În vederea reintroducerii în circuitul public

Construcţiile cu caracter provizoriu ridicate pe terenuri concesionate vor fi demolate

• Odată cu anularea acestor concesiuni, pentru perioada din contract în care obiectivele nu mai pot fi folosite, sumele deja plătite ca redevenţă vor fi returnate

Este absolut obligatoriu ca mobilitatea rutieră să nu fie afectată de diverse obstacole, susţine Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, făcând referire „la multele autoturisme care sunt parcate necorespunzător pe spaţii publice, amenajari care nu mai pot fi folosite de către pietoni, mămici cu cărucioare, persoane cu dizabilităţi sau de către persoane care se deplasează mai greu. La acestea se adaugă dificultăţile pe care le întâmpină mijloacele de intervenţie pentru a ajunge la locurile în care sunt solicitate, respectiv maşinile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciului Judeţean de Ambulanţă, cât şi cele ale operatorilor de salubritate. Afirmaţiile sunt făcute pe fondul aprobării încetării înainte de termen a 27 de contracte de concesiune încheiate în perioada 1997-2023.„Numărul autoturismelor creşte continuu şi nu mai există spaţiu fizic în care să fie parcate. De aceea nu avem altă variantă decât să eliberăm spaţiile verzi şi trotuarele, parcurile, părculeţele, păduricile, intersecţiile de străzi de orice fel de obiective care încurcă. În aceste condiţii, până acum am avut ca prioritate contractele de închiriere, dar am ajuns în situaţia să procedăm la fel şi cu anumite concesiuni, care bănuim cum au fost obţinute” a subliniat şeful municipalităţii sucevene, menţionând că „nu de ieri sau de azi, din trecutul sau actualul mandat, ci de mai mult timp, în România şi Suceava se pune problema modelării,  reabilitării şi regenerării urbane. Edilul-şef a evidenţiat că există proiecte care au fost şi sunt încă finanţate preponderent din fonduri europene, dar pe care, din nefericire, municipiul Suceava „nu a le-a valorificat la întregul potenţial”. „Dar asta nu însemnă să nu creăm posibilitatea de a recupera şi a ajunge acolo unde alţii, înspre care noi privim cu apreciere, au făcut-o de mai mult timp. Lucrările pregătitoare pe care le facem nu sunt invenţii personale ale conducerii Primăriei sau ale Consiliului Local.  S-au întâmplat şi în alte părţi, iar efectele au fost utile. De aceea, vrem să intervenim şi să facem parcări, spaţii vezi, locuri de joacă, locuri de recreere, anulând aceste concesiuni, returnând sumele plătite ca redevenţă, şi să mergem mai departe” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.  

 

În multe localităţi rurale,

Atribuţiile din domeniul asistenţei sociale sunt îndeplinite de angajaţi fără pregătire universitară de specialitate

• Aceştia pot urma cursuri gratuite finanţate prin Proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunităţile rurale”, care acoperă taxele de şcolarizare, cât şi cheltuielile de transport şi cazare aferente participării la cursuri şi examene

Finanţarea acordată angajaţilor primăriilor din mediul rural, care urmează studii universitare în domeniul asistenţei sociale, se majorează, informează Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava. Astfel, valoarea maximă a sprijinului financiar creşte de la 29.300 de lei la 35.450 de lei pentru fiecare beneficiar, sumă care acoperă costurile aferente celor trei ani de studii universitare, inclusiv cheltuielile conexe. Decizia survine creşterii costurilor educaţiei şi urmăreşte ca „niciun angajat care doreşte să se specializeze, pentru a sprijini mai bine oamenii vulnerabili din comunitate, să nu renunţe la studii, din motive financiare”. Finanţarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunităţile rurale. Facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente şi de calitate”. Aceasta acoperiră taxele de înscriere şi de şcolarizare, taxa pentru examenul de licenţă, cheltuielile de transport şi cazare necesare participării la cursuri şi examene, precum şi taxa de înscriere în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, după absolvire. Programul se adresează membrilor echipelor comunitare integrate din unităţile administrativ-teritoriale rurale, „care vor putea beneficia de această oportunitate de dezvoltare profesională”. „Prin finanţarea studiilor, aceştia dobândesc competenţele necesare pentru a oferi servicii sociale de calitate şi pentru a răspunde mai eficient nevoilor copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități şi familiilor aflate în dificultate”, se reliefează într-o informare a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, în care se menţionează că „în multe localităţi rurale, atribuţiile din domeniul asistenţei sociale sunt îndeplinite de angajaţi fără pregătire universitară de specialitate”.

Pentru 2026

TPL îşi propune un profit de 2,33 de milioane de lei, unul mai mare cu 181% decât cel din anul 2025

• Participarea salariaţilor la profit va fi de 181.000 de lei, bugetul local va încasa dividende de 814.580 de lei, iar 814.580 de lei ajung la dezvoltare

Societatea Transport Public Local Suceava estimează realizarea, în 2026, a unor venituri totale de 47,10 de milioane de lei, în creştere cu 149% faţă de cele obţinute în 2025. Veniturile proprii se ridică la 21,15 milioane de lei, unele mai mari cu 132% comparativ cu anul precedent, reprezentând încasări din vânzarea titlurilor de călătorie. Este vorba despre bilete şi abonamente pentru transportul în comun de persoane prin curse regulate în municipiul Suceava, cât şi în Zona Metropolitană, anume în oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Şcheia. Veniturile de la bugetul de stat constau în contravaloarea reducerilor şi gratuităţilor acordate elevilor, studenţilor, donatorilor de sânge, foştilor deţinuţi politic, veteranilor de război, nevăzătorilor, persoanelor cu handicap şi pensionarilor. Veniturile din subvenţii, respectiv cele pentru acoperirea diferenţei de preţ şi cele din compensaţii sunt fundamentate la 25,55 de milioane de lei, superioare cu 167% celor din anul 2025. „Veniturile din activitatea de transport au fost fundamentate având în vedere (...) posibilităţile de creştere a încasărilor în cursul anului 2026, deoarece TPL şi-a extins activitatea”. Totodată, se remarcă faptul că „structura organizatorică prezintă un trend ascendent”, pe fondul „dotării cu mijloace de transport, moderne, înfiinţării de noi trasee şi implementării unui sistem integrat de taxare”. 

De cealaltă parte, cheltuielile totale, estimate la 44,67 de milioane de lei, sunt în creştere cu 148% faţă de cele din anul 2025. În cadrul acestora, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung la 14,06 milioane de  lei, cu un salt de 202% comparativ cu anul anterior, „creştere motivată de costurile mai mari cu piesele de schimb şi materialele, energia electrică, gazele naturale, cu apa şi alte servicii”. Spre exemplu, costurile cu energia electrică sunt preconizate la 9,24 de milioane de lei, cu spor de 224%, cauzate de extinderea activităţii, „consumul de energie fiind principalul element de cheltuială materială”. În 2026, cheltuielile cu impozitele şi taxele sunt stabilite la 984.240 de lei, iar cele cu personalul ating 29,34 de milioane de lei, fiind mai mari cu 133% în comparaţie cu 2025. Date fiind condiţiile menţionate, pentru exerciţiul financiar 2026, societatea comercială Transport Public Local Suceava estimează un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% în raport cu cel din exerciţiul financiar 2025. Participarea salariaţilor la profit va fi de 181.000 de lei, bugetul local va încasa dividende de 814.580 de lei, pentru dezvoltare se alocă o sumă egală, de 814.580 de lei, diferenţa reprezentând rezerve legale. Bugetul pe anul 2026 al firmei Transport Public Local Suceava a fost aprobat ieri, în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local.    

 Teatrul „Matei Vişniec” primeşte peste 1,7 milioane de lei la încheierea oficială a celei de-a X-a stagiuni

• Instituţia de spectacole suceveană a fost înfiinţată în septembrie 2015, prin Hotărâre a Consiliului Local, intrând efectiv „pe scena culturală” de pe 1 ianuarie 2016

Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava primeşte bani în urma rectificării bugetului municipiului Suceava, operată în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Astfel, în cadrul subcapitolului „Sume repartizate pentru finanţarea instituţiilor de spectacole şi concerte” la instituţia teatrală suceveană ajunge o sumă de 1,709 de milioane de lei. Aceasta în baza Hotărârii Guvernului nr. 12 din 24 iunie 2026, privind repartizarea sumelor pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv a teatrelor, operelor şi filarmonicilor. În acest context, dar şi ca urmare a încasării contractelor de sponsorizare încheiate cu prilejul organizării Festivalului Internaţional Zilele Teatrului „Matei Vişniec”, instituţia a cerut rectificarea în plus a bugetului, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, cu un total de 1,753 de milioane de lei. În calitate de instituţie publică de spectacole subordonată autorităţilor administraţiei publice locale, mecanismul de finanţare Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava combină subvenţiile publice cu veniturile proprii realizate din activităţi specifice. Bugetul local al municipiului Suceava asigură cheltuielile de funcţionare, salariile personalului, întreţinerea imobilului de pe strada „Dragoș Vodă” nr. 1, cât şi „producţia de noi spectacole”. De la bugetul de stat instituţia primeşte sume defalcate destinate cu titlu special teatrelor din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. În ceea ce priveşte veniturile proprii, acestea sunt fonduri obţinute din vânzarea de bilete şi abonamente pentru stagiuni, dar şi încasări prilejuite de manifestări de amploare, cum ar fi Festivalul Internaţional Zilele Teatrului „Matei Vișniec”. La toate acestea se pot adăuga venituri din închirieri de spaţii sau din organizarea de activităţi culturale conexe. Pe 29 iunie 2026, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” a încheiat oficial stagiunea 2025-2026. Finalul celei de-a X-a stagiuni din istoria instituţiei a fost marcat prin premiera spectacolului „Artă” de Yasmina Reza, în regia lui Felix Alexa. 
Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava a fost înfiinţat septembrie 2015 prin Hotărâre a Consiliului Local, intrând efectiv „pe scena culturală” suceveană începând cu 1 ianuarie 2016. De pe 15 octombrie 2015, Teatrul municipal „Matei Vişniec” din Suceava a avut ca director, pe regretata poetă Carmen Veronica Steiciuc, care a preluat această funcţie cu titlu de interimar, în baza unui contract de management.   

DSVSA face

Recomandări pentru consumarea şi păstrarea alimentelor în perioada caniculară

• Inspectorii sanitari veterinari au intensificat controalele, verificând dacă produsele de origine animale sunt expuse la vânzare în spaţii cu temperaturi adecvate şi în condiţii corespunzătoare de igienă

În sezonul cald creşte riscul alterării alimentelor şi, implicit, a cel de apariţie a toxiinfecţiilor alimentare, condiţii în care, este importantă respectarea unor măsuri de protejare a sănătăţii publice. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava recomandă populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului de păstrare şi preparare a alimentelor, dar şi a sursei din care acestea provin. Astfel, consumatorii trebuie să se aprovizioneze numai din locuri autorizate sanitar-veterinar, care oferă garanţia unor produse sigure, în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă. Alimentele de origine animală vor fi introduse în frigider imediat după cumpărare, carnea refrigerată, laptele, produsele lactate şi ouăle fiind păstrate la temperaturi cuprinse între 0°C şi +4°C. Este necesar ca alimentele din frigider să fie ambalate separat, cele gătite fiind ţinute în recipiente curate, acoperite. Alimentele alterate vor fi îndepărtate, deoarece constituie o sursă de contaminare pentru celelalte produse.  Pentru a preveni contaminarea încrucişată, alimentele crude vor fi amplasate separat de cele gata de consumare. De asemenea, fructele şi legumele  trebuie spălate bine înaintea depozitării şi consumării. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, spune că Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a intensificat activităţile de control, asigurându-se că operatorii economici nu expun spre vânzare produse de origine animală în spaţii care nu asigură temperaturi adecvate şi condiţii corespunzătoare de igienă. Totodată, verificate sunt condiţiile de manipulare, depozitare şi transport, în mod special, pentru produsele perisabile, cum ar fi carnea preparată şi carnea tocată, peştele, ouăle, laptele şi produsele lactate. „Este interzisă transportarea produselor alimentare în cazul neasigurării temperaturilor necesare menţinerii lanţului frigorific. Produsele de origine animală alterate sau depreciate pe durata transportului, distribuţiei, depozitării ori comercializării vor fi  confiscate, denaturate şi distruse”  semnalează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA Suceava.    

 

Pe fondul temperaturilor caniculare

Primăria Sucevei, prioritate pentru „mai mult verde, în detrimentul locurilor de parcare 

• „Nu mai târziu decât în aceste zile, vedem ce înseamnă încălzirea globală de care, se pare încă nu suntem foarte, foarte conştienţi” spune primarul Vasile Rîmbu

Primăria municipiului Suceava va avea ca prioritate protejarea spaţiilor verzi, cât şi identificarea de noi  soluţii de „înverzire. Declaraţia aparţine primarului Vasile Rîmbu, fiind făcută pe fondul temperaturilor pozitive extreme din această perioadă. Şeful municipalităţii spune că, nu de puţine ori şi pe bună dreptate, locuitorii Sucevei cer „mai mult verde, dar nu în majoritatea lor”. De cealaltă parte, edilul-şef arată că există şi destui cetăţeni care vor locuri de parcare, în detrimentul spaţiilor verzi. Aceştia din urmă solicită chiar eliminarea arborilor - care cresc destul de greu - tocmai în scopul creării de spaţii pentru parcări. „Noi trebuie să avem inspiraţia şi să procedăm în aşa fel încât să menţinem în echilibru solicitările cetăţenilor şi să dăm prioritate arborilor şi înverzirilor. Aceasta pentru că, nu mai târziu decât în aceste zile, vedem ce înseamnă încălzirea globală de care, se pare încă nu suntem foarte, foarte conştienţi. De aceea, vreau să asigur pe toţi cetăţenii municipiului Suceava că nu acţionăm preferenţial, iar ceea ce avem de făcut vom face la modul cel mai serios” a punctat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, adăugând că nu vor fi create spaţii pentru alte construcţii, cum ar fi blocuri  de locuinţe şi că se va fi ignorată „orice formă de intervenţie, în public sau în particular, în acest sens.

 După inaugurarea din aprilie 2025

„Defecţiuni de construcţie şi alte dificultăţi” la Baza sportivă de tip I de lângă Sala Polivalentă

• „Obiectivul încă este în perioada de garanţie, iar constructorul remediază deficienţele
  pe propria cheltuială” susţine viceprimarul Dan Ioan Cuşnir

Discuţiile aprinse s-au ivit în şedinţa Consiliului Local Suceava, pe fondul proiectului de hotărâre privind trecerea Bazei sportive de tip I din prejma Sălii Polivalente, din domeniul privat în domeniul public al municipiului Suceava. Lucian Harşovschi, consilier PNL, a remarcat că inaugurarea s-a făcut, „cu mare pompă” în aprilie 2025, în timp ce recepţionarea a avut loc după mai bine de un an. Acesta a întrebat dacă lucrurile sunt în regulă, ţinând cont că în perioada trecută de atunci, baza „a stat în paragină”. „Am fost la faţa locului acmu câteva săptămâni, însă lucrurile nu stăteau prea roz. Deja acele spaţii se degradau, dar dacă acum s-a făcut recepţia, baza fiind funcţională sută la sută, faptul este de apreciat” a subliniat fostul viceprimar Lucian Harşovschi, adăugând că baza este multifuncţională şi ar trebui pusă la dispoziţia tuturor sportivilor. Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir a evidenţiat că obiectivul este încă în perioada de garanţie, iar constructorul remediază deficienţele pe propria cheltuială. „Acesta este un caz fericit, în care avem posibilitatea să remediem deficienţele care vin din trecut. În schimb, avem investiţii la care nu putem face remedieri şi care sunt nerecepţionabile. De aceea, noi nu vom obliga niciodată pe colegii de la compartimentele de specialitate ale Primăriei să recepţioneze şantiere din trecut care sunt nerecepţionabile” a arătat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. La rându-i primarul Vasile Rîmbu a recunoscut că, într-adevăr, au apărut „anumite defecţiuni de construcţie şi alte dificultăţi”, menţionând că prioritate la folosirea bazei o au cluburile de fotbal. „Această  bază sportivă este recepţionată, este funcţională şi pusă la dispoziţia mişcării sportive profesioniste sau amatoare”, a punctat  Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Baza sportiv de tip I, la dimensiuni omologate UEFA, de pe strada Iuliu Hossu, este o investiţie a municipalităţii sucevene cu finanţare asigurată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Valoarea proiectului s-a ridicat la de 5,23 de milioane de lei (fără TVA), licitația fiind câștigată de firma de construcții Hentza Business. Baza sportivă este compusă din terenul de fotbal de 105 metri x 68 de metri, cu nocturnă, terenul multifuncțional pentru handbal, baschet, volei și tenis, cât şi din clădirea pentru vestiare, cu parter şi etaj.

 Primăria alocă

Mai puţini bani pentru ediţia din 2026 a Festivalului de artă medievală

• În 2025, suportul financiar din bugetul local s-a ridicat la 350.000 de lei, cu 50.000 de lei peste cel din acest an

Municipiul Suceava este asociat cu Muzeul Naţional al Bucovinei, în vederea finanţării şi organizării în comun a acţiunilor de interes cultural din cadrul Proiectului Festivalul de artă medievală „Ştefan cel Mare”, ediţia a XVIII-a. Manifestările se vor desfăşura în intervalul 13 iulie-16 august 2026, contribuţia municipiului Suceava, aprobată în şedinţa Consiliului Local, constând într-o alocare financiară de 300.000 de lei. Conform referatului la proiectul de hotărâre, evenimentul reprezintă una dintre cele mai importante manifestări culturale din municipiul Suceava, dedicat valorificării patrimoniilor istoric şi cultural locale, în special ale perioadei medievale, legate de personalitatea voievodului Ştefan cel Mare şi de Cetatea de Scaun a Sucevei. „Acesta constituie un brand cultural-turistic consacrat, contribuind în mod direct la promovarea imaginii oraşului nostru la nivel naţional şi internaţional, prin atragerea unui număr semnificativ de vizitatori şi turişti, cu efecte pozitive asupra activităţilor economice locale, respectiv a comerţului, alimentaţiei publice, cazării şi transportului” subliniază primarul Vasile Rîmbu, în fundamentarea proiectului de hotărâre. Potrivit Muzeului Naţional al Bucovinei, ediţia din 2026 a Festivalului de artă medievală „Ştefan cel Mare” va include, conform tradiţiei, spectacole de reconstituire istorică, demonstraţii de luptă, reprezentaţii de magie şi teatru, dar şi „alte forme de animaţiei medievală”. În anul 2025, manifestările s-au derulat pe durata a 4 zile, în perioada 14-17 august. Acestea au cuprins 180 de momente artistice, respectiv dansuri, reconstituiri istorice, spectacole de teatru şi magie, ateliere educative, demonstraţii de luptă şi parade. Participante au fost 15 trupe de actori profesionişti şi amatori din ţară şi străinătate, care au ţinut aproximativ 45 de spectacole medievale pe zi. Susţinerea financiară din bugetul local s-a ridicat la 350.000 de lei, cu 50.000 de lei mai mult decât acea aprobată pentru ediţia din 2026.  

 Acceptând consecinţele economice,

Primăria nu va mai da aviz pentru desfăşurarea jocurilor de noroc pe teritoriul municipiului Suceava

• Hotărârea, aprobată în unanimitate în CL, se aplică „indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la săli de jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker sau săli de bingo”   
• Potrivit iniţiatorilor, măsura va conduce la reducerea patologiei asociate, cazurilor de abandon familial şi de neglijare a minorilor, dar şi a violenţei domestice  determinate de pierderea banilor la „păcănele”

Jocurile de noroc sunt interzise în locaţiile fizice de pe raza municipiului Suceava, potrivit unei hotărâri iniţiate de un grup de membri ai deliberativului municipal şi aprobată în şedinţa ordinară de ieri a Consiliul Local. Hotărârea este valabilă „indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la săli de jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker, săli de bingo”. Operatorii economici care la data intrării în vigoare a hotărârii deţin licenţă şi autorizaţie de exploatare valabilă îşi vor continua activitatea până la expirarea perioadei de autorizare acordate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Însă, respectivii operatori sunt obligaţi să comunice Primăriei Suceava, în termen de 24 de ore, oricare act administrativ de emis de ONJN privind suspendarea sau retragerea licenţei şi autorizaţiei, cât şi „oricare măsură de sistare sau încetare a activităţii”. Astfel, începând cu data expirării perioadei de autorizare, operatorii vizaţi au obligaţia de a înceta desfăşurarea activităţilor jocurilor de noroc pe raza municipiului Suceava. Primarul Vasile Rîmbu a declarat că în jurul subiectului au avut loc multiple discuţii cu operatorii, cetăţenii şi consilierii locali, toate în spiritul respectării argumentate a procedurilor legale şi neacţionându-se „emoţional”. Edilul-şef a spus că înţelege inclusiv consecinţele economice, în sensul renunţării unor resurse financiare pentru bugetul local. Rîmbu a subliniat că mai importantă este „latura socială”, prevalând „destinul unor categorii de oameni împătimiţi”. De aceea, şeful executivului a punctat că îşi menţine hotărârea, iar Primăria nu va mai da aviz pentru desfăşurarea jocurilor de noroc pe teritoriul municipiului Suceava. 

„Adoptarea acestei hotărâri poate avea efecte asupra bugetului local, în situaţia în care (...) nu vor mai fi încasate sumele aferente autorizării la nivel local a activităţii jocurilor de noroc. Pe de altă parte, se urmăreşte diminuarea costurilor indirecte suportate de comunitate, generate de impactul social şi de eventualele probleme de sănătate şi de ordine publică asociate acestor activităţi” se subliniază şi în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre semnat Vasile Rîmbu. Toate grupurile politice din deliberativul sucevean, prin vocea liderilor acestora au ţinut să-şi exprime aderenţa la propunerea legislativă, aceasta din urmă fiind aprobată în unanimitate. Conform Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pe raza reşedinţei de judeţ funcţionează 47 de săli de jocuri de noroc şi mai multe agenţii de pariuri, care au 486 de mijloace de joc de tip slot-machine,  dintr-u total de 102.186 de mijloace autorizate la nivel naţional. Până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7 din 2026, desfăşurarea acestor activităţi era condiţionată exclusiv obţinerea licenţei şi autorizaţiei de exploatare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Noile reglementări conferă Consiliului Local competenţa explicită de a stabili dacă pe raza unităţii administrativ-teritoriale pot fi desfăşurate activităţi de jocuri de noroc, precum şi condiţiile de organizare a acestora din urmă. „Interzicerea jocurilor de noroc va conduce la scăderea numărului de persoane cu comportament antisocial sau infracţional, la reducerea incidenţei dependenţei de jocuri de noroc şi a patologiei asociate - depresie, anxietate, tendinţe suicidale -, la diminuarea cazurilor de abandon familial, neglijare a minorilor şi a violenţei domestice determinate de pierderile financiare masive la <păcănele>” se subliniază în raportul compartimentelor de specialitate ale Primăriei Suceava.

 

Primăria Suceava pregăteşte demolarea a încă 27 de garaje

• Edilul-şef Vasile Rîmbu spune că pe terenurile respective vor fi amenajate locuri de parcare, spaţii verzi, zone pietonale şi trotuare

În şedinţa ordinară desfăşurată ieri, Consiliul Local al municipiului Suceava a adoptat un set de proiecte de hotărâre care vizează „gestionarea şi eficientizarea utilizării domeniului public”. Concret, membrii deliberativului au aprobat încetarea înainte de termen a 27 de contracte de concesiune încheiate în perioada 1997-2023. Aceasta este o măsură premergătoare de constituie a bazei legale pentru iniţierea etapelor administrative, cât a celor juridice, în vederea eliberării terenurilor respective de construcţiile cu caracter provizoriu, respectiv de garaje, şi a readucerii suprafeţelor cu pricina în circuitul public. Astfel, conform planurilor de regenerare urbană ale Primăriei Suceava, „pe amplasamentele eliberate de sarcini urmează să fie realizate obiective de utilitate publică, prioritare pentru comunitate”. Conform primarului Vasile Rîmbu în atenţie stau amenajarea de noi locuri de parcare, sistematizarea spaţiilor verzi, crearea de zone pietonale şi, de asemenea, modernizarea şi reabilitarea trotuarelor, „pentru siguranţa cetăţenilor”.

 Gardă continuă cu medic radiolog, în Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală

• Larisa Blănari, manager interimar al SCJU, respinge informaţiile eronate vehiculate în spaţiul public, garantând evaluarea directă a cazurilor critice şi continuitatea serviciilor imagistice de urgenţă

În structura actuală a liniei de gardă pentru Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava „se asigură gardă continuă cu medic radiolog prezent fizic în unitate”. Precizarea este făcută de managerul interimar Larisa Blanari, pe fondul „unor informaţii eronate apărute în spaţiul public. În consecinţă Larisa Blănari aduce la cunoştinţă că, astfel, continuă efectuarea ecografiilor de urgenţă şi evaluarea directă a cazurilor critice.  Complementar, serviciile de teleradiologie sunt contractate cu tarifare diferenţiată, în funcţie de aria de acoperire, respectiv cu 165 de lei pe oră pentru linia de gardă în care se  face exclusiv interpretarea examinărilor de tomografie computerizată (CT), în regim de urgenţă. Totodată, tarifarea este de 330 de lei pe oră pentru linia de gardă în care se asigură interpretarea combinată a examinărilor CT şi a radiografiilor convenţionale (RX). „Această configurare permite garantarea continuităţii serviciilor imagistice de urgenţă 24/7, prin îmbinarea prezenţei fizice a medicului radiolog şi suportului teleradiologic, adaptate volumului și complexităţii cazurilor”  evidenţiază Larisa Blănari, manageri interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.
 

 Până în anul 2029

ACET va prelua în operare serviciile de apă şi de canalizare-epurare din 38 de oraşe şi comune

• La această dată, investiţii sunt derulate în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, în oraşele Siret, Salcea, Vicovu de Sus şi Dolhasca, dar şi în comunele Putna, Marginea, Suceviţa, Şcheia şi Mitocu Dragomirnei

Operatorul unic regional ACET va prelua în operare serviciile publice de apă şi canalizare-epurare din 38 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Aceasta potrivit unei hotărâri din 28 ianuarie 2026 a Adunării Generale  a Acţionarilor (AGA) de la Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare Suceava (AJAC). Astfel, în 2026 preluate vor fi serviciile din comunele Suceviţa, Berchişeşti, Fântâna Mare, Rădăşeni, Sadova, Forăşti, Şcheia, Buneşti şi Cornul Luncii. În 2027, la ACET vor trece serviciile din oraşele Dolhasca, Vicovu de Sus, Broşteni, precum şi din comunele Mitocu Dragomirnei, Putna, Vama, Mănăstirea Humorului, Burla, Dorneşti şi Fundu Moldovei. În 2028 este prevăzută transferarea serviciilor din oraşele Cajvana, Frasin, Milişăuţi, comunele Pârteştii de Jos, Preuteşti, Botoşana, Gălăneşti, Marginea, Adâncata şi Frătăuţii Vechi.  În cele din urmă, în anul 2029, preluate vor fi serviciile din comunele Cacica, Calafindeşti, Bilca, Poieni Solca, Arbore, Crucea, Drăgoieşti, Râşca şi Vadu Modovei. 

Conform unei informări a AJAC, în prezent operatorul regional ACET prestează serviciul în 15 unităţi administrativ-teritoriale, adică în municipiile Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Vatra Dornei, oraşele Gura Humorului, Liteni, Salcea, Siret şi Solca, dar şi în comunele Baia, Boroaia, Ipoteşti, Moara şi Volovăţ. Intervenţii la sistemele de apă şi de canalizare-epurare au loc cadrul Proiectului regional „Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Suceava în perioada 2014-2020, etapa a II-a” finanţat din Fondul de coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 şi din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027. La această dată, AJAC monitorizează finalizarea lucrărilor de investiţii din 14 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv din municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, şi Câmpulung Moldovenesc, oraşele Siret, Salcea, Vicovu de Sus şi Dolhasca, cît şi în comunele Putna, Marginea, Suceviţa, Şcheia şi Mitocu Dragomirnei. Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare Suceava are 54 de membri, încheind cu societatea comercială ACET, contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 17/5013 din 13 aprilie 2010. 

 Autorităţile locale sucevene pregătesc

Investiţii noi în reabilitarea locuinţelor multifamiliale şi montarea de panouri fotovoltaice în şcoli 

Consiliul Local Suceava urmează a aproba, în şedinţă ordinară, rectificarea cu 654.400 de lei, inclusiv TVA, a bugetului municipiului Suceava pentru anul 2026, în speţă a capitolului bugetar „Investiţii noi, elaborarea de studii documentaţii tehnico-economice taxe şi avize necesare pentru obţinerea fondurilor nerambursabile”. Aceasta la cererea Direcţiei „Proiecte Europene” a Primăriei, alocarea sumei în cauză fiind destinată întocmirii documentaţiei necesare obţinerii finanţării nerambursabile  aferentă a două proiecte. Pentru început, este vorba despre Proiectul „Reabilitare a clădirilor rezidenţiale”, realizarea documentaţiei tehnico-economice necesitând 326.700 de lei. De asemenea, în cauză este şi Proiectul „Montarea de panouri fotovoltaice la unităţile învăţământ din municipiul Suceava”, în vederea întocmirii documentaţiei fundamentându-se disponibilizarea tot a 326.700 de lei. Demersurile vin în condiţiile în care, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Regional 2021-2027, a deschis apelul dedicat municipiilor şi reşedinţelor de judeţ, Prioritatea 3 Nord-Est „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”. Obiectivul acesteia din urmă constă în sprijinirea investiţiilor privind promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în clădiri rezidenţiale multifamiliale. Astfel, rezultatul urmărit este, în principal, reducerea consumului de energie primară. În acelaşi timp, Ministerul Energiei a lansat apelul de proiecte pentru sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu sau fără capacităţi de stocare, pentru autoconsumul entităţilor publice.
 

 La Aeroportul „Ştefan cel Mare”

Echipament mobil de securitate cu raze X,  „răspuns la actele de intervenţie ilicită”

• În plan este achiziţionarea unor echipamente de „control-securitate”, cât şi a unui defibrilator destinat „intervenţiilor la apariţia unor incidente”

Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava are înscrise în programul de investiţii pe anul 2026 cheltuieli de aproape 3,3 de milioane de lei. Aşa se arată într-o informare a unităţii aeroportuare din subordinea Consiliului Judeţean Suceava, în care se precizează că finanţarea acestora este asigurată din surse proprii şi din transferuri din bugetul judeţean. În consecinţă, din surse proprii, pe lângă achitarea ratelor la creditele contractate, se inteţionează extinderea capacităţii zonei de aşteptare pentru pasageri, prin amenajarea unei săli modulare cu caracter provizoriu, dar şi actualizarea studiului de fezabilitate pentru înfiinţarea unui parc fotovoltaic, „pe alt amplasament”. De susţinere financiară beefciază întocmirea unor documentaţii de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI) pentru modernizarea balizajului existent, amenajarea unor spaţii de arhivare, achiziţionarea unui alimentator cu apă pentru aeronave, cât şi alte dotări necesare desfăşurării activităţii Regiei. În ceea ce priveşte investiţiile aferente activităţilor „de natură neeconomică”, finanţate din transferuri din bugetul judeţean, pentru anul 2026 acestea sunt aprobate la nivelul de 321.000 de lei. În primul rând, în obiectiv stă achiziţionarea unui tractor pentru transportarea şi tractarea echipamentului mobil de securitate cu raze X, „în cadrul activităţilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită”. De asemenea, în plan este „suplimentarea împrejmuirii, conform recentelor modificări cadastrale”, astfel încât să se asigure la care se adaugă demarcarea dintre zona publică şi zonele cu acces restricţionat, dar şi instalarea unui sistem de bariere pentru blocarea accesului din zona publică în cea securizată. În cele din urmă, prevăzute sunt achiziţionarea unor echipamente pentru desfăşurarea activităţii de „control-securitate”, cât şi a unui defibrilator şi „carosarea autoutilitarei PSI, cheltuieli necesare pentru intervenţii în situaţia apariţiei unor incidente”.
 

 Înaintea evenimentului sportiv Colosseum Tournament

Luptători kickboxing, antrenori şi promotori, primiţi la Primăria Suceava  

• „Întâlnirea evidenţiază importanţa colaborării dintre administrația locală și mediul sportiv, pentru promovarea evenimentelor de anvergură și susținerea sportului de performanță” au transmis autorităţile administraţiei publice  sucevene

În preambulul Galei aniversare „Colosseum 50”, desfăşurată la Cetatea de Scaun a Sucevei, primarul Vasile Rîmbu și consilierul local Andrei Bacoș au întâmpinat la Primărie o delegaţie de sportivi, antrenori şi promotori din lumea kickboxingului internațional. Întâlnirea a avut loc în contextul în care Primăria Municipiului Suceava a fost partener al evenimentului. Din delegație au făcut parte Semmy Schilt, fost campion K-1, „una dintre cele mai dominante figuri din istoria kickboxingului mondial, recunoscut pentru palmaresul său impresionant și stilul său de luptă dominant în categoria grea” şi  Ionuț Iftimoaie, fost sportiv de top în K-1 şi K-1 MAX, „una dintre figurile reprezentative ale kickboxingului românesc, cunoscut pentru meciurile spectaculoase și cariera sa internațională”. De asemenea, delegaţia i-au inclus pe Nick Hemmers, antrenor de renume internațional, din „una dintre cele mai respectate familii din lumea sporturilor de contact, formator al unor sportivi de elită în K-1 și kickboxing profesionist, pe Vlad Ifrim, antrenor implicat în dezvoltarea noii generaţii de sportivi, pe Stelu Felix, antrenor cu experiență în sporturile de contact, dar nu în cele din urmă pe Gabriel Georgescu și suceveanul Cristi Varasciuc, promotori ai Colosseum Tournament. „Întâlnirea evidenţiază importanța colaborării dintre administrația locală și mediul sportiv, pentru promovarea evenimentelor de anvergură și susținerea sportului de performanță. Un astfel de eveniment aduce la Suceava nume importante ale kickboxingului mondial și contribuie la creșterea vizibilității orașului pe plan internațional, dar și la motivarea tinerilor sportivi” transmite Primăriei municipiului Suceava.
 

 Pe durata unui amplu proiect de reabilitare

Patrimoniul şi activitatea Muzeului de Ştiinţele Naturii sunt „relocate”

• Costul este de peste 235.000 de lei, iar „pentru a preveni degradarea”, eşantioanele de floră, faună, amprentele foliare, dar şi colecţiile din „Sala cristalelor” sunt mutate în depozite sigure

Consiliul Judeţean a suplimentat cu 235.700 de lei transferurile din bugetul judeţean, în scopul susţinerii cheltuielilor de funcţionare a Muzeului Naţional al Bucovinei. Suma este necesară pentru relocarea temporară a patrimoniului şi activităţii Muzeului de Ştiinţele Naturii Suceava, cât şi demarării lucrărilor de reabilitare a imobilului în care acesta funcţionează. Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava şi-a suspendat temporar activitatea cu publicul începând cu 15 iunie, măsura fiind luată în vederea derulării unui amplu proiect de reparaţii capitale a clădirii. Lucrările, gestionate de Consiliul Judeţean Suceava, sunt finanţate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”. Investiţia acoperă modernizarea structurală, termică şi estetică a clădirii. Este vorba despre izolarea termică completă a imobilului şi montarea, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a unor noi şi moderne instalaţii de încălzire. În scopul opririi degradării, reparaţiile structurale au în vedere refacerea integrală a şarpantei şi învelitorii acoperişului. La interior sunt prevăzute reconfigurarea şi renovarea spaţiilor expoziţionale, modernizarea completă a grupurilor sanitare şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru vizitatori. Pe durata existenţei şantierului, publicul nu are acces în incintă. Pentru evitarea eventualelor pagube, eşantioanele de floră, faună, amprentele foliare şi colecţiile din „Sala cristalelor” sunt protejate sau mutate în depozite sigure. Până la finalizarea execuţiei, activităţile interne ale instituţiei se concentrează pe conservarea, protejarea şi gestionarea patrimoniului expoziţional. În toată această perioadă personalul de specialitate îşi continuă activitatea ştiinţifică în alte spaţii administrative ale reţelei muzeale din judeţul Suceava.

 

Consiliul Judeţean va atrage finanţare pentru

Unsprezece puncte de autoconsum cu capacităţi de stocare integrată a energiei electrice obţinută din surse solare

Consiliul Judeţean a aprobat majorarea cu 147.000 de lei  a sumei destinate întocmirii Studiului de fezabilitate pentru obiectivul „Investiţii în capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse de energie solară, cu dotări de stocare integrată, pentru autoconsum, în 11 puncte de consum în judeţul Suceava”. Astfel, în vederea materializării iniţiativei, Consiliul Judeţean intenţionează să acceseze o finanţare din Fondul de modernizare. În contextul punerii accentului pe energia regenerabilă, judeţul Suceava beneficiază de „un impuls major în dezvoltarea, cu fonduri europene şi guvernamentale, a parcurilor fotovoltaice şi a sistemelor de autoconsum”. Proiectele vizează atât mediul privat, cât şi sectorul public, în acest din urmă caz prin centrale fotovoltaice pentru staţiile de tratare a apei, cât şi în ceea ce priveşte panourile de iluminat public. Fondul pentru modernizare de la Ministerul Energiei sprijină investiţiile operatorilor economici în capacităţi de producţie a energiei electrice din surse solare, cu sau fără stocare, dedicate autoconsumului, în cauză fiind atât microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi marile întreprinderi. Unul dintre principalele puncte de consum pentru care Consiliul Judeţean Suceava vizează atragerea de fonduri din Fondul pentru modernizare este Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava. Proiectul vizează instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse solare destinate autoconsumului unităţii aeroportuare. Proiectul este inclus în Programul-cheie 9 „Eficienţă energetică în transporturi” al Fondului pentru modernizare. De-a lungul timpului, Consiliul Judeţean Suceava a mai vizat accesarea de finanţări pentru proiecte de obţinere de energie din surse regenerabile şi pentru alte clădiri ale unităţilor din subordine sau instituţiilor sociale cum ar fi Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Zvoriștea.

DSP Suceava pune în gardă autorităţile asupra măsurilor de repliere în faţa temperaturilor caniculare

• Primăriile sunt atenţionate că trebuie să organizeze spaţii de „climatizare”, puncte de hidratare şi de prim ajutor medical
• În vizor sunt calitatea apei potabile, condiţiile igienice din unităţile alimentare, dar şi cele de evacuare a deşeurilor

Direcţia de Sănătate Publică Suceava a actualizat baza de date cu persoanele vulnerabile, a informat unităţile sanitare, medicii de familie, asistenţii comunitari şi autorităţile administraţiei publice locale cu privire la măsurile care trebuie aplicate în perioadele de caniculă, monitorizând permanent impactul temperaturilor ridicate asupra stării de sănătate a populaţiei. Directorul executiv Daniela Marinela Odeh declară că în atenţie stau persoanele vârstnice care locuiesc singure, persoanele cu afecţiuni cronice, persoanele cu dizabilităţi, gravidele, persoanele dependente de aparatură medicală, precum şi alte categorii aflate în situaţii de risc. Totodată, monitorizate sunt centrele rezindenţiale pentru persoane vârstnice şi unităţile medico-sociale din judeţ, „în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de hidratare, tratament şi microclimat”.  DSP a luat măsuri de intensificare a supravegherii epidemiologice în scopul identificării rapide a eventualelor probleme de sănătate publică asociate temperaturilor ridicate, în vizor fiind calitatea apei potabile distribuite populaţiei, respectarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile cu profil alimentar, dar şi condiţiile de colectare, depozitare şi evacuare a deşeurilor menajere. Totodată, Direcţia de Sănătate Publică va verifica modul de asigurare a asistenţei medicale în unităţile sanitare, cât şi a stocurilor de medicamente de urgenţă şi de materiale sanitare necesare tratării afecţiunilor determinate sau agravate de temperaturile ridicate. În acelaşi timp, accent se pune pe constituirea rezervelor de apă potabilă şi menţinerea condiţiilor optime de microclimat pentru pacienţi şi personal. Date fiind prognozele meteorologice privind perioada cu temperaturi caniculare, implicaţi vor fi şi cei 82 de asistenţi medicali comunitari, care vor face vizite la domiciliul persoanelor cu risc de afectare, raportând situaţiile care necesită intervenţie medicală sau socială. În ceea ce priveşte, administraţia publică locală, DSP a transmis primăriilor să organizeze puncte de distribuire a apei potabile în zonele aglomerate, spaţii de climatizare şi puncte de prim ajutor medical şi hidratarea, în situaţiile în care sunt emise avertizări de cod roşu. „În funcţie de evoluţia situaţiei meteorologice şi de nivelul avertizărilor emise, vor fi dispuse măsuri suplimentare pentru protejarea populaţiei” precizează Daniela Marinela Odeh, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.

 

Alternativă la „instituţionalizarea tradiţională”

Serviciu social de locuire asistată pentru 10 beneficiari care părăsesc centrele  destinate adulţilor cu dizabilităţi

• Aceştia vor avea parte de cazare, asistenţă specializată şi sprijin pentru dezvoltarea abilităţilor de trai zilnic

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat susţinerea ajutoarelor sociale în numerar în vederea acordării drepturilor legale către 10 beneficiari care, până la sfârşitul lunii iunie, părăsesc centrele rezidenţiale de persoane adulte cu dizabilităţi. Cei în cauză vor beneficia de serviciul social de locuire asistată în comunitate, pentru o viaţă independentă, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din 2025. Este vorba despre 524.000 de lei, sumă rectificată în şedinţa deliberativului judeţean, reprezentând cheltuieli făcute în anii precedenţi şi recuperate în 2026 de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. Serviciul social de locuire asistată în comunitate pentru viaţă independentă este un serviciu de suport conceput pentru persoanele adulte cu dizabilități. Scopul acestuia este de a facilita tranziţia de la centrele rezidenţiale către o viaţă autonomă şi integrată în comunitate, oferind cazare, asistenţă specializată şi sprijin pentru dezvoltarea abilităţilor de trai zilnic. Beneficiarii sunt adulţi cu dizabilităţi care au potenţialul de a trăi independent sau cu un minim sprijin, serviciul fiind „o alternativă viabilă la instituţionalizarea tradiţională”. Serviciul social de locuire asistată include suport pentru igienă personală, alimentaţie, menţinerea locuinţei, consiliere psihologică, orientare profesională şi facilitarea accesului la servicii medicale sau servicii educaţionale. Acest serviciu social funcţionează fie direct, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, fie prin furnizori privaţi acreditaţi, respectiv prin organizaţii neguvernamentale.

 

Delegaţie din Lansing, capitala statului Michigan, în vizită în municipiul Suceava

• Vasile Rîmbu, primarul reşedinţei de judeţ i-a înmânat o plachetă onorifică omologului american,  Andy Schor

În aceste zile, o importantă delegaţie din Statele Unite ale Americei efectuează o vizită oficială în municipiul Suceava. Din delegaţie fac parte Andy Schor, primarul oraşului Lansing, capitala statului Michigan, împreună cu soţia sa, Erin, Nicolae Ianoș; consulul onorific al României în Michigan, alături de soția sa, Irene, precum și Marcel Șomfelean, fondator și președinte la Asociaţiei Transportatorilor Români şi Moldoveni din America-ROMOTANA. „Această vizită reprezintă un nou pas semnificativ în consolidarea relaţiilor de prietenie și cooperare dintre Suceava şi Lansing, deschizând perspective importante pentru parteneriate viitoare în domenii cheie” transmite Primăria Suceava. Potrivitunei postări pe pagina de scilizare, în domeniul economic vizate sunt schimburile comerciale şi oportunităţile de afaceri. Pe partea educațională şi cea culturală, în atenţie stau proiectele comune şi „punțile de legătură între comunități”. Sub aspect comunitar, prioritate au sprijinirea şi conectarea diasporei româneşti din SUA cu realităţile locale. În cadrul întâlnirii oficiale, „în semn de apreciere deosebită pentru buna colaborare şi pentru angajamentul ferm în dezvoltarea acestor relaţii bilaterale”, Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava i-a înmânat omologului american o plachetă onorifică. „Această distincție simbolizează respectul reciproc și dorinţa comună de a transforma acest parteneriat într-un pilon de dezvoltare pe termen lung pentru ambele comunităţi” a spus Vasile Rîmbu.Municipiul Suceava este oficial înfrățit cu orașul Lansing, acordul final fiind parafat în decembrie 2025, în SUA, când delegația suceveană condusă de viceprimarul Daniel Ungurian, a fost primită primarul Andy Schor. Primele demersuri și negocieri de înfrăţire au fost iniţiate încă din anul 2023, în timpul mandatului fostului primar Ion Lungu, Parteneriatul s-a bucurat de sprijinul activ al comunităşii româneşti locale, fiind salutat oficial de Consulatul General al României la Chicago.