La sfârşitul primului trimestru al anului

Datorii de peste 35 de milioane de lei către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări ai Consiliului Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă

La sfârşitul trimestrului întâi, Consiliul Judeţean Suceava şi unităţile subordonate aveau datorii totale de 91,60 de milioane de lei, se arată în Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026. După primele 3 luni ale anului, datoriile curente erau de 88,53 de milioane de lei, înregistrându-se, potrivit sursei citate, o creştere de 1,56% faţă de începutul anului”. Astfel, între acestea, în valoare de 35,52 de milioane de lei - mai mari cu 8,69% - în evidenţă erau datoriile comerciale, în pondere majoritară reprezentând restanţe curente de plată către furnizorii, de bunuri, servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi Consiliului Judeţean. Fiind în creştere cu 0,31% în comparaţie cu debutul anului, datoriile către diverse bugete însumau 11,89 de milioane de lei, însemnând, în principal, impozit pe veniturile salariale şi contribuţia pentru protecţia persoanelor cu handicap, aferente lunii martie. La acestea se adăugau datorii la bugetul asigurărilor de sănătate, în contul cheltuielilor de spitalizare pentru bolnavii internaţi în urma unor agresiuni sau vătămări corporale. O sumă de 32,64 de milioane de lei reprezenta salarii, contribuţii şi alte drepturi sociale, „cu o scădere de 1,12%, respectiv de 370.509 de lei faţă de soldul de la începutul anului”. În conformitate cu situaţiile financiare amintite, la finele primelor 3 luni ale anului 2026, la 6,49 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri europene nerambursabile, cu „o scădere nesemnificativă de 1,23 de milioane de lei”, însemnând avansuri primite de la autorităţile de management şi decontări în curs de clarificare pentru proiecte postaderare derulate de Consiliul Judeţean. Cu o diminuare de 38,04%, totalizând 1,89 de milioane de lei, figura capitolul „alte datorii”, în cea mai mare parte fiind vorba despre sume încasate de Consiliul Judeţean de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ pentru plata ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava pentru finanţarea Proiectului „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În ceea ce priveşte datoriile necurente de 3,07 de milioane de lei, în conformitate cu Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026, acestea erau în scădere cu 3,39% faţă de începutul anului, „cea mai mare parte reprezentând drepturi de natură salarială câştigate în instanţă în anii anteriori şi care urmează a fi plătite salariaţilor în exerciţiile financiare viitoare”. 

 La venirea sezonul cald, DAJ Suceava semnalează

Riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale

• Fermierii trebuie să urmărească avertizările transmise de autorităţi, acordând atenţie protejării culturilor, utilizării resurselor de apă şi prevenirii a incendiilor

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava se alătură „demersului instituţional judeţean pentru prevenirea şi reducerea riscurilor generate de fenomenele specifice sezonului cald”. Aceasta în contextul Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, prin care a fost aprobat Planul de măsuri privind prevenirea şi reducerea riscului de manifestare a situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Suceava. Decizia survine apropierii sezonului cald, „care poate aduce riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale, constând în temperaturi extreme, caniculă, secetă pedologică, reducerea resurselor de apă, incendii de vegetaţie sau de mirişti, precum şi alte fenomene meteorologice periculoase”. „Direcţia pentru Agricultură Judeţeană susţine informarea, responsabilizarea şi cooperarea activă cu fermierii, producătorii agricoli, autorităţile locale şi celelalte instituţii competente. În aceste circumstanţe, prevenirea, vigilenţa şi buna colaborare între instituţii şi cetăţeni devin esenţiale” se subliniază într-un comunicat al instituţiei sucevene. DAJ recomandă fermierilor să acorde o atenţie sporită protejării culturilor agricole, utilizării raţionale a resurselor de apă, respectării măsurilor de prevenire a incendiilor şi urmăririi permanente a informărilor şi avertizărilor oficiale transmise de autorităţi. „Responsabilitatea, informarea corectă şi intervenţia la timp pot limita pierderile şi proteja atât munca fermierilor, cât şi siguranţa comunităţilor locale. Suntem alături de fermieri, pentru un judeţ mai pregătit, mai responsabil şi mai rezilient” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Campania „Fii pregătit pentru siguranţa ta şi a celor din jur” este iniţiată de Instituţia Prefectului judeţului Suceava şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava. 

Sterilizarea, singura modalitate eficace de stârpire a câinilor fără stăpân

• „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic” este de părere dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

Singura cale eficace de prevenire a înmulţirii şi abandonării câinilor o reprezintă campaniile de sterilizare, indiferent dacă acestea sunt finanţate de primării sau organizate de organizaţiile neguvernamentale. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava spune că necesară este o mai intensă conştienzarea populaţiei în acest sens, în principal sterilizaţi trebuind a fi câinii din mediul rural, întrucât o femelă dă naştere, „cu probabilitate, la 10-12 pui pe an”. Şeful DSVSA face acest apel în condiţiile în care cele 11 adăposturi de pe raza judeţului Suceava sunt aproape pline, în timp ce numărul adopţiilor a scăzut în mod considerabil. De aceea, singurul mod în care poate fi gestionat fenomenul constă în diminuarea numărului exemplarelor fertile, astfel încât „răul să fie tăiat de la sursă, iar acestea nu se mai multiplice”. 

Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc susţine că foarte importantă este implicarea factorilor responsabili pentru sterilizarea „din poartă în poartă”, în echipe mixte formate inclusiv din lucrători ai primăriilor. Şeful DSVSA mai precizează că, în normal, sterilizarea caninelor se face „pe banii proprietarului”, însă există organizaţii neguvernamentale care derulează gratuit campanii de acest fel. „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica în această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic. Sperăm că aceste campanii ale primăriilor şi organizaţiilor neguvernamentale vor ajuta. Rog pe toţi primarii să se implice mai mult, pentru că a avea mai puţini câini fără stăpân, înseamnă ca, pentru început, să gestionăm, prin modalitate amintită, animalele care au stăpân” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că „aceste campanii trebuieîntreţinute pe toată durata anului şi să nu fie sporadice”.

 

La sfârşitul primului trimestru

Judeţul Suceava, pe locul al patrulea la scăderea numărului de şomeri, înaintea Capitalei

• Cu 6,56%, una dublă faţă de media de 3,25%, Suceava are a cincia cea mai mare rată a şomajului din ţară

În ultima lună a trimestrului întâi al anului 2026, numărul de şomeri a scăzut în 39 de judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, odată cu încheierea lunii martie, Suceava se număra printre judeţele cu  cele mai mari diminuări, respectiv una de 414 persoane, în raport cu luna precedentă. Pe primele poziţii din acest punct de vedere s-au situat judeţul Teleorman, cu o scădere de 759 de persoane, Dîmboviţa, cu 471 de persoane şi Iaşi, cu 469 de persoane. Judeţul Suceava ocupa locul patrulea, cu o reducere a numărului de şomeri cu 414 persoane, urmat de municipiul Bucureşti, cu o diminuare de 140 de persoane. La finele lunii martie, în ţară, numărul total de şomeri era de 259.969 de persoane, cu 7.573 de persoane sub cel înregistrat la sfârşitul lunii aprilie. La nivel naţional, la finele lunii martie 2026, rata şomajului a fost de 3,25%, cu 0,09 de puncte procentuale mai mică decât cea de la sfârşitul lunii precedente. Rata şomajului a a coborât în 39 de judeţe, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele Teleorman, cu 0,70 de puncte procentuale, Dîmboviţa, cu 0,30 de puncte procentuale, Caraș-Severin, cu 0,28 de puncte procentuale, Vaslui şi Satu-Mare, cu câte 0,26 de puncte procentuale. Conform statisticii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,84%), Mehedinţi (8,69%), Dolj (8,60%) şi Teleorman (8,33%). Pe 31 martie 2026, Suceava se situa pe poziţia a cincia, cu o rată a şomajului de 6,56%, urma fiind, în ordine descrescătoare, de judeţele Sălaj (6,45%), Galaţi (6,26%), Călăraşi (6,21%), Covasna (6,11%), Olt (6,05%), Ialomiţa (5,83%) şi Neamţ (5,59%).

 Din bugetul propriu

Consiliul Judeţean finanţează nerambursabil proiectele „realiste şi bine fundamentate” ale asociaţiilor şi fundaţiilor

• Anul trecut, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, Programul privind acordarea, din bugetul propriu, a finanţărilor nerambursabile pentru activităţi nonprofit de interes judeţean.  „Consiliul Judeţean a căutat, în fiecare an, în limita posibilităţilor, să sprijine activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, respectiv a asociaţiilor şi fundaţiilor” se arată în fundamentarea proiectului de hotărâre, în care se subliniază că „finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit”. În 2026, Consiliul Judeţean Suceava, ca autoritatea finanţatoare, acordă finanţări nerambursabile pentru asistenţă socială; programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural; activităţi de tineret; educaţie civică; sănătate publică şi activităţi sportive. În 2025, în bugetul judeţean a fost prinsă suma de 3,56 de milioane de lei, ţinută fiind o singură sesiune de atribuire, în cadrul căreia depuse au fost 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar până şa sfârşitul anului s-a cheltuit suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive. „Atragerea societăţii civile în procesul de dezvoltare economică şi socială a judeţului este foarte importantă, sugestiile şi propunerile venite din partea sectorului neguvernamental fiind, de cele mai multe ori, realiste şi bine fundamentate” se evidenţiază raportul de aprobare semnat de Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean. Regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general este reglementat de Legea nr.350 din 2025.
 

 

Părăsind sistemul de protecţie specială, 133 de tineri au primit 1,86 de milioane de lei

Numărul tinerilor beneficiari ai serviciilor de protecţie specială a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anul 2025, respectiv cu 153

Tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială, şi au împlinit vârsta de 18 ani, pot opta pentru rămânerea în sistem  şi continuarea acordării respectivelor servicii, informează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava. De asemenea, conform legislaţiei în vigoare, tinerii în cauză au ca variantă primirea unei indemnizaţii lunare reprezentând de 4,8 ori valoarea indicatorului social de referinţă (ISR), de 660 de lei, în prezent. Beneficiază de indemnizaţie, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, tinerii care fac dovada că urmează o formă de învăţământ la zi sau cei cu un loc de muncă. Plata indemnizaţiei se face prin intermediul Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială Suceava. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava, în anul 2025, pentru 133 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a fost acordată suma de 1,86 de milioane de lei. La începutul anului 2026, în sistemul de protecţie specială erau cuprinşi 946 de beneficiari, dintre care 61 erau de tineri în vârstă de peste 18 ani. Între aceştia din urmă, 34 de tineri erau în plasament în servicii publice de tip rezidenţial, iar 22 în plasament în servicii private de tip rezidenţial. Numărul tinerilor aflaţi în sistemul special de protecţie a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anu 2025.

 Pentru prevenirea aglomeraţiei

APIA a primit cererile  fermierilor şi sâmbătă şi duminică

• Campania de depunere se încheie pe 5 iunie, neîncadrarea în termen ducând la „pierderea sprijinului financiar”

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava reaminteşte fermierilor că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată eferente campaniei din anul 2026 este 5 iunie, inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, de aceea, în vederea evitării aglomeraţiei şi a eventualelor întârzieri care pot conduce la corecţii financiare, APIA face apel la fermierii să se prezinte „din timp” la centrul judeţean sau cel local, după caz. Drept urmare, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, activitatea de primire a cererilor s-a desfăşurat şi în zilele de sâmbătă, 16 mai, şi duminică, 17 mai 2026. Cererea de plată, inclusiv declaraţia de suprafaţă, se completează prin aplicaţia geospațială AGI online. În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic fermierii vor trebui să completeze declaraţia specifică sectorului, înainte de accesarea AGI online, conform programării stabilite cu funcţionarii APIA. „Fermierii sunt îndemnaţi să valorifice această oportunitate şi să depună la APIA cererile de plată până la data limită de 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat” transmite Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava.
 

 În primul trimestru

Consiliul Judeţean a restituit finanţatorului 550.000 de lei dintr-un proiect cu fonduri externe nerambursabile

• Pe de altă parte, pentru proiecte în implementare cu finanţare PNRR, încasată a fost suma de aproape 3 milioane de lei 

La nivelul Consiliului Judeţean şi instituţiilor subordonate, în primul trimestru al anului 2026, pentru proiectele în derulare cu fonduri externe nerambrusabile s-au făcut plăţi de numai 767.780 de lei. Potrivit situaţiilor financiare de la sfârşitul primelor 3 luni ale anului în curs, pe partea de venituri, de la bugetul de stat, cu titlul de subvenţii, s-au încasat doar 144.734 de lei, la care se adaugă 604.057 de lei reprezentând fonduri externe nerambursabile. Conform sursei citate, în cazul unui proiect cu fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2024-2020, Consiliul Judeţean Suceava a restituit finanţatorului 543.403 de lei, sumă reprezentând cheltuieli neeligibile. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), pentru proiecte în implementare Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate au făcut plăţi de 2,44 de milioane de lei. De cealaltă parte, la secţiunea venituri Consiliul Judeţean a încasat 2,91 de milioane de lei, „o parte din încasări reprezintăând sume aferente plăţilor efectuate din surse proprii în anul 2025”.
 

 

Majorări ale indemnizaţiilor pentru copiii cu dizabilităţi şi sprijinului financiar destinat familiilor cu venituri reduse

• „Continuă sprijinirea copiilor şi familiilor vulnerabile, prin măsuri de reducere a riscului de excluziune socială şi a dificultăţile socio-economice” transmite AJPIS Suceava

Din luna mai 2026, pentru o serie de drepturi sociale se aplică noi cuantumuri, „menite să ofere un sprijin suplimentar beneficiarilor”, informează că Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava. Astfel, pentru copiii încadraţi în grad de handicap grav, indemnizaţia creşte de la 463 de lei la 548 de lei; pentru copiii cu handicap accentuat de la 232 lei la 397 de lei, în cazul copiilor cu handicap mediu majorarea fiind de la 80 de lei la 199 de lei. Tot din luna mai 2026, familiile monoparentale cu venit net lunar ajustat de până la 393 lei primesc 227 de lei pentru 1 copil; 451 de lei pentru 2 copii; 675 de lei pentru 3 copii şi 900 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. În cazul familiilor monoparentale cu venit net lunar ajustat mai mare de 393 lei, dar până la 998 lei, sprijinul acordat este de 202 de lei pentru 1 copil; 394 de lei pentru 2 copii; 593 de lei pentru 3 copii şi 786 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. De asemenea, familiile cu venit net lunar ajustat de până la 393 de lei beneficiază de 186 de lei pentru 1 copil; 372 de lei pentru 2 copii; 556 de lei pentru 3 copii şi 741 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. În cazul familiilor cu venit net lunar ajustat mai mare de 393 lei şi de până la 998 lei se acordă 145 de lei pentru 1 copil; 288 de lei pentru 2 copii; 431 de lei pentru 3 copii; 571 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. „Continuă sprijinirea copiilor şi familiilor vulnerabile, de reducere a riscului de excluziune socială şi a dificultăţile socio-economice” transmite Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava.

 Urşii în căutare de hrană dau târcoale turmelor de oi scoase la păşunat

• DSVSA recomandă protejarea acestora cu garduri electrice, câini de pază, surse de lumină stroboscopică sau de zgomote, ciobanii putându-se dota cu sprayuri anti-urs

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava atrage atenţia că odată cu urcarea ovinelor la munte, la stâne, au început să apară urşii, în căutare de hrană. În aceste circumstanţe, directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc pune în vedere că este foarte important ca toţi crescătorii să-şi adăpostească corespunzător animalele, inclusiv cu împrejmuiri cu garduri electrice şi, bineînţeles, cu câini de pază, „care să dea de veste despre apropierea urşilor”. După toate informaţiile, în judeţul Suceava efectivele de urşi sunt mai mari decât cele optime, cazuri de atacuri fiind deja semnalate la în zonele Vatra Dornei şi Brodina. De-a lungul timpului, pe lângă mortalităţi la ovine, s-au înregistrat şi situaţii de deces la oameni, dr. Mihai Voloşeniuc recomandând oierilor să dea dovadă de maximă vigilenţă. Aceasta mai ales dacă se deplasează pe suprafeţe împădurite sau cu pâlcuri de vegetaţie, cazuri în care, pentru a limita pericolul, ar trebui fie însoţiţi de câini. În vederea micşorării riscului, este interzisă hrănirea urşilor, resturile alimentare din preajma stânei atrăgându-i şi determinându-i să revină. 

Pe durata nopţii, oile trebuie adunate în ţarcuri solide, amplasate în locuri deschise, şi nu în locuri cu vegetaţie densă şi vizibilitate redusă. Gardurile cu energie electrică de la generatoare reprezintă cea  recomandată metodă de protejare, alături de sursele de lumină stroboscopică, aparatele cu ultrasunete sau de produse zgomote. Ciobanii îşi pot procura spray anti-urs, acesta fiind considerat cel mai eficient mijloc de protejare personală non-letală. Nu în cele din urmă, la îndemână este utilizarea câinilor de stână

, pentru o turmă medie fiind nevoie 4-5 de ciobăneşti adulţi agresivi cu urşii. La debutul sezonului de păşunat la munte, şeful DSVSA recomandă crescătorilor să procedeze la vaccinarea antirabică a câinilor, deoarece, „dacă unul dintre aceştia este muşcat de către o vulpe bolnavă, virusul poate fi  transmis mai departe”. „De obicei, câinii apără turma şi sperie vulpile, fapt care explică înregistrarea unor cazuri mai rare de rabie la ovine, decât la bovine. Unde sunt oi, sunt şi câini, iar aceştia îndepărtează vulpile, principalul vector al virusului rabic din mediul silvatic” explică dr. Mihai Sorin Voloşeniuc director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

 
Farmacii notificate pentru

Împuterniciţi care au ridicat medicamente în baza reţetelor eliberate după decesul asiguraţilor

• Casa de Asigurări de Sănătate s-a judecat într-un caz privind restituirea contribuţiilor reţinute din pensia peste 4.000 de lei, dar şi pentru recuperarea contravalorii serviciilor medicale acordate pacienţilor suceveni în UE

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a fost parte în 39 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată. Conform unei informări privind activitatea din anul trecut a CAS, între acestea 20 de litigii au avut ca obiect pretenții la servicii medicale, modul de acordare a concediilor medicale şi a indemnizaţiilor, anularea unor rapoarte de control, cât şi suspendarea de acte administrative. Un număr de 8 procese au urmărit recuperarea sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de care au beneficiat pacienţii suceveni pe teritoriul statelor membre UE, în baza cardurilor şi formularelor europene. Un litigiu a avut ca obiect suportarea contravalorii tratamentelor făcute în străinătate, iar un altul s-a referit la „restituirea sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări de sănătate, asupra pensiilor care depăşesc 4.000 de lei lunar”, conform dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 130 din 2021, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din 2022. Între altele, consilierii juridici ai instituţiei sucevene au notificat 20 de împuterniciţi care au ridicat din farmacii medicamente în baza prescripţiilor medicale eliberate după decesul asiguraţilor, 280 de notificări vizând farmaciile care au eliberat medicamente către persoane care nu erau asigurate la data acordării acestora. „Diligenţe” au fost depuse şi în procesele cu foştii angajaţi, care simultan „beneficiau şi de salariu şi de pensie”. „Activitatea consilierilor juridici din cadrul CAS Suceava constă în reprezentarea intereselor instituţiei în fața instanțelor de judecată, asigurând indirect apărarea intereselor asiguraților. CAS reprezintă interesele acestora pentru asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale suportate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” se precizează informarea Casei de Asigurări de Sănătate Suceava. 

 Reconfigurare estetică şi funcțională a zonei pietonale centrale a municipiului Suceava

• Dalele actuale vor fi înlocuite cu piatră naturală, amenajate urmând a fi o fântână arteziană cu jocuri de apă şi lumini, insule de umbrire, dar şi terase, „sub reguli stricte de design”
• Primarul Vasile Rîmbu spune că în acest an va fi întocmit studiul de fezabilitate, se vor derula procedurile de atragere a finanţării, lucrările pe teren putând începe în cursul anului 2027

Primăria Municipiului Suceava demarează un amplu proces de reconfigurare estetică şi funcțională a zonei pietonale centrale. Iniţiativa primarului Vasile Rîmbu vizează „transformarea esplanadei într-un reper urban european, calitatea materialelor şi confortul cetăţeanului fiind prioritare”. „Este nevoie de o reconfigurare estetică şi funcţională. Obiectivul nostru este să transformăm esplanada centrală într-un spaţiu public modern şi aerisit, eliminând fragmentarea actuală şi degradarea care afectează imaginea oraşului”, a declarat primarul Vasile Rîmbu. Potrivit edilului-şef, proiectul propune o abordare arhitecturală nouă, menită să corecteze „deficienţele actuale ale pavajului şi mobilierului stradal”. Astfel, dalele actuale vor fi înlocuite cu piatră naturală în tonuri calde, rezistentă la trafic şi intemperii, amenajată urmând a fi o nouă fântână interactivă, cu jocuri de apă şi lumini, integrată direct în paviment, la momentul opririi jeturilor spaţiul redevenind complet pietonal. În plan este amenajarea de insule de umbrire, spaţiile verzi fiind regândite drept „oaze de relaxare şi umbră, esenţiale în zilele caniculare”.Pe esplanadă vor fi instalate bănci noi, coşuri de gunoi ecologice şi sisteme de iluminat inteligent, modernizarea Centrului incluzând şi o componentă de dezvoltare a sectorului HoReCa, prin suplimentarea numărului de terase, „însă sub reguli stricte de design”. Astfel, interzise sunt culorile stridente şi materialele plastice neconforme, umbrelele şi mobilierul teraselor încadrându-se în regulamentul local, astfel încât să asigure „un aspect elegant şi ordonat”. De asemenea, amplasarea teraselor se va face fără a bloca fluxul pietonal, fiind prevăzute şi zone dedicate deplasării cu bicicleta. Şeful municipalităţii sucevene a ţinut să evidenţieze că planul de modernizare nu se limitează la nivelul solului. „Acesta face parte dintr-o viziune unitară care a început deja cu reabilitarea fațadelor clădirilor rezidenţiale, eliminarea cablurilor aeriene și a aparatelor de aer condiţionat montate haotic. De asemenea, proiectul se va armoniza cu reabilitarea Curții Domnești și a Teatrului Municipal <Matei Vișniec> a subliniat  Vasile Rîmbu, primarul Suceavei, menţionând că în acest an va fi întocmit studiul de fezabilitate, vor fi derulate procedurile de atragere a finanţării, iar „lucrările pe teren vor începe în cursul anului 2027”.

Cu 32 de milioane de euro

Digitalizare în 28 de unităţi de învăţământ din municipiul Suceava  

• Echipamente digitale au ajuns 830 de săli de clasă, dotate fiind 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice

Primăria anunţă finalizarea Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, pentru materializarea acestuia au fost încheiate 24 de contracte de achiziţie publică, perioada de implementare încheindu-se pe 31 mai 2026. „La sfârşitul acestei luni se finalizează implementarea proiectului Edudigital în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Suceava. Finanţat prin PNRR, acesta a avut valoarea de peste 32 de milioane de lei, pentru 30.000 de produse, 1.500 de repere de mobilier şi echipamente digitale pentru 830 de săli de clasă” a declarat Vasile Rîmbu.  Printre altele, dotate au fost 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice. Contractul de finanţare  a Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”, având valoares de 32,52 de milioane de lei, a fost semnat încă din 2023. Proiectul îşi propunea modernizarea şi digitalizarea a 28 de unităţi de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal de pe raza reşedinţei de judeţ, aducând „un avans semnificativ în calitatea procesului educaţional şi în pregătirea elevilor pentru lumea tehnologică în continuă evoluţie”. Proiectul prevedea, printre altele, dotări cu echipamente digitale, materiale didactice şi mobilier pentru desfăşurarea în condiţii moderne a activităţii educaţionale. Drept exemple pot fi date furnizarea de materiale de specialitate la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”-477.030 de lei fără TVA şi furnizarea de materiale şi echipamente specialitate şi echipamente digitale pentru ateliere de practică la Colegiul Naţional „Samuil Isopescu”-477.030 de lei fără TVA.

 Casa de Asigurări a decontat

Tratamente în unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania pentru 23 de suceveni

• De acestea au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava eliberează formulare europene la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din ţările Uniunii Europene. Instituţia suceveană informează că, astfel, în 2025 eliberate au fost 3.319 de asemenea documente, în acest total 23 fiind formulare S2 (E112), prin care persoanele asigurate pot beneficia de tratament în statele membre ale UE. Acestea din urmă sunt aprobate numai în condiţiile în care tratamentul se regăseşte printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază, dar nu poate fi acordat „în intervalul de timp necesar, în mod normal, pentru obţinerea acestuia în România”. În acelaşi timp, în considerare sunt luate „starea curentă de sănătate a persoanei solicitante şi evoluţia probabilă a bolii”. În baza formularelor S2 (E112), pacienţii suceveni care au mers să se tratameze în străinătate s-au adresat unor unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania. De tratamente au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator. În cazul serviciilor medicale obţinute în statele UE de către asiguraţii suceveni - beneficiari ai cardurilor sau formularelor europene -, pe durata anului  trecut Casa de Asigurări de Sănătate Suceava făcut decontări aferente a 2.323 cazuri. Astfel, suma decontată pentru servicii medicale de care au beneficiat cei în cauză în statele membre ale Uniunii Europene şi în Regatul Unit al Marii Britanii, conform cererilor înregistrate, s-a ridicat la 19,15 milioane de lei. Începând cu 1 ianuarie 2007, în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al UE, persoanele asigurate în România pot beneficia de cardul european de asigurări sociale de sănătate. Acesta poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, în anul 2025 CAS Suceava eliberând 6.867 de carduri europene, cu 15% mai multe comparativ cu anul 2024. Formularele europene care atestă calitatea de asigurat, respectiv S1, E106, E121, E109, garantează posesorilor acestora accesul la pachetul de bază de servicii medicale.

 Sucevenii pot împrumuta statul contra unor dobânzi de până la 7,40% 

• Veniturile obţinute din investiţiile în titlurile de stat nu sunt impozitate

Până 5 iunie 2026, sucevenii pot investi în titlurile de stat „Tezaur” cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 6,30%, 6,90%, respectiv 7,40%, informează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată. Dobânda este anuală şi se plăteşte la termenele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Pot achiziţiona titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. În cadrul unei emisiuni, un investitor „are libertatea” de a efectua una sau mai multe subscrieri, existând şi posibilitatea anulării acestora, însă doar în perioada de subscriere. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, veniturile obţinute din investirea în titlurile de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” sunt transferabile şi răscumpărabile în avans. Până pe 3 iunie 2026, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 4 iunie 2026, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul privat virtual (SPV).Totodată, până pe 5 iunie, acestea sunt disponibile la sediul Trezoreriei, iar până pe 4 iunie, în mediul urban, şi 3 iunie, în mediul rural, la subunităţile Companiei Naţionale Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

 Investiţii majore în „plămânul verde” al Sucevei

• Nu mai puţin de 8 parcuri vor intra în lucrări de modernizare cu finanţare din fonduri europene, cât şi din bugetul local
• „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă” transmite Primăria municipiului reşedinţă de judeţ

Primăria Suceava anunţă investiţii majore în „plămânul verde” al municipiului. Aceasta pe fondul alocării prin bugetul aprobat pentru 2026 a unor importante sume destinate modernizării a 8 parcuri şi zone de agrement, „combinând fondurile europene nerambursabile cu veniturile proprii”. Potrivit unui comunicat al administraţiei publice locale, Parcul „Şipote” şi Curtea Domnească, „simbolurile istorice ale Sucevei vor deveni zone de agrement de nivel european”. Astfel, în ceea ce priveşte Parcul „Şipote”, continuă demersurile de transformare în zonă de agrement modernă, pentru lucrări de amenajare fiind  disponibilă suma de 15,27 de milioane de lei. De asemenea, cu o alocare de 15,56 de milioane lei, dintr-un proiect total de peste 32 milioane lei, în acest an demarează restaurarea Curţii Domneşti, „acest simbol al istoriei noastre”. Totodată, cu finanţare europeană de 14,67 milioane lei se va schimba harta verde a municipiului, „5 parcuri emblematice din cartiere beneficiind de reabilitare”. În cauză sunt Parcul „Mărășești”, Parcul Central „Prof. Ioan Nemeș”,  Parcul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Parcul Ițcani (de pe strada Gării) şi Parcul „Bloc T1”. Nu în cele din urmă, din veniturile proprii ale bugetului local, intervenţii de modernizare vor avea loc în Parcul Areni şi Parcul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou. Lucrările includ refacerea aleilor pietonale şi a sistemului de iluminat public; montarea de mobilier urban modern constând în bănci, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete; amenajarea spaţiilor verzi, plantări de arbori şi instalarea de sisteme de irigaţii, cât şi crearea de spaţii de joacă şi „zone de relaxare pentru toate vârstele”. „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă. Investiţia în parcuri este o investiţie în sănătatea şi calitatea vieţii sucevenilor” transmite Primăria municipiului Suceava.
 

 În unităţile de învăţământ din Suceava

Cabinete de medicină generală şi cabinete stomatologice dotate cu echipamente medicale moderne

• Finanţarea de 370.000 de euro este atrasă de la MIPE, în cadrul Programului “Sănătate”

În vederea asigurării stocurilor de materiale sanitare şi de medicamente pentru intervenţii de urgenţă în şcoli, Primăria municipiului Suceava alocă, prin bugetul pe anul 2026, o sumă de 271.000 de lei. Totodată, informează primarul Vasile Rîmbu, se vor face inclusiv dotări cu echipamente medicale moderne pentru cabinetele de medicină generală şi cabinetele de medicină dentară din unităţile de învăţământ. „Până 20 iunie 2026 se accesează o finanţare de 370.000 de euro, de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în cadrul Programului de finanţare <Sănătate>, cu destinaţia infrastructura publică a cabinetelor medicale şcolare” a precizat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. Compartimentul de Medicina Şcolară Generală din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava cuprinde 34 de cabinete medicale, dintre care unul studenţesc, în acestea desfăşurându-şi activitatea 9 medici şi 48 de asistente medicale. În anul şcolar 2025-2026 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Pentru cabinetele medicale şcolare, din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare şi medicamente, cu întreţinerea aparaturii medicale dentare, dar şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli, respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 APIA avertizează:

Este interzisă perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în perioadele de reproducere

• Încălcarea prevederilor legale constituie contravenţii sau, în cazuri grave, infracţiuni, fiind sancţionate cu amenzi sau chiar cu închisoarea

Fermierii care deţin sau care administrează terenuri agricole, desfăşurând activităţi atât în perimetrul ariilor naturale protejate, cât şi în afara acestora, sunt obligaţi să respecte măsurile de protejare a speciilor de animale şi plante sălbatice. Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava atrage atenţia că sunt interzise deteriorarea, distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă, cât şi perturbarea intenţionată a animalelor sălbatice în perioadele de reproducere şi creştere, dar şi în cele de hibernare sau de migrare. În acest sens, fermierii trebuie să evite arderea vegetaţiei, tăierea gardurilor vii, a arborilor, „pâlcurilor arbustive” şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol. De asemenea, interzise sunt schimbarea folosinţei terenurilor, dar şi a cursului apelor curgătoare. „În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecţie specială avifaunistică, precum şi în afara acestora, este interzisă perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în perioadele de reproducere, creştere şi de maturizare, prin activităţi care contravin scopului de protejare şi conservare a acestora” accentuează Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, menţionând că  interdicţiile menţionate sunt reglementate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2007, aprobată prin Legea nr. 49 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Încălcarea prevederilor legale amintite pot constitui contravenţii sau, în cazuri grave, infracţiuni, fiind sancţionate cu amenzi sau chiar cu închisoarea.

 Cea mai mare sumă din toate timpurile

Alocare de 50 de milioane de lei pentru repararea străzile din Suceava

• Pe lângă acestea, cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene revitalizată va fi zona centrală a municipiului, informează primarul Vasile Rîmbu, opinând că „nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre” 

Un total de 49,16 de milioane de lei a fost prins în bugetul municipiului Suceava pentru reparaţiile curente la străzi, aceasta fiind cea mai consistentă alocare de până acum. „Nu vreau să fac niciun fel de comparaţie, dar se pare că este cea mai mare sumă alocată de municipalitate cu această destinaţie” susţine primarul Vasile Rîmbu. Conform şefului executivului sucevean, în primul rând vizate sunt cartierul Areni cu strada „Anastasie Crimca” şi cartierul Zamca cu străzile „Ion Neculce”, „Octav Băncilă”, „Narciselor”, „Dimitrie Cantemir”, „Vişinilor” şi Ilie Ilaşcu”. „Ne-am stabilit un obiectiv destul de frumos prin care în 2026, în proporţie de 90% sau chiar de 100%, cartierul Zamca să fie abordat sub aspectul reparaţiilor de străzi, amenajărilor urbanistice, locurilor de joacă pentru copii şi terenurilor de sport. Nu dau niciun fel de motivaţie despre cum s-a ajuns la această situaţie, dar cert este că acordăm atenţie maximă acestui cartier şi vrem să-l abordăm în totalitate” arată edilul-şef. De asemenea, în cartierul Burdujeni, unde în 2025 au avut loc intervenţii destul de consistente, în acest an, printre altele, lucrări sunt programate pe străzile „Prieteniei”, „Aurora”, „Tineretului”, „Muncii”, „Bujorilor”, „Iacob Zadik” şi pe Calea Burdujeni (cu esplanadele aferente). „Nu luăm în calcul mulţumirile sau nemulţumirile unora sau ale altora de acolo, ci în primul rând mulţumirile noastre pentru cei care ne ajută şi se implică pentru ridicarea standardului de viaţă în acest cartier” subliniază primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Cu „obiective foarte importante”, cartierul „George Enescu” este în atenţia administraţiei locale atât în anul în curs, cât şi în 2027. În evidenţă ies intervenţiile de pe Aleea Zorilor, Aleea Lalelelor, Aleea Jupiter, zona Lidl, lucrările continuând în zona cartodromului care, „ca întindere, importanţă şi confort face cât o jumătate de cartier”. De altfel, în acest din urmă caz, a fost întocmită nota conceptuală pentru amenajarea parcărilor şi spaţiilor verzi, locurilor de joacă pentru copii şi locuri de agrement. „Acest cartier trebuie prezentat altfel cetăţenilor, respectiv mai frumos, mai curat, mai ordonat, mai liniştit, şi mai frecventabil” a spus Vasile Rîmbu. În zona centrală a urbei reşedinţă de judeţ, accent se pune pe străzile „Armenească” „I.G. Sbiera”, „Veronica Micle”, „Alexandru cel Bun”, „Anastasie Crimca”, „Mircea Şeptelici”, dar şi pe zona Curţii Domneşti. „Cu finanţare din bugetul local şi din fonduri europene vom revitaliza zona centrală a municipiului Suceava. Deja suntem în faza de elaborarea unui studiu de fezabilitate, pasul următor fiind identificarea surselor de finanţare. Ştim foarte bine, nu avem un Centru pe măsura meritelor şi pretenţiilor noastre”  a opinat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, menţionând că „amenajări peisagistice se vor face în toate cartierele”.

 După recenta vijelie

Asociaţiilor de proprietari sunt avertizate să elimine de urgenţă pericolul căderii tencuielii de pe blocuri

• Asociaţiile s-au arătat reticente la a încheia parteneriate cu Primăria, deşi „au sută la sută obligaţia” reparării faţadelor
• Proprietarii refuză să contribuie la reabilitarea termică, în instanţă fiind zeci de cauze de recuperare a cotei datorate     

Serviciul de specialitate al Primăriei municipiului Suceava a centralizat, cu ajutorul asociaţiile de proprietari, blocurile care prezintă pericol din cauza problemelor la faţade, anunţă viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. Adjunctul şefului executivului municipal face acest demers după ce pe durata recentei furtuni s-au înregistrat cinci situaţii în care „tencuială de pe blocuri deja identificate a căzut în stradă”. Cetăţenii respectivi s-au declarat nemulţumiţi că nimeni nu ia atitudine, însă viceprimarul spune că, deşi Primăria a încercat să încheie parteneriate cu asociaţiile de proprietari, acestea s-au arătat reticente. Cuşnir pune în vedere că repararea faţadelor este exclusiv în sarcina asociaţiilor de proprietari care, deja avertizate, trebuie să ia măsuri urgente pentru eliminarea pericolului. „Acum le spunem că au sută la sută obligaţia să rezolve toate situaţiile de pericol cu tencuielile care stau să cadă. Nu se poate pune în cârca Primăriei ceea ce trebuie să facă asociaţiile proprietari” a explicat viceprimarul Dan Ioan Cuşnir. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a reliefat că Primăria municipiului Suceava are procese în instanţă cu asociaţiile de proprietari care „nu au binevoit să-şi plătească partea de confinaţare” a lucrărilor de creştere a eficienţei energetice. „Desigur, până la încheierea acestor diferende, cu greu se poate trece, în continuare, la promovarea unor noi proiecte. Preşedinţii asociaţiilor trebuie să îi convingă pe proprietari că au şi ei o mică parte de cofinanţare, că nimic nu este gratuit. Ne ajută statul, îi ajutăm şi noi, dar trebuie să contribuie şi cetăţenii” a accentuat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.