În urma controalelor DSVSA

Două restaurante au activitatea suspendată încă din prima lună a sezonului concediilor

• Inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 334.000 de lei şi au dispus confiscarea a 170 kg din carne şi produse din carne

Sute de controale a organizat şi întreprins Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava pe durata lunii anterioare, scopul constând în prevenirea toxiinfecţiilor alimentare în sezonul estival. Astfel, pe linia siguranţei alimentare, 192 de acţiuni de control au vizat magazine, hypermarketuri, carmangerii, măcelării şi depozite alimentare, iar altele 124 s-au oprit asupra restaurantelor, pensiunilor turistice, rulotelor fast-food, pizzeriilor, laboratoarelor de patiserie, laboratoarelor de cofetărie şi fabricilor de îngheţată.  Inspectorii sanitari veterinari au descins, de asemenea, în 44 de unităţi de procesare a cărnii şi de unităţi de procesare a laptelui, 12 unităţi de produse de origine non-animală, 9 pieţe, târguri, dar şi la evenimente organizate cu prilejul diverselor sărbători. Totodată,  controalele au avut în vizor 7 unităţi de alimentaţie publică din cadrul staţiilor de alimentare cu carburanţi, iar 3 verificări au fost operate la unităţi din categoria creşe, grădiniţe, tabere şcolare sau after-school. Potrivit unui comunicat de presă, în baza ordinului prefectului judeţului Suceava, Bogdan Păstrăv, 35 de acţiuni de control s-au făcut în echipe mixte ale DSVSA, Direcţiei de Sănătate Publică, Inspectoratului Teritorial de Muncă şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, acestea ţinta fiind „unităţile care desfăşoară activităţi de tip catering pentru evenimente”. Astfel, în total, verificări au avut loc la 426 de unităţi autorizate sau unităţi înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, acestea soldându-se cu 28 de amenzi însumând 334.000 de lei, dar şi cu 30 de avertismente. Inspectorii sanitari veterinari au dispus confiscarea a 170 kg din carne şi produse din carne, precum şi suspendarea activităţii a două restaurante. Printre neconformităţilor care au condus la aplicarea de sancţiuni se numără condiţiile precare de igienă, depozitarea şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, desfăşurarea de activităţi în spaţii neautorizate sanitar veterinar, etichetarea necorespunzătoare şi lipsa planului de autocontrol, cu buletine de analiză. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reaminteşte că neregulile în domeniul siguranţei alimentare pot fi sesizate apelând numărul de telefon 0230/522.848, cele ale circumscripţiilor sanitare veterinare, precum şi tel verde 0800.826.787.
 

 

Lucrând fără autorizaţie şi poluând mediul, un tăietor în piatră s-a ales cu amendă de 10.000 de lei

• Desfăşurarea de activităţi în lipsa actelor de reglementare este aspru pedepsită, avertizează comisarii de mediu

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava au sancţionat recent o persoană fizică care desfăşura activităţi de tăiere, fasonare şi finisare a pietrei, fără a deţine autorizaţie de mediu. „Acest caz trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toţi cei care aleg să lucreze <la negru> sau fără a avea avizele necesare. Riscurile financiare şi blocarea activităţii depăşesc cu mult costurile şi efortul de a fi în legalitate. Intră în legalitate înainte de a fi prea târziu!” transmite instituţia suceveană. Comisarii de mediu semnalează că tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei, dar şi a altor materiale asemănătoare, generează praf, zgomot şi deşeuri „care afectează comunitatea şi ecosistemul local”. Drept urmare, în cazul depistat de controlori „consecinţele au fost imediate şi drastice”, operatorul cu pricina fiind sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. La aceasta din urmă se adaugă şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii, până la obţinerea tuturor actelor de reglementare. „Fie că eşti persoană fizică sau persoană juridică, protejarea mediului şi respectarea legii nu sunt opţionale. Solicită actele de reglementare de la Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului” îndeamnă Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.

 În 2026

Primăria Suceava susţine handbalul universitar cu 2 milioane de lei   

• Ramurile sportive componente ale Clubului Sportiv Municipal sunt finanţate cu 235.000 de lei
• Alocările din anul acesta sunt propuse la circa 3 milioane de lei, faţă de peste 5,7 milioane de lei în 2022  

În bugetul din anul 2026 al municipiului Suceava, pentru finanţarea proiectelor derulate de structurile sportive de drept public, înfiinţate în baza Legii nr. 69 din 2000 a educaţiei fizice şi sportului, este prevăzut un total de 2,963 de milioane de lei. Conform regulamentului aprobat prin HCL nr. 2 din 31 ianuarie 2024, Primăria a organizat prima sesiune de evaluare şi selectarea a proiectelor din cadrul Programului „Promovarea sportului de performanţă”. La aceasta sesiune s-au prezentat doi candidaţi cu 8 proiecte, în cauză fiind Clubul Sportiv Universitar Suceava şi Clubul Sportiv Municipal Suceava. În urma analizării în Comisia de evaluare şi selecţie, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate şi criteriile de finanţare „de către toate structurile sportive solicitante”. Suma solicitată din bugetul local este de 2,235 de milioane de lei, dinte care 2,074 de milioane de lei pentru „categoria sportivă seniori” şi 161.000 de lei pentru „categoria sportivă copii, cadeţi, juniori şi tineret”. Astfel, Clubul Sportiv Universitar Suceava, handbal seniori, beneficiază de o alocare de 2 milioane de lei. Clubul Sportiv Municipal Suceava primeşte, la categoria seniori, adică 33.000 de lei pentru rugby, 20.000 de lei pentru tir cu arcul, 21.000 de lei pentru volei şi 34.000 de lei pentru atletism. Tot la CSM Suceava, în cadrul categoriei copii, cadeţi, juniori şi tineret, boxul este finanţat cu 17.000 de lei, canotajul cu 90.000 de lei şi tirul sportiv cu 20.000 de lei. Spre comparaţie, prin proiectul de buget pentru anul în 2022, pentru finanţarea ramurilor sportive din reşedinţa de judeţ era propusă o sumă de 5,71 de milioane de lei. Finanţările nerambursabile sunt acordate în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi de sponsorizări. Astfel, sprijinul financiar din bugetul local trebuie însoţit de o contribuţie de minim 10% din valoarea totală a proiectului propus de beneficiar.
 

 Admiterea 2026 la USV: aproape 100 de programe de studiu, cu peste 3.200 de locuri bugetate

Concursul de admitere 2026, organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, va debuta pe 13 iulie, informează instituţia academică din reşedinţa de judeţ. Conform unui comunicat de presă al USV,  în acest an, pentru ciclurile de studii de licență, masterat și doctorat, sunt disponibile 3.205 de locuri bugetate, repartizate pe cele aproape 100 de programe de studiu. Prima sesiune de admitere se va desfăşura în luna iulie, în două runde, respectiv între 13 şi 20 iulie (fără zilele 18, 19 iulie), pentru specializările „la care nu există probe de concurs” şi, de asemenea de pe 13 până pe 17 iulie, în cazul specializărilor cu probe de concurs. Ulterior, în cea de-a doua rundă, se organizează admitere în intervalul 29-30 iulie, la specializările fără probe de concurs, şi la care vor rămâne locuri disponibile. Candidaţii se vor putea să se înscrie fizic, în locaţiile disponibile în campusul USV, dar şi online. Fac excepţie candidaţii români de pretutindeni, care se pot înscrie doar fizic, prin depunerea documentelor în original. Pe lângă centrul de admitere din campusul Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava , pentru aceştia vor fi organizate 4 centre de admitere în Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, centre vor funcţiona la Cernăuți (Ucraina), între 14-16 iulie, în cadrul Societăţii pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Piaţa Centrală nr. 9, dar şi la  Chișinău (Republica Moldova), în intervalul 13-16 iulie, la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”. În Republica Moldova, în perioada 15-16 iulie, doritorii vor putea depune dosare inclusiv la Sîngerei, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, cât şi la Edineț, pe  14 iulie, la Liceul Teoretic „Pan Halippa”.

 Municipiul Suceava sprijină continuarea lucrărilor la Corpul C al Centrului Eparhial „Mitropolit Silvestru”

• Din bugetul local, în acest sens asigurată este o sumă de 3 milioane de lei  

Municipiul Suceava susţine consolidarea infrastructurii spirituale locale

prin cofinanțarea obiectivelor majore de investiţii ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Unul dintre aceste proiecte de anvergură este Corpul C al Centrului Eparhial şi Birouri „Mitropolit Silvestru”. Scopul proiectului constă în extinderea spaţiilor administrative şi multifuncţionale destinate bazei de operare a Eparhiei, Consiliul Local aprobând, la cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, acordarea unui sprijin financiar de 3 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Corpul C. Fondurile sunt disponibilizate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 82 din  2001 care se referă la stabilirea unor forme de spijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase din România. Potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca sume, în completarea fondurilor proprii necesare la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcaşurilor de cult; conservarea şi întreţinerea bunurilor aparţinând cultelor, care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil; amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase; construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau centrelor de cult, unităţilor de învăţământ teologic; construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală a unităţilor de cult. Proiectul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților poartă numele Mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici, o personalitate istorică marcantă a spiritualităţii bucovinene.
 

 La dispoziţia sucevenilor

Titluri de stat cu dobânzi de până la 7,15%  

• Veniturile obţinute nu vor fi impozitate, informează AJFP Suceava

În perioada 6 iulie-7 august 2026, sucevenii pot investi în titluri de stat „Tezaur” cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 6,25%, 6,75%, respectiv de 7,15%, anunţă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Astfel, până pe 5 august, titlurile pot fi achiziţionate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 6 august, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV) . La sediul Trezoreriei titlurile sunt disponibile până pe 7 august 2026 , iar cu termen limită 6 august, în mediul urban, şi 5 august 2026, în mediul rural, acestea pot fi procurate de la subunităţile Companiei Poşta Română. Titlurile de stat „Tezaur” au valoare nominală de 1 leu, sunt emise în formă dematerializată, iar dobânda este anuală şi plătibilă la datele din prospectul de emisiune. Eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit deja vârsta de 18 ani, veniturile realizate din investirea în titluri de stat nefiind supuse impozitării. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” putându-se  transfera şi, de asemenea, răscumpăra în avans. Fondurile adunate de Ministerul Finanţelor Publice de pe urma emisiunii de titluri de stat vor fi folosite la finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

 În vederea reintroducerii în circuitul public

Construcţiile cu caracter provizoriu ridicate pe terenuri concesionate vor fi demolate

• Odată cu anularea acestor concesiuni, pentru perioada din contract în care obiectivele nu mai pot fi folosite, sumele deja plătite ca redevenţă vor fi returnate

Este absolut obligatoriu ca mobilitatea rutieră să nu fie afectată de diverse obstacole, susţine Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, făcând referire „la multele autoturisme care sunt parcate necorespunzător pe spaţii publice, amenajari care nu mai pot fi folosite de către pietoni, mămici cu cărucioare, persoane cu dizabilităţi sau de către persoane care se deplasează mai greu. La acestea se adaugă dificultăţile pe care le întâmpină mijloacele de intervenţie pentru a ajunge la locurile în care sunt solicitate, respectiv maşinile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciului Judeţean de Ambulanţă, cât şi cele ale operatorilor de salubritate. Afirmaţiile sunt făcute pe fondul aprobării încetării înainte de termen a 27 de contracte de concesiune încheiate în perioada 1997-2023.„Numărul autoturismelor creşte continuu şi nu mai există spaţiu fizic în care să fie parcate. De aceea nu avem altă variantă decât să eliberăm spaţiile verzi şi trotuarele, parcurile, părculeţele, păduricile, intersecţiile de străzi de orice fel de obiective care încurcă. În aceste condiţii, până acum am avut ca prioritate contractele de închiriere, dar am ajuns în situaţia să procedăm la fel şi cu anumite concesiuni, care bănuim cum au fost obţinute” a subliniat şeful municipalităţii sucevene, menţionând că „nu de ieri sau de azi, din trecutul sau actualul mandat, ci de mai mult timp, în România şi Suceava se pune problema modelării,  reabilitării şi regenerării urbane. Edilul-şef a evidenţiat că există proiecte care au fost şi sunt încă finanţate preponderent din fonduri europene, dar pe care, din nefericire, municipiul Suceava „nu a le-a valorificat la întregul potenţial”. „Dar asta nu însemnă să nu creăm posibilitatea de a recupera şi a ajunge acolo unde alţii, înspre care noi privim cu apreciere, au făcut-o de mai mult timp. Lucrările pregătitoare pe care le facem nu sunt invenţii personale ale conducerii Primăriei sau ale Consiliului Local.  S-au întâmplat şi în alte părţi, iar efectele au fost utile. De aceea, vrem să intervenim şi să facem parcări, spaţii vezi, locuri de joacă, locuri de recreere, anulând aceste concesiuni, returnând sumele plătite ca redevenţă, şi să mergem mai departe” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.  

 

În multe localităţi rurale,

Atribuţiile din domeniul asistenţei sociale sunt îndeplinite de angajaţi fără pregătire universitară de specialitate

• Aceştia pot urma cursuri gratuite finanţate prin Proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunităţile rurale”, care acoperă taxele de şcolarizare, cât şi cheltuielile de transport şi cazare aferente participării la cursuri şi examene

Finanţarea acordată angajaţilor primăriilor din mediul rural, care urmează studii universitare în domeniul asistenţei sociale, se majorează, informează Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava. Astfel, valoarea maximă a sprijinului financiar creşte de la 29.300 de lei la 35.450 de lei pentru fiecare beneficiar, sumă care acoperă costurile aferente celor trei ani de studii universitare, inclusiv cheltuielile conexe. Decizia survine creşterii costurilor educaţiei şi urmăreşte ca „niciun angajat care doreşte să se specializeze, pentru a sprijini mai bine oamenii vulnerabili din comunitate, să nu renunţe la studii, din motive financiare”. Finanţarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunităţile rurale. Facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente şi de calitate”. Aceasta acoperiră taxele de înscriere şi de şcolarizare, taxa pentru examenul de licenţă, cheltuielile de transport şi cazare necesare participării la cursuri şi examene, precum şi taxa de înscriere în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, după absolvire. Programul se adresează membrilor echipelor comunitare integrate din unităţile administrativ-teritoriale rurale, „care vor putea beneficia de această oportunitate de dezvoltare profesională”. „Prin finanţarea studiilor, aceştia dobândesc competenţele necesare pentru a oferi servicii sociale de calitate şi pentru a răspunde mai eficient nevoilor copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități şi familiilor aflate în dificultate”, se reliefează într-o informare a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, în care se menţionează că „în multe localităţi rurale, atribuţiile din domeniul asistenţei sociale sunt îndeplinite de angajaţi fără pregătire universitară de specialitate”.

Pentru 2026

TPL îşi propune un profit de 2,33 de milioane de lei, unul mai mare cu 181% decât cel din anul 2025

• Participarea salariaţilor la profit va fi de 181.000 de lei, bugetul local va încasa dividende de 814.580 de lei, iar 814.580 de lei ajung la dezvoltare

Societatea Transport Public Local Suceava estimează realizarea, în 2026, a unor venituri totale de 47,10 de milioane de lei, în creştere cu 149% faţă de cele obţinute în 2025. Veniturile proprii se ridică la 21,15 milioane de lei, unele mai mari cu 132% comparativ cu anul precedent, reprezentând încasări din vânzarea titlurilor de călătorie. Este vorba despre bilete şi abonamente pentru transportul în comun de persoane prin curse regulate în municipiul Suceava, cât şi în Zona Metropolitană, anume în oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Şcheia. Veniturile de la bugetul de stat constau în contravaloarea reducerilor şi gratuităţilor acordate elevilor, studenţilor, donatorilor de sânge, foştilor deţinuţi politic, veteranilor de război, nevăzătorilor, persoanelor cu handicap şi pensionarilor. Veniturile din subvenţii, respectiv cele pentru acoperirea diferenţei de preţ şi cele din compensaţii sunt fundamentate la 25,55 de milioane de lei, superioare cu 167% celor din anul 2025. „Veniturile din activitatea de transport au fost fundamentate având în vedere (...) posibilităţile de creştere a încasărilor în cursul anului 2026, deoarece TPL şi-a extins activitatea”. Totodată, se remarcă faptul că „structura organizatorică prezintă un trend ascendent”, pe fondul „dotării cu mijloace de transport, moderne, înfiinţării de noi trasee şi implementării unui sistem integrat de taxare”. 

De cealaltă parte, cheltuielile totale, estimate la 44,67 de milioane de lei, sunt în creştere cu 148% faţă de cele din anul 2025. În cadrul acestora, cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung la 14,06 milioane de  lei, cu un salt de 202% comparativ cu anul anterior, „creştere motivată de costurile mai mari cu piesele de schimb şi materialele, energia electrică, gazele naturale, cu apa şi alte servicii”. Spre exemplu, costurile cu energia electrică sunt preconizate la 9,24 de milioane de lei, cu spor de 224%, cauzate de extinderea activităţii, „consumul de energie fiind principalul element de cheltuială materială”. În 2026, cheltuielile cu impozitele şi taxele sunt stabilite la 984.240 de lei, iar cele cu personalul ating 29,34 de milioane de lei, fiind mai mari cu 133% în comparaţie cu 2025. Date fiind condiţiile menţionate, pentru exerciţiul financiar 2026, societatea comercială Transport Public Local Suceava estimează un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% în raport cu cel din exerciţiul financiar 2025. Participarea salariaţilor la profit va fi de 181.000 de lei, bugetul local va încasa dividende de 814.580 de lei, pentru dezvoltare se alocă o sumă egală, de 814.580 de lei, diferenţa reprezentând rezerve legale. Bugetul pe anul 2026 al firmei Transport Public Local Suceava a fost aprobat ieri, în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local.    

 Teatrul „Matei Vişniec” primeşte peste 1,7 milioane de lei la încheierea oficială a celei de-a X-a stagiuni

• Instituţia de spectacole suceveană a fost înfiinţată în septembrie 2015, prin Hotărâre a Consiliului Local, intrând efectiv „pe scena culturală” de pe 1 ianuarie 2016

Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava primeşte bani în urma rectificării bugetului municipiului Suceava, operată în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Astfel, în cadrul subcapitolului „Sume repartizate pentru finanţarea instituţiilor de spectacole şi concerte” la instituţia teatrală suceveană ajunge o sumă de 1,709 de milioane de lei. Aceasta în baza Hotărârii Guvernului nr. 12 din 24 iunie 2026, privind repartizarea sumelor pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv a teatrelor, operelor şi filarmonicilor. În acest context, dar şi ca urmare a încasării contractelor de sponsorizare încheiate cu prilejul organizării Festivalului Internaţional Zilele Teatrului „Matei Vişniec”, instituţia a cerut rectificarea în plus a bugetului, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, cu un total de 1,753 de milioane de lei. În calitate de instituţie publică de spectacole subordonată autorităţilor administraţiei publice locale, mecanismul de finanţare Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava combină subvenţiile publice cu veniturile proprii realizate din activităţi specifice. Bugetul local al municipiului Suceava asigură cheltuielile de funcţionare, salariile personalului, întreţinerea imobilului de pe strada „Dragoș Vodă” nr. 1, cât şi „producţia de noi spectacole”. De la bugetul de stat instituţia primeşte sume defalcate destinate cu titlu special teatrelor din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. În ceea ce priveşte veniturile proprii, acestea sunt fonduri obţinute din vânzarea de bilete şi abonamente pentru stagiuni, dar şi încasări prilejuite de manifestări de amploare, cum ar fi Festivalul Internaţional Zilele Teatrului „Matei Vișniec”. La toate acestea se pot adăuga venituri din închirieri de spaţii sau din organizarea de activităţi culturale conexe. Pe 29 iunie 2026, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” a încheiat oficial stagiunea 2025-2026. Finalul celei de-a X-a stagiuni din istoria instituţiei a fost marcat prin premiera spectacolului „Artă” de Yasmina Reza, în regia lui Felix Alexa. 
Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava a fost înfiinţat septembrie 2015 prin Hotărâre a Consiliului Local, intrând efectiv „pe scena culturală” suceveană începând cu 1 ianuarie 2016. De pe 15 octombrie 2015, Teatrul municipal „Matei Vişniec” din Suceava a avut ca director, pe regretata poetă Carmen Veronica Steiciuc, care a preluat această funcţie cu titlu de interimar, în baza unui contract de management.   

DSVSA face

Recomandări pentru consumarea şi păstrarea alimentelor în perioada caniculară

• Inspectorii sanitari veterinari au intensificat controalele, verificând dacă produsele de origine animale sunt expuse la vânzare în spaţii cu temperaturi adecvate şi în condiţii corespunzătoare de igienă

În sezonul cald creşte riscul alterării alimentelor şi, implicit, a cel de apariţie a toxiinfecţiilor alimentare, condiţii în care, este importantă respectarea unor măsuri de protejare a sănătăţii publice. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava recomandă populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului de păstrare şi preparare a alimentelor, dar şi a sursei din care acestea provin. Astfel, consumatorii trebuie să se aprovizioneze numai din locuri autorizate sanitar-veterinar, care oferă garanţia unor produse sigure, în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă. Alimentele de origine animală vor fi introduse în frigider imediat după cumpărare, carnea refrigerată, laptele, produsele lactate şi ouăle fiind păstrate la temperaturi cuprinse între 0°C şi +4°C. Este necesar ca alimentele din frigider să fie ambalate separat, cele gătite fiind ţinute în recipiente curate, acoperite. Alimentele alterate vor fi îndepărtate, deoarece constituie o sursă de contaminare pentru celelalte produse.  Pentru a preveni contaminarea încrucişată, alimentele crude vor fi amplasate separat de cele gata de consumare. De asemenea, fructele şi legumele  trebuie spălate bine înaintea depozitării şi consumării. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, spune că Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a intensificat activităţile de control, asigurându-se că operatorii economici nu expun spre vânzare produse de origine animală în spaţii care nu asigură temperaturi adecvate şi condiţii corespunzătoare de igienă. Totodată, verificate sunt condiţiile de manipulare, depozitare şi transport, în mod special, pentru produsele perisabile, cum ar fi carnea preparată şi carnea tocată, peştele, ouăle, laptele şi produsele lactate. „Este interzisă transportarea produselor alimentare în cazul neasigurării temperaturilor necesare menţinerii lanţului frigorific. Produsele de origine animală alterate sau depreciate pe durata transportului, distribuţiei, depozitării ori comercializării vor fi  confiscate, denaturate şi distruse”  semnalează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA Suceava.    

 

Pe fondul temperaturilor caniculare

Primăria Sucevei, prioritate pentru „mai mult verde, în detrimentul locurilor de parcare 

• „Nu mai târziu decât în aceste zile, vedem ce înseamnă încălzirea globală de care, se pare încă nu suntem foarte, foarte conştienţi” spune primarul Vasile Rîmbu

Primăria municipiului Suceava va avea ca prioritate protejarea spaţiilor verzi, cât şi identificarea de noi  soluţii de „înverzire. Declaraţia aparţine primarului Vasile Rîmbu, fiind făcută pe fondul temperaturilor pozitive extreme din această perioadă. Şeful municipalităţii spune că, nu de puţine ori şi pe bună dreptate, locuitorii Sucevei cer „mai mult verde, dar nu în majoritatea lor”. De cealaltă parte, edilul-şef arată că există şi destui cetăţeni care vor locuri de parcare, în detrimentul spaţiilor verzi. Aceştia din urmă solicită chiar eliminarea arborilor - care cresc destul de greu - tocmai în scopul creării de spaţii pentru parcări. „Noi trebuie să avem inspiraţia şi să procedăm în aşa fel încât să menţinem în echilibru solicitările cetăţenilor şi să dăm prioritate arborilor şi înverzirilor. Aceasta pentru că, nu mai târziu decât în aceste zile, vedem ce înseamnă încălzirea globală de care, se pare încă nu suntem foarte, foarte conştienţi. De aceea, vreau să asigur pe toţi cetăţenii municipiului Suceava că nu acţionăm preferenţial, iar ceea ce avem de făcut vom face la modul cel mai serios” a punctat Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, adăugând că nu vor fi create spaţii pentru alte construcţii, cum ar fi blocuri  de locuinţe şi că se va fi ignorată „orice formă de intervenţie, în public sau în particular, în acest sens.

 După inaugurarea din aprilie 2025

„Defecţiuni de construcţie şi alte dificultăţi” la Baza sportivă de tip I de lângă Sala Polivalentă

• „Obiectivul încă este în perioada de garanţie, iar constructorul remediază deficienţele
  pe propria cheltuială” susţine viceprimarul Dan Ioan Cuşnir

Discuţiile aprinse s-au ivit în şedinţa Consiliului Local Suceava, pe fondul proiectului de hotărâre privind trecerea Bazei sportive de tip I din prejma Sălii Polivalente, din domeniul privat în domeniul public al municipiului Suceava. Lucian Harşovschi, consilier PNL, a remarcat că inaugurarea s-a făcut, „cu mare pompă” în aprilie 2025, în timp ce recepţionarea a avut loc după mai bine de un an. Acesta a întrebat dacă lucrurile sunt în regulă, ţinând cont că în perioada trecută de atunci, baza „a stat în paragină”. „Am fost la faţa locului acmu câteva săptămâni, însă lucrurile nu stăteau prea roz. Deja acele spaţii se degradau, dar dacă acum s-a făcut recepţia, baza fiind funcţională sută la sută, faptul este de apreciat” a subliniat fostul viceprimar Lucian Harşovschi, adăugând că baza este multifuncţională şi ar trebui pusă la dispoziţia tuturor sportivilor. Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir a evidenţiat că obiectivul este încă în perioada de garanţie, iar constructorul remediază deficienţele pe propria cheltuială. „Acesta este un caz fericit, în care avem posibilitatea să remediem deficienţele care vin din trecut. În schimb, avem investiţii la care nu putem face remedieri şi care sunt nerecepţionabile. De aceea, noi nu vom obliga niciodată pe colegii de la compartimentele de specialitate ale Primăriei să recepţioneze şantiere din trecut care sunt nerecepţionabile” a arătat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. La rându-i primarul Vasile Rîmbu a recunoscut că, într-adevăr, au apărut „anumite defecţiuni de construcţie şi alte dificultăţi”, menţionând că prioritate la folosirea bazei o au cluburile de fotbal. „Această  bază sportivă este recepţionată, este funcţională şi pusă la dispoziţia mişcării sportive profesioniste sau amatoare”, a punctat  Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Baza sportiv de tip I, la dimensiuni omologate UEFA, de pe strada Iuliu Hossu, este o investiţie a municipalităţii sucevene cu finanţare asigurată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Valoarea proiectului s-a ridicat la de 5,23 de milioane de lei (fără TVA), licitația fiind câștigată de firma de construcții Hentza Business. Baza sportivă este compusă din terenul de fotbal de 105 metri x 68 de metri, cu nocturnă, terenul multifuncțional pentru handbal, baschet, volei și tenis, cât şi din clădirea pentru vestiare, cu parter şi etaj.

 Primăria alocă

Mai puţini bani pentru ediţia din 2026 a Festivalului de artă medievală

• În 2025, suportul financiar din bugetul local s-a ridicat la 350.000 de lei, cu 50.000 de lei peste cel din acest an

Municipiul Suceava este asociat cu Muzeul Naţional al Bucovinei, în vederea finanţării şi organizării în comun a acţiunilor de interes cultural din cadrul Proiectului Festivalul de artă medievală „Ştefan cel Mare”, ediţia a XVIII-a. Manifestările se vor desfăşura în intervalul 13 iulie-16 august 2026, contribuţia municipiului Suceava, aprobată în şedinţa Consiliului Local, constând într-o alocare financiară de 300.000 de lei. Conform referatului la proiectul de hotărâre, evenimentul reprezintă una dintre cele mai importante manifestări culturale din municipiul Suceava, dedicat valorificării patrimoniilor istoric şi cultural locale, în special ale perioadei medievale, legate de personalitatea voievodului Ştefan cel Mare şi de Cetatea de Scaun a Sucevei. „Acesta constituie un brand cultural-turistic consacrat, contribuind în mod direct la promovarea imaginii oraşului nostru la nivel naţional şi internaţional, prin atragerea unui număr semnificativ de vizitatori şi turişti, cu efecte pozitive asupra activităţilor economice locale, respectiv a comerţului, alimentaţiei publice, cazării şi transportului” subliniază primarul Vasile Rîmbu, în fundamentarea proiectului de hotărâre. Potrivit Muzeului Naţional al Bucovinei, ediţia din 2026 a Festivalului de artă medievală „Ştefan cel Mare” va include, conform tradiţiei, spectacole de reconstituire istorică, demonstraţii de luptă, reprezentaţii de magie şi teatru, dar şi „alte forme de animaţiei medievală”. În anul 2025, manifestările s-au derulat pe durata a 4 zile, în perioada 14-17 august. Acestea au cuprins 180 de momente artistice, respectiv dansuri, reconstituiri istorice, spectacole de teatru şi magie, ateliere educative, demonstraţii de luptă şi parade. Participante au fost 15 trupe de actori profesionişti şi amatori din ţară şi străinătate, care au ţinut aproximativ 45 de spectacole medievale pe zi. Susţinerea financiară din bugetul local s-a ridicat la 350.000 de lei, cu 50.000 de lei mai mult decât acea aprobată pentru ediţia din 2026.  

 Acceptând consecinţele economice,

Primăria nu va mai da aviz pentru desfăşurarea jocurilor de noroc pe teritoriul municipiului Suceava

• Hotărârea, aprobată în unanimitate în CL, se aplică „indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la săli de jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker sau săli de bingo”   
• Potrivit iniţiatorilor, măsura va conduce la reducerea patologiei asociate, cazurilor de abandon familial şi de neglijare a minorilor, dar şi a violenţei domestice  determinate de pierderea banilor la „păcănele”

Jocurile de noroc sunt interzise în locaţiile fizice de pe raza municipiului Suceava, potrivit unei hotărâri iniţiate de un grup de membri ai deliberativului municipal şi aprobată în şedinţa ordinară de ieri a Consiliul Local. Hotărârea este valabilă „indiferent de forma de organizare, inclusiv, fără a se limita la săli de jocuri de tip slot-machine, agenţii de pariuri, cazinouri, cluburi de poker, săli de bingo”. Operatorii economici care la data intrării în vigoare a hotărârii deţin licenţă şi autorizaţie de exploatare valabilă îşi vor continua activitatea până la expirarea perioadei de autorizare acordate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Însă, respectivii operatori sunt obligaţi să comunice Primăriei Suceava, în termen de 24 de ore, oricare act administrativ de emis de ONJN privind suspendarea sau retragerea licenţei şi autorizaţiei, cât şi „oricare măsură de sistare sau încetare a activităţii”. Astfel, începând cu data expirării perioadei de autorizare, operatorii vizaţi au obligaţia de a înceta desfăşurarea activităţilor jocurilor de noroc pe raza municipiului Suceava. Primarul Vasile Rîmbu a declarat că în jurul subiectului au avut loc multiple discuţii cu operatorii, cetăţenii şi consilierii locali, toate în spiritul respectării argumentate a procedurilor legale şi neacţionându-se „emoţional”. Edilul-şef a spus că înţelege inclusiv consecinţele economice, în sensul renunţării unor resurse financiare pentru bugetul local. Rîmbu a subliniat că mai importantă este „latura socială”, prevalând „destinul unor categorii de oameni împătimiţi”. De aceea, şeful executivului a punctat că îşi menţine hotărârea, iar Primăria nu va mai da aviz pentru desfăşurarea jocurilor de noroc pe teritoriul municipiului Suceava. 

„Adoptarea acestei hotărâri poate avea efecte asupra bugetului local, în situaţia în care (...) nu vor mai fi încasate sumele aferente autorizării la nivel local a activităţii jocurilor de noroc. Pe de altă parte, se urmăreşte diminuarea costurilor indirecte suportate de comunitate, generate de impactul social şi de eventualele probleme de sănătate şi de ordine publică asociate acestor activităţi” se subliniază şi în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre semnat Vasile Rîmbu. Toate grupurile politice din deliberativul sucevean, prin vocea liderilor acestora au ţinut să-şi exprime aderenţa la propunerea legislativă, aceasta din urmă fiind aprobată în unanimitate. Conform Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pe raza reşedinţei de judeţ funcţionează 47 de săli de jocuri de noroc şi mai multe agenţii de pariuri, care au 486 de mijloace de joc de tip slot-machine,  dintr-u total de 102.186 de mijloace autorizate la nivel naţional. Până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7 din 2026, desfăşurarea acestor activităţi era condiţionată exclusiv obţinerea licenţei şi autorizaţiei de exploatare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc. Noile reglementări conferă Consiliului Local competenţa explicită de a stabili dacă pe raza unităţii administrativ-teritoriale pot fi desfăşurate activităţi de jocuri de noroc, precum şi condiţiile de organizare a acestora din urmă. „Interzicerea jocurilor de noroc va conduce la scăderea numărului de persoane cu comportament antisocial sau infracţional, la reducerea incidenţei dependenţei de jocuri de noroc şi a patologiei asociate - depresie, anxietate, tendinţe suicidale -, la diminuarea cazurilor de abandon familial, neglijare a minorilor şi a violenţei domestice determinate de pierderile financiare masive la <păcănele>” se subliniază în raportul compartimentelor de specialitate ale Primăriei Suceava.

 

Primăria Suceava pregăteşte demolarea a încă 27 de garaje

• Edilul-şef Vasile Rîmbu spune că pe terenurile respective vor fi amenajate locuri de parcare, spaţii verzi, zone pietonale şi trotuare

În şedinţa ordinară desfăşurată ieri, Consiliul Local al municipiului Suceava a adoptat un set de proiecte de hotărâre care vizează „gestionarea şi eficientizarea utilizării domeniului public”. Concret, membrii deliberativului au aprobat încetarea înainte de termen a 27 de contracte de concesiune încheiate în perioada 1997-2023. Aceasta este o măsură premergătoare de constituie a bazei legale pentru iniţierea etapelor administrative, cât a celor juridice, în vederea eliberării terenurilor respective de construcţiile cu caracter provizoriu, respectiv de garaje, şi a readucerii suprafeţelor cu pricina în circuitul public. Astfel, conform planurilor de regenerare urbană ale Primăriei Suceava, „pe amplasamentele eliberate de sarcini urmează să fie realizate obiective de utilitate publică, prioritare pentru comunitate”. Conform primarului Vasile Rîmbu în atenţie stau amenajarea de noi locuri de parcare, sistematizarea spaţiilor verzi, crearea de zone pietonale şi, de asemenea, modernizarea şi reabilitarea trotuarelor, „pentru siguranţa cetăţenilor”.

 Gardă continuă cu medic radiolog, în Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală

• Larisa Blănari, manager interimar al SCJU, respinge informaţiile eronate vehiculate în spaţiul public, garantând evaluarea directă a cazurilor critice şi continuitatea serviciilor imagistice de urgenţă

În structura actuală a liniei de gardă pentru Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava „se asigură gardă continuă cu medic radiolog prezent fizic în unitate”. Precizarea este făcută de managerul interimar Larisa Blanari, pe fondul „unor informaţii eronate apărute în spaţiul public. În consecinţă Larisa Blănari aduce la cunoştinţă că, astfel, continuă efectuarea ecografiilor de urgenţă şi evaluarea directă a cazurilor critice.  Complementar, serviciile de teleradiologie sunt contractate cu tarifare diferenţiată, în funcţie de aria de acoperire, respectiv cu 165 de lei pe oră pentru linia de gardă în care se  face exclusiv interpretarea examinărilor de tomografie computerizată (CT), în regim de urgenţă. Totodată, tarifarea este de 330 de lei pe oră pentru linia de gardă în care se asigură interpretarea combinată a examinărilor CT şi a radiografiilor convenţionale (RX). „Această configurare permite garantarea continuităţii serviciilor imagistice de urgenţă 24/7, prin îmbinarea prezenţei fizice a medicului radiolog şi suportului teleradiologic, adaptate volumului și complexităţii cazurilor”  evidenţiază Larisa Blănari, manageri interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.
 

 Până în anul 2029

ACET va prelua în operare serviciile de apă şi de canalizare-epurare din 38 de oraşe şi comune

• La această dată, investiţii sunt derulate în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, în oraşele Siret, Salcea, Vicovu de Sus şi Dolhasca, dar şi în comunele Putna, Marginea, Suceviţa, Şcheia şi Mitocu Dragomirnei

Operatorul unic regional ACET va prelua în operare serviciile publice de apă şi canalizare-epurare din 38 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Aceasta potrivit unei hotărâri din 28 ianuarie 2026 a Adunării Generale  a Acţionarilor (AGA) de la Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare Suceava (AJAC). Astfel, în 2026 preluate vor fi serviciile din comunele Suceviţa, Berchişeşti, Fântâna Mare, Rădăşeni, Sadova, Forăşti, Şcheia, Buneşti şi Cornul Luncii. În 2027, la ACET vor trece serviciile din oraşele Dolhasca, Vicovu de Sus, Broşteni, precum şi din comunele Mitocu Dragomirnei, Putna, Vama, Mănăstirea Humorului, Burla, Dorneşti şi Fundu Moldovei. În 2028 este prevăzută transferarea serviciilor din oraşele Cajvana, Frasin, Milişăuţi, comunele Pârteştii de Jos, Preuteşti, Botoşana, Gălăneşti, Marginea, Adâncata şi Frătăuţii Vechi.  În cele din urmă, în anul 2029, preluate vor fi serviciile din comunele Cacica, Calafindeşti, Bilca, Poieni Solca, Arbore, Crucea, Drăgoieşti, Râşca şi Vadu Modovei. 

Conform unei informări a AJAC, în prezent operatorul regional ACET prestează serviciul în 15 unităţi administrativ-teritoriale, adică în municipiile Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Vatra Dornei, oraşele Gura Humorului, Liteni, Salcea, Siret şi Solca, dar şi în comunele Baia, Boroaia, Ipoteşti, Moara şi Volovăţ. Intervenţii la sistemele de apă şi de canalizare-epurare au loc cadrul Proiectului regional „Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Suceava în perioada 2014-2020, etapa a II-a” finanţat din Fondul de coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 şi din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027. La această dată, AJAC monitorizează finalizarea lucrărilor de investiţii din 14 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv din municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, şi Câmpulung Moldovenesc, oraşele Siret, Salcea, Vicovu de Sus şi Dolhasca, cît şi în comunele Putna, Marginea, Suceviţa, Şcheia şi Mitocu Dragomirnei. Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare Suceava are 54 de membri, încheind cu societatea comercială ACET, contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 17/5013 din 13 aprilie 2010. 

 Autorităţile locale sucevene pregătesc

Investiţii noi în reabilitarea locuinţelor multifamiliale şi montarea de panouri fotovoltaice în şcoli 

Consiliul Local Suceava urmează a aproba, în şedinţă ordinară, rectificarea cu 654.400 de lei, inclusiv TVA, a bugetului municipiului Suceava pentru anul 2026, în speţă a capitolului bugetar „Investiţii noi, elaborarea de studii documentaţii tehnico-economice taxe şi avize necesare pentru obţinerea fondurilor nerambursabile”. Aceasta la cererea Direcţiei „Proiecte Europene” a Primăriei, alocarea sumei în cauză fiind destinată întocmirii documentaţiei necesare obţinerii finanţării nerambursabile  aferentă a două proiecte. Pentru început, este vorba despre Proiectul „Reabilitare a clădirilor rezidenţiale”, realizarea documentaţiei tehnico-economice necesitând 326.700 de lei. De asemenea, în cauză este şi Proiectul „Montarea de panouri fotovoltaice la unităţile învăţământ din municipiul Suceava”, în vederea întocmirii documentaţiei fundamentându-se disponibilizarea tot a 326.700 de lei. Demersurile vin în condiţiile în care, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de Autoritate de management pentru Programul Regional 2021-2027, a deschis apelul dedicat municipiilor şi reşedinţelor de judeţ, Prioritatea 3 Nord-Est „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”. Obiectivul acesteia din urmă constă în sprijinirea investiţiilor privind promovarea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în clădiri rezidenţiale multifamiliale. Astfel, rezultatul urmărit este, în principal, reducerea consumului de energie primară. În acelaşi timp, Ministerul Energiei a lansat apelul de proiecte pentru sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară, cu sau fără capacităţi de stocare, pentru autoconsumul entităţilor publice.
 

 La Aeroportul „Ştefan cel Mare”

Echipament mobil de securitate cu raze X,  „răspuns la actele de intervenţie ilicită”

• În plan este achiziţionarea unor echipamente de „control-securitate”, cât şi a unui defibrilator destinat „intervenţiilor la apariţia unor incidente”

Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava are înscrise în programul de investiţii pe anul 2026 cheltuieli de aproape 3,3 de milioane de lei. Aşa se arată într-o informare a unităţii aeroportuare din subordinea Consiliului Judeţean Suceava, în care se precizează că finanţarea acestora este asigurată din surse proprii şi din transferuri din bugetul judeţean. În consecinţă, din surse proprii, pe lângă achitarea ratelor la creditele contractate, se inteţionează extinderea capacităţii zonei de aşteptare pentru pasageri, prin amenajarea unei săli modulare cu caracter provizoriu, dar şi actualizarea studiului de fezabilitate pentru înfiinţarea unui parc fotovoltaic, „pe alt amplasament”. De susţinere financiară beefciază întocmirea unor documentaţii de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI) pentru modernizarea balizajului existent, amenajarea unor spaţii de arhivare, achiziţionarea unui alimentator cu apă pentru aeronave, cât şi alte dotări necesare desfăşurării activităţii Regiei. În ceea ce priveşte investiţiile aferente activităţilor „de natură neeconomică”, finanţate din transferuri din bugetul judeţean, pentru anul 2026 acestea sunt aprobate la nivelul de 321.000 de lei. În primul rând, în obiectiv stă achiziţionarea unui tractor pentru transportarea şi tractarea echipamentului mobil de securitate cu raze X, „în cadrul activităţilor de răspuns la acte de intervenţie ilicită”. De asemenea, în plan este „suplimentarea împrejmuirii, conform recentelor modificări cadastrale”, astfel încât să se asigure la care se adaugă demarcarea dintre zona publică şi zonele cu acces restricţionat, dar şi instalarea unui sistem de bariere pentru blocarea accesului din zona publică în cea securizată. În cele din urmă, prevăzute sunt achiziţionarea unor echipamente pentru desfăşurarea activităţii de „control-securitate”, cât şi a unui defibrilator şi „carosarea autoutilitarei PSI, cheltuieli necesare pentru intervenţii în situaţia apariţiei unor incidente”.