac”, „Ion Grămadă” şi „Oituz”, dar şi despre lucrările de reparaţii capitale de la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din municipiul de Suceava, „proiecte în stadiul de evaluare”. Totodată, prin Programul Interreg VI-A Next Hungary, Slovakia, Romania, Ukraine 2021-2027, înaintat a fost, vizând obţinerea de finanţare, proiectul de reabilitare a unei clădiri şi de amenajare, în satul Călineşti, comuna Şerbăuţi, a Centrului transfrontalier de orientare psihologică şi a taberei pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale. Pe de altă parte, în vederea evitării degradării construcţiilor - evidenţiază Raportul privind gestionarea bunurilor judeţului Suceava - „se impune identificarea soluţiilor optime de gestionare şi valorificare a acestora”, prin „darea în administrare, închiriere, concesionare, darea în folosinţă cu titlul gratuit sau vânzare”.

 Beneficii de asistenţă socială pentru aproape 270.000 de suceveni

• În anul anterior, fondurile alocate pentru achitarea drepturilor în cauză, dar şi a cheltuielilor aferente, s-au ridicat la 1,30 de miliarde de lei   

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţiei Socială Suceava are în competenţa, printre altele, plata beneficiilor de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, în vederea susţinerii copilului şi familiei, sprijinirii persoanelor cu nevoi speciale, cât şi în cazul unor situaţii deosebite. Instituţia suceveană informează că, în anul 2025, achitate au fost alocaţia de stat pentru copii, cu 136.406 beneficiari; alocaţia de plasament (902 de beneficiari); indemnizaţia de sprijin pentru plasament (326); indemnizaţia pentru tinerii care ies din sistem (299); ajutoare pentru familia cu copii (7.215); indemnizaţia pentru creşterea copiilor (6.263); stimulentul de inserţie (2.470); indemnizaţia lunară de concediu în scopul adopţiei (34) şi indemnizaţia de sprijin pentru susţinerea adopţiei, cu 217 de beneficiari. De asemenea, decontul către psihologi pentru servicii de intervenţie a avut 266 de beneficiari; indemnizaţiile lunare de hrană pentru bolnavii HIV (322); drepturile persoanelor cu handicap (24.376); indemnizaţia pentru bolnavii TBC (174); ajutoarele pentru incluziune (11.599); ajutoarele pentru refugiaţi (7), iar ajutoarele de urgenţă, 366 de beneficiari. Totodată, ajutoarele la încălzirea cu energie termică au ajuns la 923 de beneficiari; suplimentul de încălzire cu energie termică la 838; ajutoarele pentru încălzirea cu gaze naturale la 969; suplimentul de încălzire cu gaze naturale la 1.301; ajutoarele la încălzirea cu energie electrică la 140; suplimentul pentru încălzirea cu energie electrică al 9.663; ajutoarele pentru încălzirea cu lemne  la 26.555, de suplimentul pentru încălzirea cu lemne beneficiind 37.351 de suceveni. În cele din urmă, subvenţiile pentru asociaţii şi fundaţii au fost orientate înspre 425 beneficiari. Astfel, în 2025 Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţiei Socială Suceava s-a înscris cu un număr mediu de 269.691 de beneficiari, fondurile alocate pentru plata beneficiilor sociale şi cheltuielilor aferente totalizând 1,30 de miliarde de lei. 
 

 Pentru bugetul Sucevei

Prejudiciu de peste 250.000 de lei prin acordarea de abonamente gratuite pe durata vacanţei  de vară

• Beneficiari au fost elevii din anii terminali, suma facturată şi încasată de TPL fiind recuperată în urma misiunii de audit a Camerei de Conturi  

Primăria municipiului Suceava a onorat „pe nedrept” facturi emise de societatea comercială Transport Public Local, acestea reprezentând contravaloarea abonamentelor de călătorie acordate gratuit elevilor din învăţământul preuniversitar. Recentul Raport de audit al Camerei de Conturi Suceava evidenţiază că, la categoria de operaţiuni „cheltuieli cu asistenţa socială”, de respectiva facilitate au avut parte, în lunile iunie, iulie şi august 2024, doar elevii claselor a VIII-a şi a XII-a. Aceasta contrar prevederilor Hotărârii Consiliului Local nr. 25 din 31 ianuarie 2024, potrivit cărora gratuitatea era valabilă doar pe parcursul anului şcolar. De asemenea, facilităţile contraveneau Ordinului 3800 din 2023 al Ministerului Educaţiei Naţionale, care stipula precis  „excepţii cu privire la modul de încheiere a anului şcolar pentru  aceşti elevi”. Prin acordarea abonamentelor gratuite pe durata vacanţei şcolare - motivată de examenele de evaluare naţională şi de bacalaureat - bugetul municipiului Suceava a fost prejudiciat cu 251.125,70 de lei, iar conform Raportului Camerei de Conturi, suma a fost  recuperată integral pe durata misiunii de auditare financiară. De precizat este că, la începutul anului 2024, primarul Ion Lungu reliefa că, în fapt, în Suceava transportul elevilor nu este gratuit, Primăria fiind cea care, lunar, plătea către societatea Transport Public Local, câte 75 de lei pentru fiecare dintre aceştia. Edilul-şef califica legislaţia în vigoare drept una „ambiguă”, prevăzând că „finanţarea se întoarce către bugetele locale prin sume defalcate de la bugetul de stat”. Însă, potrivit lui Ion Lungu, „banii din această sursă nu prea veneau”, nefiind stipulat clar „care sunt finanţatorii şi ce procentaj revine bugetului local, respectiv bugetului de stat, de cealaltă parte”. Anual, din suma de circa 6 milioane de lei achitată de Primăria Suceava pentru abonamentele acordate gratuit învăţământului preuniversitar, doar o treime este susţinută cu titlul de defalcări de la bugetul statului. Tot atunci, Primăria Sucevei transmitea Instituţiei Prefectului o adresă prin care solicita susţinerea demersurilor în vederea acordării, în anul 2024, a sumelor guvernamentale aferente abonamentelor de călătorie gratuite din învăţământul preuniversitar.

Anul trecut,

DSP a eliberat certificate de înregistrare pentru 38 de cabinete stomatologice şi 14 laboratoare de tehnică dentară

• Judeţul Suceava are 1.769 de  cabinete medicale şi 184 de furnizori de servicii conexe actului medical

În anul 2025, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 136 de noi furnizori de servicii medicale, informează Direcţia de Sănătate Publică. În top sunt plasate cele 91 cabinete de specialitate, urmate de 38 de cabinete de „specialităţi stomatologice”, 14 laboratoare de tehnică dentară, 9 cabinete de psihologie medicală, 7 cabinete de fiziokinetoterapie, 5 cabinete de optometrie, 4 cabinete de medicină de familie, 3 cabinete de medicină generală şi un cabinet de protezare auditivă şi audiologie. În mediul rural, în totalul celor menţionate mai sus, au primit certificare în vederea funcţionării 26 de cabinete de specialitate, 8 de cabinete de „specialităţi stomatologice”, două cabinete de medicină de familie, două cabinete de medicină generală şi un cabinet de fiziokinetoterapie.

 Astfel, la nivelul judeţului Suceava, în Registrul unic al cabinetelor medicale figurează 1.769 de cabinete medicale şi 184 de furnizori de servicii conexe actului medical. Registrul unic al cabinetelor medicale este baza de date gestionată de Direcţia Sănătate Publică, prin care se certifică înfiinţarea şi funcţionarea legală a cabinetelor medicale şi societăţilor civile medicale. Certificatul de înregistrare  reprezintă „actul necesar pentru a activa legal”, fiind eliberat în baza unui dosar conţinând cererea tip, certificatul de membru al medicului, cât şi alte documente doveditoare. Totodată, în conformitate cu prevederile Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1992 din 2023 privind eliberarea autorizaţiei de liberă practică, în anul 2025 Direcţia de Sănătate Publică Suceava a eliberat 30 autorizaţii de liberă practică pentru activităţi conexe actului medical şi 42 de avize anuale pentru autorizaţia de liberă practică.

 

 Primăria Suceava avertizează:

Proprietarii şi deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să ia măsuri de distrugere a ambroziei

• Polenul florii provoacă rino-conjunctivită sau astm, urticarie sau angioedem, dar şi manifestări similare şocului anafilactic
• Amenzile pot ajunge la 5.000 de lei, în cazul  persoanele fizice, şi până la 20.000 de lei, în cel al persoanelor juridice

Primăria municipiul Suceava aduce la cunoştinţa proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri că au obligaţia prevenirii, combaterii şi distrugere a ambroziei, astfel încât să fie evitată răspândirea buruienii. Denumită ştiinţific Ambrosia artemisiifolia, distrugerea respectivei „vegetației adventiv-invazive” este reglementată de Legea nr. 62 din 2018. Conform acesteia, periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea plantei şi apariţia primelor inflorescenţe, cel târziu până pe 30 iunie, proprietarii sau deţinătorii vor face lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte metode specifice. „În funcţie de caracteristica zonei sau a terenului, mărimea suprafeţei îmburuienate, stadiul culturii infestate, gradul de dezvoltare şi densitate a plantelor, distrugerea buruienii  are loc, obligatoriu, înainte de înflorire, prin grăpat, prăşit manual sau mecanic, cosit manual sau mecanic, erbicidarea totală pe terenurlei necultivate, la margini de drumuri sau prin smulgerea manuală a plantelor, dacă densitatea acestora este mai redusă” transmite Primăria municipiului Suceava, menţionând că „aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a buruienii”. Încălcarea prevederilor Legii se sancţionează cu avertisment, iar în cazul nerespectării măsurilor astfel impuse se vor aplica amenzi cuprinse între 1.000 de lei şi 5.000 de lei, pentru persoanele fizice, şi între 10.000 de lei şi 20.000 de lei, pentru persoanele juridice. Polenul de ambrozie poate provoca rino-conjunctivită sau astm, urticarie sau angioedem, precum şi manifestări similare celor din șocul anafilactic, „cea mai severă formă de reacție alergică”.  

Lipsesc 11.282 de hectare de terenuri necesare încheierii procesului de reconstituire a dreptului de proprietate

• Întârzierea emiterii titlurilor de proprietate este cauzată de situaţii litigioase, lipsa terenurilor de rezervă, refuzarea altor amplasamente şi inexistenţa suprafeţelor pentru care s-au emis hotărâri judecătoreşti

Comisia judeţeană de fond funciar Suceava a emis, în 2025, 424 de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi terenuri forestiere, se reliefează într-o informare a Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. Chiar şi aşa, la începutul anului 2026, în evidenţe erau 8.342 de cereri care încă nu fuseseră soluţionate prin emiterea titlului de proprietate. Dintre acestea, 6.068 pentru terenuri agricole, iar 2.274 pentru terenuri cu vegetaţie forestieră. Din totalul acestora, 1.068 se bazează pe hotărâri judecătoreşti definitive, iar 5.711 pe hotărâri judecătoreşti ale Comisiei judeţene de fond funciar. Potrivit datelor Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate necesară este o suprafaţă de 11.282,1702 de hectare, respectiv 4.577,9233 de hectare de terenuri agricol şi 6.684,2469 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră. Principalele cauze ale întârzierilor în emiterea titlurilor de proprietate constau existenţa unor situaţii litigioase; modificări de amplasament sau ocuparea legală a vechilor amplasamente prin aplicarea legilor anterioare ale fondului funciar; refuzarea amplasamentelor alternative oferite de comisiile locale;  imposibilitatea identificării terenurilor pentru care există hotărâri judecătoreşti;  lipsa terenurilor de rezervă la dispoziţia comisiilor locale; lipsa terenurilor disponibile la Agenţia Domeniilor Statului, pe teritoriul judeţului; lipsa planurilor parcelare; neprezentarea persoanelor îndreptăţite pentru întocmirea documentaţiei;  aplicarea Deciziei CCR nr. 395 din 2017 pentru terenurile forestiere şi refuzarea identificării terenurilor forestiere puse la dispoziţie de ocoalele silvice, conform prevederilor HG nr. 401/2013.

 Tinerii suceveni, slab interes pentru agricultură

• Anul trecut, cursul de legumicultor a avut 5 absolvenţi, iar cel de pomicultor doar un absolvent

„Lipsă de interes din partea tinerilor pentru domeniul agricol” este o constatare a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană,  făcută pe fondul participării sub aşteptări la cursurile de calificare şi specializare desfăşurate la instituţia agricolă suceveană. „Cursurile de calificare în domeniul agricol sunt necesare accesării fondurilor europene” se arată într-o informare  a DAJ. În acest scop, anual sunt organizate, în primul rând, cursuri de pomicultor, legumicultor şi lucrător calificat în creşterea animalelor. După promovarea examenului de final, fermierilor li se înmânează câte un ,,Certificat de calificare”, nivelul 2, acreditat de Autoritatea Naţională de Calificări. În baza acestuia, absolvenţii beneficiază facilităţi la  implementarea proiectelor europene aferente Planului Strategic PAC 2023-2027. De asemenea, ţinute sunt şi cursuri de instruire în vederea accesării măsurilor APIA „Agromediu și climă pe pajiști permanente”; „Agromediu și climă pe terenurile arabile”;  „Agricultură ecologică-conversie” şi „Agricultură ecologică-menţinerea certificării”. Potrivit informării Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, în 2025 cursul de lucrător pentru creşterea animalelor a avut 15 absolvenţi, cursul de pomicultor - un absolvent, iar cursul de legumicultor - 5 absolvenţi. Cursul pentru Măsura 10 „Agromediu şi climă” a fost absolvit de 9 participanţi, iar cel de „Agricultură ecologică” a avut 5 cursanţi. Cursurile se adresează fermierilor care fac dovada absolvirii a minimum 8 clase.  După caz, durata unui curs poate ajunge la 360 de ore,  desfăşurate de-a lungul a 12 săptămâni.
 

Prefectura a atacat în contencios 14 acte ale autorităţilor administraţiei  publice locale

• În 2025 s-a constatat o diminuare cu 4.816 a numărului de acte administrative adoptate sau emise de consiliile locale, Consiliul Judeţean, de către primari şi preşedintele CJ  

În anul trecut, Instituţiei Prefectului judeţului Suceava i-au fost comunicate, în vederea exercitării controlului de legalitate, 40.062 de acte administrative, dintre care 305 de hotărâri adoptate de Consiliului Judeţean, 873 de dispoziţii emise de preşedintele Consiliului Judeţean, 10.403 de hotărâri adoptate de consiliile locale şi 28.481 de dispoziţii emise de primari. Potrivit datelor făcute publice de instituţia suceveană, comparativ cu anul precedent se constată o diminuare cu 4.816 a numărului de acte administrative adoptate sau emise de autorităţile publice locale. Din punct de vedere structural, faţă de anul 2024 se remarcă o creştere a numărului hotărârilor adoptate de consiliile locale, concomitent cu o scădere a numărului dispoziţiilor emise de autorităţile executive. Din totalul celor 40.062 de acte administrative adoptate sau emise de autorităţile publice locale şi înaintate în scopul verificării legalităţii, 14 acte „în neregulă” au fost menţinute iniţial de către emitent, însă, ulterior, Instituţia Prefectului le-a contestat în contenciosul administrativ. Conform sursei citate, ca urmare a deficienţelor constatate, luate au fost măsuri cum ar fi atenţionarea secretarilor unităţilor administrativ-teritoriale care nu au înaintat actele administrative în original şi în termen,  aşa cum prevede Codul Administrativ. De asemenea, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ li s-au transmis circulare conţinând puncte de vedere ale ministerelor şi recomandări privind modul de aplicare a prevederilor legale în vigoare. Astfel, pe durata anului 2025, la unităţile administrativ-teritoriale au ajuns 40 de circulare cu instrucţiuni şi măsuri referitoare la aplicarea unor acte normative.

 Din cauza vechimii şi uzurii sistemului

ACET Suceava, pierderi de apă de 65 la sută pe traseul de la sursă până la consumator

• Până în 2029, firma implementează un proiect de dezvoltare a infrastructurii specifice, pierderile urmând a coborî la un „nivel optim” în cazul realizării integrale a investiţiilor

Printre factorii cu impact semnificativ asupra activităţii societăţii comerciale ACET Suceava este „nivelul ridicat al pierderilor de apă”,  se reliefează în Raportul de audit al Camerei de Conturi Suceava, recent publicat. Misiunea de auditare a vizat intervalul 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2024, firma având ca obiect de activitatea captarea, tratarea, distribuirea apei, cât şi epurarea apelor uzate. Acţionarul principal al societăţii este municipiul Suceava, cu 63,80% din acţiuni, raportul amintit reliefând că „în perioada auditată” pierderile „nu au adus venituri.  Astfel, în anii 2022, 2023 şi 2024, diferenţele dintre volumele de apă brută şi apă vândută au fost de la 30,41 de milioane de metri cubi la 10,59 de milioane de metri cubi; de la 30,40 de milioane de metri cubi la 10,35 milioane de metri cubi şi de la 31,35 de milioane de metri cubi la 10,99 milioane de metri cubi. În consecinţă, în fiecare din anii analizaţi, la consumatori nu s-au regăsit şi facturat 19,82 de milioane de metri cubi, 20,05 de milioane de metri cubi şi încă 20,36 de milioane de metri cubi, pierderile anuale fiind de 65,17%, 65,49%, respectiv de 64,93%. „Se constată un nivel ridicat al pierderilor de apă. Din explicaţiile date de reprezentanţii agentului economic, cauza principală este gradul mare uzură a sistemului de transport şi de distribuire de apă, determinată de vechimea a acestuia” se subliniază Raportul de audit al Camerei de Conturi Suceava. Documentul mai evidenţiază că, în 2024, societatea comercială ACET Suceava a întocmit Strategia de reducere a pierderilor de apă, anexă a Proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Suceava” cu finanţare din Fondul de Coeziune aferent Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.  Contractul de finanţare a fost semnat pe 26 aprilie 2024, termenul final de implementare fiind 31 decembrie 2029. Ulterior, prin Planul de afaceri, la capitolul „Măsuri de creştere a eficienţei operatorului”, ACET a inclus şi secţiunea „Măsuri de optimizarea pierderilor de apă”, acestea din urmă „reprezentând nivelul optim în cazul realizării integrale a investiţiilor în infrastructura de apă, atât cu fonduri europene, cât şi din fonduri proprii”.
 

 

Prefectura Suceava, îngropată în litigiile pentru pământ

• Anul trecut, pe rol s-au aflat 830 de cauze privind fondul funciar, adică 89% din totalul dosarelor în care instituţia a fost reprezentată în instanţe

Instituţia Prefectului judeţului Suceava a instrumentat, în 2025, la instanţele de contencios administrativ şi civil, un total de 933 de dosare. Potrivit unei statistici a instituţiei, 103 de dosare au vizat materiile contencios administrativ şi civil, acţiuni în stadiile procesuale de fond, în apel sau recurs, după caz.  Dosarele cu pricina au avut ca obiect anularea de acte administrative adoptate sau emise de autorităţile publice locale în perioada 2021-2025; anularea unor ordine emise de prefect; anularea de certificate de urbanism şi autorizaţii de construire; radieri, înmatriculări auto sau eliberări de premise, dar şi drepturi salariale. Conform sursei citate, diferenţa, adică aproape 89%, o reprezintă cele 830 de dosare în materia fond funciar, acestea fiind, de asemenea, în stadiile procesual de fond, în apel sau recurs. Respectivele acţiuni au avut ca obiect anularea hotărârilor emise de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor; anularea unor ordine ale prefectului; anularea sau modificarea titlurilor de proprietate; obligarea la punerea în posesie, dar şi daune interese ori penalităţi de întârziere. „În funcţie de particularităţile fiecărui dosar, au fost întocmite şi depuse la instanţele competente diverse acte procedurale, precum întâmpinări, concluzii scrise, căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, răspunsuri la solicitările instanţelor sau ale altor părţi din proces, cât şi alte documente necesare susţinerii poziţiei instituţiei în cadrul procedurilor judiciare” se precizează în informarea Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, în care se evidenţiază că dosarele sunt înregistrate şi gestionate cu ajutorul Registrului electronic special întocmit, care „permite o monitorizare eficientă şi permanentă a stadiului procesual al litigiilor”.

AJFP Suceava avertizează:

Continuă apelurile telefonice frauduloase

• Falşi inspectori antifraudă sună pe contribuabili, solicitându-le date personale şi bancare

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava revine asupra avertizării referitoare la continuarea tentativelor de înşelare a contribuabililor prin vishing, respectiv prin phishing telefonic. Pe această cale este furată identitatea inspectorilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, încercându-se obţinerea de date personale şi bancare. Potrivit AJFP Suceava, „pentru a crea aparenţa realităţii”, pe durata apelurilor sunt folosite date şi nume publicate pe portalul anaf.ro, „însă numerele de telefon nu aparţin instituţiei”. Instituţia suceveană recomandă contribuabililor „să nu se dezvăluie astfel de informaţii niciunui interlocutor necunoscut”. „Inspectorii antifraudă nu solicită telefonic date personale sau financiar-bancare. În cazul în care contribuabilii primesc asemenea apeluri, îndemnăm la utilizarea formularului unic de contact, document disponibil la adresa www.anaf.ro/asistpublic, pentru transmiterea informaţiilor  şi aspectelor observabile pe durata unei astfel de tentative de vishing, cum ar fi numărul de telefon de la care a fost primit apelul, data şi ora apelului sau caracteristici ale vocii apelantului care se recomandă a fi reprezentant al ANAF” transmite, printr-un comunicat de presă, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, menţionând că „indiciile primite vor fi incluse în sesizările înaintate organelor de cercetare penală, în vederea instrumentării posibilelor tentative de uzurpare a calităţii oficiale”.

 

În judeţul Suceava

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut cu 22,7 de puncte procentuale

• Acesta este superior cu 2,6 de puncte procentuale celui de 72,8% înregistrat nivel naţional

În judeţul Suceava, diferenţa dintre volumele exporturilor şi importurilor este în scădere, se concluzionează din Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică. Conform analizei DJS, în decembrie 2025 au fost exportate mărfuri de însumând 50,46 de milioane de euro, sub valoarea importurilor, cea de 66,95 de milioane de euro. În consecinţă, balanţa suceveană a comerţului internaţional a prezentat un deficit de 16,49 de milioane de euro. Însă, comparativ cu luna decembrie 2024, deficitul comercial a înregistrat o scădere de 21,10 de milioane de euro. gradul de acoperire a importurilor prin exporturi fiind de 75,4%, în creştere cu 22,7 de puncte procentuale în raport cu decembrie 2024. Conform sursei citate, excedent comercial de 14,80 de milioane de euro s-a înregistrat la secţiunile produse din lemn, exclusiv mobilier. În contrapondere, deficit comercial a fost consemnat la metale comune (6,6 de milioane de euro); maşini, aparate, echipamente electrice (5,4 de milioane de euro); pastă de lemn, hârtie şi carton (4 milioane de euro); produse vegetale (3,7 de milioane de euro) şi produse chimice (3,4 milioane de euro). Importurile au fost superioare exporturilor cu 1,8 de milioane de euro la animale vii şi produse de origine animală, cât şi la articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare (cu 1,7 de milioane de euro); materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (cu 1,6 de milioane de euro); mărfuri şi produse diverse (cu 0,9 de milioane de euro), dar şi la încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare (cu 0,8 de milioane de euro). Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică mai evidenţiază, în judeţul Suceava, în luna decembrie 2025, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost mai mare cu 2,6 de puncte procentuale faţă de cel înregistrat la nivel naţional, unul de 72,8%.

 

Potrivit ITM

Peste 300 de salariaţi europeni au fost detaşaţi să lucreze în judeţul Suceava

• Nu s-au înregistrat notificări de detaşare pentru cetăţenii din afara Europei

Pe raza judeţului Suceava, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, domeniu reglementat de Legea nr. 16 din 2017, anul trecut au desfăşurat activitate 312 de salariaţi detaşaţi, având cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European. Aceasta potrivit bazei de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, printr-o informare instituţia suceveană precizând că respectivii lucrători „nu au depăşit durata preconizată a detaşării”. Astfel, în intervalul 01 ianuarie-31 decembrie 2025 în aplicaţia informatică „Columbo” s-au înregistrat 153 de notificări de detaşare, comunicate de 52 angajatori din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European. Totodată, informarea citată evidenţiază că, potrivit art. 26 din Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 2014, cu modificările şi completările ulterioare, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava „nu s-au înregistrat notificări de detaşare pentru cetăţeni din afara UE şi Spaţiului Economic European”. De cealaltă parte, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava reliefează că lucrătorul permanent este „străinul încadrat în muncă pe teritoriul României, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată încheiate cu un angajator, în baza avizului de angajare”. Persoanele care nu au cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al SEE se pot angaja în România cu aviz de angajare, conform art.7 din Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 2014. Avizul de angajare este un document oficial care este eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări, atestând dreptul unui angajator de a încadra în muncă un cetăţean străin, pe o anumită funcţie. Avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau determinată, a persoanelor din afara României.