Cu împrumuturi de peste 131 de milioane de lei

Suceava este în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie

• Gradul de îndatorare a municipiului ajuns la 13,5%, cel mai recent fiind creditul din iulie, de 13,40 de milioane de lei
• În prima jumătate a anului 2026, Primăria a plătit, la creditele contractate, rate şi dobânzi de 38 de milioane de lei

Din bugetul creditelor interne, municipiul Suceava a făcut plăţi care au totalizat 37,83 de milioane de lei, se arată în execuţia bugetară la 30 iunie 2026. Astfel, 1,17 milioane de lei reprezintă rate şi dobânzi cu obiectivele de investiţii aferente Mansardării şi dotării clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”; Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”; Creşterii eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 6;  Reabilitării, modernizării şi echipării infrastructurii educaţionale pentru învăţământul profesional şi tehnic la Colegiul „Samuil Isopescu”; Reabilitării energetice a unităţii de învăţământ Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir”, dar şi pentru cheltuielile cu Creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială nr. 10. O sumă de 6,37 de milioane de lei sunt plăţi în contul creditului perfectat pentru contribuţia Primăriei la finanţarea proiectelor „Sistem de transport ecologic metropolitan, etapa a II-a” şi „Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii traficului”. 

Tot aici se încadrează costurile pentru modernizarea străzilor „Decebal”, „Dumitru Dacian”, „Dobrilă Eugen”, „Eugen Lovinescu” şi „Zimbrului”, dar şi pentru susţinerea cheltuielilor cu amenajarea parcării şi efectuarea altor amenajări exterioare la Sala Polivalentă. De asemenea, din împrumuturi   s-a achitat suma de 333.233 de lei folosită pentru lucrările de înfiinţare a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare menajeră de la Complexul sportiv, precum şi  în vederea extinderii alimentării cu apă pe strada „Căprioarei” din cartierul Burdujeni. În cele din urmă, important de evidenţiat este că Primăria municipiului Suceava a restituit integral 30 de milioane de lei, împrumut luat de la Trezoreria statului, conform Ordonanţei Guvernului de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 2025. Suma a luat calea firmelor sucevene de producere, transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, fiind achitată cu titlul de subvenţie pentru sezonul rece 2025-2026. Cel mai recent credit aprobat de Consiliul Local Suceava este cel în valoare de 13,40 de milioane de lei, adoptat prin Hotărârea nr. 220 din 20 iulie 2026. Împrumutul este contractat de la Trezoreria statului, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2026, cu scopul exclusiv de a asigura cofinanțarea şi acoperirea cheltuielilor neeligibile pentru proiectele cu fonduri europene aflate în derulare. De menţionat este faptul că, în raportările centralizate ale Ministerului Finanţelor Publice, Suceava figurează cu un total al împrumuturilor contractate sau autorizate de peste 131 de milioane de lei, plasându-se în topul naţional al municipiilor cu finanţări active de la Trezorerie. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, gradul de îndatorare a Primăriei municipiului Suceava este de 13,5%, unul „permis de reglementările în vigoare”. Conform legislaţiei privind finanţele publice locale, gradul de îndatorare se raportează direct la media veniturilor proprii realizate şi nu poate depăşi plafonul legal anual de 30%.

Preponderent,

Asistenţii personali ai persoanelor cu handicap provin din familiile beneficiarilor

• Aceasta „contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor”, informează Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava

La începutul primului semestru al anului 2026, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava erau 369 de asistenţi personali ai persoanelor cu dizabilităţi grave, între care 223 pentru adulţi, 145 pentru minori, unul fiind în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, în primele 6 luni ale anului în curs au fost încheiate 27 de noi contracte de muncă, în timp ce alte 26 au încetat. Din total, 10 contracte au fost desfăcute ca urmare a decesului bolnavului, iar odată cu pensionarea pentru limită de vârstă a asistentului au încetat 3 contracte de muncă.

 La cerere au încetat  8 contracte individuale de muncă, altele 5 fiind desfăcute după expirarea valabilităţii certificatului de încadrare în grad de handicap. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială, asistenţii personali încheie contracte individuale de muncă cu primarii localităţii în care persoana cu handicap grav domiciliază. Astfel, în baza planurilor de recuperare şi de servicii stabilite, aceştia supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau, după caz, adultului cu handicap grav. „Faţă de începutul anului 2026, analiza datelor evidenţiază o uşoară creştere a numărului total de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap. De remarcat este că o pondere mare a asistenţilor o reprezintă membri ai familiei beneficiarului, aspect care contribuie la continuitatea şi stabilitatea serviciilor acordate” reliefează sursa citată. În intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026, 86 de asistenţi sociali au beneficiat de concediu de odihnă, iar alţii 13 au fost în concediu medical, în perioadele respective „drepturile beneficiarilor fiind asigurate cu respectarea prevederilor legale”. Important de ştiut este că pe durata absenţei temporare a asistentului personal, angajatorul are obligaţia de a asigura un înlocuitor sau de a oferi posibilitatea găzduirii persoanei cu handicap într-un „centru de respiro”. Deoarece în municipiul Suceava nu funcţionează asemenea centre specializate - ca structuri fără personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean - „nu există nici posibilitatea asigurării acestui tip de serviciu social”. Date fiind circumstanţele, în scopul respectării drepturilor persoanelor cu handicap grav, dar şi al asigurării continuităţii îngrijirii, autorităţile administraţiei publice locale au aplicat soluţia acordării unei indemnizaţii echivalente salariului net al asistentului personal (...), una proporţională cu durata concediului de odihnă sau cea a concediului medical.

 

De Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei

„Capitol nerostit”, expoziţie de fotografie şi grafică, la Secţia de boli infecţioase

• Expun fotografii Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alături de cunoscutul grafician Mihai Pânzaru PIM

Secţia „Boli Infecţioase” a Spitalului Clinic Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în colaborare cu Asociaţia „Institutul Bucovina”, organizează, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei, expoziţia de fotografie şi grafică „Capitol nerostit”. Vernisajul are loc astăzi, începând cu ora 11:00, la Pavilionul de boli infecţioase al unităţii spitaliceşti clinice judeţene de urgenţă. Evenimentul,  este definit drept unul „în care medicina şi arta intră în dialog, demonstrând că vindecarea înseamnă nu doar tratament, ci şi empatie, sensibilitate şi apropiere faţă de oameni”, transmite SCJU. „Oferite cu generozitate” pentru această manifestare, fotografiile realizate de Ilker Sam Dağli și Casandra Burz-Pânzaru-Dağli, alăturându-se lucrărilor de grafică semnate de Mihai Pânzaru PIM, „vor transforma acest eveniment într-o celebrare a solidarităţii şi a puterii artei de a inspira, de a transmite speranţă şi de a susţine pacienţii şi cadrele medicale”. Intervenţii vor avea curatorul Mihai Pânzaru PIM şi criticul de artă drd. Delia-Ioana Leizeriuc, în timp ce momentul muzical va fi susţinut de prof. Johannes Raimund Onesiuc, iar cel poetic de Adela Șulfea, elevă a Colegiului Naţional „Petru Rareș”, „oameni care ţin mereu aproape şi care contribuie, prin talentul şi implicarea lor, la promovarea culturii şi a valorilor comunităţii”.

În municipiul Suceava

Jocurile de noroc de tip loto vor fi autorizate contra unei taxe anuale de 500 de lei pe metru pătrat

• În incinta spaţiilor autorizate va fi interzisă amplasarea altor mijloace de joc, neconformarea atrăgând anularea autorizaţiei

Consiliul Local va aproba, cu prilejul întrunirii ordinare a lunii iulie, Regulamentul privind emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru desfăşurarea jocurilor de noroc de tip loto tradiţional organizate, pe raza municipiului Suceava, de Compania Naţională Loteria Română. Astfel, potrivit proiectului de hotărâre propus spre dezbatere, operatorul va trebui să obţină autorizaţia de funcţionare emisă în fiecare an, după ce aceasta va fi aprobată în Consiliul Local. Taxa de autorizare pentru anul 2026 este de 500 de lei pe metrul pătrat, valoare modificată anual prin aplicarea coeficienţilor de majorarea stabiliţi de legislativul local, în baza legislaţiei în domeniu. Încasările se constituie în venit al bugetului local, pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare la Primărie  trebuind a fi depuse cererea tip; copie după certificatul de eliberat de Oficiul Registrului Comerţului; copie după certificatul constatator pentru punctul de lucru; copie după licenţa de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc; copie după actul de deţinere a spaţiului; copie după autorizaţia de securitate la incendiu; contract încheiat cu operatorul de salubritate, cât şi dovada achitării obligaţiilor de plată la bugetul local. În incinta unităţilor autorizate este interzisă amplasarea altor mijloace de joc, de orice tip, neconformarea atrăgând anularea autorizaţiei de funcţionare. Noul regulament survine unei hotărâri anterioare a Consiliului Local potrivit căreia pe teritoriul municipiului Suceava „nu se pot desfăşura, în locaţii fizice, jocuri de noroc, în sensul OUG nr.77 din 2009, indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker, săli de bingo”. Pin excepţie, sunt permise activităţile de tip loto organizate de Loteria Română, în condiţiile legii.           

 Ajuns la cea de-a 58-a ediţie

Festivalul-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”, sprijinit cu 45.000 de lei din bugetul Sucevei

• Anul acesta se celebrează împlinirea a 7 decenii „de când marele spirit de la Mălini a apărut în constelaţia valorilor eterne”

Municipiul Suceava se asociază cu Centrul Cultural „Bucovina”, în scopul organizării Festivalului-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”. Potrivit autorului propunerii legislative de pe ordinea de zi a şedinţei lunare a Consiliului Local, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, Festivalul contribuie la diversificarea ofertei în domeniu şi la consolidarea imaginii Sucevei ca municipiu „cu vocaţie culturală , capabil să susţină şi să găzduiască evenimente de anvergură, cu participare din întreaga ţară”. Cea de-a 58-a ediţie se va desfăşura în perioada 4-11 octombrie 2026, contribuţia bugetului local al municipiul reşedinţă fiind de 45.000 de lei. Sprijinul financiar ar urma să acopere cheltuieli precum valoarea marelui premiu, onorariile personalităţilor care vor face parte din „comitetul de jurizare”, cât şi costurile cu tipărirea unui „tiraj consistent” al cărţii de poezie a autorului care va obţine trofeul Festivalului-concurs naţional de poezie „Nicolae Labiş”. În 2026, este sărbătorită împlinirea a 70 de ani de când „marele spirit de la Mălini a apărut în constelaţia valorilor eterne”. „Festivalul constituie un prilej pentru celebrarea operei poetului Nicolae Labiş, figură emblematică a literaturii române, manifestarea oferind, de asemenea, un cadru competitiv şi valoros pentru afirmarea tinerelor talente literare” se arată în referatul de aprobare a a proiectului de hotărâre de Consiliu Local, în care se mai menţionează că „evenimentul atrage, anual, poeţi, critici literari, profesori, elevi, studenţi şi iubitori ai culturi, consolidând statutul Sucevei, drept centru cultural de referinţă la nivel naţional”.
 

 

Mai mult cu 133% faţă de 2025

Cheltuieli salariale de 30 de milioane de lei la firma de transport călători TPL  

• Suma de 726.200 de lei reprezintă majorarea cu 6.5% a salariilor, deblocarea în două tranşe a celor 65 de posturi de şoferi presupunând încă o creştere de 2,51 de milioane de lei

Cheltuielile cu salarizarea personalului societăţii Transport Public Local Suceava, respectiv cu salarii de bază, sporuri, adaosuri, premii, cât şi cele pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale sunt estimate la 29,34 de milioane de lei, în creştere cu 133% faţă de cele din anul 2025. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2026, creşterea este justificată de „necesitatea asigurării continuităţii şi dezvoltării serviciului public de transport local, în condiţiile extinderii activităţii şi menţinerii capacităţii operaţionale a societăţii”. Majorarea cheltuielilor cu personalul este motivată şi prin aceea că serviciul prestat de TPL are caracter de continuitate, transportul public fiind asigurat inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în cele de sărbători legale. Măsura vine pe fondul memorandumului guvernamental pentru anul 2026, prin care s-au aprobat indexarea salariilor cu indicele mediu de creştere a preţurilor de 6,5%, dar şi deblocarea a 65 de posturi vacante”. „Lipsa de şoferi afectează capacitatea societăţii de a asigura programul de transport aprobat, motiv pentru care ocuparea posturilor vacante reprezintă o necesitate operaţională, nu o opţiune. Dimensionarea personalului trebuie să permită acoperirea integrală a graficelor de circulaţie, respectarea timpilor de muncă şi odihnă, înlocuirea personalului aflat în concedii şi evitarea suprasolicitării personalului existent” se arată în documentaţia de fundamentare a bugetului de venituri şi cheltuieli. Astfel, aplicarea indicelui de 6,5% implică o majorare cu 726.200 de lei a cheltuielilor salariale, deblocarea în două tranşe a celor 65 de posturi vacante presupunând încă o creştere de 2,51 de milioane de lei. Conform sursei citate, în anul 2026 se menţine la nivelul din anul trecut valoarea bonurilor de masă (20 de lei pe zi), tichetelor de vacanţă (800 de lei de salariat) şi a premiilor de până la 300 de lei acordate cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, Zilei femeii, Sărbătorilor pascale şi Zilei copilului. Cheltuielile cu bonusurile  au fost fundamentate la 1,84 de milioane de lei, în creştere cu 134%, respectiv cu 466.450 de lei comparativ cu anul 2025. De asemenea, mai mari cu 71.300 de lei vor fi ajutoarele pentru angajaţi, în cazuri de boli grave sau incurabile, al deceselor, naşterilor şi cadourilor în bani, conform prevederilor Codului fiscal. O creştere de 62.130 de lei înregistrează şi la participarea salariaţilor la profitul aferent exerciţiului financiar anterior.  

 La unităţile de catering controlate

Instalaţii de detectare incendii nefuncţionale şi stingătoare cu termenul de verificare depăşit

• Inspectorii ISU au dat amenzi însumând 150.000 de lei, sancţionând inclusiv necurăţarea coşurilor de evacuare a fumului şi neconectarea detectoarelor de gaze

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava a verificat operatorii economici care desfăşoară activităţii de tip catering pentru evenimente. Conform inspectorului-şef colonel inginer Costică Ghiaţă, în acţiune ISU a avut implicaţi 3 inspectori de prevenire, care au verificat 32 de operatori economici cu privire la respectarea măsurilor de prevenire, precum şi în vederea identificării situaţiilor de încălcare gravă a cerinţelor de securitate la incendiu. Potrivit sursei citate, în urma controalelor au fost identificate 233 de deficienţe, pentru care s-au aplicat 199 de avertismente şi 34 de amenzi însumând 150.000 de lei. Printre principalele nereguli constatate pe durata acţiunilor de control se numără instalaţii de detecţie, semnalizare şi avertizare a incendiilor care nu funcţionau în parametrii optimi; stingătoare de incendii neverificate la termen, de către personalul autorizat; dotarea insuficientă a clădirilor cu mijloace de apărare împotriva incendiilor, cât şi necurăţarea coşurilor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi. De asemenea, inspectorii ISU au mai descoperit detectoare de gaze naturale neconectate; instalaţii paratrăsnet neverificate; depozitarea de materiale combustibile în camera centralei termice şi neefectuarea ignifugării elementelor construcţiilor. Pe lângă acestea, s-au mai constat neafişarea în locuri vizibile a indicatoarelor de securitate, interzicere şi avertizare; lipsa instrucţiunilor specifice de apărare împotriva incendiilor, pentru echipamentele de preparare a hranei, dar şi inexistenţa documentelor doveditoare  privind instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor. „Instituţia noastră desfăşoară permanent activităţii de îndrumare şi control la obiectivele din această categorie, în special la cele la care s-au înregistrat anterior nereguli grave în domeniul securităţii la incendiu şi al protecţiei civile” evidenţiază Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava.
 

 În urma verificărilor comisarilor de mediu

Service auto amendat cu 10.000 de lei şi cu activitate suspendată

• Unitatea funcţiona fără autorizaţie de mediu, „reluarea activităţii fiind permisă doar după obţinerea actelor legale”

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au aplicat sancţiuni drastice în urma unui control făcut la un service auto care desfăşura activităţi de întreţinere şi reparaţii auto, inclusiv de vopsire auto, fără a deţine autorizaţie de mediu. Comisarii de mediu suceveni atrag atenţia că obţinerea actului în cauză este obligatorie, „documentul reglementând legal managementul deşeurilor periculoase”. Potrivit Comisariatului Judeţean Suceava, „riscurile activităţii neautorizate constau în poluare, prin contaminarea solului şi apei cu ulei uzat şi substanţe toxice”. De asemenea, afectată poate fi sănătatea comunităţii din zonă, prin „pericolul direct”  reprezentat de depozitarea necorespuzătoare a caroseriilor, componentelor auto, anvelopelor uzate, recipientelor şi ambalajelor de produse chimice. Măsura luată de controlori constă în aplicarea unei sancţiuni contravenţionale cu amendă de 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului. La aceasta se adaugă sancţiunea complementară de suspendare a activităţii service-ului, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 2 din 2001. „Reluarea activităţii este permisă doar după obţinerea actelor legale. Protejarea mediului nu este opţională, ci este o obligaţie legală și morală pentru toate societăţile comerciale” se evidenţiază în informarea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, în care se mai arată că instituţia manifestă „toleranţă zero faţă de nerespectarea normelor de mediu”.  

 Producătorii de gem, dulceaţă, zacuscă, tocană sau murături îşi pot vinde marfa proprie doar dacă se înregistrează la DSVSA

• Totodată, fermierii respectivi sunt obligaţi să aibă fişa de produs, carnet de sănătate şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor

Comerţul ambulant cu legume şi fructe în apropierea drumurilor europene, drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene de către producătorii primari şi/sau comercianţi se poate desfăşura în baza Ordinului nr. 111 din 2008 al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Conform acestuia, operatorul care deţine unităţi mobile şi/sau temporare de comercializare a alimentelor are obligaţia să se înregistreze la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pe raza căreia îşi are sediul social. În cazul în care vânzarea are loc în alt judeţ, direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor respectivă trebuie obligatoriu notificată cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea începerii activităţii”. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, informează, că în ceea ce priveşte producătorii primari de legume şi fructe, care comercializează produsele proprii, aceştia trebuie să deţină atestat de producător, carnet de comercializare şi fişa de aptitudine referitoare la starea de sănătate, obţinută la medicul de medicina muncii. Producătorii care procesează legumele, fructele şi seminţele oleaginoase, comercializând produsele obţinute din acestea, cum ar fi gem, dulceaţă, suc, zacuscă, tocană, murături, ulei de floarea soarelui şi altele, sunt obligaţi, de asemenea, să deţină document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, fişa de aptitudine de la medicul de medicina muncii, fişa de produs şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor. Până acum, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a oferit consiliere şi au verificat mai mulţi  comercianţi ambulanţi şi procesatori de legume şi fructe, acţiunea fiind în desfăşurare.

 În anii trecuţi

Restricţii la consum în 7 unităţi administrativ-teritoriale alimentate centralizat cu apă, dar şi fântâni secate în altele 8 localităţi

• „În ultima perioadă (...) s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol” informează SGA, menţionând că, în 2026, încă nu a fost raportată seceta 

Seceta din ultimii ani s-a concretizat într-un „deficit major de apă reţinută în sol”, implicit la scăderea debitelor izvoarelor şi volumelor de apă subterană din judeţul Suceava. „În contextul temperaturilor ridicate şi lipsei precipitaţiilor, în judeţ s-a manifestat un fenomen de secetă care a condus scăderea drastică a nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă, cât şi la apariţia situaţiilor critice în exploatarea resurselor de apă  şi satisfacerii la folosinţele de apă” informează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava care, în prezent, are în evidenţă 68 de unităţi administrativ-teritoriale cu sisteme descentralizate de alimentare cu apă. Conform sursei citate, în intervalul 2022-2025 ACET Suceava, operatorul regional unic de alimentare cu apă a introdus restricţii, iar deficienţe s-au deficienţe înregistrat în Liteni, Pătrăuţi, Calafindeşti, Voitinel, Dorneşti, Frasin şi Solca. 
În aceste localităţi, din cauza debitului scăzut la sursă, fie a fost impusă alimentarea cu intermitenţe, după un anumit orar de distribuire, fie programul a inclus o zi de furnizare, urmată de o alta de sistare, „în vederea refacerii disponibilului de la sursă”. Pe toată perioada de restricţii la folosirea apei potabile, alimentarea localităţilor în cauză s-a făcut din fântâni. În ceea ce priveşte unităţile administrativ-teritoriale care nu dispun de sistem centralizat de alimentare, au raportat ca având fântâni secate, sau cu debit scăzut, localităţile Gălăneşti. Comăneşti, Adâncata, Vama, Calafindeşti, Şcheia, Buneşti şi Frătăuţii Noi. „În ultima perioadă, în judeţul Suceava, preponderent în zona de munte, s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol. În anul 2026, nu au fost înregistrate informări privind localităţi afectate de secetă”, transmite Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.  

Economii de 40 de milioane de lei la cheltuielile cu funcţionarea Consiliului Judeţean

• Bugetul de stat a repartizat judeţului Suceava cu 100 de milioane de lei mai puţin, în condiţiile în care, anul acesta, suplimentar, 55 de milioane de lei reprezintă cofinanţarea proiectelor judeţene „Anghel Saligny” 

Reformele guvernamentale au afecte asupra veniturilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale, lasă de înţeles Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava, făcând o scurtă radiografie a situaţiei Consiliului Judeţean, din punctul de vedere al veniturilor şi cheltuielilor, „într-un context al dinamicii din ultimii ani”. Astfel, pe fondul recentei analize a execuţiei bugetare, Ioja remarcă faptul că, dacă la finele lunii iunie 2024 veniturile la bugetul judeţean erau de aproximativ 373 de milioane de lei, la jumătatea anului 2025 s-au redus la 323 de milioane de lei, pentru ca la jumătatea anului în curs să coboare la 277 de milioane de lei. Referirea este făcută la principalele surse de venituri ale Consiliul Judeţean, respectiv la impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi transferurile din bugetul de stat pentru cheltuieli descentralizate. „Lucrăm cu 100 de milioane de lei mai puţin faţă 2 ani în urmă. Din ce cauză? Aceasta reflectă cât de bine merge economia şi în ce situaţie se află ţara” subliniază administratorul public. Numai în ceea ce priveşte cotele din impozitul pe venit, în anul 2025 Consiliului Judeţean i s-au repartizat numai 105 de milioane de lei, anul acesta alocarea diminuându-se cu 89 de milioane de lei, însemnând un minus cu 15 milioane de lei. De asemenea, în condiţiile în care, pentru echilibrare bugetelor locale, de la Guvernul anterior CJ primise 25 de milioane de lei, în 2026 aceşti bani nu au mai venit, la bugetul judeţean adăugându-se încă un deficit de mărimea amintită. Cezar Ioja evidenţiază că situaţia intervine în momentul în care, în plus, Consiliul Judeţean trebuie să plătească o contribuţie de 20% aferentă Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny, pentru proiecte de 80 de milioane de lei ale administraţiei judeţene, noua coparticipare de 15 milioane de lei nefiind înregistrată şi în anii anteriori. Încă 20 de milioane de lei „pică tot în sarcina” bugetului judeţean, în urma unor hotărâri judecătoreşti date în procese în care Consiliul Judeţean a fost parte perioada în 2021-2024, totalul de cheltuit „faţă de ceea ce a fost până acum” însumând 75 de milioane de lei. Totuşi, există şi o vestea bună, pe latura de cheltuieli de funcţionare a bugetul judeţean, iar dacă în 2024 s-au cheltuit 200 de milioane de lei, în anul precedent cheltuielile au fost de 178 de milioane de lei, iar în 2026 s-a coborât la 163 de milioane de lei. „Este vorba despre economii. Aceasta înseamnă performanţă, cheltuieli pe care le controlăm, cu o scădere cu 40 de milioane de lei a plăţilor pentru funcţionare” a conchis Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava.

 Susţinând cabluri de comunicaţii

Primăria Suceava elimină stâlpii fostei reţele electrice de contact a troleibuzelor

• Planul Primăriei Suceava de eliminare şi „îngropare” a cablurilor aeriene a intrat deja în faza de execuţie
• Epoca mijloacelor de transport pe fir a apus încă din 2006, TPL fiind dotată cu 30 de autobuze noi Irisbus Iveco

În viitorul apropiat, stâlpii care susţineau, cândva reţeaua electrică de contact a troleibuzelor, „vor fi daţi jos”, informează Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava. Potrivit edilului-şef, acestora le vor lua locul stâlpi „eleganţi” pentru iluminatul public, cablurile de pe vechii stâlpi urmând fi „coborâte” în subteran. Primarul precizează că intervenţiile vor demara zona centrală a urbei reşedinţă, iar proiectul de „mobilitate urbană” nu va se va opri până când terminată va fi toată „pădurea” de cabluri suspendate. „Ani la rând, odată cu înmulţirea reţelelor de comunicaţii, pe stâlpi s-au tot adăugat cabluri până când, mai mult decât un obstacol vizual, acestea au devenit o hidoşenie. Vreau ca sub pământ să fie tehnologia, iar la suprafaţă eleganţa estetică a oraşului” a declarat primarul Vasile Rîmbu.

Troleibuzele societăţii de Transport Public Local au fost scoase din trafic încă din anul 2006. Decizia a survenit dotării TPL cu 30 de autobuze noi Irisbus Iveco, epoca mijloacelor de transport pe fir apunând la Suceava. Aceasta după ce, în 1995, se mai discuta încă despre extinderea reţelei în cartierul Obcini, Consiliul Local aprobând un studiu de fezabilitate în acest sens. În fapt, generalizarea transportului cu trolee era parte a programului ceauşist din 1988, când a fost inaugurată prima linie din municipiul reşedinţă de judeţ. La acea vreme, folosirea energiei electrice era mai avantajoasă decât cea a motorinei sau benzinei, iar înspre fabrici şi uzine se deplasau zeci de mii de oameni din tot judeţul. Primul semn de cădere a venit odată cu disponibilizările masive de personal din zona industrială Şcheia, când Linia 3 fiind închisă, iar reţeaua dezafectată. În 1998, a intrat pe scenă transportul în regim maxi taxi, concurenţa fiind, pentru troleibuze de-a dreptul copleşitoare.Planul Primăriei Suceava pentru îngroparea cablurilor aeriene a intrat în faza de execuţie, proiectul urmărind „curăţarea vizuală a arterelor rutiere majore, facilitând, de asemenea, modernizarea sistemului de iluminat public”. Compania Orange România a dat startul lucrărilor de relocare a cablurilor în „canalizațiile” subterane de pe Strada „Universităţii”. Totodată, echipele tehnice identifică și elimină fizic cablurile aeriene colaterale, vechi sau nerevendicate de operatori.

Semnal de alarmă:

Tentativele de a genera profit, ignorând normele ecologice, sunt ferm sancţionate

• „Dezvoltarea economică trebuie să fie responsabilă şi în deplin acord cu legea” avertizează Comisariatul Judeţean de Mediu
• Deoarece funcţiona fără autorizaţie, comisarii de mediu au dat o amendă de 10.000 de lei şi a suspendat activitatea unui gater

Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava a aplicat o sancţiune drastică în urma unui control inopinat efectuat la un operator economic care desfăşura activităţi de tăiere şi rindeluire a lemnului. Cu prilejul verificărilor în teren, comisarii  de mediu au descoperit că unitatea funcţiona fără autorizaţie de mediu, „document obligatoriu care stabileşte condiţiile legale de funcţionare şi normele de protecţie a ecosistemului local”. În consecinţă, pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă  a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, agentului economic i s-a dat o amendă de 10.000 de lei. Totodată, până la obţinerea actelor de reglementare şi intrarea deplină în legalitate, aplicată a fost şi sancţiunea complementară de suspendare activităţii gaterului. În aceste circumstanţe. Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu atrage atenţia tuturor societăţilor comerciale, în special a celor din domeniul prelucrării materialului lemnos, că desfăşurarea activităţilor fără acte de reglementare constituie o încălcare gravă a legii. Potrivit sursei citate, controalele continuă, echipele de comisari  se află în permanenţă pe teren, „comunitatea avînd dreptul la un mediu curat şi sigur”. „Obţinerea autorizaţiei de mediu nu este o simplă formalitate birocratică, ci garanţia că aerul, apa, solul şi liniştea comunităţii sunt protejate. Orice tentativă de a genera profit, ignorând normele ecologice, va fi sancţionată ferm. Consecinţele sunt severe, pe lângă amenzile usturătoare, care pot destabiliza un business, oprirea forţată a activităţii aduce pierderi contractuale majore” transmite Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, punctând că „dezvoltarea economică trebuie să fie responsabilă şi în deplin acord cu legea”.

 Pentru plăţile din toamnă

Inspectorii APIA verifică, la faţa locului, corectitudinea cererilor de subvenţii depuse în campania din 2026

• În judeţ s-au depus 37.062 de cereri pentru un total de 197.112 de hectare
• În cazul în care fermierii refuză controlul, cererile de plată var putea fi respinse

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează că a fost extras eşantionul pentru controalele specifice campaniei din anul 2026. În cadrul acestuia se vor efectua verificări privind „respectarea criteriilor de eligibilitate, normelor de condiţionalitate şi a cerinţelor specifice intervenţiilor solicitate”. Este vorba despre controalele pe teren aferente condiţionalității și intervențiilor din sectorul vegetal, cât şi de cele pentru ajutorul financiar din sectorul zootehnic. În conformitate cu procedura operaţională privind controlul clasic pe teren, aplicabilă în campania 2026, APIA are obligaţia de a finaliza, până pe 15 octombrie, inspecţiile la faţa locului pentru cererile de plată incluse în eşantionul de control. În situaţia în care fermierii refuză verificările inspectorilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cererea de plată va fi respinsă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. „Ca în fiecare campanie, APIA se bazează pe cooperarea fermierilor, pentru desfăşurarea  corespunzătoare a activităţilor de control şi verificarea respectării condiţiilor de eligibilitate aferente intervenţiilor solicitate la plată”, semnalează Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava. În judeţul Suceava, în anul acesta la cele 9 nouă agenţii locale, precum şi la Centrul Judeţean, s-au înregistrat 37.062 de cereri pentru o suprafaţă totală de 197.112 de hectare. În campania din anul 2025, depuse au fost 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare, fiind autorizate plăţi pe suprafaţă însumând peste 1.441 de milioane de lei. Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, numărul cererilor înaintate de către fermierii suceveni a scăzut cu 1.717, suprafaţa declarată cunoscând o creştere de 2.072 de hectare.
 

 Fără repaus săptămânal şi cu depăşirea timpului de lucru, la firmele de catering sucevene  

• Inspectorii de muncă au mai constatat lipsa evidenţei orelor prestate de către fiecare lucrător, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a descins la operatorii economici din judeţul Suceava care desfăşoară activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente. Astfel, conform inspectorului-şef Roma Butnariu, inspectorii din cadrul Serviciului „Relaţii de muncă şi combaterea muncii nedeclarate” au verificat 24 de angajatori. Ca urmare a constatărilor făcute, aplicate au fost 5 sancţiuni contravenţionale. Două amenzi însumând 6.000 de lei au fost date pentru nerespectarea prevederilor legale privind timpul de muncă. Acestora li se adaugă cele 3 avertismente în cazuri în care nu s-a acordat repausul săptămânal, iar la încetarea activităţii salariaţilor, acestora nu li s-a eliberat adeverinţa care atestă vechimea în muncă. Controlorii ITM au dispus 24 de măsuri de remedierea deficienţelor, printre acestea din urmă numărându-se lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de către fiecare salariat, cu orele de început şi de sfârşit de program; neiniţierea negocierilor pentru contracte colective la nivel de unitate, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale. Totodată, inspectorii Serviciului „Securitate şi sănătate în muncă” au organizat 31 de acţiuni de control, sancţionaţi fiind 25 de angajatori. Constatate au fost 40 de deficienţe, iar drept urmare s-au dispus asigurarea de către angajator a cadrului organizatoric pentru activitatea de prevenire şi protecţie; semnarea fişelor de individuale de instruire de către toţi angajaţii; anexarea fişelor de aptitudine, eliberate de către medicul de medicina muncii, la fişele individuale de instruire; verificarea rezistenţei la dispersie a prizelor de pământ şi asigurarea şi amplasarea în locuri accesibile a truselor de prim-ajutor în caz de urgenţă.

 Venituri proprii cu peste 8% mai mici, la bugetul judeţului Suceava

În primul semestru din 2026, execuţie peste aşteptări a bugetului judeţul Suceava, la partea de venituri, aceasta fiind de 277,403 de milioane de lei, adică de 98,56% din prevederile bugetară pentru cea dintâi jumătate de an. Potrivit analizei Consiliului Judeţean, în total veniturile proprii au totalizat 95,80 de milioane de lei, cu realizări de 91,78% din nivelul scontat pentru cele 6 luni trecute (- 8,22%). Însă, de remarcat este că 126,069 de milioane de lei au avut ca sursă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată TVA, reprezentând, la cest capitol, 96,11% din prevederea bugetară pentru cea dintâi jumătate anului. Subvenţiile din bugetul de stat au însumat 45,31 de milioane de lei, însemnând 108,30% din prevederile bugetare pentru prima jumătate a anului. În primul rând, acestea au avut ca destinaţie finanţarea drepturilor pentru dizabilităţi şi adopţii, iar mai apoi finanţarea proiectelor de infrastructură aferente programelor naţionale de dezvoltare şi investiţii, Planului Naţional de Dezvoltare locală (PNDL), Programului Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny” şi  Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cauză sunt proiectele susţinute financiar din fonduri externe nerambursabile post aderare, care sunt în implementare inclusiv pe baza cofinanţării din bugetul de stat. Venituri de 4,24 de milioane de lei sunt cele provenind din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, încasate în proporţie de 105,62% din estimările anului 2026, „suma fiind formată din încasări pentru cheltuielile efectuate în anii precedenţi şi din prefinanţări”.   Totodată, o sumă de 543.403 de lei a intrat în bugetul judeţului Suceava din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, cu titlul de „restituire a unei părţi din finanţarea pentru un proiect implementat la nivelul Consiliului Judeţean”.  

 

Deşeuri provenite din reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber

• Comisarii de mediu au amendat agentul economic cu 60.000 de lei, dispusă fiind valorificarea ori eliminarea prin operatori autorizaţi a  echipamentelor auto

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu continuă acţiunile de control pentru protejarea mediului şi respectarea legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor, informează instituţia suceveană. Astfel, în urma unui control făcut pe raza municipiului Fălticeni, comisarii de mediu au fost identificat cantităţi semnificative de deşeuri provenite din activităţi de reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber. Este vorba despre caroserii şi componente auto, anvelope uzate, radiatoare şi componente metalice, precum şi recipiente şi ambalaje de produse chimice, unele dintre acestea „cu etichete de produse periculoase”. În consecinţă, operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 60.000 de lei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, a fost dispusă măsura ridicării deşeurilor şi valorificării ori eliminării acestora prin operatori autorizaţi, cu păstrarea documentelor justificative, transmite Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu, accentuând că „deţinerea autorizaţiei de mediu vine la pachet cu responsabilităţi stricte”.

 Pentru pensionari şi persoanele cu veniturile mici  

Gratuitate şi facilităţi la călătoriile cu autobuzele TPL Suceava 

• Primarul Vasile Rîmbu spune că decizia ar surveni ieşirii firmei din criză, în 2026 aceasta estimând un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% faţă de 2025
• Acum, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei pot călători gratuit de 20 de ori pe lună, cei cu pensii între 3.000 de lei şi 5.000 de lei având abonament cu reducere de 50% 

Primăria Suceava ia în calcul acordarea de reduceri, inclusiv de gratuitate, pentru călătoriile cu mijloacele de transport electrice ale societăţii comerciale Transport Public Local. Anunţul este făcut de către primarul Vasile Rimbu, edilul-şef  informând, pe pagina proprie de socializare, că „studiază” ca, începând cu 1 ianuarie 2027, atât pensionarii, cât şi categoriile cu venituri reduse, să beneficieze de „facilităţi sau chiar de gratuitate la transportul în comun”. Această decizie ar avea la bază faptul că TPL Suceava, firmă a autorităţilor administraţiei publice locale a depăşit „criza”, având profit, iar „trendul este bun”. „Deja ştiţi, fiindcă au <vorbit> faptele, administraţia actuală nu se construieşte pe speranţe, ci pe posibilităţi reale. 

Mi se pare normal ca beneficiile profitului TPL să se întoarcă înapoi către oameni. Vă spun sincer că am o satisfacţie uriaşă pentru că, iată, stabilitatea financiară a Primăriei se va poate transforma în bunăstare pentru suceveni, iar aceasta este cea mai valoroasă investiţie pe care o poate face un edil” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, subliniind că „ încă studiază... şi se va reveni cu detalii, la momentul potrivit”. Conform bugetului de venituri şi cheltuieli, aprobat de Consiliul Local Suceava, pentru 2026 societatea comercială Transport Public Local Suceava estimează un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% în raport cu cel din exerciţiul financiar 2025. La această dată, pensionarii suceveni cu pensii sub 3.000 de lei beneficiază de gratuitate în limita a 20 de călătorii pe lună, iar cei cu pensii cuprinse între 3.000 de lei şi 5.000 de lei au parte de o reducere de 50% la abonamentul lunar nominal. Elevii se bucură de gratuitate 100% la transportul public pe toate liniile operate de TPL în municipiul Suceava şi în Zona Metropolitană, în baza abonamentului dedicat şi eliberat special pentru aceştia. De asemenea, veteranilor şi persoanelor cu dizabilități li se acordă „gratuităţi totale”, conform speciale în vigoare şi documentelor doveditoare.

 

Materiale lemnoase fără provenienţă legală, descoperite la o instalaţie de debitare din comuna Ostra

• Poliţia şi gardienii forestieri au deschis dosar penal, o cantitate de 265 mc de materiale lemnoase fiind reţinută „în vederea cercetările penale”

În perioada 14-15 iulie 2026, inspectorii Gărzii Forestiere Suceava au verificat corespondenţa dintre stocurile de materiale lemnoase faptice şi cele scriptice la o instalaţie de debitare a lemnului din comuna Ostra, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Potrivit acestuia, deşi deţinătorii de depozite de lemn trebuie să urmărească zilnic legalitatea materialelor lemnoase aflate în stoc, la instalaţia verificată au fost constatate cantităţi mari de lemn, peste stocurile scriptice, la aproape toate sortimentele. Astfel, s-au găsit în plus 155 mc lemn rotund de răşinoase, 32 mc lemn de foc de răşinoase şi 78 mc resturi de lemn. Garda Forestieră precizează că, în conformitate prevederilor legale în vigoare, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă deţinerea în depozite a unui volum total de materiale lemnoase pentru care „diferenţa în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic, înregistrat în SUMAL, depăşeşte 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi, la momentul constatării faptei”. Drept urmare, deoarece stocul scriptic total al depozitului verificat era de 348 mc, lemnul găsit în plus reprezenta 76% din acest stoc. În consecinţă, delegaţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean care au participat la control au deschis dosar penal, iar întreaga cantitate de 265 mc materiale lemnoase a fost reţinută în vederea cercetările penale. „Reamintim deținătorilor de depozite de material lemnos că stocurile faptice de lemn trebuie să corespundă cu evidențele scriptice și că trebuie să urmărească înregistrarea intrărilor, procesărilor și ieșirilor de materiale lemnoase din depozite. Este strict interzisă primirea sau expedierea lemnului fără documente de provenienţă” declară Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

În prima jumătate anului

Consiliul Judeţean a tăiat peste 31% cheltuielile cu bunurile şi serviciile

• Pe partea de dezvoltare, cea mai mare pondere au avut-o plăţile pentru investiţiile în drumurile judeţene şi în cele de la Aeroport

Consiliul Judeţean a aprobat, în şedinţă ordinară, execuţia bugetelor judeţului Suceava după prima jumătate a anului 2026.   Conform acesteia, pe partea de cheltuieli s-au înregistrat plăţi de 273,063 de milioane de lei, reprezentând 65,02% faţă de prevederea pentru primele 6 luni ale anului. Astfel, pe 30 iunie 2026, la secţiunea de funcţionare a bugetului judeţean realizările 

s-au situat la 77,59% din sumele aprobate pentru prima jumătate de an, „Necesarul de cheltuieli cu bunurile şi serviciile a fost mai mic decât cel estimat pentru primul semestru, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru o parte din unităţile finanţate din bugetul judeţean, situându-se la un nivel de 68,73%, raportat la prevederea bugetară din primele 6 luni. Drept urmare, sumele disponibile vor fi utilizate în trimestrele următoare, pentru acţiunile planificate” se subliniază în raportul la proiectul de hotărâre privind execuţia bugetară. De cealaltă parte, la secţiunea de dezvoltare, nivelul cheltuielilor a atins doar 47,72% din programul stabilit pentru această perioadă. În consecinţă, conform sursei citate, plăţile aferente proiectelor în derulare cu finanţare nerambursabilă şi a celor dinin PNRR au ajuns la 46,07%, comparativ cu prevederile pentru cea dintâi jumătate a anului 2026. Totodată, plăţile şi transferurile către unităţile subordonate au avut o pondere de 47,69% din cele aprobate pentru semestrul întâi. „Dintre acestea, cea mai mare parte au avut-o plăţile pentru obiectivele de investiţii în drumurile judeţene şi la Aeroport” se explică în expunerea de motive privind execuţia bugetară la data de 30 iunie 2026, aprobată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Suceava.