În primul trimestru

Aproape 200 de dosare de trecere frauduloasă a frontierei cu Ucraina

• Marea majoritate a imigranţilor ucraineni sunt tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani, „presiunea migraţionistă fiind în strânsă corelaţie cu situaţia de conflict”

În primul trimestru al anului 2026, la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră din judeţul Suceava s-au înregistrat 192 de dosare  penale „sub aspectul trecerii frauduloase a frontierei de stat, în scop de migrare”, informează Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Conform informării, în primele 3 luni ale anului acesta s-au consemnat cu 114 mai puţine treceri ilegale faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Implicaţi au fost 299 de imigranţi, comparativ cu 570 în perioada de referinţă din 2025, respectiv cu 271 în minus. Din punctul de vedere al cetăţeniei persoanelor depistate, toţi sunt ucraineni, „ceea ce indică faptul că presiunea migraţionistă este în strânsă corelaţie cu situaţia de conflict din statul vecin”. Marea majoritate a imigranţilor ucraineni este reprezentată de tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani, urmată de grupa de vârstă 35+. „Ameninţarea trecerilor ilegale este direct influenţată de escaladarea războiului din Ucraina. Astfel, orice intensificare a conflictului din sudul Ucrainei este de natură a determina creşterea numărului de ucraineni care îşi părăsesc ţara în mod legal, dar şi ilegal” se reliefează în informarea Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava.
 

 În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Judeţul Suceava, poziţia cea mai favorabilă la sporul natural al populaţiei

• Cea mai mare diferenţă dintre numărul nou-născuţilor şi numărul decedaţilor s-a remarcat în judeţul Bacău-396 de persoane, urmat de Neamţ-362, Vaslui-245, Botoşani-221, Iaşi-205 şi Suceava-183 de persoane

În luna martie 2026, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 479  de născuţi-vii, număr în creştere cu 35 de copii faţă de luna februarie. Aceasta potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, conform căruia, în comparaţie cu luna martie 2025, numărul născuţilor-vii a scăzut cu 36 de copii. În conformitate cu sursa citată, de cealaltă parte, în martie 2026 în judeţ s-au înregistrat 662 de persoane decedate, număr superior cu 65 de decese faţă de luna anterioară, cât şi cu 28 de decese, raportat la martie 2025. Datele operative relevă că, în luna martie 2026, în judeţul Suceava numărul născuţilor-vii a fost mai mic faţă de numărul deceselor, sporul natural al populaţiei fiind negativ, de 183 persoane. În  aceeaşi lună din anul 2025, în judeţul Suceava s-a înregistrat un spor natural al populaţiei negativ, de 119 de persoane. În luna martie 2026, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 1.612 de persoane, Suceava având situaţia cea mai favorabilă între judeţele componente. Cea mai mare diferenţă dintre numărul nou-născuţilor şi numărul decedaţilor s-a remarcat în judeţul Bacău-396 de persoane, urmat de judeţele Neamţ-362 de persoane, Vaslui-245 de persoane, Botoşani-221 de persoane, Iaşi-205 de persoane şi Suceava-183 de persoane. Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava mai evidenţiază că, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, în judeţ s-a înregistrat un spor natural negativ, de 494 de persoane. În aceeaşi perioadă a anului 2025, în judeţul Suceava sporul natural al populaţiei a fost tot negativ, unul de 375 de persoane, rezultând o atenuare de 119 de persoane în primul trimestru din acest an. În luna martie 2026, la nivel naţional sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 10.084 de persoane.
 

 AJPIS a început plata beneficiilor de asistenţă socială pentru luna mai   

• Primele sunt viramentele în conturile bancare ale alocaţiei de stat pentru copii, alocaţiei pentru îngrijirea copilului şi stimulentului de inserţie

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava informează  că  demarează plăţile aferente drepturilor cuvenite pentru luna mai 2026. Astfel, de ieri, 8 iunie, virate în conturile bancare sunt sume reprezentând alocaţia de stat pentru copii şi indemnizaţia pentru creşterea copilului de către părinţii sau reprezentanţii legali care şi-au suspendat activitatea profesională pentru a se ocupa de îngrijirea acestuia. De asemenea, virat este şi stimulentul de inserţie pentru părinţii care aleg să se întoarcă la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului. Conform AJPIS Suceava, în cazul persoanelor care au optat pentru plata prin mandat poştal, distribuirea sumelor va începe  de pe 10 iunie 2026, prin intermediul oficiilor poştale. De asemenea, precizează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, drepturile persoanelor cu dizabilități vor intra în conturile bancare pe 15 iunie 2026, iar prin mandat poştal plăţile sunt programate cu începere din data de 18 iunie 2026. Totodată, sumele necesare pentru plata celorlalte beneficii de asistenţă socială, respectiv alocaţia lunară de hrană pentru suferinzii de HIV/SIDA, alocaţia de plasament, indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii TBC şi venitul minim de incluziune vor fi virate de pe 19 iunie 2026.
 

 Caravana mobilă „Screening TB”:

Peste 2.700 de suceveni au fost testaţi pentru depistarea precoce a tuberculozei

• Toţi participanţii au beneficiat de evaluare prin investigaţii radiologice

Caravana mobilă „Screening TB” şi-a încheiat misiunea din judeţul Suceava. Aceasta face parte din Programul de depistare precoce a tuberculozei la populaţia vulnerabilă, desfăşurându-se, pe durata a 31 de zile, în 20 de localităţi sucevene. Caravana este echipată cu aparatură digitală de radiologie şi cu  teste rapide de diagnostic, susţinută fiind de Institutul de Pneumo-ftiziologie „Marius Nasta”, în parteneriat cu Institutul Naţional de  Sănătate Publică şi Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate. „După 31 de zile de activitate intensă, rezultatele vorbesc de la sine: 20 de localităţi în care am adus serviciile medicale mai aproape de oameni, 2.729 de persoane beneficiind de informare, consiliere, educaţie și conştientizare. Toţi participanţii au beneficiat de evaluare prin investigaţii radiologice, 88 de persoane fiind consiliate şi testate, în medie, pe zi. Mulţumim tuturor celor implicaţi şi fiecărei persoane care a ales să spună <da!> prevenţiei” a transmis Direcţia de Sănătate publică Suceava. Localităţile incluse au fost Vadu Moldovei, Forăşti, Preuteşti, Dolhasca, Liteni, Fântânele, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Comăneşti, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Arbore, Cajvana, Berchiseşti, Valea Moldovei, Frasin, Câmpulung Moldovenesc, Panaci, Crucea şi Broşteni. România înregistrează în continuare cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană. Prin programul naţional,  susţinut financiar prin Programul European Sănătate, se urmăreşte reducerea endemiei până în 2030, conform ţintelor Organizaţiei Mondiale a  Sănătăţii. Până în septembrie 2028, vor beneficia de servicii gratuite peste 75.000 de persoane din zone defavorizate din întreaga ţară. În lunile iunie şi iulie, caravanele „Screening TB” îşi continuă activitatea în judeţele Gorj şi Tulcea.

 Abonamente de parcare pentru alte cinci zone din Suceava

• Riveranii interesaţi trebuie aibă taxele şi impozitele achitate la zi,  fapt „verificat de către angajaţii Primăriei”

Primăria Municipiului Suceava aduce la cunoştinţa publicului interesat faptul că, de astăzi, începe emiterea abonamentelor de parcare destinate riveranilor, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 39 din 2025.  Potrivit unui comunicat al autorităţilor administraţiei publice locale, în cauză sunt parcările aferente  zonelor „Miron Costin”, „Oituz”, „Leca Morariu”, „ANL Obcini” şi Calea Obcinilor. Pentru emiterea abonamentului de parcare pentru riverani, solicitanţii trebuie să îndeplinească prevederile actului normativ de interes local amintit, prezentând cartea de identitate, cu domiciliul stabil sau reşedinţa în apropierea parcării aferentă străzii de reşedinţă, cât şi certificatul de înmatriculare al autoturismului, din care să rezulte calitatea de proprietar. Conducătorii auto care cer abonamente de parcare trebuie să aibă taxele şi impozitele achitate la zi, iar toate acestea „se vor verifica de către angajaţii Primăriei”. Cererile se depun la casieria din Parcarea subterană P1, începând cu 8 iunie, în intervalul orar 8:30-15:30, harta blocurile şi a locurilor de parcare din municipiul Suceava putând fi consultată la adresa: parcari.primariasv.ro. Totodată, Primăria va continua extinderea numărului de străzi pe care se instituie autotaxarea pentru parcări, scopul principal fiind fluidizarea traficului, descurajarea staţionărilor de lungă durată şi asigurarea unei rotaţii mai rapide a locurilor de parcare, astfel încât „rezidenţii din aceste zone să beneficieze de acces mai facil”.

 De Ziua mondială a mediului

Eco-şcoala Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului şi-a sărbătorit majoratul

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a fost reprezentat, la finele săptămânii trecute, la activitatea de reevaluare desfăşurată în cadrul Programului mondial Eco-şcoală de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” din Gura Humorului. Manifestarea a avut loc de Ziua mondială a mediului, conducerea instituţiei judeţene de mediu felicitând întreaga comunitate şcolară pentru menţinerea statutului de Eco-şcoală şi reconfirmarea „Steagului verde”, „o recunoaştere a implicării continue în promovarea educaţiei ecologice, a unui stil de viaţă sănătos şi a dezvoltării durabile”. Evenimentul a avut o semnificaţie aparte, marcând şi 18 ani de activitate Eco-şcoală, „ani dedicaţi formării unor generaţii responsabile şi implicate în protejarea mediului”. „Cu ocazia Zilei mondiale a mediului, apreciem eforturile elevilor, cadrelor didactice şi partenerilor care demonstrează că schimbarea începe prin educaţie, implicare şi respect faţă de natură” transmite comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă. Campania globală de Ziua Mondială a Mediului 2026, celebrată anual pe 5 iunie, s-a concentrat pe schimbările climatice urgente ale Pământul, inclusiv pe reacţia umanităţii faţă de acestea. Anul acesta, campania naţională pentru Ziua mondială a mediului 2026 a pus în prim-plan crizele planetare ale schimbării climatice şi degradării ecosistemelor, precum şi impactul lor interconectat asupra oamenilor şi naturii. Sub tema „Inspiraţi de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru.”, iniţiativa reliefează că „natura nu este opţională, fiind este esenţială pentru reziliența climatică şi viitorul nostru comun”.
 

 Inspectorii sanitari veterinari suceveni intră în campania de controale preventive specifice sezonului estival

Pe fondul începerii sezonului estival, al temperaturilor ridicate, vacanţelor, taberelor şcolare şi concediilor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reia seria anuală de verificări privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare în unităţile şi locurile cu aglomerări de persoane. Campania îşi propune a fi una preventivă, urmărind „preîntâmpinarea unor evenimente neplăcute”. „Pentru a fi prevenite asemenea evenimente, trebuie respectate un set de bune practici” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA. Potrivit şefului instituţiei sanitare veterinare sucevene, odată cu deschiderea „sezonului grătarelor”, o atenţie deosebită se va acorda respectării lanţului de „frig” al produselor achiziţionate, dar şi expirării termenului de garantare a acestora. În acelaşi timp, nu este recomandată expunerea cărnii crude şi a micilor la temperaturi mari, existând riscul major al deprecierii imediate.  Accent se pune şi pe unităţile de alimentaţie publică, acestea fiind obligate să respecte regulile de igienă sanitară veterinară şi să asigure analizele medicale la zi ale personalului care prepară şi manipulează hrana. „Vom desfăşura un set de controale preventive, tocmai în acest scop al respectării igienei, cât şi cu privire la examenul medical periodic al personalul. Nu în ultimul rând, unităţile care primesc grupuri cărora le pregătesc masa, unităţile în cauză sunt obligate să prezerve, timp de 48 de ore, probe din hrana servită. Numai aşa, dacă apare un eveniment nedorit, acestea vor putea demonstra că nu sunt în culpă faţă de situaţia respectivă. Din experienţă s-a constatat că în multe dintre cazurile de tulburări digestive semnalate, vina nu revenea localului în care fusese semnalată suspiciunea” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.
 

 

Diminuare drastică a numărului rentierilor viageri agricoli

Plata rentei a demarat, la 83 de beneficiari urmând a ajunge 22.054 de euro
În 2010, către 360 de rentieri din evidenţe, APIA plătea 61.000 de euro

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează că, în urma proceselor de vizare a carnetelor de rentier agricol şi de autorizare la plată, a început achitarea rentei viagere agricole pentru anul 2025.  Plata rentei viagere agricole se face prin intermediul instituţiei sucevene, până cel târziu pe 30 noiembrie 2026, prin mandat poştal sau virament bancar, în funcţie de opţiunea beneficiarului. În situaţiile în care sumele virate sunt returnate din diverse motive, APIA poate relua plata acestora în termen de maximum 3 ani de la data limită de plată, lucru valabil inclusiv în cazul decesului rentierului, beneficiari fiind moştenitorii legali, pe baza documentelor justificative corespunzătoare. Astfel, nu mai târziu de 15 octombrie 2025, moştenitorii rentierilor decedaţi pot solicita încasarea rentei viagere agricole calculate până la momentul decesului. Cuantumul rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Pe durata anului 2025, respectiv în perioada 1 martie-31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură s-au vizat 83 de carnete pentru beneficiarii de rentă viageră agricolă, suma autorizată la plată fiind de 101.711 de lei, respectiv echivalentul a 22.054 de euro. În 2010, an în care Biroul Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava a fost preluat de APIA, în evidenţe se aflau 360 de rentieri, aceştia primind, pentru terenul înstrăinat sau cel dat în arendă, echivalentul unui total de peste 61.000 de euro. Biroului Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava a fost deschis în 2006, la acea dată rentierul agricol fiind „proprietarul în vârstă de peste 62 de ani, care înstrăina prin acte între vii sau care da în arendă o suprafaţă de cel mult 10 hectare de teren”. După exprimarea opţiunii pentru vânzare sau darea în arendă, rentierul nu mai putea rămâne proprietar decât pe o suprafaţă de maximum jumătate de hectar.

 Fiecare pensionar sucevean este dependent economic de un salariat

• Anul trecut, pensia a crescut cu 15 lei, media judeţeană de 2.818 de lei fiind cu 16,1% sub cea calculată la nivel naţional

În ordine descrescătoare, judeţul Suceava este pe locul 8 în ţară,  din punctul de vedere al numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi pe poziţia a 38-a, în ordine descrescătoare, după mărimea pensiei medii de asigurări sociale de stat. Potrivit Buletinului statistic lunar, dat recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava ocupă locul 4 ca mărime a pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău (2.722 de lei), Iaşi (2.685 de lei) şi Neamţ (2.505 de lei), pensii mai mici înregistrând judeţele Vaslui (2.283 de lei) şi Botoşani (2.230 de lei). La începutul anului 2026, judeţul Suceava avea 19,4% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din media de la nivel naţional. Conform Buletinului static lunar, la data amintită numărul mediu al pensionarilor suceveni de asigurări sociale era de 134.402 de persoane, în creştere cu 975 de persoane, respectiv cu 0,7%, comparativ cu un an mai înainte. Pensia medie de asigurări sociale de stat consemnată în judeţul Suceava ajunsese, la momentul menţionat, la 2.363 lei, fiind mai mare cu 15 lei (+0,6%) faţă de pensia medie de asigurări sociale de stat de la debutul anului precedent. La începutul anului 2026,  pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava era cu 16,1% sub pensia medie pe ţară, aceasta din urmă fiind de 2.818 de lei. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică evidenţiază că gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor a fost, în judeţul Suceava, de 1,1.
 

 Trei sute de vârstnici suceveni sunt îngrijiţi la domiciliu 

• Fenomenul este acut în mediul rural şi comunităţile cu populaţie îmbătrânită, arată Eugen Bogdan Filip, director executiv al AJPIS

Serviciile acordate la domiciliu  contribuie la menţinerea persoanelor vârstnice în mediul familial şi la prevenirea instituţionalizării, informează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava. La această dată, în judeţul Suceava funcţionează 9 servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor vârstnice, cu o capacitate de totală de 292 de beneficiari. Serviciile sociale oferite includ ajutor pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice cum ar fi igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, „igiena eliminărilor”, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare şi comunicare. De asemenea, acordat este sprijin pentru activităţile zilnice precum efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, facilitarea deplasării în interior şi exterior, acompaniere şi socializare, dar şi la plata de facturilor. Vârstnicii sunt, totodată, beneficiari ai serviciilor medicale primare, respectiv de monitorizare a parametrilor fiziologici, măsurare de glicemie, controlul administrării medicamentelor, injecţii şi pansamente. Nu în cele din urmă, acordate sunt consiliere socială şi psihologică. „Necesitatea dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu rămâne ridicată în mediul rural şi în comunităţile cu populaţie îmbătrânită” reliefează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava, adăugând că „sprijinirea persoanelor vârstnice are ca obiectiv principal asigurarea unei vieţi demne sigure şi cât mai independente în comunitate”.


 

 

Odată cu apropierea comemorării

Modernizare în piaţeta bustului Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu

•  În zonă materializat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, cuprinzând exclusiv opere ale poetului

Piaţeta statuii poetului naţional Mihai Eminescu, din prejma Teatrului Municipal „Matei Vişniec” a fost complet reabilitată, informează Primăria municipiului Suceava. Noua amenajare „oferă comunităţii un spaţiu modern, primitor şi potrivit pentru relaxare”, în curând amplasamentul urmând a fi pus în valoare şi prin iluminat special. Sursa citată mai precizează că „în „spiritul acestui loc dedicat culturii”, creat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, care va cuprinde exclusiv opere ale lui Mihai Eminescu.  „Invităm pe toţi cei care doresc să contribuie, să aducă volume şi să le ofere cititorilor <ambulanti>, pentru a încuraja lectura în aer liber” face apel Primăria, evidenţiind că, pe 15 iunie, în ziua comemorării poetului, se va organiza şi un mic spectacol de poezie eminesciană, „o provocare pentru recitatori de toate vârstele”. Autorităţile administraţiei publice locale îşi manifestă intenţia de a amenaja tot mai multe spaţii mici de relaxare şi de a monta un număr cât mai mare de bănci în oraş. „Continuăm procesul de reabilitare urbană, propunându-ne realizarea unor asemenea zone în toate cartierele oraşului, având în vedere faptul că Suceava nu dispune de parcuri urbane mari” se arată în informarea  Primăriei municipiului Suceava.

 

În primul trimestru

La 25 de accidente de circulaţie grave, acelaşi număr ca în anul precedent, cu două vieţi pierdute mai puţin

În schimb, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23

Dinamica accidentelor rutiere grave semnalate relevă faptul că, în primul trimestrul al anului 2026, pe drumurile publice care străbat judeţul Suceava au fost înregistrate 25 de accidente de circulaţiei grave. Aşa informează Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, acţionând în conformitate cu Planul pentru reducerea riscului rutier care conţine măsuri menite  a garanta siguranţa „pe toate drumurile publice”. Potrivit sursei citate, în scop preventiv, în primele 3 luni din acest an, Serviciul Rutier Suceava organizat 215 de acţiuni tematice de reducere a numărului accidentelor de circulaţie. Cu prilejul acestora descoperite au fost 137 de infracţiuni la regimul rutier, cu 178 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Poliţiştii rutieri au dat 14.887 de amenzi, cu 3.193 mai multe, au reţinut 2.060 de permise de conducere auto, cu un plus de 870 şi 2.060 de certificate de înmatriculare (+433), ridicând inclusiv 232 de seturi de plăcuţe cu numărul de înmatriculare (+130). Informarea Inspectoratului de Poliţei Judeţean reliefează că numărul de accidente grave este egal cu cel din trimestrul întâi al anului 2025, însă numărul persoanelor decedate a scăzut de la 11 la 9. În acelaşi timp, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23. „Ori de câte ori au fost semnalate situaţii de risc în trafic, sesizate prin apel de urgenţă 112 sau ca urmare accidentelor produse pe fondul stării nefavorabile a drumurilor de pe raza judeţului, au fost informate autorităţile şi factorii responsabili pe linie de administrare a drumurilor, pentru intervenţie şi remediere a tronsoanelor afectate” se subliniază în informarea Inspectoratului de Poliţiei Judeţean Suceava.

 Pentru a „ajuta comunitatea”

Întreprinderile sociale sucevene alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social 

• În vederea incluziunii sociale, implicate sunt patronate, sindicate, organizaţii neguvernamentale şi instituţii din domeniul ocupării forţei de muncă, arată Mirela Florea, directorul executiv al AJOFM

În judeţul Suceava funcţionează 119 de întreprinderi sociale atestate de Compartimentul „Economie socială” al Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Forţei de Muncă, acestea activând în Gura Humorului, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc. Directorul executiv Mirela Florea informează că  firmele respective îşi desfăşoară activitatea într-o gamă diversificată de domenii, „combinând obiectivele economice cu misiunea de a ajuta comunitatea”. Este vorba despre producţie meşteşugărească şi manufactură, artizanat şi tradiţii locale, confecţii textile şi prelucrarea lemnului, precum şi despre agricultură, procesare alimentară şi catering, brutării şi patiserii locale; Totodată, întreprinderile sociale prestează servicii destinate comunităţii şi persoanelor, respectiv cele de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, curăţenie şi întreţinere, cât şi servicii medicale şi conexe. Nu în cele din urmă întreprinderile amintite activează în turismul social, cultură şi educaţie, în agroturism şi pensiuni sociale, desfăşurând inclusiv activităţi educaţionale. Atestatul de întreprindere socială este eliberat gratuit de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, iar potrivit legislaţiei atestarea putând fi solicitate de societăţile comerciale, asociaţiile, fundaţiile cooperativele sau alte entităţi care respectă principiile economiei sociale. Printre altele, atestatul se acordă entităţilor care acţionează în scop social şi/sau pentru interesul general al comunităţii; alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social; transmit bunurile rămase după lichidare către alte întreprinderi sociale şi aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, respectând raportul de salarizare de 1 la 8. Atestatul de întreprindere socială are o valabilitate de 5 ani, acesta fiind prelungit, la cerere cu încă 5 ani.  Luna mai 2026 a fost declarată „Luna economiei sociale”, pe durata acesteia Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, având ca parteneri de dialog, aşa cum a declarat directorul executiv Mirela Florea, „reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi organizaţiilor implicate în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă, în vederea promovării incluziunii sociale, ca instrument de dezvoltare durabilă”.
 

Direcţia pentru Agricultură avertizează asupra obligaţiei respectării prevederilor privind administrarea pajiştilor

• „Fapte contravenţionale” constituie atribuirea şi folosinţa nelegală, preţul calculat greşit, neiniţierea procedurii de închiriere, neverificarea încărcăturii optime şi neaplicarea amenajamentului pastoral

Direcţia pentru Agricultură Suceava semnalează apariţia Ghidului privind administrarea pajiştilor, care „oferă repere esenţiale pentru înţelegerea cadrului legislativ şi a responsabilităţilor administrative privind exploatarea şi gestionarea corectă a pajiştilor permanente din extravilan”. Ghidul oferă informaţii privitoare la administratorii îndreptăţiţi ai pajiştilor din domeniile public şi privat ale localităţilor; scoaterea pajiştilor din circuitul agricol; schimbarea categoriei de folosinţă, cât şi la contravenţiile pentru încălcarea prevederilor referitoare la utilizarea pajiştilor. Este vorba despre păşunatul neautorizat sau în cazul altor specii decât cele din contract; neîndeplinirea obligaţiilor contractuale; circulaţia nepermisă pe pajişti; nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, cât şi arderea vegetaţiei. În categoria „fapte contravenţionale” intră, de asemenea, atribuirea şi folosinţa prin concesionare sau închiriere nelegale; prețul minim calculat greşit; neinițierea procedurii de închiriere până la 1 martie; neverificarea încărcăturii optime; neîndeplinirea atribuţiilor privind amenajamentul pastoral şi neaplicarea amenajamentului pastoral. „Gestionarea corectă a pajiştilor permanente însemnă echilibru între cerinţele legale, interesul economic şi protejarea resurselor naturale” evidenţiază Claudia Elena Gogu, director executiv al DAJ, accentuând că astfel se „contribuie la conservarea biodiversităţii, la menţinerea echilibrului agroecologic, prevenirea degradării terenurilor şi la susţinerea activităţilor agricole şi pastorale locale”. Sursa citată mai evidenţiază că pajiştea permanentă reprezintă terenul consacrat producţiei de iarbă şi a altor plante furajere erbacee, cultivate sau spontane, care nu a făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor timp de minimum 5 ani.

 Primarul Vasile Rîmbu

Suceava încă mai are străzi din pietriş, „neconforme secolului în care trăim”

• În ceea ce priveşte modernizarea acestora, „o să procedăm în aşa fel încât aşteptarea să fie cât mai scurtă” îi asigură  edilul-şef pe riveranii în cauză

Reparaţiile, reabilitările şi modernizările străzilor de pe raza  reşedinţei de judeţ sunt abordate „într-o anumită ordine de priorităţi, în primul rând stând străzile laterale şi cele care fac parte din cartierele aglomerate, susţine primarul Sucevei Vasile Rîmbu. „Sigur, dorim să ajungem şi la străzile din cartierele nou-apărute, dar întâmpinăm şi anumite restricţii, din vremuri vechi, inclusiv ca urmare a constrângerilor reglementărilor de ordin rutier. Însă, acolo unde nu avem vreun impediment la proiectarea străzilor, o vom face, şi sper ca să intervenim pe cât mai multe” dă asigurări Vasile Rîmbu, recunoscând că „nu mai este niciun secret că Suceava încă deţine străzi din pietriş, neconforme secolului în care trăim”. Drept exemplu sunt date şi problemele întâmpinate, în continuare, pe strada „Traian Popovici”, „unde sunt necesare anumite  măsuri în privinţa proprietăţii”. Aceasta în contextul în care unii dintre locuitori au proprietatea până în marginea sau chiar în mijlocul drumului, iar dacă s-ar amenaja două trotuare, aşa cum legea impune, pentru carosabil nu ar mai rămâne decât 1,2 metri. Or, situaţia face imposibile proiectarea, obţinerea ulterioară a vizelor şi executarea efectivă a lucrărilor. „Din partea noastră există toată deschiderea, toată voinţa, dar, din păcate, aceste aspecte s-au ivit încă din mandatele trecute, iar în cauză sunt şi alte asemenea străzi. Oamenii stau în aşteptare, însă o să procedăm în aşa fel încât aşteptarea să fie cât mai scurtă, a explicat primul gospodar al urbei. Şeful executivului a venit cu aceste precizări pe fondul aprobării proiectelor de hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea studiile de fezabilitate şi indicatorilot tehnico-economici pentru modernizarea străzilor „Ştefan Octavian Iosif”, „Petuniilor” şi „Ioan Păun Pincio”. „Ne dorim ca asemenea hotărâri, care să fie puse în practică, să apară cât mai multe, cât mai des şi cât mai repede” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.
 

 Consilierii locali au votat

Finanţare de 88 de milioane de lei pentru 4 mari proiecte ale Sucevei

• Este vorba despre construirea grădiniţei din cartierul Obcini, reabilitarea Curţii Domneşti, amenajarea Zonei de agrement Şipote şi despre proiectul de fluidizare a traficului  

Bugetul general al municipiului Suceava a fost rectificat în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local. Cu acest prilej, mişcări importante de fonduri s-au produs prin rectificarea secţiunii de dezvoltare, astfel susţinută fiind finanţarea unor mari proiecte ale municipiului reşedinţă de judeţ. „Se majorează cu 87,98 de milioane de lei creditele de angajament pentru anul 2026 şi se diminuează sumele corespunzătoare anilor 2027 şi 2028, aferente proiectelor cu finanţare europeană” se subliniază în fundamentarea propunerii legislative semnată de primarul Vasile Rîmbu. În cauză sunt 4 asemenea proiecte, în cazul cărora finanţarea europeană nerambursabilă vine pe calea programelor cu alocare financiară din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), conform cadrului financiar 2021-2027. Drept urmare, pentru Construirea grădiniţei cu program prelungit din cartierul Obcini majorarea este de 11,12 milioane de lei, rectificarea operată fiind la paragraful „Învăţământ preşcolar” al bugetului local. Valoarea proiectului este peste 4,2 de milioane de euro, darea în folosinţă a clădirii cu demisol, parter şi un etaj fiind preconizată pentru aprilie 2028. La paragraful privind „Consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice”, reabilitarea Curţii Domneşti are parte de o majorare de 16,61 de milioane de lei. Contractul de finanţare a fost semnat pe 25 mai 2026, la o valoare totală de 31,37 de milioane de lei, iar perioada de implementare  este de 22 de luni. Pentru Zona de agrement Parc Şipote, în cadrul paragrafului „Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement”,  odată cu rectificare creditele de angajament cresc cu 7,23 de milioane de lei. Valoarea totală a proiectului  se ridică la 22,51 de milioane de lei, contractul de finanţare fiind parafat pe 26 ianuarie 2026, cu o durată de execuţie de 18 luni. De asemenea, pentru „Sistemul integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii” creditele de angajament s-au majorat cu 52,91 de milioane de lei,  în cadrul paragrafului „Transport în comun”. Finanţarea a fost obţinută prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 4, „O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă”, contractul fiind semnat pe 14 aprilie 2025. Valoarea totală a acestuia este de 120,484 de milioane de lei cu TVA. Finanţarea eligibilă nerambursabilă din fondurilor europene este de 85% din total, respectiv de 77,70 de milioane de lei, bugetului naţional revenindu-i 13%, adică 11,88 de milioane de lei.

 În urma unor modificări legale

Amenzi dublate pentru muncă nedeclarată

• Valoarea acestora a crescut de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând fără forme legale
• Prin consecinţele sociale şi economice, munca nedeclarată este „un fenomen extrem de nociv”, arată Romeo Butnariu, şeful ITM

Extrapolând rezultatele înregistrate în primul trimestru al anului 2026 cu realizările aferente trimestrului I al anului 2025 putem aprecia că se înregistrează o creştere a eficienţei activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă, transmite Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Inspectorul-şef semnalează că trendul pozitiv se evidenţiază prin scăderea numărului de angajatori sancţionaţi, de la 81 în trimestru I al anului trecut, la 77 în primele 3 luni din anul în curs. Aceasta concomitent cu diminuarea de la 779 la 764 a numărului de măsuri dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate cu ocazia verificărilor. De asemenea, dacă în perioada de referinţă din 2025 s-au dat 78 de avertismente şi 71 de amenzi în sumă de 564.500 de lei, în acelaşi interval din 2026 au fost aplicate 80 de avertismente şi 62 de amenzi însumând de 839.500 de lei. Romeo Butnariu susţine că acestea se petrec inclusiv pe fondul majorării mărimii amenzilor pentru muncă nedeclarată de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând cu încălcarea prevederilor legale. Astfel, în cel dintâi trimestrul al anului 2025 au fost depistate 22 persoane care lucrau nelegal, inspectorii ITM aplicând 15 amenzi într-un total de 380.000 de lei. Comparativ, după primul trimestrul al anului acesta, controlorii au depistat 23 persoane prestând fără forme legale, circumstanţe în care     s-au dat 11 amenzi, cu un total de 630.000 de lei. „Scăderea numărului de sancţiuni aplicate reflectă o mai bună conştientizare a angajatorilor privind respectarea legislaţiei muncii în vigoare” subliniază inspectorul-şef sucevean. Romeo Butnariu reliefează că munca nedeclarată „constituie un fenomen extrem de nociv, tocmai din cauza consecinţelor sociale şi economice pe care le produce”. Astfel, persoana care prestează muncă nedeclarată nu va beneficia de protecţie socială, de concediu de odihnă remunerat şi nici de concediu medical. În acelaşi timp, respectivul lucrător nu va avea siguranţa recunoaşterii valorii reale a muncii sale, plata făcându-se „în funcţie de bunăvoinţa angajatorului”. Totodată, persoana prestatoare de muncă nedeclarată va fi privată de drepturile la pensie şi la indemnizaţia de şomaj, iar de cealaltă parte angajatorului îi lipsesc mijloacele de tragere la răspundere a lucrătorului, pentru eventualele pagube produse de către acesta. Munca nedeclarată este şi „terenul” condiţiilor precare de protejare a lucrătorilor, cu riscuri pentru sănătatea şi viaţa acestora. Nu în cele din urmă, păgubite sunt fondurile sociale şi bugetul de stat prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale datorate atât de angajator, cât şi de lucrător.  

 Anul trecut

Primăria Suceava a încasat din impozitele şi taxele pe clădiri, terenuri şi autoturisme cu peste o cincime mai puţin faţă de suma pe care conta

• În vistieria au municipală a intrat doar 78,08% din suma votată, iar aceasta în condiţiile în care povara fiscală pe proprietate a crescut începând data de 1 ianuarie 2026 
• Totuşi, primarul Vasile Rîmbu a remarcat că, în 2025, gradul de încasare a impozitelor şi taxelor a fost de 76%, faţă de 43%, în 2024, sub administraţia anterioară

Consiliul Local a aprobat, în şedinţă ordinară, conturile anuale de execuţie ale bugetelor municipiului Suceava la data de 31 decembrie 2025. În ceea ce priveşte bugetul local, prevederile bugetare iniţiale au fost votate de Consiliul Local la nivelul de 759,404 de milioane de lei, pe 31 decembrie încasările definitive fiind de 776,839 de milioane de lei. Cheltuielile trecute prin plenul deliberativului însumau 762,004 de milioane de lei, cele definitive la finele lui 2025 fiind de 779,439 de milioane de lei. „Diferenţa în plus” este urmare a rectificărilor bugetare intervenite pe durata anului, cât şi excedentului din anul 2024. În consecinţă, potrivit raportului la proiectul de hotărâre, gradul de încasare a veniturilor, determinat ca raport între veniturile încasate şi veniturile programate pentru anul 2025 este de 66,91%. 

Astfel, veniturile proprii au fost  adunate în proporţie de 86,62%, sumele defalcate de la bugetul de stat din taxa pe valoarea adăugată TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate şi echilibrarea bugetelor locale având un grad de realizare de 97,32%. Deşi majorarea a fost votată la începutul acestui an, din impozitele şi taxele pe proprietate - respectiv cele pe clădiri, terenuri şi autoturisme - în bugetul local au intrat doar 78,08% din suma pe care se conta.  La secţiunea de dezvoltare a bugetului local, în 2025 realizările au fost de 91,53%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare s-a încasat 39,57%. De cealaltă parte, cheltuielile aprobate în bugetul local au fost făcute în proporţie de 66,12%, ponderea ce mai mare având-o cele cu Învăţământul, una de 23,64%, urma de capitolul Transporturi, cu 17,12% din total. În cadrul secţiunii de funcţionare plăţile s-au ridicat la 90,77% din cele prevăzute iniţial, la dezvoltare cheltuielile atingând 66,12%. Totuşi, primarul Vasile Rîmbu a ţinut să remarce că, anul trecut, gradul de încasare impozitele şi taxele pe proprietate a fost de 76%, în comparaţie cu 43%, în 2024, sub administraţia anterioară. „La început de an 2025, odată cu elaborarea şi aprobarea bugetului ne-am propus să mergem pe situaţii clare, concrete, reale, abandonând cifre care, până la urmă, erau pline de festivism, fără efecte pe partea de cheltuieli şi nereflectate în obiectivele fixate” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

 Thermonet cere instanţei să oblige Primăria şi Consiliul Local la plata unor despăgubiri de peste 31 de milioane de lei 

• Suma ar reprezenta neîndeplinirea obligaţiile asumate de autorităţi prin contractul de delegare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat

Încheierea unui contract de prestări servicii cu un expert tehnic judiciar a trecut de votul Consiliului Local Suceava, întrunit ieri în şedinţa ordinară a lunii mai. Contractul cu autorităţile administraţiei municipale urmăreşte realizarea unei expertize termoenergetice,  onorariul de 10.000 de lei urmând a fi asigurat din bugetul local. În prezent, pe rolul Tribunalului Suceava se află dosarul nr. 626/86/2023 având ca obiect acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta Thermonet Suceava împotriva municipiului Suceava şi Consiliului Local, prin care societatea comercială cere obligarea autorităţilor administraţiei publice din reşedinţa de judeţ la plata, cu titlul de despăgubiri, a 31,24 de milioane de lei. Suma ar reprezenta neîndeplinirea obligaţiile asumate conform contractului de delegare a gestiunii prin concesionare a serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat din municipiul Suceava. Prin contractul cu nr. 66/30104 din 15 octombrie 2025, Primăria şi Consiliul Local se obligau la predarea în întregime a Serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, cât şi la suportarea cheltuielilor cu efectuarea lucrărilor de reabilitarea aferente acestuia. Totodată, reclamanta Thermonet mai solicită obligarea municipalităţii la predarea unor active, cât şi aprobarea, prin hotărâre a Consiliului Local, a „alocării, din bugetul local, a sumelor necesare pentru reabilitarea Serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, finanţare care se află în sarcina autorităţilor locale”. Date fiind cele menţionate,  în speţă, Tribunalul Suceava a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea termoenergetică, iar potrivit proiectului de hotărâre, „având în vedere cadrul procesual şi normativ” s-a apreciat ca fiind „utilă intereselor municipalităţii” încheierea unui contract cu un expert tehnic judiciar „care participe la efectuarea expertizei, să formuleze un punct de vedere (...) şi să întocmească propriul raport de expertiză”. Societatea comercială Thermonet prestează serviciul de transport, distribuire şi furnizare a energiei din 15 octombrie 2015, după intrarea în faliment a societăţii comerciale Termica Suceava. La momentul respectiv, fosta firmă de termoficare a „refuzat predarea unor bunuri, pretinzând că acestea fac parte din categoria bunurilor proprii”. Însă, contractul de concesionare cu Thermonet  stipula ca Primăria să asigure inclusiv aceste bunuri, ca fiind „indispensabile prestării serviciului de alimentare centralizată cu energie termică”. Atunci, deoarece obligaţia nu a putut fi îndeplinită, noul pretator Thermonet s-a adresat instanţelor de judecată, pe rolul acestora derulându-se  un întreg şir de procese.

 Organizate în perioada 19-21 iunie

Primăria sprijină cu 220.000 de lei manifestările dedicate „Zilelor Sucevei”

• Acestea se vor ţine în Lunca Sucevei, pentru a evita „inconvenientul producerii aglomeraţiei şi blocării traficului în centrul oraşului”

Consilierii locali au votat, în şedinţa ordinară de ieri, asocierea dintre municipiul Suceava şi Iulius Mall, în scopul organizării manifestărilor cultural-artistice prilejuite de sărbătorirea „Zilelor Sucevei”, ediţia 2026. Acestea se vor desfăşura în intervalul 19-21 iunie, în incinta parcului comercial al Iulius Mall, din bugetul local alocându-se suma de 220.000 de lei. „Această locaţie oferă condiţii optime pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-artistice, asigurând, totodată, o vizibilitate ridicată şi o participare numeroasă din partea publicului, fără inconvenientul producerii aglomeraţiei şi blocării traficului în centrul oraşului” se subliniază în fundamentarea propunerii legislative. Potrivit hotărârii aprobate de consilieri, în acest an pe scenă vor urca Alexandra Căpitănescu, câştigătoarea „concursului „Vocea României 2023” şi finalistă la Eurovision 2026, Aura Şova, câştigătoarea „Vocea Românie 2024”, cu spectacolul Drăgaicele, dedicat zilei de 24 iunie, cât şi Alessia Pop, câştigătoarea „Vocea României 2025”. De asemenea, în faţa spectatorilor vor evolua Viţa de vie, Conect-R, Andra Matei, grupul folk condus de prof. Cristian Doboş, Bianca Rusu (saxofon), Bucovina Dance Studio, Vocalis Music School, Sis Stemple, DJ Alex Man şi DJ Cosmin. Momentele folclorice vor fi susţinute de Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu”, Lavinia Chirilă, Laura Haidău, Mircea Coca, Ioana Penciuc, Marius Zgâianu, Diana Ciubotariu, Adriana Crainiciuc, solistele Roxana Chiruţă, Antonia Tătaru şi Ştefania Tătaru de la Ansamblului folcloric „Poieniţa” din Poiana Stampei, precum şi diverse grupuri folclorice de copii. „Zilele Sucevei reprezintă un eveniment anual de importanţă majoră pentru comunitatea locală, având ca scop promovarea culturii, tradiţiilor şi valorile municipiului Suceava. Evenimentul contribuie la consolidarea identităţii locale, la dezvoltarea turismului şi dinamizarea economiei locale” arată, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir.