Cinci ani de la deschiderea Pieţei volante „Din drag de Bucovina”, „model cu potenţial de replicare şi în alte comunităţi”

• Păstrându-se gustul şi tradiţia, dar adăugându-se ambalarea, etichetarea, fiscalizarea, promovarea, certificarea şi plăţile electronice, atins a fost un alt nivel antreprenorial, cu acces către noi pieţe, transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

În urmă cu cinci ani, datorită politicilor publice ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de promovare şi susţinere a producătorilor români, cât şi de dezvoltare a pieţelor locale, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava deschidea porţile primei ediţi a Pieţei volante „Din drag de Bucovina”. Începând de la acel moment, în fiecare sâmbătă, curtea DAJ a devenit locul în care fermierii şi producătorii locali suceveni îşi întâlnesc direct consumatorii, pe mesele acestora din urmă ajungând produse primare şi produse procesate de calitate obţinute în judeţul Suceava. Oferita este diversă, constând în legume şi fructe culese de pe câmpurile şi din solariile locale, lapte şi brânzeturi din fermele Bucovinei, miere, carne şi preparate din carne, pâine cu maia, produse de patiserie, dulceaţă, siropuri, conserve şi multe altele, „în spatele cărora stau familii, gospodării, ferme şi foarte multă muncă”. La început au fost aproximativ 10 producători, însă, dintr-o piaţă de sâmbătă, s-a format „o comunitate de fermieri, producători, consumatori, instituţii, parteneri şi familii care au început să privească altfel produsul local”. Conform DAJ, în primii trei ani, proiectul Piaţa volantă „Din drag de Bucovina” adunase aproximativ 200 de producători, „o parte dintre aceştia fiind tineri întorşi din diaspora, care au ales să transforme activităţile familiei în mici afaceri moderne”. „Familii de gospodari reîntoarse din diaspora au preluat ceea ce au construit părinţii şi bunicii lor şi au dus aceste activităţi la un alt nivel antreprenorial. Au păstrat gustul şi tradiţia, dar au adăugat ambalare, etichetare, fiscalizare, promovare, certificare, plăţi electronice şi acces către noi pieţe” informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană. Mai mult, aceştia s-au asociat, au obţinut certificări pentru produse tradiţionale, produse montane sau produse ecologice, mulţi cucerind pieţe naţionale, magazine precum Profi, Carrefour şi Auchan, băcănii locale, naţionale şi internaţionale, ajungându-se direct şi la comunităţile de români din străinătate. Dar Piaţa volantă nu a însemnat numai comerţ, ci şi lanţ scurt de la producător la consumator, bani care circulă în economia locală, de la fermier, la procesator şi furnizor servicii, remarcându-se „inclusiv o schimbare de mentalitate”. Această evoluţie este recunoscută și la nivel european, EU CAP Network-Rural Pact Community Platform descriind Piața volantă „Din drag de Bucovina” ca pe „un model cu potenţial de replicare în alte comunităţi rurale”. Cei cinci ani de funcţionare au adus numeroase diplome şi trofee de excelenţă „recunoaşteri care ne onorează, dar ne şi obligă să mergem mai departe”.  „Sâmbătă, 5 septembrie, între 08:00 şi 12:00, vă aşteptăm să îi sărbătorim împreună pe cei care au făcut posibilă această poveste, pe fermierii şi producătorii locali suceveni, pe consumatori, parteneri, colaboratori, pe toţi cei care, în aceşti cinci ani, au ales să creadă în produsul local” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

 În prima jumătate a anului

Inspectorii sanitari veterinari suceveni au soluţionat 25 de alerte alimentare

• Semnalate au fost 4 cazuri de suspiciune de toxiinfecție alimentară, însă numai unul singur a fost confirmat

Inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au făcut, în primele 6 luni ale anului 2026, 2.029 de controale în domeniul siguranţei alimentare, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc.   Potrivit şefului DSVSA, verificările au vizat pieţe agroalimentare, abatoare, carmangerii, măcelarii, laboratoare de cofetărie, laboratoare de patiserie, restaurante, pensiuni, cantine, unităţi de catering, fast-fooduri, baruri, unităţi de comercializare alimente de tip hypermarket, supermarket şi magazin alimentar, cât şi depozite alimentare. Pe durata controalelor, constatate au fost o serie întreagă de deficienţe, ocazii cu care s-au aplicat un  124 de sancţiuni contravenţionale însumând 1,48 de milioane de lei, cât şi 120 de avertismente. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au dispus confiscarea şi orientarea înspre incinerare, în unităţi specializate, a 193,1 kg de produse de origine animală şi non-animală. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc subliniază că în primele 6 luni ale anului în curs, în judeţul Suceava s-au înregistrat 4 cazuri de suspiciune de toxiinfecție alimentară la om, dintre care numai unul singur caz s-a confirmat. Pe de altă parte, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face cunoscut că în semestrul întâi au fost evaluate şi încadrate în grupa de risc 183 de unităţi de procesare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare de origine non-animală. În urma celor 280 de controale, la iveală au ieşit nereguli precum nerespectarea condiţiilor de igienă, etichetarea deficitară, depozitarea necorespunzatoare, dar şi lipsa documentelor de sănătate a personalului din unităţile de procesare, depozitare şi comercializare a produselor alimentare de origine non-animală. Date fiind abaterile de la legislaţia sanitară veterinară depistate, inspectorii DSVSA Suceava au dat 22 de amenzi totalizând 157.400 de lei, precum şi 14 avertismente. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc mai informează că în prima jumătate a anului 2026 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a soluţionat 25 de alerte alimentare, dintre care 19 în Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF) şi 6 alerte în sistemul de Asistenţă Administrativă şi Cooperare. 
 

Municipiul Suceava fiind acţionar majoritar

Primarul Vasile Rîmbu critică maniera în care au fost stabiliţi membrii Consiliului de Administraţie al ACET 

• „Nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET” a opinat şeful  executivului sucevean

Irina Vasilciuc nu a mai fost împuternicită ca membru în Consiliul de Administraţie al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava. Aceasta deoarece, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, primarul Vasile Rîmbu a retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre supus aprobării plenului. „Retrag acest proiect de hotărâre pentru că nu mai sunt îndeplinite condiţiile valabile la iniţierea acestuia. Urmează ca, în perioada următoare să fie finalizate toate etapele procedurale prevăzute de legislaţia specifică şi să se iniţieze, prin intermediul structurii responsabile cu guvernanţa corporativă, un proiect de hotărâre care să vizeze toate societăţile la care municipiul Suceava este acţionar” a declarat şeful executivului local, menţionând că, astfel, se urmăresc respectarea strictă a exigenţelor legale, protejarea patrimoniului şi a intereselor locuitorilor      municipiului Suceava  În acest context, Vasile Rîmbu a criticat,  „cu respectul cuvenit”, structura de ordonanţă corporativă din cadrul Primăriei, punând în vedere că, „acolo unde este acţionar unic sau acţionar majoritar, municipiul Suceava trebuie să aibă reprezentanţi în forurile de conducere, în speţă în consiliile de administraţie”. Primarul i-a reproşat lui Alexandru Moldovan, secretarul municipiului, coordonatorul structurii cu pricina, că „maniera de fixare a boardului SC ACET Suceava, la care Primăria municipiului Suceava are peste 64% din acţiuni, nu a fost în ordine”. Edilul-şef a reamintit că, la nivel naţional, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este un corp al administratorilor de întreprinderi publice din România, „iar noi nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET”.

• „În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul” arată prmarul Vasile Rîmbu

Ocupantul foliului administrativ din
Areni accentuează că operatorul unic regional pentru servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare, „este o întreprindere extrem de importantă în peisajul economic al municipiului Suceava, confortul cetăţenilor contând foarte mult, motiv din care acolo este necesar mult profesionalism”. „Dacă cineva mizează pe faptul că contribuţia municipiului Suceava va fi afectată în favoarea altor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ se înşeală amarnic. Dacă îşi închipuie că pot lua cele 18 milioane de lei pe care noi le avem acolo, într-un aşa zis depozit într-un cont special constituit din profit, redevenţe, dividende, şi le vor duce unde cred unii de cuviinţă, se vor înşela. Suceava este un oraş cu multe probleme din punctul acesta de vedere, şi ne interesează foarte, foarte mult serviciile de calitate şi prompte. Domnule secretar general, vă rog să reluaţi studierea manierei de fixare a conducerii ACET, a respectării Legea, iar noi, în calitatea de acţionari majoritari, cu cei doi viceprimari reprezentanţi în AGA, să intervenim şi să nu lăsăm lucrurile degenereze” a reliefat şeful executivului local din reşedinţa de judeţ, adresându-i-se direct lui Alexandru Moldovan. Vasile Rîmbu a ţinut să menţioneze că s-a simţit dator să aducă aceste informaţii în prim-plan „ca o atenţionare că este necesar ca treburile să fie un pic reglate sau chiar mai mult”. Şeful municipalităţii şi-a arătat nemulţumirea inclusiv de modul în care s-a constituit Asociaţia Judeţeană de Apă şi Canalizare (AJAC) Suceava, „care dictează, în pofida faptului că noi suntem autoritatea cu cea mai mare pondere în acţionariat”. „Nu intru în duel cu nimeni, nu arunc mănuşa nimănui, dar nu este o problemă care să fie lăsată aşa. În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul. Dacă se merge în judeţ şi se intervine la reţelele private sau nefuncţionale, angajaţi fiind banii Sucevei, nu este în ordine. Comparaţia cu nunta în Bucovina  este doar o glumă, însă darul nostru de nuntă nu va fi de 18 milioane de lei, care să ajungă în altă parte decât în municipiul Suceava” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

Dr. Petrea Dulgheru demontează „falsul grosolan” care i se înscenează în legătură cu gestionarea caninelor fără stăpân din Vatra Dornei    

• Acesta susţine că în 6 ani firma sa „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini” din municipiul staţiune
• Încetarea colaborării cu Primăria a avut drept cauză neasumarea, de către primarul Ile Boancheş ,a investiţiilor necesare autorizării padocului

Dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava a „denunţat”, ieri, într-o conferinţă de presă,  „linşajul mediatic, cu acuzaţii grosolane şi minciuni sfruntate” la care a fost supus. Demersul survine evenimentelor din spaţiul cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân din judeţul Suceava, dar şi „acuzelor nefondate” la adresa firmei sale, dar şi a unor colegi medici veterinari. Dr. Dulgheru arată că în luna martie 2018, când „staţiunea era plină de haite de câini ciobănești care atacau oamenii și animalele”, Primăria Vatra Dornei a scos la licitaţie, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), „prestări de servicii, activităţi veterinare, monitorizare şi tranchilizare a câinilor fără stăpân”. Pentru 2018, bugetul local asigura, 16.800 de lei, adică 1.400 lei pe lună, „bani care nu acopereau nici motorina folosită la capturarea și deplasarea zilnică la adăpost”. Prin firma sa, dr. Petrea Dulgheru avea gânduri mari, intenţionând să construiască un padoc „eficient şi economic” care să deservească inclusiv cele 11 comune din Bazinul Dornelor. „La rugămintea primarului Ilie Boacheș am acceptat să fac această activitate josnică de hingher - cum spuneau unii - însă în condiţiile unui adăpost modern, după proiectele de la Codlea şi Alba Iulia. Am investit în cuști, în armă cu tranchilizante și am început treaba” povesteşte dr. Petre Dulgheru, menţionând că, printr-un referat, s-a adresat Consiliului Local, cerând sprijin în vederea derulării procedurilor şi efectuării dotărilor necesare autorizării padocului.  În urma „discuţiilor aprinse cu primarul”, eforturile făcute s-a concretizat doar parțial, pe parcurs Ilie Boancheș bătând în retragere şi afirmând că prioritară era cofinanțarea proiectelor europene pentru reţelele de apă şi canalizare.

Ca o consecinţă, pe 30 noiembrie 2023, încetarea colaborării devenise inevitabilă, Primăria neasumându-şi susţinerea investiţiilor obligatorii la autorizare. La acel moment, în Vatra Dornei mai rămăseseră doar 6 câini fără stăpân, „dornenii și turiştii deplasându-se prin oraş fără frică”. Astfel, în 6 ani, mai precis în 72 de luni, dr Petrea Dulgheru, „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini”. Date fiind cele relatate, „printr-un fals grosolan” unele persoane şi organizaţii neguvernamentale  „interesate” îl acuză pe dr. Petrea Dulgheru că în decembrie 2023 a transferat 90 de câini din Vatra Dornei la adăpostul de câini din Berchișești, cât şi de eutanasieri abuzive. „La sfârşitul lunii noiembrie 2023 am încheiat colaborarea cu Primăria Vatra Dornei pentru că nu s-au făcut investițiile în vederea autorizării. Odată cu plecarea mea, primarul a hotărât să închidă padocul și să externalizeze serviciul. A luat legătura cu domnul dr. Țăranu de la adăpostul din Berchişeşti și a predat câinii. Precizez, de asemenea, că în 6 ani am eutanasiat doar 8 câini, numai cu decizia primarului, toţi fiind foarte bătrâni şi bolnavi, adăpostiţi în padoc de peste 8 ani” subliniază dr. Petrea Dulgheru, menţionând că „pentru insultele aduse” va face plângere penală și va cere daune morale. În ceea ce priveşte acuzele „mizerabile” privind sumele încasate în cei 6 ani de societatea comercială „Dulgheru Farmvet” de la Primăria Vatra Dornei, acestea s-ar ridica la 259.880 de lei, raportat la 72 de luni însemnând câte 3.609 lei lunar, în condiţiile în care medicul veterinar angajat era plătit cu 5.000 de lei, inclusiv „dările către stat”. „La acestea se adăugau vaccinările antirabice, motorina, maşina mea personală, contravaloarea armei, manopera pentru tranchilizare, tranchilizantele şi cuştile special confecţionate pentru câini. Iar pentru umilinţa mea, care făceam ziua și noaptea monitorizarea, hrănirea în locuri speciale, pentru ai putea tranchiliza, nu meritam nici un leu?” se întreabă retoric dr. Petrea Dulgheru, preşedintele al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, fost director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.     

 Administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure spaţii speciale destinate producătorilor agricoli locali

• Acestea trebuie să reprezinte 40% din totalul suprafeţei comerciale, „esenţial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”
• „Legea interzice vânzarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terţe persoane” atenţionează  Direcţia Agricolă

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a organizat o întâlnire cu reprezentanţii administraţiilor pieţelor din principalele localităţi ale judeţului, tematica abordată fiind aplicarea prevederilor Legii nr. 145 din 2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Participanţi au fost responsabili ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice al Inspectoratului de Poliție Judeţean, cât şi cei ai administraţiilor pieţelor din Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Siret, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Verești, Dolhasca, Vatra Dornei, Dolhasca, Broșteni, Vicovu de Sus, Marginea, Calafindești şi Solca. Conform DAJ, discuţiile s-au axat pe atribuţiile administrațiilor piețelor, pe imperativul abordării unitare în ceea ce priveşte accesul producătorilor agricoli la comercializare, organizarea spaţiilor destinate acestora, documentele obligatorii pe care trebuie să le deţină, dar şi pe respectarea regulilor de identificare a produselor. Astfel, s-a evidenţiat că administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure producătorilor agricoli spații distincte și semnalizate, acestea reprezentând minimum 40% din totalul suprafeţei comerciale existente, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. Totodată, analizate au fost responsabilitățile administrației pieței privind supravegherea existenţei documentelor necesare la locul de vânzare și afișarea corespunzătoare a etichetei produsului. Accent deosebit s-a pus pe deţinerea atestatului de producător şi a carnetul de comercializare, „principiul esențial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”. „Legea interzice comercializarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terțe persoane” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, menţionând că eticheta trebuie să permită identificarea producătorului şi a produsului, a originii acestora, date obţinerii, cât şi a preţului de vânzare.
 

 Până în luna august

Primăria Suceava, „nicio o plată neonorată, nicio factură neachitată”

• „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” dă asigurări  administratorul public al Irina Vasilciuc

„Niciun credit bugetar, şi pentru care s-au creat disponibilităţi, nu va fi lăsat neutilizat, astfel încât finanţele publice vor asigura, în mod eficient, serviciile şi programele de investiţii” a declarat Irina Vasilciuc, manager public al municipiului Suceava. Afirmaţia oficialului sucevean survine unei analize bugetare care a reliefat că, la acest moment, încasarea veniturilor este una „corespunzătoare”, neexistând vreo „factură restantă, nicio o plată neonorată, în scadenţa de 30 de zile”. „Din acest punct de vedere suntem într-o stare foarte corectă faţă de partenerii noştri de lucrări şi de servicii”, a evidenţiat Irina Vasilciuc, pe fondul aprobării, de către consilierii locali, a proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului.  Potrivit administratorului public, rectificativul a intervenit pe fondul unor importante economii cu salariile, „cu certitudine, la această dată, Primăria nemaiavând nevoie de 5 milioane de lei”. Drept urmare, din acest din urmă  total o sumă de 3 milioane de lei va fi orientată înspre susţinerea financiară a salubrităţii şi a asigurării energiei termice pentru începutul de sezon rece 2026-2027. Necesitatea suplimentării finanţării pentru serviciile în cauză vine în condiţiile în care lunile de iarnă ale anului 2026 „au fost mai grele”, dar şi ca urmare a majorării tarifelor. Totodată, la rectificare, acoperite au fost cheltuielile suplimentare neprevăzute la aprobarea bugetului, respectiv cele făcute cu programul de „regenerare urbană”, acestea însumând mai mult de 2 milioane de lei. Este vorba, în principal, de banii necesari „pentru se face curăţenie acolo unde procesul de demolare a garajelor şi construcţiilor neautorizate a lăsat o cantitate enormă de deşeuri”. În cele din urmă, din Fondul de rezervă la dispoziţia autorităţile administraţiei publice locale,  „o sumă consistentă de bani” a luat calea serviciului de reperaţii şi întreţinere a străzilor”. „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” a conchis Irina Vasilciuc, administrator public al municipiul Suceava.

 
La solicitarea operatorului serviciului de termoficare

Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat ar putea plăti mai mult pentru încălzirea locuinţelor

• „Noi am mers în continuare cu subvenţionarea, dar nu ştim cât de lung sau de scurt va fi drumul acesteia, în condiţiile liberalizării preţului la gaze naturale” spune Vasile Rîmbu, şeful municipalităţii

Primăria municipiului Suceava a fost notificată de furnizorul de energie termică în legătură cu intenţia de modificare a tarifului la serviciul prestat, anunţă primarul Vasile Rîmbu, precizând că un proiect de hotărâre având ca obiect solicitarea operatorului serviciului de termoficare va fi propus spre dezbatere şi aprobare legislativului local. „Am primit o înştiinţare de la furnizor, iar o modificare, după cum o ştim noi, din 1990 încoace, este doar în sensul creşterii. Vom trece prin Consiliul Local aprobarea acestui tarif, însă va trebui să ne gândim cum reglăm partea subvenţionată de Primărie cu cea suportată de către cetăţenii de la reţeaua centralizată” a precizat edilul-şef. 

Vasile Rîmbu a semnalat că mai puţini sunt  branşaţii la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, decât sucevenii care au centrale individuale pe gaze naturale. 

De aceea, crede şeful executivului sucevean, locuitorii reşedinţei de judeţ nu ar trebui să fie în acelaşi mod „afectaţi de noille influenţe”. „Noi am mers în continuare cu subvenţionarea, dar nu ştim cât de lung sau de scurt va fi drumul acesteia, în condiţiile liberalizării preţului la gaze naturale. Este o chestiune de perspectivă, iar în zilele următoare vom discutat acest subiect, mai pe îndelete şi mai justificat, cu calculele necesare” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. În prezent, preţul local al energiei termice, facturat efectiv pentru consumul populaţiei, este de 206,36 de lei/MWh (inclusiv TVA), rămânând neschimbat,  adică la nivelul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20 din 31 ianuarie 2024. În urmă cu un  an, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Suceava dispune de 48 de puncte termice urbane, prin intermediul cărora erau alimentate 14.828 de apartamente în blocuri de locuinţe, 81 de case particulare, 387 de agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare. La acestea se adăugau încă 13 puncte termice cu distribuţie proprie. În iarna trecută, Primăria municipiului Suceava a luat un credit de trezorerie în valoare de 30 de milioane  de lei, împrumutul  având drept scop finanţarea cheltuielilor necesare producerii, transportului, distribuirii şi furnizării agentului termic, cât şi plata facturilor restante aferente prestării serviciului public de termoficare. Măsura  a fost justificată prin „urgenţa asigurării creditelor bugetare pentru prestarea serviciului public de termoficare pentru sezonul rece 2025-2026”. 

 Pentru că nu pot fi „defrişaţi”

Cei 2.241 de pomi fructiferi care fac mizerie pe trotuare şi străzi vor fi „coafaţi”

• Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir spune că s-a făcut un inventar, majoritatea cetăţenilor din zonele în cauză cerând eliminarea duzilor, corcoduşilor şi cireşilor cu pricina
• „Vom încerca o toaletare, de natură să-i împace şi pe cei care vor ca să rămână copacii în peisaj, dar şi pe cei care vor să fie mai curat” arată primarul Vasile Rîmbu

Autorităţile locale din municipiul Suceava caută soluţii pentru rezolvarea disconfortului cauzat de pomii fructiferi, atât în ceea ce priveşte salubritatea, dar şi estetica urbană. Aspectul a fost semnalat în şedinţa ordinară a Consiliului Local, de către alesul Mihai Doru Anghelea (USR), care a arătat că mulţi dintre suceveni reclamă că „la intrarea în bloc sunt nevoiţi să calce pe un covor de fructe coapte”. Consilierul municipal a remarcat că fructele căzute se transformă „într-un fel de compost”, pentru „o curăţenie mult mai intensă” solicitând o colaborare mai strânsă cu Serviciul de salubritate. Pe fondul interpelării, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir a informat că în interiorul municipiului reşedinţă sunt inventariaţi 2.241 de duzi, corcoduşi şi cireşi, majoritatea cetăţenilor din zonele în cauză cerând eliminarea pomilor cu pricina. „Ne asumăm să tăiem 2.241 de copaci din Suceava şi plantăm alţii în loc, cu speranţa că în 3, 5 sau 7 ani ar ajunge la aceeaşi înălţime cu a celor îndepărtaţi? a întrebat retoric Dan Ioan Cuşnir, menţionând că o hotărâre de acest gen poate fi luată cu votul consilierilor, însă nu înainte de a fi căutate alte soluţii. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a recunoscut că este „un fenomen care deranjează foarte mult, fructele căzând atât pe maşini, pe trotuare, dar şi pe străzi”. „Este clar că avem o problemă din acest punct de vedere, deoarece nu putem defrişa acei pomi. Nu putem tăia 2.421 de pomi la maturitate, care sunt greu de înlocuit şi mai ales să ajungă la fel” a subliniat şeful executivului municipal. Primarul s-a exprimat, mai degrabă, pentru „coafarea” duzilor, corcoduşilor şi cireşilor, astfel încât fructele să nu mai cadă pe trotuare, iar deranjul provocat să fie cât mai mic. „Numărul este extrem de mare, vom vedea cum vom proceda, pentru că oricât de mult ar interveni cei de la salubritate, petele de la cireşele negre ies foarte greu. Vom încerca o toaletare, de natură să-i împace şi pe cei care vor ca să rămână copacii în peisaj, dar şi pe cei care vor să fie mai curat, mai confortabil, în deplasarea lor pe străzile sau aleile respective” a accentuat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

 Consiliul Judeţean intenţionează să atragă finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea Parcului Industrial Bucovina II

• Valoarea acesteia este de maximum 5 milioane de euro, proiectul facilitând „localizarea firmelor într-un cadru modern, cu orientare către sectoare economice inovative, cu transfer tehnologic şi servicii bazate pe cunoaştere”

Consiliul Judeţean Suceava va aloca 326.700 de lei pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferentă realizării obiectivului de investiţii „Înfiinţarea Parcului Industrial Bucovina II”, se arată într-un proiect de hotărâre asupra căruia consilierii judeţeni se vor apleca în şedinţa ordinară a lunii august. Conform propunerii legislative, fondurile externe nerambursabile  ar putea să fie atrase în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea I „Nord-Est. O regiune mai competitivă, mai inovativă”, Obiectivul specific „Construire, extindere parcuri industriale”. Demersul vine după ce autoritatea de management Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a lansat în consultare publică ghidul solicitantului dedicat componentei de „Construire, extindere parcuri industriale”, „oferind criteriile esenţiale pentru dezvoltarea unor asemenea infrastructuri de afaceri”. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est alocarea totală este de 15 milioane de euro, cu o contribuţie a Uniunii Europene de 12,75 de milioane de euro, valoarea nerambursabilă a unui proiect fiind cuprinsă între minimum 1 milion de euro şi maximum 5 milioane de euro. Consiliul Judeţean Suceava este solicitant eligibil, administratorul viitorului parc industrial urmând a fi societatea comercială Parcuri Industriale. Astfel, prin corelarea cu infrastructura existentă în zona Salcea, unde funcţionează Parcul Industrial Bucovina I, noul proiect urmăreşte facilitarea localizării firmelor locale într-un cadru modern, cu costuri operaţionale reduse; exploatarea proximităţii economice a Aeroportului internaţional „Ştefan cel Mare”, dar şi orientarea profilului parcului către „sectoare economice inovative, transfer tehnologic şi servicii bazate pe cunoaştere”. Societatea comercială pe acţiuni „Parcuri Industriale” are ca acţionari pe Consiliul Judeţean Suceava, municipiul Suceava, oraşul Salcea, comuna Adâncata şi comuna Dumbrăveni, sediul acesteia fiind pe strada „Aeroportului” nr. 1 din Salcea. Firma funcţionează pe infrastructura Centrului Economic „Bucovina”, inaugurat în 2008, în urma materializării unui proiect cu finanţare PHARE.
 

 Primăria Suceava taie 13 milioane de lei de la compartimentele de specialitate ale executivului

• La rectificare, sume importante vor fi orientate spre salubritate, energia termică destinată populaţiei, repararea străzilor şi dotarea cu drone a Poliţiei Locale   

Consiliul Local al municipiului Suceava aprobă, în şedinţă ordinară de astăzi, rectificarea în minus a bugetelor gestionate de compartimentele de specialitate ale Primăriei. În cauză sunt 13 milioane de lei, sumă devenită disponibilă până la sfârşitul anului, aceasta fiind „direcţionată către capitole de cheltuieli care necesită suplimentare de credite”. Potrivit proiectului de hotărâre, cu votul consilierilor 12 milioane de lei  au rolul acoperirii cheltuielilor cu salubritatea menajeră şi salubritatea stradală din reşedinţa de judeţ. Din această ultimă resursă Primăria va achita inclusiv serviciile de depozitare a deşeurilor reziduale la Centrul Management Integrat al Deşeuri (CMID) de la Moara. Cu ocazia rectificativului, legislativul analizează propunerea de alocare a 4 milioane de lei în vederea asigurării resurselor necesare compensării diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuire şi furnizare a energiei termice pentru populaţie şi preţul local al agentului termic. De asemenea, o sumă de 250.000 de lei va fi orientată înspre achiziţionarea de echipamente profesionale pentru dotarea Direcţiei Poliţiei Locale din subordinea Primăriei. Aceasta conform proiectului de procurare a unui pachet de drone aferent Sistemului integrat de monitorizare aeriană automatizată cu staţie şi server de procesare de date, cât şi cu platformă de andocare. Pe deasupra, cu prilejul rectificării bugetului, suma de 10 milioane de lei, disponibilizată din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor locale, ar putea lua calea susţinerii financiare a reparaţiilor pentru „asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare a reţelei stradale de pe raza municipiului Suceava”.
 

 

În urma controalelor unei echipe sanitare veterinare mixte

Două amenzi şi suspendarea activităţii adăpostului de câini din Berchişeşti

• Pe durata suspendării sunt interzise acţiunile de capturare, permisă fiind adopţia câinilor aflaţi deja în adăpost
• Va fi asigurată, în continuare, asistenţa sanitară veterinară şi îngrijirea animalelor, cu respectarea legislaţiei în vigoare

În data de 25 august 2026, o echipă mixtă a efectuat o acţiune de verificare la un adăpost privat pentru câinii fără stăpân din localitatea Berchişeşti, judeţul Suceava, administrat de Asociaţia ,,Un  început. O nouă viată”. În baza ordinelor de serviciu emise de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, controlul s-a axat pe modul în care este respectată legislaţia sanitară veterinară referitoare la gestionarea şi protejarea câinilor fără stăpân,  Echipa de inspectori a fost formată din reprezentanţi ai ANSVSA, DSVSA Argeş, DSVSA Vaslui şi din doi medici veterinari din cadrul DSVSA Suceava. Potrivit unui comunicat de presă al Compartimentului „Comunicare şi relaţii cu publicul” al instituţiei sucevene, în urma verificărilor au fost identificate mai multe neconformităţi privind organizarea şi funcţionarea adăpostului, evidenţa animalelor şi a activităţilor sanitare veterinare; precum şi condiţiile şi procedurile aplicabile în cadrul unităţii. Astfel, printre aspectele constatate se numără lipsa documentelor care să ateste efectuarea inspecţiilor zilnice ale efectivului de animale; lipsa unor proceduri documentate privind intervenţia în cazul îmbolnăvirilor şi accidentelor, dar şi inexistenţa unei boxe destinate izolării animalelor bolnave. Date fiind deficienţele identificate, echipa de control a dispus o serie de măsuri de remediere, cum ar fi completarea şi actualizarea registrelor şi documentelor sanitare veterinare; stabilirea şi inscripţionarea spaţiului destinat izolării animalelor bolnave; efectuarea corespunzătoare a acţiunilor de dezinfecţie şi asigurarea unor condiţii adecvate de cazare. Totodată, dispuse au fost măsuri pentru corectarea evidenţelor privitoare la identificarea câinilor, actualizarea datelor în RECS, respectarea condiţiilor de cazare în funcţie de talie, sex, vârstă şi stare de sănătate. Cu prilejul verificărilor s-a constatat, de asemenea, gestionarea necorespunzătoare a produselor medicinale veterinare utilizate în cadrul activităţii cabinetului medical veterinar ,,Alb Beauty Event SRL, care asigură asistenţa sanitară veterinară în cadrul adăpostului. Conform Compartimentului „Comunicare şi relaţii cu publicul” al DSVSA Suceava, aplicate au fost două sancţiuni contravenţionale însumând 15.000 de lei, conform HG nr. 984, art. 2 privind „nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea şi păstrarea evidenţelor referitoare la animalele tratate, produsele medicinale administrate, durata tratamentului şi perioada de aşteptare, cât şi art. 5 cu privire la „nerespectarea spaţiului minim necesar stabilit pentru fiecare animal, astfel încât să nu fie îngrădită libertatea de mişcare şi comportamentul acestuia”. Ca măsură complementară, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava va proceda la suspendarea activităţii adăpostului, până la remedierea tuturor deficienţelor constatate. „După îndeplinirea măsurilor dispuse, operatorul va trebui să notifice DSVSA, în vederea reevaluării obiectivului. Pe durata suspendării activităţii sunt interzise acţiunile de capturare, fiind permisă adopţia câinilor aflaţi deja în adăpost. Totodată, va fi asigurată, în continuare, asistenţa sanitară veterinară şi îngrijirea animalelor, cu respectarea legislaţiei în vigoare privind sănătatea şi bunăstarea acestora. DSVSA va monitoriza îndeplinirea măsurilor dispuse şi va reevalua situaţia adăpostului, după notificarea privind remedierea neconformităţilor constatate” a transmis Compartimentul „Comunicare şi relaţii cu publicul” al  Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

În comparaţie cu anii trecuţi

Creştere a depozitărilor de deşeuri din construcţii pe malurile cursurilor de apă

• În schimb, s-a constat o diminuare a gradului de depozitare ilegală sau de abandonare a deşeurilor reciclabile sau menajere

Starea de salubritate a cursurilor de apă şi a zonelor adiacente acestora este mult îmbunătăţită faţă de anii anteriori, semnalează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în urma unei campanii de controale derulate în echipe mixte cu reprezentaţi ai Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu şi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Verificarea modului de salubrizare a cursurilor de apă şi al celui de întreţinere a şanţurilor şi rigolelor din localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mari, a fost dispusă prin ordin al prefectului Bogdan George Păstrăv, iar concluziile au fost prezentate ieri, în şedinţa Colegiului prefectural. Potrivit informării făcute de Daniel Drăgoi directorul executiv al SGA, în comparaţie cu anii precedenţi s-a observat o diminuare a gradului de depozitare ilegală sau de abandonare a deşeurilor de tipurile reciclabil sau menajer, în schimb constându-se o creştere a depozitărilor de deşeuri din construcţii, respectiv  de bucăţi de betoane, moloz şi resturi din demolări. În acelaşi context, nu au fost depistate „probleme  deosebite”, în ceea ce priveşte depozitarea de material lemn pe „formaţiunile torenţiale”. De asemenea, în general, „întreţinute în mod corespunzător” sunt şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale de pe raza localităţilor, executivele locale desfăşurând lucrări de decolmatare şi igienizare, inclusiv la secţiunile de scurgere ale podurilor şi podeţelor. Cu prilejul acţiunilor de control, în scopul prevenirii unor situaţii de urgenţă cauzate de inundaţii, comisiile mixte au impus „luarea de măsuri imediate pentru salubrizarea şi igienizarea zonelor în care au fost identificate abandonări de deşeuri sau depozitări de buşteni pe malul cursurilor de apă. „Specificăm că atât SGA, cât şi Garda de Mediu, Comisariatul Judeţean, controlează, pe parcursul anului, starea de salubritate a cursurilor de apă, prin aplicarea de măsuri de remediere cu termene de realizare şi cu reverificarea modului de ducere la îndeplinire a celor trasate” se arată în informarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi.             

În general,

Unităţile de învăţământ din judeţul Suceava sunt pregătite pentru deschiderea în bune condiţii a noului a şcolar

• Lucrările nu au fost toate finalizate, supravegherea video mai lipseşte, iar unele centrale termice prezintă uzură
• Pe fondul revenirii familiilor din străinătate, imperativă este măsura creşterii numărului de elevi prezenţi într-o clasă

În general, unităţile de învăţământ din judeţul Suceava au pregătite baza materială şi baza tehnică pentru demararea, în bune condiţii a anului şcolar 2026-2027, se arată într-o informare a Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava prezentată, ieri, în şedinţa Colegiului prefectural. Cu toate acestea, există şi unele unităţi în care au fost identificate probleme, printre acestea numărându-se bugetul limitat; necesitatea unor mici lucrări de reparaţii; efectuarea de lucrări de renovare; clădiri, ateliere şi cantină aflate încă în curs de construire; lucrări de amenajare a curţilor; lucrări de reabilitare termică; amenajarea unui gard de împrejmuire; uzura centralelor termice; neefectuarea serviciilor de dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie în spatiile şcolare; expirarea garanţiei stingătoarelor; uzura prematură a unor echipamente tehnice; lipsa sistemelor de supraveghere şi necesitatea dotării cu un microbuz şcolar.

• Posturi rămase neacoperite ca urmare a pensionărilor la cerere

Potrivit sursei citate, majoritatea unităţilor de învăţământ dispun de resursele umane necesare organizării activităţilor specifice anului şcolar 2026-2027. Însă, în unele dintre unităţi semnalate au fost lipsa de cadre didactice la discipline precum fizica şi matematica; posturi sau catedre vacante neocupate; necesitatea unui post de administrator de patrimoniu; vacantarea unor posturi ca urmare a pensionărilor la cerere; un post de administrator financiar vacant, din cauza plecării în concediu fără plată a titularului; întârzierea organizării concursului de ocupare a posturilor vacante pentru personalul nedidactic; număr insuficient de muncitori de întreţinere şi de îngrijitoare; necesitatea suplimentării numărului de elevi în clase, pe fondul revenirii familiilor din străinătate.

• Întârzieri în onorarea comenzilor de manuale şi materiale didactice

Conform informării făcută de Inspectoratul Şcolar Judeţean în şedinţa Colegiului prefectural, majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţul Suceava au reuşit să asigure numărul necesar de manuale, de suporturi de curs şi de materiale didactice. Aceasta sub rezerva că au fost identificate situaţii în care, deşi s-au făcut comenzi de manuale, acestea din urmă încă nu au fost livrate. De asemenea, o serie de unităţi de învăţământ au semnalat lipsa manualelor la anumite clase, drept exemplu fiind date clasele a IX-a, la care, începând din anul şcolar 2026-2027, intră în vigoare noile programe şcolare. „Nu există încă manuale, profesorii fiind puşi în situaţia de a-şi concepe suporturi de curs” conchide Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava în informarea privind stadiul pregătirilor pentru anul şcolar care va începe pe 7 septembrie 2026.   

Ultimele de două zile de înregistrare a dosarelor pentru obţinerea sprijinului de 300 de euro pe hectarul de cartofi  

• Suprafaţa cultivată cu cartofi trebuie să fie de cel puţin 0,3 ha, cu o producţie obţinută de minimum 12 tone/ha

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava informează fermierii că este în desfăşurare perioada de înscriere în Programul de susţinere a producţiei de cartofi de consum. În judeţul Suceava, cererile producătorilor sunt înregistrate la sediul DAJ, cultivatorii fiind atenţionaţi că ultima zi de depunere a dosarelor este vineri, 28 august. Pentru a beneficia de sprijin financiar, producătorii trebuie să aibă o suprafaţă cultivată cu cartofi de consum de cel puţin 0,3 ha şi să obţină o producţie de minimum 12 tone/ha. De asemenea, fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafaţa cultivată în anul 2026; să permită echipelor mixte ale DAJ şi APIA să verifice cultura în teren, înainte de recoltare şi, totodată, să facă dovada valorificării producţiei, conform prevederilor HG nr. 638 din 2026. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, valoarea sprijinului financiar este de maximum 300 de euro/ha, acordată proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată „şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de program”. Este obligatoriu ca recoltarea şi valorificarea producţiei să se facă până cel târziu pe 18 noiembrie, inclusiv, documentele justificative urmând a fi prezentate la DAJ până pe 23 noiembrie 2026. „Îi încurajăm pe cultivatorii de cartofi de consum din judeţul Suceava să nu lase înscrierea pentru ultima zi şi să se adreseze DAJ pentru depunerea documentaţiei şi informaţii privind programul” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

 Locatarii Căminului nr. 2 de la Colegiul „Petru Muşat” sunt „relocaţi” în 17 locuinţe din fondul locativ al Primăriei

• Prioritate au persoanele cu dizabilităţi, familiile cu copii şi pensionarii care  trăiau în condiţii precare

Aparatul de specialitate al Primăriei municipiului Suceava a identificat soluţii pentru a muta persoanele care locuiau în condiţii precare în camere din clădiri sociale.  În speţă, este vorba despre cele din imobilul de pe Calea Unirii nr. 15, respectiv Căminul nr. 2 al Colegiului „Petru Mușat”. În cazul acestuia, autorităţile locale se confruntau cu o situaţie juridică extrem de complicată, din cele 59 de camere o parte însemnată fiind ocupate de persoane care nu deţineau contracte legale de închiriere. Totodată, în realitate unele aveau domiciliul stabil în alte localităţi din judeţ, iar mulţi dintre ocupanţi înregistrau datorii importante la plata utilităţilor şi a chiriilor. Drept urmare, conform recomandărilor comunicate de instituţiile competente, precum şi în temeiul obligaţiei autorităţilor publice locale de a asigura condiţii de siguranţă şi sănătate pentru cetăţeni, comisia socială a Primăriei Suceava a studiat posibilitatea mutării şi încheierii de forme legale de atribuire. Date fiind cele întâmpinate, structura a stabilit că se impune relocarea de urgenţă a tuturor persoanelor vulnerabile, prioritate acordându-se celor cu dizabilităţi, familiilor cu copii şi pensionarilor. Astfel, analizând situaţia locativă a ocupanţilor căminului, cât şi în funcţie de locurile vacante, hotărâtă a fost repartizarea etapizată, în vederea închirierii, a 17 locuinţe libere aflate în administrarea Primăriei municipiului Suceava. Deocamdată, contractele de locațiune sunt semnate pentru perioadă fixă, cu termen limită data de 31 decembrie 2026. Însă, există dreptul de prelungire, în condiţiile în care „chiriaşii îşi menţin criteriile de eligibilitate şi nu înregistrează datorii” la achitarea contravalorii utilităţilor şi a chiriei. Prin hotărâre a Consiliului Local, cele mai multe locuinţe repartizate sunt în blocuri ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe construite prin Programul guvernamental în cartierul Burdujeni, pe strada „Putnei”.   

 

În perioada 18-20 septembrie 2026

Cea de-a XIX-a ediţie a Salonului auto „Bucovina”, în asociere cu Primăria Suceava

• Evenimentul „este de natură a contribui la promovarea municipiului şi, implicit, la dezvoltarea economico-socială şi culturală a comunităţii sucevene” susţine primarul Vasile Rîmbu

Camera de Comerţ şi Industrie Suceava organizează, în intervalul 18-20 septembrie 2026, cea de-a XIX-a ediţie a Salonului auto „Bucovina”.  Acesta este considerat unul dintre reperele importante ale calendarului de târguri şi expoziţii din Suceava, fiind ţinut „cu succes în ultimii 20 ani şi având impact semnificativ atât, asupra comunităţii locale, dar şi a profesioniştilor din industria auto”. „Salonul auto Bucovina a devenit, de-a lungul anilor, un eveniment de tradiţie, recunoscut şi apreciat de către publicul sucevean, şi nu numai, atrăgând, în mod constant, un mare număr de vizitatori. Oferită este posibilitatea explorării unei largi game de autoturisme şi vehicule expuse, a interacţiunii directe cu reprezentanţii producătorilor şi dealerilor auto, putându-se participa, de asemenea, la diverse activităţii care fac parte din programul manifestării” informează Camera de Comerţ şi Industrie Suceava. În acest sens, instituţia se va asocia cu Primăria reşedinţei de judeţ, Consiliul Local urmând a aproba, în şedinţă ordinară, un proiect de hotărâre cu acest obiect. Astfel, pe durata expoziţiei, administraţia locală va pune la dispoziţie esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor, iar în schimb municipiul Suceava va beneficia de promovare pe toate materialele publicitare editate de Camera de Comerţ şi Industrie, respectiv pe pliante, broşuri, banere etc. „Încheierea unui acord de asociere pentru realizarea acestui eveniment este de natură a contribui la promovarea municipiului şi, implicit, la dezvoltarea economico-socială şi culturală a comunităţii sucevene” susţine, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava.  

 

Comisarii de mediu au amendat cu 60.000 de lei şi au suspendat activitatea unei spălătorii auto neautorizate

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au controlat un operator economic care desfăşura activităţi de spălătorie auto pe raza judeţului, informează instituţia suceveană. Potrivit sursei citate, în urma verificărilor efectuate comisarii de mediu au constatat că firma nu era autorizată pe linie de mediu. Date fiind neconformitățile depistate, aceasta s-a ales cu o sancţiune contravenţională în valoare de 60.000 de lei. Totodată, până la intrarea în legalitate şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţie, controlorii au dispus şi măsura complementară de suspendare a activităţii. Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu pune în vedere că activităţile încadrate în codul CAEN „Întreţinerea şi repararea autovehiculelor”, inclusiv spălarea acestora, au impact direct asupra mediului înconjurător. Spălătoriile auto, consumând volume mari de apă şi „descarcând ape uzate încărcate cu detergenţi, grăsimi şi suspensii”, autorizaţia de mediu este obligatorie. Prin actul de reglementare, operatorii economici sunt obligaţi să utilizeze un separator de hidrocarburi, iar pentru protejarea reţelei de canalizare instalaţia trebuie să fie conformă standardelor tehnice. Totodată, spălătoriile auto produc nămoluri şi ambalaje de substanţe chimice, în vederea eliminării deşeurilor imperativă fiind încheierea de contracte cu firme specializate. Nu în cele din urmă, spălătoriile auto au potenţial de poluare fonică, în special în zonele rezidențiale, zgomotul pompelor de înaltă presiune cauzând disconfort vecinilor.

 

Economii salariale de 3 milioane de lei la Primăria municipiului Suceava 

• Acestea se datorează ieşirilor din sistem prin pensionare, iar alte concursuri pentru ocuparea posturilor nu s-au mai organizat

Economii importante la bugetul municipiului Suceava se vor face până la sfârşitul acestuia an. Aceasta după ce Serviciul „Resurse umane” al executivului a solicitat rectificarea cheltuielilor de personal,  „urmare a faptului că nu au mai fost organizate concursuri de angajare şi s-au înregistrat ieşiri din sistem prin pensionare”. Astfel, având în vedere execuţia bugetară până la data de 19 august, dar şi plăţile estimate a fi făcute până pe 31 decembrie 2026, cheltuielile cu personalul sunt rectificate în minus cu 3 milioane de lei. În consecinţă, cea mai mare tăiere este operată la autorităţile executive, respectiv cea de 1,12 de milioane de lei. Cu reduceri figurează, în ordine descrescătoare, cheltuielile cu asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi grave (720.000 de lei), Poliţia Locală (400.000 de lei), Direcţia Domeniului Public (320.000 de lei) şi Direcţia Generală a Administraţiei Pieţelor (228.970 de lei). Economiile la bugetul municipiului Suceava rezultă din aceea că nu se vor mai efectua plăţi ale salariilor de bază, sporurilor pentru condiţii de muncă, indemnizaţiilor de hrană, contribuţiilor de asigurări sociale, dar şi ale altor drepturi salariale în bani.

Municipiul Suceava, portofoliu de proiecte PNRR de 54 de milioane de euro 

• Potrivit unei statistici a MIPE, zeci de contracte „sectoriale” se află în diferite faze de implementare

Conform datelor oficiale centralizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în municipiul Suceava valoarea totală a proiectelor contractate prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență (PNRR) se ridică la peste 268 de milioane lei, echivalentul a circa 54 milioane de euro. Potrivit sursei citate (https://pnrr.fonduri-ue.ro ), finanţarea acoperă zeci de „contracte sectoriale”, aflate în faze diferite de implementare, începând de la cel de proiectare şi până la încheierea şi recepţionarea lucrărilor. Pe „componente majore”, proiectele finanţate prin PNRR în reşedinţa de judeţ sunt împărţite în funcţie de specificul investiţiilor publice. Astfel, în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (Componenta C3), derulată este „Construirea de insule ecologice digitalizate”. Proiectul este faza de execuţie, deja fiind emise autorizaţiile de construire pentru amplasamentele insulelor ecologice supraterane şi a celor subterane. În cazul Componentei C5 „Valul renovării”, terminat este Proiectul „Creşterea eficienţei energetice a clădirii Cantinei de ajutor social”. Procesul-verbal de recepţie a lucrărilor a fost semnat, inclusiv pentru staţiile de încărcare a autovehiculelor electrice aferente. În stadii superioare de execuţie se găsesc reabilitarea energetică a Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” şi cea a Şcolii Gimnaziale nr. 6, în cadrul Componentei 15 „Educaţie şi digitalizare”. Proiectul „EduDigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante” este în curs de implementare, acesta vizând dotarea completă a şcolilor şi colegiilor din municipiu cu echipamente IT, mobilier de ultimă generaţie şi materiale didactice. Nu în cele din urmă, pe Componenta 10 „Infrastructură şi transport” a Planului Naţional de Redresare şi Reziliență evidenţiată este achiziţionarea, sub coordonarea Primăriei municipiului Suceava, a noi autobuze electrice şi staţii de încărcare destinate reţelei de transport metropolitan de călători. Proiectul a ajuns la stadiu avansat, autobuzele metropolitane fiind trecute în administrarea operatorului de transport TPL Suceava, „pentru operaţionalizarea rutelor”.

 

Consiliul Judeţean premiază cu 21.000 de lei performanţele a 7 sportivi suceveni

• „Performanţele obţinute (...) constituie un motiv de mândrie pentru judeţul Suceava” subliniază Gheorghe Şoldan, şeful executivului judeţean

Consiliul Judeţean Suceava premiază sportivii care „au obţinut rezultate remarcabile” participând la competiţiile naţionale din anul 2026. Conform unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei lunare a legislativului, este vorba despre 7 sportivi, fiecare dintre aceştia urmând a fi recompensaţi cu câte 3.000 de lei. Astfel, la campionatul naţional pentru copii în vârstă de 10 ani, de la Bacău, Eva Ioana Rusu, de la Clubul Sportiv Şcolar de pe lângă Liceul cu Program Sportiv Suceava, a obţinut locul al III-lea, dintr-un total de 95 de participanţi la proba „100 m spate feminin”. La Târgu Mureş, Irina Diaconescu, de la Clubul Sportiv Universitar, şi-a adjudecat patru locuri al II-lea la probele 800 m liber şi 400 m liber, la categoriile juniori II, juniori I, tineret şi seniori. Anastasia Peţenghe a obţinut două locuri I la probele 100 m liber şi 200 m liber, precum şi două locuri al II-lea la probele 400 m liber şi 800 m liber, pentru categoriile junior II şi juniori I. Totodată, la campionatele naţionale de atletism, Marin Vasile Ignătescu, Mateo Caleb Streiciuc, Ştefan Morari şi Emanuel Vlad au devenit dubli campioni naţionali în proba ştafetă. Pe lângă aceasta din urmă,  Marin Vasile Ignătescu este multiplu medaliat la probele 800 m şi 1.500 m,  atât în sezonul de vară cât şi în cel de iarnă/sală. La fel, Mateo Caleb Streiciuc a obţinut mai multe medalii în probele de 200 m şi 400 m. „Performanţele obţinute de către cei 7 sportivi reprezintă rezultatul muncii, perseverenţei, disciplinei şi sacrificiilor depuse în procesul de pregătire sportivă şi constituie un motiv de mândrie pentru judeţul Suceava. Prin acordarea premiilor financiare se urmăreşte atât recunoaşterea meritelor sportivilor pentru rezultatele obţinute, cât şi stimularea acestora în vederea continuării activităţilor sportive şi obţinerea unor noi performanţe” subliniază Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului judeţean. Valoarea totală a premiilor propuse a fi acordate este de 21.000 de lei, sumă asigurată din bugetul propriu al judeţului Suceava.