Agricultorii pot depune cererile unice de plată în intervalul 16 martie-5 iunie

• În 2025, campania s-a desfăşurat între 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri, pentru un total de la 199.487 de hectare

Perioada de depunere a cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pentru anul 2026 este stabilită între 16 martie şi 5 iunie 2026. Aceasta conform unui proiect de completare a Ordinului nr. 106 din 2024, pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Reamintim că eligibilă la plată este o suprafaţă minimă totală a exploataţiei de cel puţin 1 hectar, din parcele agricole mai mari de 0,3 hectare. De asemenea, se acordă sprijin financiar pentru sere şi solarii cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,03 de hectare, cât şi pentru culturile permanente, pe o parcela minimă este de cel puţin 0,1 de hectare. Pentru a accesa subvenţiile, fermierii se vor prezenta la centrele locale ale APIA, cu dovada utilizării terenului. Este vorba despre documente justificative, cum ar fi contracte de arendă, acte de proprietate, adeverinţe de la Registrul Agricol, toate „valabile şi conforme cu realitatea din teren”. În sectorul zootehnic, datele din Registrul Naţional al Exploatațiilor (RNE) trebuie să fie actualizate înainte de a depune cererea, iar în ceea ce priveşte pajiştile permanente, obligatorie este „respectarea încărcăturii minime de animale sau efectuarea activităţii agricole minime”. În anul 2025, campania s-a desfăşurat în intervalul 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri unice incluzând „ajutoare specifice comunitare şi plăţi în sectoarele vegetal şi zootehnic”. Campania de plăţi în avans s-a derulat în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2025, acestea fiind făcute în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 de lei pentru 1 euro. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a autorizat, pentru avansul din toamnă, suma de 77,02 de milioane de lei, echivalentul a 15,15 milioane de euro, finanţare aferentă Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). În baza cererilor primite, suprafaţă agricolă cumulată utilizată de către fermierii suceveni s-a ridicat, în anul 2025, la 199.487,52 de hectare.

 Pentru anul trecut

Termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale este 25 mai 2026

• Formularul trebuie completat şi de către agricultorii care au realizat venituri inclusiv din subvenţii APIA, AJFP transmiţând notificări în acest sens

Persoanele fizice trebuie să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit (Formularul 212), cât şi pentru contribuţiile sociale datorate de către acestea, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

În cauză sunt persoanele care, în anul 2025, au obţinut venituri din chirii, activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, dar şi din transferul aurului de investiţii. La acestea se adaugă persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi agricole, piscicultură şi silvicultură, în România și/sau din străinătate şi datorează impozit pe venit. În această categorie se încadrează şi agricultorii beneficiari de subvenţii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), AJFP transmiţând notificări în acest sens. De cealaltă parte, contribuabilii care nu obţin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de servicii medicale şi medicamente gratuite sau compensate. Persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute de legislaţie, pot achita contribuţia de asigurări de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreţinerea acestora. Pentru veniturile realizate în 2025, dar şi pentru stabilirea impozitului şi contribuţiilor sociale, termenul de depunere a declaraţiei unice este 25 mai 2026. Declaraţia se depune fie online, prin SPV sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie (la registratură) ori prin poştă (cu confirmare de primire), pe adresa organului fiscal pe raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul.
 

 Cu un total de 244.634 de imobile înregistrate

Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică

• Pe primele poziţii se află judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile
• Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT, înregistrarea gratuită în sistemul de cadastru şi carte funciară fiind încheiată în 7 comune

Realizarea lucrărilor sistematice de cadastru şi înscrierea imobilelor în cartea funciară este un proces complex, se arată într-o informare a  Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în care se menţionează că acestea implică interacţiunea dintre deţinătorii de imobile, primării, OJCPI şi persoane autorizate să execute respectivele lucrări. Scopul Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară constă în înregistrarea gratuită a tuturor proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare. PNCCF, a fost planificat a se desfăşura în intervalul 2015-2023, însă, din cauza nerespectării termenelor, s-a decis prelungirea acestuia până la finalizarea înregistrării sistematice. Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT respectiv Drăgoiești, Frătăuții Noi, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Șcheia, Stulpicani, Sucevița, Vama, Cornu Luncii, Dornești, Dumbrăveni, Fântânele, Grănicești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Udești și Verești. Din cele 22 de comune, până acum lucrările au fost finalizate 7 unităţi teritorial-administrative, adică în Drăgoiești, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Sucevița și Vama. Potrivit sursei citate, factorii care au generat întârzieri în evoluţia şi aplicarea PNCCF, sunt, în principal, slaba implicare a autorităţilor locale; participarea în număr redus la lucrări a deţinătorilor de imobile; insuficienta implicare a reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice care deţin terenuri; implicarea în proces a unui număr mic de persoane autorizate ANCPI, cât şi specificul judeţului Suceava. În conformitate cu informarea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, judeţul Suceava este „complex din punct de vedere al dificultăţii reliefului, cu zone mari de vegetaţie forestieră, cu zone de carte funciară veche, care nu au stimulat participarea persoanelor autorizate, în special în primele etape de finanţare, sub aspectul preţului pe imobil”. Dificultăţi sunt întâmpinate şi din cauza lipsei, „aproape în totalitate a planurilor parcelare în zonele foste cooperativizate, care ar fi trebuit întocmite în procesul de aplicare a legilor fondului funciar”. Totodată, „absenţa planurilor parcelare face dificilă, chiar imposibilă, localizarea corectă a parcelelor din titlurile de proprietate, în condiţiile neprezentării deţinătorilor în etapele de execuţie a lucrărilor de înregistrare sistematică”. Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică, cu un total de 244.634 de imobile înregistrate. Pe primele poziţii sunt judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile.  

 Anul trecut

Niciun focar de pestă porcină africană în crescătoriile sucevene

• Anul trecut, DSVSA a confirmat şi gestionat 4 cazuri de boală în gospodării ale populaţiei 

Pe durata anului 2025, în judeţul Suceava au confirmate şi gestionate 4 focare de pestă porcină africană din exploataţiile nonprofesionale, respectiv din gospodării ale populaţiei. Potrivit unei informări a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, „originea probabilă a bolii a fost identificată în urma anchetelor epidemiologice, aceasta  fiind achiziţionarea de porcine fără documentele prevăzute de legislaţia în vigoare”. În alte cazuri originea virusului nu putut fi stabilită, important de menţionat fiind faptul că nu au existat situaţii de „reconfirmare a pestei porcine africană în cadrul aceleiaşi exploataţii”. Totodată, de reliefat este şi aceea că nu au fost înregistrate focare de boală în fermele autorizate de creştere a suinelor. Pe de altă parte, sub aspectul prevenirii şi combaterii pestei porcine africane, cât şi în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de exploataţie conformă, inspectorii sanitari veterinari au făcut 26 de controale în exploataţiile comerciale şi 58 în exploataţiile nonprofesioanle. Potrivit informării citate, cu ocazia acestora, DSVSA a dat două amenzi însumând 2.400 de lei. Astfel, sancţionate au fost nereguli constând în achiziţionarea de porcine în lipsa documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, vânzarea de suine fără  documente, dar şi în utilizarea pentru reproducere a masculilor neautorizaţi. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a întreprins controale în trafic, în echipe mixte cu reprezentaţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean  şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean, verificările concretizându-se în amenzi totalizând 82.200 de lei. Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală extrem de contagioasă cu mortalitate de până la 100%. Maladia afectează porcii domestici şi mistreţii, pagubele economice fiind mari. Contra virusului PPA nu există vaccin şi nici tratament, singura soluţie rămânând sacrificarea efectivelor afectate. Virusul persistă mult timp în carne şi în mediu, însă nu se transmite la om.

Anul trecut

Sprijin financiar de numai 33.250 de lei pentru refugiaţii ucraineni din Suceava 

În intervalul ianuarie-august 2025, Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava a gestionat 21 de dosare depuse de către persoanele provenite din zona de conflict din Ucraina. Conform DAS, cererile au fost introduse spre validare în platforma STS, creată la nivel naţional, iar centralizatoarele lunare au fost transmise Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, în vederea decontării sumelor forfetare. În cazul celor 21 de cereri, emise au fost dispoziţii pentru acordare drepturilor financiare forfetare, acestea însumând 33.250 de lei. Aceasta potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1178 din 25 septembrie 2024 privind stabilirea cuantumului, condiţiilor şi acordare a sumei forfetare potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.96 din 2024 referitoare la acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară din partea statului român cetăţenilor străini refugiaţi din Ucraina. Conform informării Direcţiei de Asistenţă Socială, începând cu 1 iulie 2024, condiţiile de sprijinire şi asistenţă umanitară au fost modificate, stabilit fiind un mecanism de acordare a unor sume forfetare. Condiţia de bază pentru obţinerea acesteia este ca beneficiarii să fi intrat în România începând cu data de 1 iulie 2024, în baza permisului de protecţie temporară. Potrivit  noilor reglementări, suma pentru acoperirea cheltuielilor de cazare se acordă numai pentru o singură perioadă de 3 luni.

 

Trei firme de construcţii au fost amendate cu 21.000 de lei pentru că nu au reparat trotuarele şi carosabilul afectate de săpături

• „Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi” se subliniază într-un comunicat de presă al  Primăriei Suceava

Ca urmare a faptului că, după finalizarea intervenţiilor, constructorii nu au adus la starea iniţială trotuarele sau carosabilul afectate, Primăria Suceava a decis să ia măsura sancţionării contravenţionale a firmelor respective. Astfel, deoarece avizul de săpătură era expirat încă din luna decembrie 2025, iar trotuarul nu a fost refăcut, o amendă de 5.000 lei a fost dată constructorului Mananu Construct Instal. Beneficiarul extinderii conductei şi branșamentului de gaze naturale este firma IdealCons S&T, afectat fiind trotuarul de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Întrucât executantul lucrării nu a respectat angajamentul de refacere a terenului, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, în urma lucrărilor de săpătură firma constructoare Ara Road a fost amendată cu 6.000 de lei. Aceasta executa intervenţii de  extindere a reţelei de alimentare cu apă pe strada „Căprioarei”, beneficiarul fiind municipiul Suceava. Înlocuind conducta şi amenajând branșamente de gaze naturale pentru Delgaz Grid, societatea comercială Oltspera s-a ales cu o sancţiune contravenţională de 10.000 de lei. Măsura a fost decisă din cauză că executantul lucrării s-a sustras de la obligaţia de refacere, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, a terenului afectat de săpături. „Siguranţa şi confortul sucevenilor sunt prioritare. Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi din cauza dezinteresului unor constructori. Toţi constructorii trebuie să înţeleagă că regulile trebuie respectate. De fiecare dată când vom primi sesizări similare, vom reacţiona cu promptitudine” transmite Primăria municipiului Suceava.

 

În 2025

Stimulent financiar din bugetul Sucevei pentru 440 de nou-născuţi 

• Sprijinul  financiar este de 2.500 de lei, cererea trebuind a fi depusă la DAS în termen de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului

Primăria municipiului Suceava continuă să acorde stimulentul financiar pentru nou-născuţi, în baza Hotărârii Consiliului Local Suceava nr. 807 din 30 martie 2023.  Cererea pentru obţinerea sprijinului bănesc de 2.500 de lei trebuie depusă la serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni, care va prelua, totodată, documentaţia pentru acordarea dreptului la alocaţia de stat, cât şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Pentru a beneficia de stimulentul financiar pentru nou-născuţi, este necesar ca părinţii să aibă domiciliul stabil în municipiul Suceava, cu cel puţin 6 luni înainte de naşterea copilului. Sprijinul financiar se acordă o singură dată, dispoziţia de aprobare, respectiv cea de respingere, după caz, urmând a fi emisă în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare depunerii dosarului. Termenul în care poate fi înaintată documentaţia este de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului. Pe lângă cererea tipizată, dosarul va conţine, în original şi copie, actele de identitate ale părinţilor, certificatul de naştere al copilului, extras de cont bancar pe numele titularului, acte doveditoare care atestă calitatea de reprezentant al copilului (hotărâre de divorţ) şi o declaraţie de consimţământ de la unul din părinţi în favoarea celuilalt părinte în contul căruia se va vira stimulentul financiar. Potrivit unei informări Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în anul 2025 au fost înregistrate 440 de cereri de acordare a stimulentului pentru nou-născuţi, valoarea totală acestuia fiind de 1,1 milioane de lei. De asemenea, în anul 2025 au fost înregistrate 688 de cereri pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului şi 25 de cereri pentru plata stimulentului de inserţie mamelor care s-au întors la serviciu înaintea expirării perioadei de 2 ani , respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap).

 Judeţul Suceava a încheiat anul 2025 cu o rată a şomajului în scădere

• Cu 6,65%, aproape dublă faţă de cea media naţională, judeţul  nostru este pe locul al cincilea în topul şomajului

La sfârşitul lunii decembrie a anului 2025, rata şomajului a scăzut în 17 judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit ANOFM, cele mai mari diminuări s-au înregistrându-se în judeţele Covasna, cu 0,33 de puncte procentuale, Neamţ (0,14 de puncte procentuale), Mureş (0,12 de puncte procentuale), Suceava (0,11 de puncte procentuale) şi Dolj (0,10 de puncte). Conform sursei citate, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9,28%), Mehedinţi (9,05%), Vaslui (8,90%), Dolj (8,60%), Suceava (6,65%), Covasna și Galați (6,48%), Sălaj (6,39%), Olt (6,19%), Ialomiţa (5,94%), Călăraşi (5,82%) şi Neamţ (5,66%). La finele anului 2025, judeţul Suceava avea 13.105 de şomeri, între care 3.302 de şomeri indemnizaţi şi 9.903 de şomeri neidemnizaţi. Pe lată aprte, va la finele lunii decembrie 2024, judeţul Suceava consemna o rată a şomajului de 6,68%, întru-un an aceasta crescând cu 0,03 de puncte procentuale. În conformitate cu statisticile Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii decembrie 2025, rata medie a şomajului a fost de 3,29%, judeţul Suceava evidenţiindu-se cu o rată mai mare cu 3,36 de puncte procentuale mai mare, adică aproape dublă faţă de cea de la nivel naţional.

 În ultima lună a anului

Garda Forestieră Suceava: 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare” a sistemului SUMAL

• Pe fondul deficienţelor depistate s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date totalizând 107.000 de lei

În ultima lună anului 2025, personalul Gărzii Forestiere Suceava a făcut 139 de controale privind respectarea regimului silvic. Potrivit inspectorului-şef Mihai Găşpărel,  dintre acestea, 8 au fost controale de fond sau parțiale în păduri, vizate fiind toate formele de proprietate. Astfel, s-a inventariat un volum de 67 mc masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de circa 41.000 de lei, 3 dintre cazuri fiind infracţiuni. Potrivit sursei citate, „o activitate susţinută s-a desfăşurat şi în afara pădurii”, aceasta axându-se pe transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. 

Drept urmare, inspectorii forestieri au desfăşurat 35 de controale pe drumurile publice, verificate fiind şi 8 puncte de prelucrare şi depozitare a lemnului, acţiuni materializate prin confiscarea fizică a 154 mc şi confiscarea valorică a 55 mc de masă lemnoasă. În ceea ce priveşte sistemul informatic SUMAL, şeful Gărzii Forestiere Suceava subliniază că s-au impus 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare a acestuia, făcute fiind verificări şi corectări de stocuri, verificări ale traseelor şi fotografiilor ale transporturilor”. În consecinţă, pe fondul deficienţelor depistate, s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date  totalizând 107.000 de lei.  Mihai Găşpărel mai spune că în domeniul cinegetic s-au efectuat 3 controale tematice; 3 controale privind îndeplinirea criteriilor de licențiere; 7 controale privind respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii; 5 controale privind achitarea tarifelor de vânătoare; o acţiune de prevenire a braconajului şi 19 evaluări a trofeelor de vânat. În urma acestora, gardienii forestieri au întocmit 11 procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice cinegetice, prin care s-au aplicat amenzi în sumă de 11.250 de lei.  Totodată, pentru fapte infracţionale constatate, către organele abilitate înaintate au fost  două sesizări penale, verificate fiind şi 8 petiţii vizând aspecte cinegetice. 

 Pentru plata facturilor la energie electrică

„Aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”, 275 de suceveni au primit ajutor de câte 50 de lei pe lună

Mai locuitori ai municipiului Suceava au beneficiat de ajutor lunar pentru plata facturilor la energia electrică.  Aceasta în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 30 iunie 2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici „aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”. Astfel, în intervalul iulie 2025-decembrie 2026, consumatorii eligibili pot primi de un sprijin financiar de câte 50 de lei pe lună. „Ajutorul se acordă sub forma unui tichet electronic care poate fi folosit doar pentru plata facturilor la energia electrică prin intermediul Poştei Române, exclusiv pentru facturile care conţin locul de consum validat prin aplicaţia EPIDS” se subliniază într-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială a Primărie municipiului Suceava. Conform actului normativ amintit, beneficiază de ajutor financiar, sub forma tichetului electronic persoana singură, cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei, cât şi familiile cu venit net de maximum  1.784 de lei pe membru.  Drept urmare, de pe 28 august până pe 31 ianuarie 2025, cereri au depus 275 de locuitori ai municipiului Suceava, Direcţia de Asistenţă Socială oferind beneficiarilor „sprijin pentru încărcarea solicitării tichetului electronic de energie, în aplicaţia EPIDS”. Tichetele se acordă la cererea beneficiarului, iar solicitarea se depune online, printr-o aplicaţia EPIDS administrată tehnic de către STS. Cererea poate fi făcută şi la oficiului poștal în zona căruia beneficiarul ajutorului declară locul de consum.
 

Parteneriat pentru sănătate: educaţie şi informare medicală în şcolile sucevene

• ISJ şi Colegiul Medicilor promovează vaccinarea anti-HPV în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Colegiul Medicilor Suceava „îşi unesc forţele pentru a sprijini sănătatea viitoarelor generaţii”, anunţă ISJ printr-un comunicat de presă. Aceasta după ce, ieri. prof. Nicolae-Ciprian Anton, inspector şcolar general şi  dr. Laura Coca, preşedinte al Colegiului Medicilor Suceava, au oficializat „un parteneriat strategic care vizează promovarea vaccinării anti-HPV în unităţile de învăţământ” din judeţul Suceava. Scopul principal al colaborării constă în facilitarea accesului elevilor şi părinţilor la informaţii medicale „competente, fundamentate ştiinţific, despre prevenirea prin vaccinare a cancerului de col uterin”. Conform parteneriatului, medicii specialişti suceveni vor fi prezenţi în şcoli, participând la orele de dirigenţie, cât şi la activităţi tematice extraşcolare. De asemenea,  sesiuni de informare vor fi organizate inclusiv în cadrul Programului naţional „Săptămâna altfel”. „Astfel, elevii vor avea ocazia să pună întrebări şi să primească răspunsuri direct de la profesionişti din domeniul sănătăţii. Prioritatea profesorilor şi medicilor suceveni  o reprezintă binele copilului, educaţia pentru sănătate fiind o componentă esenţială în formarea tinerilor. Parteneriatul oferă un cadru de dialog corect, în care deciziile pot fi luate pe baza informațiilor medicale validate, oferite de specialişti” transmite Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, menţionând că „vaccinarea este opţională, şi nu obligatorie”, „decizia aparţinând, în totalitate, părinţilor”.

 Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen

Judeţul Suceava, provocări multiple la frontiera externă a Uniunii Europene

• Menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă se impune pe fondul noilor riscuri de securitate, traficului de emigranţi şi altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi ca urmare conflictul armat din Ucraina

După un an de la aderarea României la Spaţiul Schegen, „evaluarea realizărilor şi a provocărilor este esenţială pentru consolidarea progreselor obţinute”, se subliniază într-o informare a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, în care se menţionează că, la nivelul judeţului Suceava, zona de competenţă a instituţiei este frontieră externă a Uniunii Europene”. În acest context, printre provocările cărora STPF trebuie să le facă faţă enumerate sunt supravegherea unei frontiere externe complexe, cu relief variat; presiunea crescută asupra frontierelor externe ale UE; necesitatea menţinerii unui nivel ridicat de vigilenţă; adaptarea permanentă la noile riscuri de securitate; prevenirea şi combaterea migrării ilegale, a traficului de emigranţi şi a altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi gestionarea situaţiilor generate de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit sursei citate, în anul 2025, rutier, prin sectoarele de frontieră Siret şi Vicovu de Sus, înregistrate au fost 2.779.360 de intrări şi ieşiri de persoane, la care se adaugă altele 12.914 pe cale ferată, prin Vicşani. Pe la Siret şi Vicovu de Sus, frontiera cu Ucraina a fost traversată de 743.499 de mijloace de transport auto, în timp ce pe la Vicşani au tranzitat 2.443 de trenuri. Printre rezultatele relevante ale activităţii din anul 2025, Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava evidenţiază creşterea capacităţii de supraveghere a frontierei, prin utilizarea sistemelor tehnice moderne şi a mijloacelor mobile; optimizarea procedurilor de control la frontiera externă, în conformitate cu standardele Schengen; îmbunătăţirea schimbului de informaţii operative cu structuri naţionale şi europene; participarea la acţiuni comune şi operaţiuni coordonate cu agenţilei europene şi asigurarea unui nivel ridicat de securitate la frontiera externă a Uniunii Europene. Conform informării Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, începând cu data de 9 ianuarie 2026, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret a devenit operaţional sistemul Entry/Exit System care, la  Vicovu de Sus şi la Aeroportul „Ştefan cel Mare”, acesta a fost implementat încă din 10 noiembrie 2025. EES se aplică doar cetăţenilor din statele non-UE, pentru şederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene, respectiv cele de până la 90 de zile. La prima intrare, după activarea sistemului, cetăţenilor respectivi le sunt prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare verificarea făcându-se automat, cu reducerea semnificativă a timpului de aşteptare în frontieră.
 

 

La final de an 2025

Cinci firme sucevene au fost sancţionate de inspectorii ITM pentru muncă la negru

• Agenţii economici în cauză au fost amendaţi cu un total de 120.000 de lei

În ultima lună a anului 2025, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 234 de controale, dintre care 161 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 73 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, ca urmare a neregulilor constatate, controlorii ITM au aplicat 138 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 223.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă, acţiunile de control s-au concretizat în 44 de amenzi totalizând 146.500 de lei. În luna decembrie din 2025, inspectorii ITM au depistat 6 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una a cărei contract individual de muncă nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Alte 5 persoane au fost depistate lucrând fără contract individual de muncă, inspectorul şef Romeo Butnariu informând că respectivilor agenţi economici li s-au aplicat amenzi în sumă de 120.000 de lei. Pe durata controalelor inspectorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă şi netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, inspectorii ITM au mai constat încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi a normelor referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal.

 

În 2025

Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit activităţile sportive cu 2,5 de milioane de lei

• Contracte de finanţare din fonduri publice nerambursabile au fost semnate cu 64 de asociaţii şi fundaţii din domeniile social, cultural, sportiv şi tineret

În anul 2025, Consiliul Judeţean a acordat o consistentă sumă cu titlul de finanţări nerambursabile, proiecte pentru accesarea banilor depunând persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, asociaţii şi fundaţii din judeţul Suceava. Suma provine din fonduri prevăzute în bugetul propriu al CJ, aceasta fiind destinată activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Astfel, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi sportive şi de tineret, în şedinţă a deliberativului judeţean aprobată a fost, cu scopul amintit, suma de 3,56 de milioane de lei. În 2025 s-a ţinut o singură sesiune de atribuire de finanţare din fonduri publice, depuse fiind 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar conform unei informări a Consiliului Judeţean, până la fine anului, cheltuită a fost suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, cea de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive.               

Inspectorii sociali au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin

• Depistate au fost şi 4 situaţii în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani

În urma acţiunii de verificare, în cadrul unei campanii tematice naţionale, inspectorii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava au identificat deficienţe la „deschiderea şi acordarea dreptului la alocaţie lunară de plasament şi indemnizaţie de sprijin”. De asemenea, nereguli au fost depistate şi în ceea ce priveşte modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la prelungirea măsurii de protecţie în cazul tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar şi la demersurile pentru integrarea socio-profesională a acestora. Conform unei informări a AJPIS, verificările au vizat 33 de cazuri de tineri de peste 18 ani, beneficiari ai alocaţiei de plasament, respectiv 19 aflaţi în plasament la servicii sociale de tip rezidenţial, 11 în plasament la o persoană sau familie (beneficiari şi ai indemnizaţiei de sprijin), precum şi încă  3 daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti. În consecinţă, inspectorii sociali au depistat 4 cazuri în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani, „fapt care a dus la înregistrarea de sume acordate necuvenit”. De cealaltă parte, identificate au fost 3 situaţii în care tinerii aflaţi sub măsura de protecţie socială aveau dreptul la alocaţie de stat, însă „aceasta nu a fost acordată”. Totodată, s-au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin, iar într-un caz, deşi exista dreptul la alocaţia de plasament, plata acesteia nu s-a efectuat. În evidenţa Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava erau înregistraţi, ca beneficiari ai alocaţiei de plasament, 717 de copii şi tineri, dintre care pentru 41 dintre aceştia măsurile de protecţie socială s-au prelungit după împlinirea vârstei de 18 ani.    

 Inspectorii de muncă suceveni au sancţionat 9 angajatori din domeniul administrării proprietăţii comune

• La asociaţiilor de proprietari, aceştia nu asigurau echipament de protecţie, trusă de prim ajutor şi nici control medical periodic

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campania de identificare şi combatere a muncii nedeclarate, cât şi de verificare a modului în care sunt respectate prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatori din domeniul asociaţiilor de proprietari, organizaţii care au rol de administrare a proprietăţii comune. Inspectorul-şef Romeo Butnariu a declarat că scopul controalelor a fost acela de a elimina neconformitățile existente, prin dispunerea de măsuri obligatorii de remediere şi, după caz, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare. Astfel, pe partea de relaţii de muncă şi combatere a muncii nedeclarate, la acţiune au participat 6 inspectori de muncă din cadrul serviciului  specializat, care au verificat 7 angajatori. Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, în urma controalelor efectuate, inspectorii din subordine nu au depistat deficienţe. Pe de altă parte, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, controlorii au trecut pe la 12 angajatori, cu un total de 72 lucrători. În consecinţă, pe fondul neregulilor descoperite, 9 angajatori s-au ales cu 17 sancţiuni contravenţionale cu avertisment. Printre deficienţele din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, frecvent constatate sunt cele ţinând de neasigurarea echipamentului individual de protecţie, a trusei de prim ajutor şi a controlului medical periodic.
 

 

Două firme sucevene, deţinătoare de articole pirotehnice,  avertizate de ITM

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a luat măsuri cu deţinătorii de articole pirotehnice care nu au respectat condiţiile referitoare depozitarea şi mişcarea articolelor pirotehnice. Aceasta după ce inspectorii instituţiei sucevene au verificat inclusiv dacă intrarea şi ieşirea acestora se face în baza documentelor prevăzute de lege, cât şi dacă „nu sunt depăşite cantităţile aprobate pentru a fi depozitate”. Verificările au vizat, de asemenea, etichetarea conformă a articolele pirotehnice şi existenţa obligatorie, în limba română, a instrucţiunilor de folosire. „Unul dintre motivele desfăşurării acestei acţiuni a fost faptul că, în perioada Sărbătorilor de iarnă, se înregistrează cazuri frecvente de vătămări corporale produse de utilizarea articolelor pirotehnice de către tineri cu vârsta sub 18 ani” a declarat inspectorul-şef Romeo Butnariu. Astfel, inspectorii ITM Suceava au controlat 6 agenţi economici, iar pentru deficienţele constatate, doi dintre aceştia au fost sancţionaţi contravenţional. Cele două avertismente s-au aplicat din cauză că „în spaţiile de păstrare a articole pirotehnice au fost găsite depozitate şi alte materiale care nu au legătură cu acestea”. 

 Amenajate după viitura din iulie 2025

Podeţele provizorii din Broşteni favorizează aglomerările de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, prin personalul sistemelor hidrotehnice şi serviciilor de hidrologie din subordine, monitorizează evoluţia fenomenelor de iarnă pe cursurile de apă din administrare. Conform unei informări semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi, temperaturile variabile duc la formarea de poduri de gheaţă, deplasarea acestora, în perioadele de încălzire, cauzând producerea zăpoarelor şi a inundaţiilor locale. Încă de la începutul anului 2026, în atenţia SGA este râul Neagra, în zona oraşului Broşteni, podeţele provizorii amenajate după viitura din iulie 2025 determinând aglomerări de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”. Zilele acestea sunt semnalate formaţiuni de gheaţă pe râul Neagra, la circa 500 de metri în aval de confluenţa cu râul Negrişoara, „acolo unde topirea gheţii inundă parţial drumul care face legătura cu Broşteni şi Dârmoxa”. Astfel, pe fondul stricăciunilor provocate de puhoaiele  din vara trecută, accesul către Dârmoxa este posibil doar pe ruta Broşteni-Crucea-Dorna Arini-Panaci. Totodată, în zona localităţii Coşna, „creşterile de nivel care inundă DJ 172D, sunt cauzate de situarea cotei drumului judeţean sub cota de atenţiei a râului pe râul Teşna”. Conform lui Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru asigurarea secţiunii de scurgere şi împiedicarea formării aglomerărilor de gheţuri, de-a lungul anilor s-au amenajat terasamente pe râul Dorna la confluenţa cu râul Teşna, pe râul Dorna la confluenţă cu râul Bistriţa, cît şi pe râul Bistriţa, în comuna Cârlibaba.

Primăria Suceava inventariază adăposturile de protecţie civilă de la subsolurile blocurilor

• Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir recunoaşte că, în timp, acestea au fost transformate în boxe pentru murături, parte de vină având şi asociaţiile de proprietari

Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Suceava, cu sprijinul lucrătorilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, vor inventaria şi verifica starea adăposturilor de protecţie civilă de la subsolul blocurilor. Anunţul este făcut de viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, în cauză fiind vechile spaţii destinate apărării locale antiaeriane (ALA) care, de-a lungul anilor şi-au pierdut funcţionalitatea, fiind transformate în boxe sau dezafectate. „Suntem într-o inventariere împreună cu ISU Suceava, referitoare la absolut toate subsolurile de blocuri. Nu trebuie să ne ascundem, aceasta este realitatea, adăposturile ALA au fost transformate, în ultimii 30 de ani, în zone cu boxe cu murături şi tot felul de alte lucruri” a spus Adjunctul şefului executivului local. Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir este de părere că o mare parte de responsabilitate pentru situaţia adăposturilor revine şi preşedinţilor asociaţiilor de proprietari, care „s-au făcut că nu văd ce se întâmplă”. Potrivit unei informări anteriore a IJSU Suceava, o parte dintre adăposturile construite înainte de anul 1990 au suferit modificări majore, prin „recompartimentare faţă de forma iniţială”. Conform sursei citate, în cele mai multe adăposturi de protecţie civilă au fost executate lucrări neautorizate de realizare a instalaţiilor termice, iar instalaţiile electrice și sanitare sunt nefuncţionale. De asemenea, unele adăposturi au ieşirile de salvare blocate, identificate fiind atât zone cu infiltraţii locale, cât şi porţiuni afectate de inundaţii repetate.

 Opt sesizări ale organelor de cercetare penală, înaintate de Garda de Mediu Suceava pentru fapte de natură infracţională

• Activitatea 13 operatori economici a fost suspendată,  comisarii suceveni dând şi amenzi de 3,25 de milioane de lei

În cursul anului 2025, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a organizat 2.302 de inspecţii în domeniul controlului poluării industriale şi în cel al controlului biodiversității, biosecurității şi ariilor naturale protejate. Comisarul-şef Gheorghe Mândruţă informează că 309 de controale planificate au vizat obiective şi instalaţii încadrate în „clasele specifice de risc A-D”. La acestea se adaugă 1.993 de controale neplanificate, între care 1.370 de inspecţii tematice dispuse de Comisariatul General; 405 de inspecţii pentru soluţionarea unor petiţii şi reclamaţii şi 183 de inspecţii comune cu alte autorităţi. Încă 23 de inspecţii au avut loc în urma autosesizării Gărzii Naţionale de Mediu; 6 inspecţii s-au axat pe verificarea modului de respectare a condiţiilor impuse în actele de reglementare; 5 inspecţii au vizat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse la controalele anterioare, o inspecţie având ca scop identificarea de obiective noi. Conform sursei citate, date fiind neconformităților constatate pe durata controalelor, comisarii suceveni au aplicat de 251 de amenzi însumând 3,25 de milioane de lei, cât şi 85 de avertismente. Totodată, comisarii de mediu suceveni au dat şi 17 sancţiuni contravenţionale complementare constând în 13 suspendări de activitate; 3 dispoziţii de desfiinţare a lucrărilor, precum şi o confiscare a unui mijloc de transport. „Pentru faptele de natură infracţională s-au înaintat 8 sesizări ale organelor de cercetare penală. De asemenea, s-a efectuat o propunere de suspendare a actelor de reglementare emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului” a precizat Gheorhge Mândruţă, şeful Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.