Prejudiciu de 4 milioane de lei din bunuri reţinute, ca obiect al infracţiunilor, în punctul de control vamal Siret

• Printre altele, confiscate au fost aproape 3,5 de milioane de alice de calibrul 4,5 mm, 118.800 de dolari, 10.000 de lire şi 39.000 de franci elveţieni, către organele abilitate fiind înaintate 45 de sesizări penale

Ca urmare a efectuării controlului vamal amănunţit, Biroul Vamal de Frontieră Siret a descoperit, în a doua jumătate a anului trecut, 56 de butelii cu gaz refrigerant cântărind 633,5 kg; 525 de bunuri contrafăcute şi 370 de litri de substanţe din categoria erbicidelor. Potrivit unei statistici a BFV, în perioada menţionată s-au emis, în baza atribuţiilor instituţiei, 99 de declaraţii privind deţinerea de valută peste limita maximă de 10.000 euro. În ultimele 6 luni ale anului precedent, totalul declarat s-a ridicat la 6.361.567 de euro, însă, ca urmare a nedeclarării, s-a luat şi măsura reţinerii a 118.800 de dolari, 10.000 de lire şi 39.000 de franci elveţieni. Totodată, conform sursei citate, s-a dispus reţinerea, în vederea confiscării, a 695 „de bucăţi de medicamente şi a 60 de fiole;  3.499.000 de alice de calibrul 4,5 mm; 31,3 de litri şi 2,4 kg de insecticide şi ierbicide; 1.948 de pachete de ţigarete şi a 92,1 de litri de băuturi alcoolice.  De asemenea, abandonate au fost 980 de pachete cu ţigarete şi 3.845 de litri de băuturi alcoolice de peste 22 de grade. În semestrul al doilea al anului 2025, Biroul Vamal de Frontieră Siret a dat 52 de amenzi în sumă de 38.200 de lei, totalul prejudiciului bugetului statului cauzat de bunurilor care fac obiectul infracţiunilor ajungând la 3.919.183 lei.  De altfel, către organele de cercetare penală au fost înaintate 45 cazuri în care au fost săvârşite asemenea infracţiuni. „În frontiera nu există posibilitatea de efectuare a analizelor chimice pentru stabilirea cu exactitate a produselor confiscate sau reţinute, aceasta fiind în sarcina organelor care se ocupă de preluarea spre valorificare sau distrugere” se evidenţiază în informarea BVF. Biroul Vamal de Frontieră Siret are competenţe în domeniile supravegherii si controlului vamal nefiscal: drogurilor, plantelor, substanţelor, preparatelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor; steroizilor-anabolizanţi; produselor cu regim special; speciilor sălbatice de floră şi faună; bunurilor culturale mobile; mărfurilor cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului; sumelor nedeclarate la intrarea sau ieşirea din UE, egale sau peste echivalentul a 10.000 euro; mărfurilor contrafăcute; metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase; armelor şi muniţiilor, dar şi a altor bunuri prohibite sau restricţionate.  

 

În zonele de locuit

Zgomot şi vibraţii care depăşesc limitele maxime, afectând mediul de viaţă al sucevenilor

Inspectorii DSP au  sancţionat şi încălcarea de către cetăţeni a normelor de igienă, amenzile date însumând 54.000 de lei

Direcţia de Sănătate PublicăSuceava a organizat şi întreprins, atât în urma reclamaţiilor, dar şi din iniţiativă proprie, mai multe acţiuni de control pe latura de „mediu de viaţă al populaţiei”. Instituţia suceveană aduce la cunoştinţă că, pe durata anului 2025, la categoria respectivă de obiective s-au făcut un total de 294 de controale. Între acestea, 202 au vizat în zonele de locuit, 6 - unităţile de mică industrie, 26  - unităţile comerciale, iar câte un control s-a concentrat asupra unei staţii de epurare şi a unei unităţi de depozitare, prelucrare şi neutralizare a deşeurilor menajere. De asemenea, inspectorii DSP au verificat 6 unităţi de prestări servicii, 6 cimitire şi firme de servicii funerare, iar 46 de controale au fost efectuate în alte diverse unităţi. Astfel, în urma neregulilor şi abaterilor de la legislaţie depistate, inspectori DSP au dat 11 sancţiuni contravenţionale, valoare amenzilor însumând 54.000 de lei. Potrivit informării Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, printre neconformităţile identificate se numără nerespectarea de către persoanele fizice a normelor de igienă care reglementează zonele de locuit, precum şi producerea de zgomot şi vibraţii care depăşesc limitele maxime stabilite de normele în vigoare şi care pot crea riscuri pentru sănătatea comunitară. Totodată, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică au mai constatat că la obiectivele verificate lipsea autorizaţia sanitară de funcţionare, „nerespectându-se prevederile legale în vigoare”, dar şi instruirea personalului, în profil de igienă.  

 Lansat din Suceava,

Concursul naţional de istorie „Vreau să fiu ca Iuliu Maniu”, ediţia a II-a  

Fundaţia „Iuliu Maniu-Ion Mihalache” organizează a II-a ediţie a concursului naţional de istorie „Vreau să fiu ca Iuliu Maniu”. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă de către Petrea Dulgheru, preşedintele Filialei Suceava a Partidului Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache. „Această ediţie o dedicăm marelui Maniu şi centenarului PNŢ, partid pe care Iuliu Maniu. împreună cu Ion Mihalache, l-a înfiinţat în 10 octombrie 1926”  a declarat Dugheru.  Concursul a fost iniţiat la nivel naţional de dr. Petrea Dulgheru, preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, care a propus conducerii PNȚMM şi Fundaţiei „Iuliu Maniu-Ion Mihalache” ca acesta să fie lansat în anul 2023, la împlinirea a 150 de la naştere şi a 70 de ani de la trecerea în eternitate a „marelui martir Iuliu Maniu”. Lansarea a avut loc la Suceava, pe 10 noiembrie 2023, competiţia  marcând, totodată, 110 ani  de la naşterea lui Corneliu Coposu. „Eu l-am descoperit pe Iuliu Maniu în urmă cu 36 de ani. De atunci merg pe urmele lui, îl divinizez şi mă străduiesc să fac tot ce este posibil ca artizanul Marii Uniri de la Alba Iulia să nu fie dat uitării, la fel ca şi PNȚ pe care l-a fondat. Doresc din suflet ca Iuliu Maniu să fie un model de urmat de toţi politicienii, dar şi de către tinerii care vor să îmbrățişeze cariera politică, indiferent de partid. Pentru  a-l descoperi pe Iuliu Maniu, tinerii trebuie să-l studieze. Le oferim această posibilitate prin acest concurs cu premii” a declarat Petrea Dulgheru. Faza județeană se va desfăşura în Cazinoul din Vatra Dornei, sâmbătă 8 august 2026, participanţi fiind tineri cu vârsta între 15 şi 24 de ani.  Concursul este de tip grilă, bibliografia constând în volumul preotului Cristian Borz ,,Politică şi morală” şi în cartea ,,Sfinxul de la Bădăcin”, a profesorului Marin Pop.  Se vor califica la faza națională de la Bădăcin, din 22 August, primii trei clasați și încă 10 cu mențiuni. Pentru judeţul Suceava, premiile sunt de 2.000 lei pentru locul I, 1.500 lei pentru locul al II-lea şi 1.000 de lei pentru al locul III-lea. Organizatorul acordă şi 10 mențiuni în valoare de 300 lei fiecare. Câştigătorii vor beneficia şi de o excursie gratuită, Vatra Dornei-Sighet (Memorialul durerii şi Cimitirul săracilor), Bobota (casa lui Corneliu Coposu) - Bădăcin - casa lui Iuliu Maniu, Castrul roman Porolissum.
 

În 2025

Aproape 100 de suceveni au fost depistaţi muncind la negru, firmele în cauză fiind amendate cu 1,160 de milioane de lei

• Anul trecut, pe partea de relaţii de muncă inspectorii ITM au făcut 2.059 de controale, sancţionaţi fiind 328 de agenţi economici  

 În perioada ianuarie-decembrie 2025, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au organizat şi întreprins nu mai puţin de 2.059 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de tip campanie, tematice şi de fond, vizând toate categoriile de angajatori, în urma verificărilor luându-se măsura sancţionării a 328 de agenţi economici. Consecinţă a neregulilor depistate, inspectorii ITM au aplicat 605 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 305 de avertismente şi 300 de amenzi a căror valoare însumează peste 2,754 de milioane de lei. Totodată, pentru remedierea neconformităţilor constatate, dispuse au fost 2.843 de măsuri. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2025, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, inclusiv a muncii fără forme legale de angajare. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, doar pe această latură controalele s-au materializat în aplicarea 60 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 4 avertismente şi 56 de amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 97 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 53 din 2003 fiind aplicate amenzi totalizând 2,815 de milioane de lei. Pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au dat 43 de sancţiuni contravenţionale dintre care 3 avertismente şi 60 de amenzi însumând 1,160 de milioane de lei.  

 

În prezenţa psihologilor DGASPC,

BCCO şi DIICOT au audiat 30 de minori din comunitate

• Potrivit instituţiei sucevene, 309 de victime, de suspecţi sau de inculpaţi copii au beneficiat de serviciile Camerei de audiere a minorilor

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava acordă servicii copiilor străzii, copiilor implicaţi în comiterea de fapte antisociale, precum şi copiilor traficaţi şi celor refugiaţi. Totodată, întreprinse sunt activităţi de prevenire a traficului de persoane, prevenire şi combatere a consumului şi traficului de droguri în rândul copiilor şi tinerilor din sistemul de protecţie. Astfel, informează instituţia suceveană, în anul 2025, psihologii şi specialiştii din DGASPC Suceava au participat la audierile a 57 de copii din comunitate, dintre acestea 15 fiind ţinute la Poliţia municipiului Suceava; 30 la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate de Organizată şi Terorism (DIICOT); 7 copii la Parchet; 3 copii la Poliţia şcolară şi 2 copii la executorul judecătoresc. „În cele 22 servicii de tip rezidențial pentru copii şi tineri au fost organizate, pentru toţi beneficiarii, acţiuni de informare cu privire la riscurile traficului de persoane şi la efectele nocive ale consumului de droguri şi de băuturi alcoolice. De asemenea, au fost făcute demersuri în vederea repatrierii a 14 minori identificaţi neînsoţiţi pe teritoriul altor state, dar şi anchete sociale, consiliere şi informare la domiciliul părinţilor sau al rudelor până la gradul IV, în vederea reintegrării în comunitate” se subliniază în informarea DGASPC, menţionându-se că 309 de victime, suspecţi sau inculpaţi minori au beneficiat de serviciile Camerei de audiere a minorilor. Evidenţiat este şi faptul că în „Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat”, 136 copii ai străzii au beneficiat de servicii de specialitate, cum ar fi consilierea psihologică şi socială, „cu monitorizare post reintegrare în familie”. Nu în cele din urmă, mai arată Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, 70 de copii din sistemul de protecţie au fost însoţiţi şi reprezentaţi la Tribunalul Suceava, pentru audieri în vederea revocării sau menţinerii măsurilor de protecţie sau de adopţie,  dar şi în alte situaţii.

În 2025

APIA a recuperat 8 milioane de lei de la fermierii suceveni beneficiari ai subvenţiei europene pe suprafaţă

La ANAF, pentru executare silită au fost trimise 78 de dosare, anul trecut fiind depistaţi 255 de fermieri în neregulă  

La începutul acestui an, Centrul Judeţean la Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură avea în evidenţă 36.035 de debitori europeni, „rezultat al sprijinului financiar aferent schemelor de cuprinse în cererea unică de plată pe suprafaţă”. Dintre aceştia 255 au fost înregistraţi doar pe durata anului 2025, valoarea cumulată a debitelor, începând cu 2007, de când fermierii români sunt beneficiari, ridicându-se la peste 43,772 de milioane de lei. Conform Raportului privind activitatea APIA în 2025, doar anul trecut s-au înregistrat noi debite, însumând 1,484 de milioane de lei. De-a lungul timpului, de la debitorii suceveni s-au recuperat 40,336 de milioane de lei, în 2025 reuşindu-se recuperarea a 8,015 de milioane de lei, sumă încasată pe nedrept. Periodic, pentru creşterea procentajului de recuperare, s-au făcut reconcilieri de sume cu serviciile fiscale din judeţ, „însă, o mare parte din debitele nerecuperate sunt sume foarte mari, cu acţiuni în instanţă, pentru care recuperarea este mai dificilă”. Astfel, APIA Suceava mai are de recuperat peste 3,43 de milioane de lei, gradul de recuperare la nivelul instituţiei sucevene fiind de 92%. „În cazul debitelor care nu au fost recuperate prin plata voluntară sau prin compensare, s-a procedat la transmiterea dosarelor de debit la ANAF, în vederea demarării procedurilor de executare silită” se subliniază în Raportul de activitate în 2025 al Centrului Judeţean Suceava al APIA, în care se  precizează că în cauză sunt 78 de asemenea dosare. De menţionat este că „270 de dosare sunt foarte vechi, cu fermieri decedaţi”, şi în cazul acestora încercându-se „recuperarea sumelor prin instanţă”.  

 Urmare inclusiv a preţului ridicat

Cerere redusă de produse ecologice

• Anul trecut, 181 de operatori din judeţul Suceava s-au înscris în agricultura ecologică, 175 dintre aceştia fiind producători

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană susţine dezvoltarea agriculturii ecologice la nivelul judeţului Suceava. În acest sens, organizate sunt acţiuni de informare a fermierilor privind „importanţa producerii de hrană sănătoasă, protecţiei mediului şi avantajelor financiare”, promovată fiind înscrierea  agricultorilor în acest sistem. „Lunar, precum şi cu ocazia întrunirilor cu fermierii, respectiv în mediul online, au fost desfăşurate acţiuni de informare privind agricultura ecologică” transmite DAJ, potrivit căreia, pe durata anului trecut, în agricultura ecologică au fost înscrişi 181 operatori, dintre care 175 sunt producători. De cealaltă parte, potrivit Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, printre problemele din calea extinderii agriculturii ecologice se numără dificultatea combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din culturile ecologice, dar şi preţul ridicat al produselor finite. Totodată, un obstacol îl constituie lipsa unei cereri semnificative de produse ecologice pe piaţa românească. Agricultura ecologică poate fi definită ca fiind „un sistem de producţie care pune o mare importanţă pe protecţia mediului şi a animalelor, prin reducerea sau eliminarea utilizării organismelor modificate genetic şi a produselor chimice sintetice de tipul fertilizatorilor, pesticidelor şi a regulatorilor de creştere”. Operatorii din agricultura ecologică sunt obligaţi să respecte reglementările specifice, începând cu producţia primară şi terminând cu depozitarea, procesarea, transportul şi valorificarea produselor ecologice la consumatorul final.
 

 

În judeţul Suceava

Educaţia, proiecte PNRR de peste 125 de milioane de euro

Din fonduri nerambursabile şi împrumuturi, Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă finanţează reforme, investiţii, precum şi „tranziţiile verde şi digitală”

Judeţul Suceava are un portofoliu de 835 de proiecte aferente Programului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR). Aşa se arată în evaluarea Planului de acţiuni din anul 2025 al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, conform căreia valoarea totală  a acestora se ridică la 371,870 de milioane de euro. Cu proiecte PNRR figurează majoritatea unităţilor teritorial-administrative sucevene, cele mai multe, adică 341, în sumă de 125,550 de milioane de euro fiind în „Educaţie”. Urmează 185 de proiecte din „Fondul local”, în valoarea de 87,67 de milioane de euro; 113 de proiecte „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare”, în valoare de 17,58 de milioane de euro; 44 de proiecte în „Păduri şi protecţia diversităţii”, de 8,44 de milioane de euro; 34 de proiecte în „Sănătate”, cu 10,19 milioane de euro şi 31 de proiecte din „Valul renovării”, de 59,28 de milioane de euro. La acestea se adaugă 20 de proiecte de „Reforme sociale”, în valoare de 10,71 de milioane de euro; 14 proiecte de 16,49 de milioane de euro în „Turism şi cultură”; 12 proiecte de 4,46 de milioane de euro în „Transformare digitală”; 4 proiecte „REPowerEU”, de 1,36 de milioane de euro şi un proiect de „Energie”, în valoarea de 1,99 de milioane de euro. Planul Naţional de Redresare și Reziliență (PNRR) este un document strategic, aprobat de Comisia Europeană, obiectivul general al acestuia fiind „modernizarea României, creşterea rezilienţei în faţa crizelor şi stimularea tranziţiei verzi şi celei digitale”. În urma modificărilor, la nivel naţional PNRR are o alocare totală de aproximativ 28,5 miliarde euro, „granturi şi împrumuturi, pentru a finanţa reforme şi investiţii esenţiale”.

 Inspectorii sociali au depistat plăţi necuvenite de 3 de milioane de lei către lucrătorii migranţi

• Prin fraudă, aceştia au încasat aceleaşi tipuri de beneficii familiale în două sau mai multe ţări ale UE

În vederea gestionării eficiente a schimbului de date cu instituţiile din alte state membre ale Uniunii Europene şi a monitorizării aplicării unitare a prevederilor legale pentru stabilirea dreptului la beneficii familiale, în 2025 Agenţia Judeţeană de Prestaţii şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava a gestionat 6.742 de formulare ale lucrătorilor emigranţi. „O atenţie deosebită a fost acordată prevenirii fraudei prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe ţări membre, precum şi monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi şi efectuării plăţilor către aceştia” se arată într-o informare a AJPIS Suceava. Drept urmare, depistate au fost 358 de asemenea cazuri, în sarcina celor în cauză fiind constituite debite însumând 3,023 de milioane de lei. Conform sursei citate, din acest total s-a reuşit recuperarea a 1,675 milioane de lei, iar o sumă de 435.628 de lei a fost „predată”, înspre recuperare, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.  Astfel, pe 31 decembrie 2025, în curs de recuperare era suma de 803.843 de lei. Totodată, de remarcat este că, de la instituţii competente din alte state membre UE, Agenţia Judeţeană de Prestaţii şi Inspecţii Socială Suceava a primit solicitări pentru recuperarea unui total de 228.674 de lei acordat cu titlul de beneficii familiale, „ca urmare a efectuării unor plăţi necuvenite”.  

 Oportunitate de economisire pentru suceveni,

Titluri de stat cu dobânzi avantajoase de până la 7% pe an 

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava anunţă „o nouă oportunitate de economisire, sigură şi avantajoasă”, sucevenii putând subscrie în titluri de stat „Tezaur” cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi de 5,85%, 6,50%, respectiv de 7% pe an. Purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea informează că până pe 1 aprilie 2026 titlurile de stat pot fi achiziţionate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 2 aprilie, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. De asemenea, până pe 3 aprilie titlurile sunt disponibile la sediul Trezoreriei, iar până pe 2 aprilie, în mediul urban, şi 1 aprilie, în mediul rural, acestea pot fi cumpărate la subunităţile Companiei Naţionale Poşta Română. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt emise în formă dematerializată, veniturile obţinute nefiind impozabile. Dobânda este anuală şi se plăteşte la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate, însă doar în perioada de subscriere. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, în calitate de emitent, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

Oficiul de Studii Pedologice, venituri de 1 milion de lei din 10 contracte pentru amenajamente pastorale  

•  Studiile sunt necesare la întocmirea planului de fertilizare şi aplicarea măsurilor agro-pedo-ameliorative pentru pajiştile permanente

„În anul 2025, cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană, la nivelul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava au fost obţinute rezultate bune”, se arată într-o informare a DAJ Suceava. Conform acesteia, în 2025 OSPA Suceava a făcut lucrări şi a întocmit studii de specialitate în valoare totală de 1,866 de milioane de lei. Printre acestea, evidenţiate sunt contractele privind realizarea şi elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice necesare întocmirii planului de fertilizare şi măsurilor agro-pedo-ameliorative pentru amenajamentul pastoral ale suprafeţelor de pajişti permanente, valoarea contractelor fiind de 1,069 de milioane de lei. În cauză sunt comuna Adâncata, cu 54.772 de lei; municipiul Suceava, cu 42.697 de lei; comuna Grănicești, cu 44.984 de lei; oraşul Liteni, cu 64.098 de lei; comuna Cornu Luncii, cu 124.936 de lei; comuna Mălini, cu 221.390 de lei; comuna Sadova, cu 347.515 de lei; comuna Fântâna Mare, cu 60.670 de lei; comuna Siminicea, cu 59.463 de lei şi comuna Marginea, cu 48.958 de lei. Tot în 2025, OSPA Suceava a realizat, pentru persoane fizice şi persoane juridice, studii pedologice privind introducerea în intravilan, scoaterea din circuitul agricol şi încadrarea terenurilor în clase de calitate şi scoaterea temporară din circuitul agricol, valoarea acestora însumând 797.456 de  lei. Reamintim că, în 2013, Oficiul pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a în pragul desfiinţării, activitatea revigorându-se după 2 ani, cu sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Printre altele, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava realizează, conform prevederilor legale, studii pedologice şi agrochimice pentru amenajamentele pastorale; analize sol-teren; studii de specialitate privind scoaterea din circuitul agricol a terenurilor sau reintroducerea acestora din urmă în circuit.  

Anul trecut

Judeţul Suceava a importat din UE 5.789.758 de ouă, 221.119 de pui de o zi şi 1.145 kg de icre

În Suceava au intrat şi 9.868 de tone de carne şi organe de porcine, în timp ce exportate au fost doar 428 de tone

De asemenea, din judeţ, pe piaţa comunitară, s-au livrat în viu 5.678 de bovine, 619 de câini şi de pisici şi o cabalină

Direcţia Sanitară Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară (DSVSA) Suceava monitorizează comerţul intracomunitar, importul, exportul şi tranzitul de animale vii, precum şi cel de produse şi subproduse de origine animală, o statistică în acest sens fiind făcută publică de directorul executiv dr. Mihai Voloşeniuc. Astfel, potrivit datelor DSVSA, în 2025 din judeţul Suceava au fost exportate în ţările membre ale Uniunii Europene aproximativ 428 de tone de carne şi organe de porcine şi 4.129 de tone de carne şi organe de bovine. Pe relaţia externă, din judeţ pe piaţa comunitară europeană au ajuns aproape 259 de tone de carne şi organe de cabaline, 38,35 de tone de carne tocată de porcine, 39,26 de tone de carne preparată de porcine şi 86,43 de tone de carne de pasăre. Totodată, din judeţul nostru au fost exportate în UE peste 320 de tone de produse din carne de porc, 0,5 de tone de produse din carne de bovine şi din carne de ovine, cât şi 240,13 de tone de lapte de consum.  La toate acestea se adaugă produse „compuse” de origine animală în cantitate totală de 1.915 de tone. De cealaltă parte, potrivit statisticii DSVSA, în judeţul Suceava au intrat de pe piaţa Uniunii Europene au 9.868,6 de tone de carne şi organe de porcine, 83,8 tone de tone de carne şi organe de bovine şi 63,15 de tone de carne şi organe de pasăre.  De asemenea, importate de piaţa comunitară europeană au fost aproape 104,4 de tone de lapte de consum şi de produse lactate. În ceea ce priveşte comerţul intracomunitar cu animale vii, din judeţul Suceava au ieşit, cu destinaţia UE, 5.678 de bovine, 619 de câini şi de pisici şi o cabalină. Din Uniunea Europeană în judeţul Suceava au intrat 64 de bovine, 12.575 de porcine pentru sacrificare, 1.800 de suine pentru producţie şi 221.119 de pui de o zi. În cele din urmă, conform Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, în 2025 judeţul Suceava a importat 5.789.758 de ouă şi 1.145 kg de icre. 

 
În prima lună anului

Gardienii forestieri au descoperit o infracţiune de tăiere ilegală şi încă două de furt de material lemnos

În luna ianuarie 2026, personalul Gărzii Forestiere Suceava a  făcut, pe raza judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău, Iaşi şi Botoşani un total de 55 de controale privind respectarea regimului silvic. Anunţul este făcut de inspectorul-şef Mihai Găşpărel, potrivit căruia două au fost controale de fond sau parţiale în păduri. În cadrul acestora s-a inventariat un volum de 16 mc de masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de circa 10.000 de lei. Conform şefului Gărzii Forestiere, s-a constatat inclusiv o infracţiune de tăieri ilegale de arbori, cât şi încă două de furt de material lemnos. Totodată, controalele au vizat 18 parchete de exploatarea lemnului, prilej cu care s-au verificat 45 de acte de punere în valoare, „toate în partizi de produse principale şi accidentale I”. Mihai Găşpărel mai arată că o activitate susţinută s-a desfăşurat şi în afara pădurii, acesta axată fiind pe transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. Astfel, 13 controale s-au făcut pe drumurile publice,  prin verificări trecând şi 22 de puncte de prelucrare şi depozitare a lemnului, acţiuni concretizate în „confiscarea fizică a 333 mc şi valorică a 476 mc lemn”. 

 APIA Suceava, parte în 8 litigii  având ca obiect acordarea de subvenţii din bugetele naţional şi al UE   

În 2025, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată un total de 23 de dosare. Instituţia suceveană informează că 3 dintre litigii au reprezentat „pretenţii” decurgând din acordarea subvenţiilor de stat, 5 litigii au privit acordarea de subvenţii din bugetul comunitar, cu obiect constând în anularea de acte administrative şi „obligaţia de a face”, în timp ce diferenţa de 15 litigii a reprezentat în diverse alte cauze.  În ceea ce priveşte litigiile izvorâte din acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat, un dosar a fost finalizat pe durata anului trecut, fiind pronunţată hotărâre definitivă de Curtea de Apel Suceava, în sensul respingerii recursului formulat de APIA Suceava. Referitor la litigiile izvorâte din acordarea de sprijin din fonduri europene, pe durata anului trecut s-au finalizat 3 dosare, într-un dosar fiind respinsă acţiunea petentului, Centrul Judeţean al APIA având calitatea de pârât. În alt dosar a fost admisă acţiunea petentului, în cel de-al treilea cererea de chemarea în judecată fiind admisă parţial, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură având calitatea de pârât. Pe partea de litigii privindu-i pe funcţionarii publici, în anul 2025 au fost soluţionate 8 dosare, 7 dintre procese fiind câştigate de  Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava.     

De la începutul săptămânii viitoare

Fermierii suceveni sunt programaţi să depună cererea de plată pentru anul 2026

Semnarea cererii este obligatorie, anul trecut înregistrându-se 38.779 de solicitări, pentru 195.040 de hectare

În 2025, pentru judeţul Suceava au fost autorizate plăţi pe suprafaţă însumând 1.441,541 de milioane de lei

Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) anunţă că depunerea cererii de plată pentru anul 2026 este stabilită pentru perioada 16 martie – 5 iunie. „Se va depune o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren şi/sau deţine exploataţii în localităţi sau judeţe diferite. În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic, fermierii vor completa declaraţia specifică sectorului” transmite instituţia suceveană. Centrul Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) recomandă fermierilor să verifice situaţia înscrierii terenurilor în Registrul agricol, la primăria pe raza căreia sunt înregistrate acestea; să se asigure că documentele care atestă utilizarea terenului sunt valabile la data depunerii cererii, iar dacă deţin exploataţii zootehnice, să verifice actualizarea datelor animalelor în Baza Naţională de Date. „Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului și/sau autorităţii emitente, după caz. Semnarea cererii de plată este obligatorie, iar APIA încurajează utilizarea semnăturii electronice, ca instrument modern şi eficient pentru finalizarea procesului de depunere a cererilor” se subliniază în comunicatul APIA Suceava, în care fermierii sunt rugaţi să „respecte data şi ora programării”. În campania din anul trecut, la Centrul Judeţean şi cele 9 centre locale au fost depuse 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare. În 2025,  pentru judeţul Suceava au fost autorizate plăţi pe suprafaţă însumând peste 1.441,541 de milioane de lei.   

În 2025

Scădere a numărului accidentelor de muncă mortale

• Anul trecut, ITM a înregistrat 3 decedaţi în legătură cu  activităţile de serviciu, faţă de 4 în 2024 şi 8 în 2023    
• Pe primul loc în totalul celor 79 de accidente s-a situat domeniul construcţiilor, cu 15 persoane accidentate  

În 2025, în judeţul Suceava numărul evenimentelor  comunicate ca fiind posibil încadrate în categoria accidentelor de muncă a fost în scădere, coborând la 261, faţă de 290 în anul precedent (- 29 de cazuri). Aceasta potrivit unei informări a Inspectoratului Teritorial de Muncă, care reliefează că pe durata anului 2025 la instituţia suceveană s-au înregistrat 79 de persoane accidentate, comparativ cu 91 în 2024, scăderea fiind de 12 accidentaţi. În 3 cazuri, accidentele s-au soldat cu decesul victimei, raportat la 4 decese în 2024. Numărul accidentaţilor cu incapacitate temporară de muncă s-a diminuat de 87 la 74, respectiv cu 13 persoane, pe parcursul anului trecut două accidente având ca urmare invaliditatea. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, în 2025 domeniul construcţiilor s-a aflat pe primul loc cu 15 accidentaţi, în ordine descrescătoare situându-se fabricarea produselor din lemn, cu 11 accidentaţi; industria alimentară şi transporturile, cu câte 7 accidentaţi şi silvicultura şi exploatarea forestieră, cu 6 accidentaţi. În 2024, transporturile rutiere s-au  remarcat cu un nedorit record de  28 de accidentaţi, urmat de domeniile exploatării forestiere (14 accidentaţi), construcţiilor (11 accidentaţi) şi fabricării produselor din lemn (5 accidentaţi). De  menţionat este că în 2023, în judeţul Suceava au fost luate în evidenţă 100 de persoane accidentate în muncă, dintre care 8 şi-au pierdut viaţa, iar 92 au suferit incapacitate temporară de muncă. În anul la care facem referire, sectoarele economiei naţionale în care s-au înregistrat cei mai mulţi accidentaţi în muncă au fost transporturile terestre (15); exploatarea forestieră (11); construcţiile (7) şi fabricarea produselor din lemn (4).   

În intervalul 17 martie-28 mai

Servicii gratuite de depistare a tuberculozei în 20 de localităţi sucevene

• Caravana mobilă este dotată cu aparatură digitală de radiologie şi cu teste rapide de diagnosticare, beneficiare fiind grupurile vulnerabile

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Servicii de Sănătate, va desfăşura, în judeţul Suceava, o acţiune de depistare activă a cazurilor de tuberculoză la populaţia vulnerabilă. Proiectul „Screening TB” se va derula, în perioada 17 martie-28 mai, în 20 de localităţi din judeţ, caravana mobilă fiind dotată cu aparatură digitală de radiologie şi teste rapide de diagnosticare a tuberculozei.  Potrivit unui comunicat de presă al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”,  în cazul unor suspiciuni de tuberculoză, beneficiarii vor primi rezultatele şi îndrumare pentru continuarea investigaţiilor şi a tratării în reţeaua de specialitate. Serviciile sunt gratuite şi urmăresc creşterea accesului echitabil la asistenţă medicală de calitate, cu accent pe grupurile vulnerabile. În ordine cronologică, pe durata a una-două zile, caravana va fi prezentă în localităţile Vadu Moldovei, Forăşti, Preuteşti, Dolhasca, Liteni, Fântânele, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Comăneşti, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Arbore, Cajvana, Berchişeşti, Valea Moldovei, Frasin, Câmplung Moldovensc, Panaci, Crucea şi Broşteni. Potrivit Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, România continuă să înregistreze cel mamare număr de cazuri din Uniunea Europeană. În anul 2024, judeţul Harghita a înregistrat o incidenţă de 48,2 cazuri la suta de mii de lcuitori, peste media de naţională de 44,3 cazuri de suta de mii de locuitori. Până în septembrie 2028, 75.000 de peroane din zone defavorizate din  toate judeţele ţării, inclusiv din municipiul Bucureşti vor beneficia de servicii gratuite de „screening TB”.      

Echipamente fără verificări tehnice, la unităţile de reparare şi întreţinere a autovehiculelor

Inspectorii ITM au depistat că muncitorii nu aveau echipamente individuale de protecţie, iar semnalizarea de securitate era deficitară

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de combatere a muncii nedeclarate și de verificare a modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul „Repararea şi întreţinerea autovehiculelor”. Inspectorul-şef Romeo Buntariu informează că efectuate au fost 29 controale, iar în vederea remedierii deficienţele s-au dispus 16 măsuri. Pe partea de relaţii de muncă, printre neregulile des constatate se numără lipsa evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, a copiei după contractul individual de muncă, cât şi nerespectarea reglementărilor referitoare la acordarea repausului săptămânal. De asemenea, inspectorii de muncă au depistat că, la încetarea raportului de muncă, salariaţilor nu li s-au eliberat adeverinţa de vechime şi extrasul din registrul electronic şi că angajatorul nu deţinea certificate medicale care să ateste că angajaţii sunt apţi de muncă. Totodată, unii agenţi economici nu au procedat la majorarea salariului după 24 de luni în care angajatul a lucrat cu minimumul pe economie, în timp ce la alţii programarea concediilor nu s-a făcut astfel încât fiecare  angajat să aibă, într-un calendaristic, cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. De cealaltă parte, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă inspectorii ITM Suceava au organizat şi întreprins 30 de controale. Pentru abaterile de la legislaţia specifică au fost  aplicate 39 de sancţiuni contravenţionale, impuse fiind şi 39 de măsuri de remediere. Deficienţele cele mai frecvent întâlnite au constat în echipamente de muncă fără verificări tehnice periodice, semnalizarea de securitate deficitară sau insuficientă, dar şi lipsa echipamente individuale de protecţie.

Venitul minim de incluziune, de restituit de către 1.166 de suceveni  

• Aceasta după verificări privind suspiciuni de deţinere a mai multor autoturisme, nedeclararea veniturilor din jocuri de noroc şi activităţi independente, dar şi a depozitelor bancare

La nivelul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, creşterea eficienţei privind acordarea beneficiilor de asistenţă socială este datorată unei bune gestionări a sistemului informatic, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, în care se menţionează că, periodic, sunt făcute verificări privind modul de acordare a sumelor reprezentând beneficii de asistenţă socială. Astfel, urmărită este confirmarea unor suspiciuni referitoare la existenţa de CNP duble, CNP eronate, persoane decedate (beneficiar sau titular, după caz), cât şi cu privire la venituri realizate şi nedeclarate. De asemenea, s-au suspectat lipsa angajatului activ în situaţia acordării stimulentului de inserţie, precum şi realizarea de „venituri din muncă” în acelaşi timp cu încasarea indemnizaţiei de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani. În ceea ce priveşte acordarea venitului minim de incluziune, Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială a transmis spre verificare, în plan judeţean, a 4.530 de  suspiciuni vizând deţinerea a mai multor autoturisme sau a unor autoturisme mai noi de 10 ani. De asemenea, în obiectiv au stat suspiciuni de nedeclarare depozitelor bancare, a unor venituri obţinute din jocuri de noroc şi din activităţi independente. Potrivit informării semnată de Eugen Bogdan Filip, directorul executiv al AJPIS, din totalul menţionat,1.166 de suspiciuni     s-au confirmat, „fiind impusă returnarea sumelor acordate în mod necuvenit”. În total, în urma activităţii de monitorizare şi verificare a condiţiilor de acordare, în anul 2025 Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a identificat 2.455 de beneficiari care au încasat necuvenit drepturi de asistenţă socială, „valoarea debitelor constituite prin decizii” fiind de aproape 8 milioane de lei.                            

 Rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele

• Plata rentei viagere se va face într-o singură rată anuală, până pe 30 noiembrie 2026

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2025, până pe 31 august 2026 rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele. Aplicarea vizei se face prin prezenţa fizică la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, fie prin mijloace de comunicaţii, poştă sau curier. Solicitanţii vor prezenta următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate; decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  sau II); procură notarială autentificată, curatelă sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original (doar în cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal). Necesare mai sunt contractele de arendare încheiate până la data de 30 septembrie 2011; extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis în lei, la oricare bancă de pe teritoriul României, cât şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale. Plata rentei viagere se face într-o singură rată anuală, până pe 30 noiembrie 2026. Cuantumul rentei viagere agricole, reprezentă echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole.