Două zile fără apă caldă, în cartierele Zamca, „George Enescu” şi Obcini  

• Sistarea livrării a fost cauzată de o avarie de pe magistrala de transport a energiei termice

În chiar perioada cu temperaturi mai ridicate, locuitorii din trei cartiere ale municipiului Suceava au rămas fără apă caldă la robinete. Este vorba despre Zamca, „George Enescu” şi Obcini, conducerea firmei Thermonet anunţând că a luat măsura din motive întemeiate şi neprevăzute. Mai exact, sistarea survine unei avarii apărute pe Magistrala 2 „Oraș”, punctele termice afectate fiind „Zamca” cu numerele 1, 3, 4, 5, „Intersecție”, „Liceul Alimentar”, „TRC”, „Liceul Ştefan cel Mare”, „Generală nr. 1”; „George Enescu” nr. 1, nr. 2, nr. 4/1, nr. 4/2, nr. 4/3/1, nr. 4/3/2, Obcini nr. 1, nr. 2, nr. 3 şi nr. 4, cât şi punctul termic „ANL Metro”. Remedierea defecţiunilor au început încă de ieri dimineaţa, Thermonet apreciind că reluarea furnizării se va face până la sfârşitul acestei zile. Reamintim că, pe 22 mai, punctele termice „Gară” şi „ANL Gară” nu au furnizat apă caldă din cauza avarierii conductei-tur-primar care alimentează punctele cu pricina. Avaria a fost „localizată” pe o proprietate privată, lucrându-se manual. Deoarece intervenţia mecanizată nu a fost posibilă, durata de remediere s-a prelungit până la finele zilei de 23 mai. De cealaltă parte, pe 16  mai, societatea comercială Bioenergy Suceava, producătorul local de energie termică a oprit, timp de 5 zile, producerea agentului termic pentru prepararea apei calde. Încetarea temporară a producerii a fost justificată prin necesitatea „realizării unor lucrări urgente de reparaţii în instalaţiile proprii, având ca obiectiv prevenirea avariilor majore în timpul sezonului rece următor”.

 

 

În judeţul Suceava au fost înregistrate cele mai multe cereri pentru sprijinul financiar european pe suprafaţa agricolă

• Faţă de 2025, numărul cererilor înaintate de către fermieri a scăzut cu 1.717, suprafaţa declarată crescând cu 2.072 de hectare
• Aceasta confirmă tendinţa de „comasare a terenurilor şi creşterea dimensiunii fermelor, cu efecte pozitive asupra sectorului agricol”

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a fost finalizată campania de depunere a cererilor de plată aferente anului 2026, „marcând totodată cea de-a 20-a campanie gestionată de această instituţie, în sprijinul fermierilor”. Depunerea cererilor de plată pentru anul 2026 s-a derulat în perioada 16 martie-5 iunie, completată fiind o singură cerere de plată, chiar dacă solicitantul utilizează suprafeţe de teren şi/sau deţine exploataţii în localităţi sau judeţe diferite. La finalul campaniei 2026, la nivel naţional au fost înregistrate 671.334 de cereri de plată pentru 9.766.322 de hectare declarate. Comparativ cu anul precedent, suprafaţa declarată a crescut cu 38.029 de hectare, în timp ce numărul cererilor a scăzut cu 37.018. „Această evoluţie confirmă continuarea procesului de consolidare a exploataţiilor agricole, prin comasarea terenurilor şi creşterea dimensiunii fermelor, cu efecte pozitive asupra eficienţei şi competitivităţii sectorului agricol” transmite Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În judeţul Suceava, la cele nouă agenţii locale, precum şi la Centrul Judeţean, depuse au fost 37.062 de cereri  pentru o suprafaţă totală de 197.112 de hectare. În campania din anul 2025, depuse au fost 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare, fiind autorizate plăţi pe suprafaţă însumând peste 1.441 de milioane de lei. Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, numărul cererilor înaintate de către fermierii suceveni a scăzut cu 1.717, suprafaţa declarată cunoscând o creştere de 2.072 de hectare.     

 În martie 2026

Judeţul Suceava, poziţii satisfăcătoare la firme cu aport străin de capital social

• În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate, judeţul ocupa locul 8 în ţară, în timp ce după mărimea subscrierii în valută se afla poziţia a 13-a

Judeţul Suceava ocupă poziţii acceptabile în clasamentul privind societăţile cu participare străină la capitalul social subscris. Astfel, în luna martie a lui 2026, în judeţ au fost înmatriculate 7 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, ceea ce reprezintă 1,3% din totalul firmelor de acest fel înregistrate la nivelul întregii ţări. Conform celor mai noi informaţii oferite publicităţii de către Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava, care citează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna martie, de 9.800 de lei, adică echivalentul a 2.229,7 de dolari, respectiv a 1.913,2 de euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în martie 2026, judeţul ocupă locul 8 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se află, de asemenea, pe poziţia a 13-a după mărimea capitalului social exprimat în valută. La nivel naţional, în luna martie 2026 s-au înmatriculat 527 de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, valoarea acestuia fiind de 2.297.000 de lei, ceea ce, exprimat în valută înseamnă, echivalentul a 43.946,3 de dolari sau a 37.240,5 de euro. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 martie 2066, în judeţul Suceava s-au înregistrat 14 firme cu participare străină la capitalul social subscris, acesta din urmă însumând 46.300 de lei, adică 10.416,1 de dolari sau 8.836,4 de euro

 Primăria Suceava pune stadionul Areni la dispoziţia proaspăt-promovatei echipe de fotbal  Cetatea 1932    

• Suntem pregătiţi să demarăm construirea unui nou stadion printr-un „parteneriat strategic” cu Consiliul Judeţean, informează administraţia locală din reşedinţa de judeţ

Primăria Suceava a emis acordul oficial pentru ca, pe parcursul sezonului competițional 2026-2027 al Ligii a II-a, Stadionul municipal Areni să fie folosit de Asociaţia Clubul Sportiv Municipal Cetatea 1932 Suceava. Printr-un comunicat, administraţia locală din reşedinţa de judeţ informează că, în paralel, municipalitatea îşi reafirmă disponibilitatea totală de a colabora cu Consiliul Judeţean Suceava într-un „proiect major de infrastructură”, respectiv cel de construire a unui stadion nou şi modern, amplasat în vecinătatea Sălii Polivalente”. „Considerăm că modernizarea infrastructurii sportive este o prioritate pentru comunitatea noastră şi suntem pregătiţi să demarăm acest parteneriat strategic” subliniază sursa citată.  Echipa de fotbal Cetatea 1932 Suceava a promovat în Liga a II-a învingând, în ultima etapă a play-off  Ligii a III-a, cu scorul de 4-0, formaţia Sepsi OSK II. Reamintim că, în campania electorală din anul 2025, Vasile Rîmbu lansa promisiunea materializării Proiectului „Bucovina Arena”, cel de construire a unui stadion cu 15.000 de locuri şi instalaţie de nocturnă.  

La acel moment, actual primar spunea că „trebuie gândit în perspectivă, deoarece stadionul Areni nu poate fi cârpit la nesfârşit”. Însă, în şedinţa ordinară din luna mai a Consiliului Local, Vasile Rîmbu afirma că, deocamdată, „prioritatea actuală este omologarea stadionului Areni”. În acelaşi context, Gheorghe Șoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, se angaja să promoveze proiectul de construire, în municipiul Suceava, a unui stadion cu o capacitate de până la 10.000 de locuri. „Suceava are nevoie de o infrastructură sportivă modernă, capabilă să susţină dezvoltarea fotbalului de performanţă” puncta Gheorghe Șoldan. În 2014, primarul Ion Lungu prezenta, într-o conferinţă de presă, proiecţia unui viitor Complex sportiv al municipiului Suceava, amenajat pe o suprafaţă de 12 hectare, la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Pe lângă stadionul cu capacitate de 15.000 de locuri, acesta includea o sală polivalentă cu 5.000 de locuri, bazinul de olimpic de înot şi parcuri. 

 Scădere a numărului autorizaţiilor eliberate pentru construirea de locuinţe

• Fiind al doilea după Iaşi, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est judeţului Suceava îi revin 30,4% din aceste autorizaţii
• În 2025, terminate au fost 1.800 de locuinţe, cu o diminuare de 8,1% faţă de 2024, când s-au finalizat 1.958 de locuinţe 

În luna martie 2026, în judeţul Suceava au fost eliberate 173 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică,  numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a înregistrat o creştere 37,3% comparativ cu luna februarie a aceluiaşi an. Însă, potrivit sursei citate, în comparaţie cu luna martie 2025, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a fost mai mic cu 4,4%. În judeţul Suceava s-au înregistrat 5,4% din autorizaţiile pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna martie la nivel naţional, în ţară fiind înregistrate 3.112 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din 569 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna martie 2026, judeţului Suceava îi revin 30,4%, acesta fiind al doilea după Iaşi, cu 31,8% din total. În judeţul Bacău s-au înregistrat 14,4% din autorizaţiile de construire, în Neamţ-9,7%, în Botoşani-7,7%, iar în Vaslui-6%. Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, în conformitate cu sursa citată, în judeţul Suceava s-au înregistrat 1.800 de locuinţe terminate, comparativ cu 1.958 de locuinţe  finalizate în intervalul omolog din anul 2024, diminuarea fiind de 8,1%. Analiza pe medii de rezidență relevă faptul că numărul locuinţelor finalizate în perioada amintită a scăzut cu 5,1% de puncte procentuale în mediul urban, o scădere de 9,3% fiind consemnată în mediul rural. În ceea ce priveşte finanţarea, Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică evidenţiază faptul că 92,9% din numărul locuinţelor terminate au fost realizate din surse proprii, inclusiv din credite ale populaţiei, „pentru locuinţele executate în regie proprie”. Încă 5,3% din locuinţe au fost construite din surse proprii ale persoanelor juridice, în timp ce 1,8% reprezintă locuinţe sociale realizate cu subvenţii bugetare acordate prin programul guvernamental implementat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL).
 

 

Prin Proiectul „Cultivăm sănătate şi bucurie”

Descoperirea agriculturii prin implicare directă şi experienţe autentice

• DAJ şi ISJ îşi propun să construiască „punţi între educaţie, şi agricultură”, implicarea elevilor de la Şcoala Gimnazială Ipotești confirmând că educaţia practică reprezintă una dintre cele mai valoroase investiţii în viitor

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, continuă acţiunile educative aferente Proiectului „Cultivăm sănătate şi bucurie”, desfăşurate în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava. Astfel, o echipă a DAJ a fost prezentă la Şcoala Gimnazială Ipotești,  elevii clasei a VIII-a B participând la o activitate practică vizând „descoperirea agriculturii prin implicare directă şi experienţe autentice”. Potrivit unui comunicat al instituţiei agricole sucevene, tinerii au luat contact cu etapele de bază ale înfiinţării unei culturi horticole, descoperind că agricultura este mai mult decât o ocupaţie, reprezentând o legătură directă între om, hrană, sănătate şi mediul înconjurător. Aplicaţia practică a beneficiat de sprijinul şi implicarea cadrelor didactice Roxana Gabriela Gagea și Simona Mirăuți, „care au manifestat deschidere şi preocupare constante pentru dezvoltarea activităţilor educative”. Prin Proiectul „Cultivăm sănătate şi bucurie”, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava îşi propun să construiască punţi între educaţie, agricultură şi dezvoltare durabilă, oferind elevilor prilejul de a conştientiza importanţa alimentaţiei sănătoase şi respectului pentru resursele naturale. „Entuziasmul, curiozitatea şi implicarea elevilor de la Şcoala Gimnazială Ipotești ne confirmă că educaţia practică reprezintă una dintre cele mai valoroase investiţii în viitorul comunităţilor noastre. Fiecare plantă aşezată în sol este o lecţie despre răbdare, grijă, colaborare și de respect pentru munca celor care produc hrană. Astfel de experienţe contribuie la formarea unor tineri mai conştienţi, mai responsabili și mai conectaţi la valorile comunităţii” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

 În primul trimestru

Aproape 200 de dosare de trecere frauduloasă a frontierei cu Ucraina

• Marea majoritate a imigranţilor ucraineni sunt tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani, „presiunea migraţionistă fiind în strânsă corelaţie cu situaţia de conflict”

În primul trimestru al anului 2026, la nivelul structurilor Poliţiei de Frontieră din judeţul Suceava s-au înregistrat 192 de dosare  penale „sub aspectul trecerii frauduloase a frontierei de stat, în scop de migrare”, informează Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Conform informării, în primele 3 luni ale anului acesta s-au consemnat cu 114 mai puţine treceri ilegale faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Implicaţi au fost 299 de imigranţi, comparativ cu 570 în perioada de referinţă din 2025, respectiv cu 271 în minus. Din punctul de vedere al cetăţeniei persoanelor depistate, toţi sunt ucraineni, „ceea ce indică faptul că presiunea migraţionistă este în strânsă corelaţie cu situaţia de conflict din statul vecin”. Marea majoritate a imigranţilor ucraineni este reprezentată de tineri cu vârsta între 18 şi 34 de ani, urmată de grupa de vârstă 35+. „Ameninţarea trecerilor ilegale este direct influenţată de escaladarea războiului din Ucraina. Astfel, orice intensificare a conflictului din sudul Ucrainei este de natură a determina creşterea numărului de ucraineni care îşi părăsesc ţara în mod legal, dar şi ilegal” se reliefează în informarea Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava.
 

 În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Judeţul Suceava, poziţia cea mai favorabilă la sporul natural al populaţiei

• Cea mai mare diferenţă dintre numărul nou-născuţilor şi numărul decedaţilor s-a remarcat în judeţul Bacău-396 de persoane, urmat de Neamţ-362, Vaslui-245, Botoşani-221, Iaşi-205 şi Suceava-183 de persoane

În luna martie 2026, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 479  de născuţi-vii, număr în creştere cu 35 de copii faţă de luna februarie. Aceasta potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, conform căruia, în comparaţie cu luna martie 2025, numărul născuţilor-vii a scăzut cu 36 de copii. În conformitate cu sursa citată, de cealaltă parte, în martie 2026 în judeţ s-au înregistrat 662 de persoane decedate, număr superior cu 65 de decese faţă de luna anterioară, cât şi cu 28 de decese, raportat la martie 2025. Datele operative relevă că, în luna martie 2026, în judeţul Suceava numărul născuţilor-vii a fost mai mic faţă de numărul deceselor, sporul natural al populaţiei fiind negativ, de 183 persoane. În  aceeaşi lună din anul 2025, în judeţul Suceava s-a înregistrat un spor natural al populaţiei negativ, de 119 de persoane. În luna martie 2026, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 1.612 de persoane, Suceava având situaţia cea mai favorabilă între judeţele componente. Cea mai mare diferenţă dintre numărul nou-născuţilor şi numărul decedaţilor s-a remarcat în judeţul Bacău-396 de persoane, urmat de judeţele Neamţ-362 de persoane, Vaslui-245 de persoane, Botoşani-221 de persoane, Iaşi-205 de persoane şi Suceava-183 de persoane. Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava mai evidenţiază că, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, în judeţ s-a înregistrat un spor natural negativ, de 494 de persoane. În aceeaşi perioadă a anului 2025, în judeţul Suceava sporul natural al populaţiei a fost tot negativ, unul de 375 de persoane, rezultând o atenuare de 119 de persoane în primul trimestru din acest an. În luna martie 2026, la nivel naţional sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 10.084 de persoane.
 

 AJPIS a început plata beneficiilor de asistenţă socială pentru luna mai   

• Primele sunt viramentele în conturile bancare ale alocaţiei de stat pentru copii, alocaţiei pentru îngrijirea copilului şi stimulentului de inserţie

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava informează  că  demarează plăţile aferente drepturilor cuvenite pentru luna mai 2026. Astfel, de ieri, 8 iunie, virate în conturile bancare sunt sume reprezentând alocaţia de stat pentru copii şi indemnizaţia pentru creşterea copilului de către părinţii sau reprezentanţii legali care şi-au suspendat activitatea profesională pentru a se ocupa de îngrijirea acestuia. De asemenea, virat este şi stimulentul de inserţie pentru părinţii care aleg să se întoarcă la serviciu înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului. Conform AJPIS Suceava, în cazul persoanelor care au optat pentru plata prin mandat poştal, distribuirea sumelor va începe  de pe 10 iunie 2026, prin intermediul oficiilor poştale. De asemenea, precizează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, drepturile persoanelor cu dizabilități vor intra în conturile bancare pe 15 iunie 2026, iar prin mandat poştal plăţile sunt programate cu începere din data de 18 iunie 2026. Totodată, sumele necesare pentru plata celorlalte beneficii de asistenţă socială, respectiv alocaţia lunară de hrană pentru suferinzii de HIV/SIDA, alocaţia de plasament, indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii TBC şi venitul minim de incluziune vor fi virate de pe 19 iunie 2026.
 

 Caravana mobilă „Screening TB”:

Peste 2.700 de suceveni au fost testaţi pentru depistarea precoce a tuberculozei

• Toţi participanţii au beneficiat de evaluare prin investigaţii radiologice

Caravana mobilă „Screening TB” şi-a încheiat misiunea din judeţul Suceava. Aceasta face parte din Programul de depistare precoce a tuberculozei la populaţia vulnerabilă, desfăşurându-se, pe durata a 31 de zile, în 20 de localităţi sucevene. Caravana este echipată cu aparatură digitală de radiologie şi cu  teste rapide de diagnostic, susţinută fiind de Institutul de Pneumo-ftiziologie „Marius Nasta”, în parteneriat cu Institutul Naţional de  Sănătate Publică şi Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate. „După 31 de zile de activitate intensă, rezultatele vorbesc de la sine: 20 de localităţi în care am adus serviciile medicale mai aproape de oameni, 2.729 de persoane beneficiind de informare, consiliere, educaţie și conştientizare. Toţi participanţii au beneficiat de evaluare prin investigaţii radiologice, 88 de persoane fiind consiliate şi testate, în medie, pe zi. Mulţumim tuturor celor implicaţi şi fiecărei persoane care a ales să spună <da!> prevenţiei” a transmis Direcţia de Sănătate publică Suceava. Localităţile incluse au fost Vadu Moldovei, Forăşti, Preuteşti, Dolhasca, Liteni, Fântânele, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuţi, Comăneşti, Milişăuţi, Vicovu de Sus, Arbore, Cajvana, Berchiseşti, Valea Moldovei, Frasin, Câmpulung Moldovenesc, Panaci, Crucea şi Broşteni. România înregistrează în continuare cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană. Prin programul naţional,  susţinut financiar prin Programul European Sănătate, se urmăreşte reducerea endemiei până în 2030, conform ţintelor Organizaţiei Mondiale a  Sănătăţii. Până în septembrie 2028, vor beneficia de servicii gratuite peste 75.000 de persoane din zone defavorizate din întreaga ţară. În lunile iunie şi iulie, caravanele „Screening TB” îşi continuă activitatea în judeţele Gorj şi Tulcea.

 Abonamente de parcare pentru alte cinci zone din Suceava

• Riveranii interesaţi trebuie aibă taxele şi impozitele achitate la zi,  fapt „verificat de către angajaţii Primăriei”

Primăria Municipiului Suceava aduce la cunoştinţa publicului interesat faptul că, de astăzi, începe emiterea abonamentelor de parcare destinate riveranilor, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 39 din 2025.  Potrivit unui comunicat al autorităţilor administraţiei publice locale, în cauză sunt parcările aferente  zonelor „Miron Costin”, „Oituz”, „Leca Morariu”, „ANL Obcini” şi Calea Obcinilor. Pentru emiterea abonamentului de parcare pentru riverani, solicitanţii trebuie să îndeplinească prevederile actului normativ de interes local amintit, prezentând cartea de identitate, cu domiciliul stabil sau reşedinţa în apropierea parcării aferentă străzii de reşedinţă, cât şi certificatul de înmatriculare al autoturismului, din care să rezulte calitatea de proprietar. Conducătorii auto care cer abonamente de parcare trebuie să aibă taxele şi impozitele achitate la zi, iar toate acestea „se vor verifica de către angajaţii Primăriei”. Cererile se depun la casieria din Parcarea subterană P1, începând cu 8 iunie, în intervalul orar 8:30-15:30, harta blocurile şi a locurilor de parcare din municipiul Suceava putând fi consultată la adresa: parcari.primariasv.ro. Totodată, Primăria va continua extinderea numărului de străzi pe care se instituie autotaxarea pentru parcări, scopul principal fiind fluidizarea traficului, descurajarea staţionărilor de lungă durată şi asigurarea unei rotaţii mai rapide a locurilor de parcare, astfel încât „rezidenţii din aceste zone să beneficieze de acces mai facil”.

 De Ziua mondială a mediului

Eco-şcoala Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” Gura Humorului şi-a sărbătorit majoratul

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a fost reprezentat, la finele săptămânii trecute, la activitatea de reevaluare desfăşurată în cadrul Programului mondial Eco-şcoală de la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sfântul Andrei” din Gura Humorului. Manifestarea a avut loc de Ziua mondială a mediului, conducerea instituţiei judeţene de mediu felicitând întreaga comunitate şcolară pentru menţinerea statutului de Eco-şcoală şi reconfirmarea „Steagului verde”, „o recunoaştere a implicării continue în promovarea educaţiei ecologice, a unui stil de viaţă sănătos şi a dezvoltării durabile”. Evenimentul a avut o semnificaţie aparte, marcând şi 18 ani de activitate Eco-şcoală, „ani dedicaţi formării unor generaţii responsabile şi implicate în protejarea mediului”. „Cu ocazia Zilei mondiale a mediului, apreciem eforturile elevilor, cadrelor didactice şi partenerilor care demonstrează că schimbarea începe prin educaţie, implicare şi respect faţă de natură” transmite comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă. Campania globală de Ziua Mondială a Mediului 2026, celebrată anual pe 5 iunie, s-a concentrat pe schimbările climatice urgente ale Pământul, inclusiv pe reacţia umanităţii faţă de acestea. Anul acesta, campania naţională pentru Ziua mondială a mediului 2026 a pus în prim-plan crizele planetare ale schimbării climatice şi degradării ecosistemelor, precum şi impactul lor interconectat asupra oamenilor şi naturii. Sub tema „Inspiraţi de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru.”, iniţiativa reliefează că „natura nu este opţională, fiind este esenţială pentru reziliența climatică şi viitorul nostru comun”.
 

 Inspectorii sanitari veterinari suceveni intră în campania de controale preventive specifice sezonului estival

Pe fondul începerii sezonului estival, al temperaturilor ridicate, vacanţelor, taberelor şcolare şi concediilor, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reia seria anuală de verificări privind respectarea legislaţiei sanitare veterinare în unităţile şi locurile cu aglomerări de persoane. Campania îşi propune a fi una preventivă, urmărind „preîntâmpinarea unor evenimente neplăcute”. „Pentru a fi prevenite asemenea evenimente, trebuie respectate un set de bune practici” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA. Potrivit şefului instituţiei sanitare veterinare sucevene, odată cu deschiderea „sezonului grătarelor”, o atenţie deosebită se va acorda respectării lanţului de „frig” al produselor achiziţionate, dar şi expirării termenului de garantare a acestora. În acelaşi timp, nu este recomandată expunerea cărnii crude şi a micilor la temperaturi mari, existând riscul major al deprecierii imediate.  Accent se pune şi pe unităţile de alimentaţie publică, acestea fiind obligate să respecte regulile de igienă sanitară veterinară şi să asigure analizele medicale la zi ale personalului care prepară şi manipulează hrana. „Vom desfăşura un set de controale preventive, tocmai în acest scop al respectării igienei, cât şi cu privire la examenul medical periodic al personalul. Nu în ultimul rând, unităţile care primesc grupuri cărora le pregătesc masa, unităţile în cauză sunt obligate să prezerve, timp de 48 de ore, probe din hrana servită. Numai aşa, dacă apare un eveniment nedorit, acestea vor putea demonstra că nu sunt în culpă faţă de situaţia respectivă. Din experienţă s-a constatat că în multe dintre cazurile de tulburări digestive semnalate, vina nu revenea localului în care fusese semnalată suspiciunea” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.
 

 

Diminuare drastică a numărului rentierilor viageri agricoli

Plata rentei a demarat, la 83 de beneficiari urmând a ajunge 22.054 de euro
În 2010, către 360 de rentieri din evidenţe, APIA plătea 61.000 de euro

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează că, în urma proceselor de vizare a carnetelor de rentier agricol şi de autorizare la plată, a început achitarea rentei viagere agricole pentru anul 2025.  Plata rentei viagere agricole se face prin intermediul instituţiei sucevene, până cel târziu pe 30 noiembrie 2026, prin mandat poştal sau virament bancar, în funcţie de opţiunea beneficiarului. În situaţiile în care sumele virate sunt returnate din diverse motive, APIA poate relua plata acestora în termen de maximum 3 ani de la data limită de plată, lucru valabil inclusiv în cazul decesului rentierului, beneficiari fiind moştenitorii legali, pe baza documentelor justificative corespunzătoare. Astfel, nu mai târziu de 15 octombrie 2025, moştenitorii rentierilor decedaţi pot solicita încasarea rentei viagere agricole calculate până la momentul decesului. Cuantumul rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Pe durata anului 2025, respectiv în perioada 1 martie-31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură s-au vizat 83 de carnete pentru beneficiarii de rentă viageră agricolă, suma autorizată la plată fiind de 101.711 de lei, respectiv echivalentul a 22.054 de euro. În 2010, an în care Biroul Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava a fost preluat de APIA, în evidenţe se aflau 360 de rentieri, aceştia primind, pentru terenul înstrăinat sau cel dat în arendă, echivalentul unui total de peste 61.000 de euro. Biroului Judeţean pentru Rentă Viageră Agricolă Suceava a fost deschis în 2006, la acea dată rentierul agricol fiind „proprietarul în vârstă de peste 62 de ani, care înstrăina prin acte între vii sau care da în arendă o suprafaţă de cel mult 10 hectare de teren”. După exprimarea opţiunii pentru vânzare sau darea în arendă, rentierul nu mai putea rămâne proprietar decât pe o suprafaţă de maximum jumătate de hectar.

 Fiecare pensionar sucevean este dependent economic de un salariat

• Anul trecut, pensia a crescut cu 15 lei, media judeţeană de 2.818 de lei fiind cu 16,1% sub cea calculată la nivel naţional

În ordine descrescătoare, judeţul Suceava este pe locul 8 în ţară,  din punctul de vedere al numărului mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi pe poziţia a 38-a, în ordine descrescătoare, după mărimea pensiei medii de asigurări sociale de stat. Potrivit Buletinului statistic lunar, dat recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Suceava ocupă locul 4 ca mărime a pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău (2.722 de lei), Iaşi (2.685 de lei) şi Neamţ (2.505 de lei), pensii mai mici înregistrând judeţele Vaslui (2.283 de lei) şi Botoşani (2.230 de lei). La începutul anului 2026, judeţul Suceava avea 19,4% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din media de la nivel naţional. Conform Buletinului static lunar, la data amintită numărul mediu al pensionarilor suceveni de asigurări sociale era de 134.402 de persoane, în creştere cu 975 de persoane, respectiv cu 0,7%, comparativ cu un an mai înainte. Pensia medie de asigurări sociale de stat consemnată în judeţul Suceava ajunsese, la momentul menţionat, la 2.363 lei, fiind mai mare cu 15 lei (+0,6%) faţă de pensia medie de asigurări sociale de stat de la debutul anului precedent. La începutul anului 2026,  pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava era cu 16,1% sub pensia medie pe ţară, aceasta din urmă fiind de 2.818 de lei. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică evidenţiază că gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor a fost, în judeţul Suceava, de 1,1.
 

 Trei sute de vârstnici suceveni sunt îngrijiţi la domiciliu 

• Fenomenul este acut în mediul rural şi comunităţile cu populaţie îmbătrânită, arată Eugen Bogdan Filip, director executiv al AJPIS

Serviciile acordate la domiciliu  contribuie la menţinerea persoanelor vârstnice în mediul familial şi la prevenirea instituţionalizării, informează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava. La această dată, în judeţul Suceava funcţionează 9 servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor vârstnice, cu o capacitate de totală de 292 de beneficiari. Serviciile sociale oferite includ ajutor pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice cum ar fi igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, „igiena eliminărilor”, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare şi comunicare. De asemenea, acordat este sprijin pentru activităţile zilnice precum efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, facilitarea deplasării în interior şi exterior, acompaniere şi socializare, dar şi la plata de facturilor. Vârstnicii sunt, totodată, beneficiari ai serviciilor medicale primare, respectiv de monitorizare a parametrilor fiziologici, măsurare de glicemie, controlul administrării medicamentelor, injecţii şi pansamente. Nu în cele din urmă, acordate sunt consiliere socială şi psihologică. „Necesitatea dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu rămâne ridicată în mediul rural şi în comunităţile cu populaţie îmbătrânită” reliefează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava, adăugând că „sprijinirea persoanelor vârstnice are ca obiectiv principal asigurarea unei vieţi demne sigure şi cât mai independente în comunitate”.


 

 

Odată cu apropierea comemorării

Modernizare în piaţeta bustului Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu

•  În zonă materializat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, cuprinzând exclusiv opere ale poetului

Piaţeta statuii poetului naţional Mihai Eminescu, din prejma Teatrului Municipal „Matei Vişniec” a fost complet reabilitată, informează Primăria municipiului Suceava. Noua amenajare „oferă comunităţii un spaţiu modern, primitor şi potrivit pentru relaxare”, în curând amplasamentul urmând a fi pus în valoare şi prin iluminat special. Sursa citată mai precizează că „în „spiritul acestui loc dedicat culturii”, creat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, care va cuprinde exclusiv opere ale lui Mihai Eminescu.  „Invităm pe toţi cei care doresc să contribuie, să aducă volume şi să le ofere cititorilor <ambulanti>, pentru a încuraja lectura în aer liber” face apel Primăria, evidenţiind că, pe 15 iunie, în ziua comemorării poetului, se va organiza şi un mic spectacol de poezie eminesciană, „o provocare pentru recitatori de toate vârstele”. Autorităţile administraţiei publice locale îşi manifestă intenţia de a amenaja tot mai multe spaţii mici de relaxare şi de a monta un număr cât mai mare de bănci în oraş. „Continuăm procesul de reabilitare urbană, propunându-ne realizarea unor asemenea zone în toate cartierele oraşului, având în vedere faptul că Suceava nu dispune de parcuri urbane mari” se arată în informarea  Primăriei municipiului Suceava.

 

În primul trimestru

La 25 de accidente de circulaţie grave, acelaşi număr ca în anul precedent, cu două vieţi pierdute mai puţin

În schimb, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23

Dinamica accidentelor rutiere grave semnalate relevă faptul că, în primul trimestrul al anului 2026, pe drumurile publice care străbat judeţul Suceava au fost înregistrate 25 de accidente de circulaţiei grave. Aşa informează Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, acţionând în conformitate cu Planul pentru reducerea riscului rutier care conţine măsuri menite  a garanta siguranţa „pe toate drumurile publice”. Potrivit sursei citate, în scop preventiv, în primele 3 luni din acest an, Serviciul Rutier Suceava organizat 215 de acţiuni tematice de reducere a numărului accidentelor de circulaţie. Cu prilejul acestora descoperite au fost 137 de infracţiuni la regimul rutier, cu 178 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Poliţiştii rutieri au dat 14.887 de amenzi, cu 3.193 mai multe, au reţinut 2.060 de permise de conducere auto, cu un plus de 870 şi 2.060 de certificate de înmatriculare (+433), ridicând inclusiv 232 de seturi de plăcuţe cu numărul de înmatriculare (+130). Informarea Inspectoratului de Poliţei Judeţean reliefează că numărul de accidente grave este egal cu cel din trimestrul întâi al anului 2025, însă numărul persoanelor decedate a scăzut de la 11 la 9. În acelaşi timp, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23. „Ori de câte ori au fost semnalate situaţii de risc în trafic, sesizate prin apel de urgenţă 112 sau ca urmare accidentelor produse pe fondul stării nefavorabile a drumurilor de pe raza judeţului, au fost informate autorităţile şi factorii responsabili pe linie de administrare a drumurilor, pentru intervenţie şi remediere a tronsoanelor afectate” se subliniază în informarea Inspectoratului de Poliţiei Judeţean Suceava.

 Pentru a „ajuta comunitatea”

Întreprinderile sociale sucevene alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social 

• În vederea incluziunii sociale, implicate sunt patronate, sindicate, organizaţii neguvernamentale şi instituţii din domeniul ocupării forţei de muncă, arată Mirela Florea, directorul executiv al AJOFM

În judeţul Suceava funcţionează 119 de întreprinderi sociale atestate de Compartimentul „Economie socială” al Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Forţei de Muncă, acestea activând în Gura Humorului, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc. Directorul executiv Mirela Florea informează că  firmele respective îşi desfăşoară activitatea într-o gamă diversificată de domenii, „combinând obiectivele economice cu misiunea de a ajuta comunitatea”. Este vorba despre producţie meşteşugărească şi manufactură, artizanat şi tradiţii locale, confecţii textile şi prelucrarea lemnului, precum şi despre agricultură, procesare alimentară şi catering, brutării şi patiserii locale; Totodată, întreprinderile sociale prestează servicii destinate comunităţii şi persoanelor, respectiv cele de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, curăţenie şi întreţinere, cât şi servicii medicale şi conexe. Nu în cele din urmă întreprinderile amintite activează în turismul social, cultură şi educaţie, în agroturism şi pensiuni sociale, desfăşurând inclusiv activităţi educaţionale. Atestatul de întreprindere socială este eliberat gratuit de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, iar potrivit legislaţiei atestarea putând fi solicitate de societăţile comerciale, asociaţiile, fundaţiile cooperativele sau alte entităţi care respectă principiile economiei sociale. Printre altele, atestatul se acordă entităţilor care acţionează în scop social şi/sau pentru interesul general al comunităţii; alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social; transmit bunurile rămase după lichidare către alte întreprinderi sociale şi aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, respectând raportul de salarizare de 1 la 8. Atestatul de întreprindere socială are o valabilitate de 5 ani, acesta fiind prelungit, la cerere cu încă 5 ani.  Luna mai 2026 a fost declarată „Luna economiei sociale”, pe durata acesteia Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, având ca parteneri de dialog, aşa cum a declarat directorul executiv Mirela Florea, „reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi organizaţiilor implicate în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă, în vederea promovării incluziunii sociale, ca instrument de dezvoltare durabilă”.
 

Direcţia pentru Agricultură avertizează asupra obligaţiei respectării prevederilor privind administrarea pajiştilor

• „Fapte contravenţionale” constituie atribuirea şi folosinţa nelegală, preţul calculat greşit, neiniţierea procedurii de închiriere, neverificarea încărcăturii optime şi neaplicarea amenajamentului pastoral

Direcţia pentru Agricultură Suceava semnalează apariţia Ghidului privind administrarea pajiştilor, care „oferă repere esenţiale pentru înţelegerea cadrului legislativ şi a responsabilităţilor administrative privind exploatarea şi gestionarea corectă a pajiştilor permanente din extravilan”. Ghidul oferă informaţii privitoare la administratorii îndreptăţiţi ai pajiştilor din domeniile public şi privat ale localităţilor; scoaterea pajiştilor din circuitul agricol; schimbarea categoriei de folosinţă, cât şi la contravenţiile pentru încălcarea prevederilor referitoare la utilizarea pajiştilor. Este vorba despre păşunatul neautorizat sau în cazul altor specii decât cele din contract; neîndeplinirea obligaţiilor contractuale; circulaţia nepermisă pe pajişti; nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, cât şi arderea vegetaţiei. În categoria „fapte contravenţionale” intră, de asemenea, atribuirea şi folosinţa prin concesionare sau închiriere nelegale; prețul minim calculat greşit; neinițierea procedurii de închiriere până la 1 martie; neverificarea încărcăturii optime; neîndeplinirea atribuţiilor privind amenajamentul pastoral şi neaplicarea amenajamentului pastoral. „Gestionarea corectă a pajiştilor permanente însemnă echilibru între cerinţele legale, interesul economic şi protejarea resurselor naturale” evidenţiază Claudia Elena Gogu, director executiv al DAJ, accentuând că astfel se „contribuie la conservarea biodiversităţii, la menţinerea echilibrului agroecologic, prevenirea degradării terenurilor şi la susţinerea activităţilor agricole şi pastorale locale”. Sursa citată mai evidenţiază că pajiştea permanentă reprezintă terenul consacrat producţiei de iarbă şi a altor plante furajere erbacee, cultivate sau spontane, care nu a făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor timp de minimum 5 ani.