Faţă de primul trimestru

Creştere cu 125% a numărului firmelor sucevene intrate în insolvenţă

•  Conform ONRC, de cealaltă parte, înmatricularea de noi agenţi economici a înregistrat un regres de 8,88% %

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 729 de agenţi economici, diminuarea faţă de intervalul omolog al anului 2025 fiind de 8,88%. Conform sursei citate, în primul trimestrul al acestui an au fost înmatriculate 441 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 209 de persoane fizice autorizate (PFA), 74 de întreprinderi individuale (II),  4 întreprinderi familiale (IF) şi o cooperativă agricolă (CA). În trimestrul corespunzător din 2025, la ONRC înregistrate au fost 800 de firme, respectiv 561 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 180 de persoane fizice autorizate (PFA), 48 de întreprinderi individuale (II) şi 3 întreprinderi familiale (IF). Potrivit statisticii ONRC, în primele 3 luni ale anului 2026 au intrat insolvenţă 27 profesionişti, în comparaţie cu 12 de agenţi economici care au declanşat procedura în acelaşi interval din 2025, consemnat fiind, astfel, un salt de 125%. Totodată, în timp ce în cel dintâi trimestru din 2026 au cerut suspendarea activităţii 150 de firme sucevene, în intervalul omolog din 2025 au solicitat întreruperea temporară a activităţii 193 de agenţi economici, anul acesta diminuarea fiind de 22,28%. În primul trimestru al anului 2026 au fost dizolvaţi 32 de agenţi economici, comparativ cu 220 în acelaşi trimestru al anului trecut, numărul dizolvărilor crescând cu 8%. În perioada 1 ianuarie-31 martie 2026, de la Oficiul Registrului Comerţului au fost radiate 4.361 de firme din judeţul Suceava, în raport cu 443 în aceeaşi perioadă din 2025, cu scădere de 18,11%.
 

Casa de Pensii Suceava a primit peste 4.000 de cereri pentru bilete de tratament în staţiuni balneare

• „Accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava

Până la finele lunii aprilie, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava au fost depuse 4.158 de cereri pentru acordarea de bilete de tratament balnear, cu 400 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, semnată de către directorul executiv Constantin Boliacu. Cele  mai multe au venit din partea pensionarilor (3.095), urmate de persoanelor cu handicap (446), urmaşilor veteranilor sau prizonierilor (330), salariaţilor (110), însoţitorilor persoanelor cu handicap (90), persoanelor deportate sau refugiate (25) etc. Pentru anul 2026 au fost stabilite 15 serii de beneficiari, prima fiind cea din 27 aprilie, iar ultima, cu plecare pe 5 decembrie 2025. În 2025, în judeţul Suceava au fost 18 de serii de acordări de bilete de tratament, acestea desfăşurându-se între 7 martie şi 4 decembrie. Persoanele îndreptăţite pot să meargă la tratament balnear în staţiuni administrate de stat prin societatea Tratament Balnear şi Recuperarea Capacităţii de Muncă, cum ar fi „1 Mai”, Amara, Buziaş, Covasna, Geoagiu, Moneasa, Nicolina şi Pucioasa.  Conducerea CJP precizează că cererile pot fi depuse direct la sediul CJP, prin poştă, e-mail, online pe portalul CNPP sau prin fax, biletul de trimitere eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist fiind valabil 60 de zile.  Pe durata unui an calendaristic unei persoane i se poate acorda un singur bilet de tratament balnear, repartizarea având loc pe baza unui punctaj, potrivit ierarhizării cererilor, conform opţiunilor solicitantului şi a ordinii menţionate pe cerere. „Programul de acordare a biletelor de tratament balnear pentru 2026 rămâne un pilon esenţial de protecţie socială, contribuind direct la menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a cetăţenilor judeţului. Prin gestionarea riguroasă a cererilor şi utilizarea sistemelor moderne de informare ne asigurăm că accesul la aceste servicii se face într-un mod echitabil, transparent adaptabil nevoilor medicale ale fiecărui beneficiar” a declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava. 

 Operatori din exploatarea forestieră, amendaţi de către comisarii de mediu suceveni

• Cu prilejul controalelor, depistate au fost nereguli ţinând de arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi poluare generată de incendieri

Comisarii de mediu Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a organizat, pe fondul „Lunii pădurii”, acţiuni specifice de control şi prevenire în zone cu risc ridicat, în special în proximitatea fondului forestier, terenurilor neîntreţinute şi perimetrelor cunoscute pentru incendieri repetate. Comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă informează că, pe durata verificărilor identificate au fost probleme de mediu constând în arderea necontrolată a vegetaţiei uscate, fenomen frecvent, cu risc major de propagare; depozitări necorespunzătoare de deşeuri, inclusiv în zone forestiere sau limitrofe acestora; poluarea aerului, generată, în principal, de incendieri, cât şi degradarea terenurilor, ca urmare a arderilor repetate. „Deşi activităţile desfăşurate au avut un caracter susţinut şi coordonat, problemele identificate evidenţiază necesitatea unei implicări mai ferme la nivel local şi interinstiţutional” opinează Gheorghe Mândruţă. Ca urmare a sesizărilor înregistrate, în acest an Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu a întreprins 217 de controale, dintre care 5 cu prilejul „Lunii pădurii”, la operatori economici cu activităţi de exploatare forestieră. Doar la aceştia date au fost 3 sancţiuni contravenţionale însumând 24.000 de lei, dintr-un total de 42, în valoare de 691.500 de lei, amenzi aplicate de către comisarii de mediu suceveni în perioada deja trecută din anul 2026.

 

Pe fondul creşterii bruşte a temperaturilor

Thermonet sistează furnizarea agentului termic pentru încălzirea locuinţelor sucevene

• Anul trecut, asigurarea energiei termice pentru căldura din sistemul centralizat a încetat pe 23 aprilie, adică de ziua Sfântului Gheorghe. 
• În 2024, încălzirea a fost oprită pe 8 aprilie, dar din cauza reîntoarcerii frigului, furnizarea s-a reluat pe 16 aprilie şi a continuat până pe 9 mai

Societatea comercială Thermonet, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Suceava informează că, începând din dimineaţa acestei zile, de mai exact de la ora 08.00, procedează la întreruperea furnizării încălzirii pentru sezonul rece 2025-2026. Directorul general Mugur Corlăţan a declarat că măsura este „urmare a evoluţiei temperaturilor medii exterioare, cât şi a prevederilor legale”.  Potrivit oficialului Thermonet, instalaţiile de încălzire din reţeaua secundară de alimentare cu agent termic, inclusiv instalaţiile interioare ale blocurilor şi scărilor de bloc „rămân încărcate şi sub presiune”, măsură menită să „protejeze instalaţiile de termoficare şi să prevină degradarea, prin extinderea oxidării acestora”. Ȋn acest context, Mugur Corlăţan reaminteşte că, în conformitate cu reglementările în vigoare, „este interzisă orice intervenţie în instalaţiile de termoficare, fără acordul operatorului de sistem, adică al Thermonet. „Pentru intervenţiile neautorizate în reţea, precum şi pentru orice alte acţiuni ale utilizatorilor - care pot provoca daune materiale în instalaţiile interioare ale imobilelor -, Thermonet nu îşi asumă responsabilitatea” atenţionează sursa citată, care mai menţionează că furnizarea apei calde de consum va continua, în mod corespunzător, după acelaşi program”. Conform prevederilor  HG nr. 425 din 1994 privind aprobarea Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, oprirea încălzirii se face după ce, 3 zile consecutiv, media temperaturii aerului exterior, calculată între orele 18.00-6.00, depăşeşte + 10 grade Celsius. Anul trecut, sistarea agentului termic pentru încălzirea în sistem centralizat s-a făcut pe 23 aprilie, adică de ziua Sfântului Gheorghe.  Cu un an mai înainte, pe 8 aprilie 2024 autorităţile locale s-au grăbit să închidă vanele, dar pe 16 aprilie au revenit asupra deciziei. Astfel, pe fondul temperaturilor atmosferice coborâte, cât şi din cauza prognozei meteorologice nefavorabile, furnizarea serviciului a fost prelungită până pe 9 mai.

Pe durata anului 2026,

Peste 70 de proiecte noi şi în derulare la Primăria municipiului Suceava

• Pentru cheltuielile cu dezvoltarea, în proiectul bugetului local este prevăzută o sumă de 325 de milioane de lei

În bugetul anului 2026, un loc extrem de important îl ocupă proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente cadrului financiar 2021-2027, evidenţiază Vasile Rîmbu primarul Sucevei, în referatul  aferent proiectului de hotărâre de Consiliul Local privind aprobarea veniturilor şi cheltuielilor din noul exerciţiu bugetar. Este vorba despre proiecte propuse spre finanţare şi cele în curs de implementare, la care se adaugă proiectele finanţate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). De asemenea, în planul de investiţii ale Primăriei reşedinţă de judeţ sunt incluse şi obiective cu finanţare din venituri proprii, din credite interne şi din programe naţionale, demarate în anii precedenţi, inclusiv proiecte nou-promovate. Astfel, în proiectul bugetului municipiului Suceava pe anul 2026 sunt incluse 16 proiecte cu finanţare din fonduri europene structurale, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu cofinanţare locală, cât şi din credite contractate de Primărie, toate aferente cadrului financiar european 2021-2027. Alte 18 proiecte prinse în noul buget al municipiului sunt cu finanţare din sume  cu titlul de asistenţă financiară nerambursabilă aferentă componentei de împrumut a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cele din urmă, cu susţinerea financiară din bugetul local la Sucevei, dar şi din creditele luate de Primărie, în acest an în derulare vor fi 40 de proiecte. În 2026, în conformitate cu proiectul de buget, cheltuielile cu dezvoltarea sunt fundamentate la aproximativ 325 de milioane de lei, reprezentând  43% din totalul cheltuielilor.    

 Inspecţii ale DSVSA la animalele din gospodăriile populaţiei

• Acţiunile urmăresc depistarea bolilor clinice la bovine, porcine, ovine şi caprine
• Este obligatoriu ca acestea să fie crotaliate şi înregistrate în baza de date naţională

În anul 2026, până pe 30 iunie, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru  Siguranţa Alimentelor Suceava continuă inspecţiile oficiale în exploataţiile nonprofesionale înregistrate sau neînregistrate în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA), scopul constând în identificarea animalelor cu semne clinice de boli transmisibile, în general în cazul bovinelor, porcinelor ovinelor şi caprinelor. Exploataţiile nonprofesionale sunt gospodării ale populaţiei sau mici ferme de subzistenţă, în care animalele sunt crescute pentru consumul propriu, şi nu pentru „comercializarea pe scară largă”. Inspecţiile sunt făcute de către medicii veterinari oficiali sau concesionari, urmărite fiind, cu prioritate, prezenţa pestei porcine africană, variolei ovine şi variolei caprine, dar şi a altor boli contagioase ale animalelor. „La orice modificare a stării de sănătate a animalelor, respectiv la semne clinice sau în cazuri de mortalitate, trebuie anunţat imediat medicul veterinar” precizează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru  Siguranţa Alimentelor Suceava. Totodată, cu acest prilej verificate sunt trasabilitatea, înregistrarea în SNIIA, dar şi aplicarea măsurilor de biosecuritate. Şeful DSVSA reaminteşte că proprietarii au obligaţia de a înregistra aceste gospodării la medicul veterinar împuternicit, obţinând codul de exploataţie în SNIIA. „Este obligatoriu ca bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele din aceste exploataţii să fie crotaliate şi înregistrate în baza de date naţională. Totodată, deţinătorii trebuie să raporteze orice mişcare a animalelor, la cumpărare, vânzare, naştere sau moartea acestora, astfel încât datele din SNIIA să rămână actualizate” punctează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. În ceea ce priveşte normele de bunăstare, acestea sunt obligatorii, animalelor trebuind să li se asigure spaţiu şi luminozitate suficiente, hrană corespunzătoare,  dar şi accesul la o sursă de apă  de calitate. Acţiunile sanitar veterinare amintite sunt cuprinse în Planul naţional de supraveghere prevenire, control şi eradicare a bolilor animalelor, a celor transmisibile la om, de protejare a animalelor şi a mediului, precum şi de identificare şi înregistrare a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor.

 Cheltuielile cu funcţionarea, 57 la sută din cele 757 de milioane de lei din bugetul local al Sucevei pe anul 2026

• Încasărilor din impozite pe clădiri cresc cu 24,26 de milioane de lei, cele din impozitul pe terenuri, cu 730.000 de lei, iar cele din taxa asupra mijloacelor de transport, cu 18,39 de milioane de lei
• Salarizarea are la dispoziţie 90,19 de milioane de lei, faţă de 105,519 de milioane de lei în 2024 şi 99,81 milioane de lei în 2025, cu scăderi de 15,31 de milioane de lei, respectiv de 9,62 de milioane de lei

Cu mare întârziere, proiectul bugetului general consolidat al municipiului pentru anul 2026 ajunge pe masa deliberativului local, dezbaterile şi aprobarea fiind stabilite a avea loc în şedinţa din 8 mai. Astfel, veniturile totale sunt fundamentate la 891,155 de milioane de lei, cheltuielile la 901,803 de milioane de lei, cu un deficit de 10,64 de milioane de lei. Bugetul general consolidat are drept componente bugetul local al municipiului Suceava, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii, cât şi bugetul creditelor interne. Având ca surse sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), cotele defalcate din impozitul pe venit, subvenţiile, finanţările din fonduri europene şi veniturile proprii, bugetul local al municipiului Suceava este propus la un total de 756,734 de milioane de lei, cu un deficit de 7 milioane de lei (diferenţă dintre cheltuieli şi venituri). Funcţionarea administraţiei publice locale se va baza pe venituri şi cheltuieli de 438,700 de milioane de lei (57%), cheltuielile cu dezvoltarea fiind proiectate la 325,034 de milioane de lei (43%). Veniturile proprii ale bugetului local sunt dimensionate la 365,760 de milioane de lei, fiind mai mari cu 11,51 de milioane de lei faţă de anul 2025. Pe partea de impozite şi taxe locale, atât cazul persoanelor juridice, cât şi al persoanelor fizice, autorităţile administraţiei municipale mizează pe o creştere a încasărilor din impozite şi taxe pe clădiri de la 63,39 de milioane de lei la 87,65 de milioane de lei, adică de 24,26 de milioane de lei. În cazul impozitului pe terenuri, faţă de intrările de 9,04 de milioane de lei din anul trecut, în 2026 este prevăzut un total de 9,77 de milioane de lei, însemnând un plus de 730.000 de lei. Totodată, la taxa asupra mijloacelor de transport, în comparaţie cu 25,82 de milioane de lei în 2025, creşterea din anul acestea este de 18,39 de milioane de lei, ajungând la 44,21 de milioane de lei.

• Subvenţia aferentă energiei termice este fundamentată la 4,54 de milioane de lei, pentru acoperirea diferenţelor de tarife de la TPL alocându-se 12 ,98 de milioane de lei

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului local, cele cu personalul au fost fundamentate la 90,19 de milioane de lei, raportate la 105,519 de milioane de lei în 2024 şi 99,81 milioane de lei în 2025, diminuările fiind de 15,31 de milioane de lei, respectiv de 9,62 de milioane de lei. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt „bugetate” la nivelul sumei de 185 de milioane de lei, salubritatea menajeră şi cea stradală având prevăzute 46,76 de milioane de lei; reparaţiile curente ale infrastructurii rutiere-49,16 de milioane de lei; iluminatul public-6,2 milioane de lei; iar serviciile de canalizare a apelor meteorologice şi apei potabile pentru cişmele-4,41 de milioane de lei. Cheltuielile cu indemnizaţiile persoanelor cu handicap grav, prestaţiile financiare excepţionale pentru copii, ajutoarele pentru încălzire, ajutoarele de urgenţă şi stimulentele pentru nou-născuţi sunt dimensionate la 21,72 de milioane de lei. O sumă de 14,04 de milioane de lei este alocată pentru funcţionarea unităţilor de învăţământ, pentru continuarea investiţiilor desfăşurate la acestea fiind prevăzută încă una de 1,89 de milioane de lei. Valoarea totala a subvenţiilor achitate din bugetul local al municipiului Suceava este fundamentată la 17,53 de milioane de lei, adică 4,54 de milioane de lei pentru acoperirea diferenţei dintre tarifele aferente energiei termice şi 12,98 de milioane de lei pentru acoperirea diferenţelor de preţuri şi tarife de la societatea Transport public Local. Potrivit proiectului bugetului municipiului Suceava din anul 2026, Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Local este de 18 milioane de lei.

În comparaţie cu trimestrul I din 2025

Cheltuielile cu salubritatea ale Primăriei Suceava au scăzut cu 2 milioane de lei, iar cele cu salariile, cu 1,76 de milioane de lei 

Cu bunurile şi serviciile s-a cheltuit cu 9,11 de milioane de lei mai puţin, reiese din analiza execuţiei bugetare după primele 3 luni ale anului 2026

Din bugetul municipiul Suceava, în lunile ianuarie februarie şi martie 2026 s-au făcut plăţi de 123,012 de milioane de lei, se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea execuţiei bugetare în această perioadă. Astfel, comparativ cu trimestrul întâi al anului 2025, plăţile totale din primele 3 luni din 2026 au fost mai mici cu 1,87 de milioane de lei. Autorităţile locale explică această variaţie prin reducerea semnificativă a cheltuielilor cu salubritatea oraşului, de la 20,64 de milioane de lei la 18,59 de milioane de lei, respectiv cu 2,05 de milioane de lei. Au scăzut cu 36,75% şi cheltuielile cu subvenţia pentru subvenţia la termoficare, de la 5,82 de milioane de lei la 2,15 de milioane de lei, adică cu 3,67 de milioane de lei. Plăţile fiind făcute din creditul de 30 de milioane de lei contractat de Primărie, diminuarea se datorează „reflectării” acestora în bugetul creditelor interne, şi nu în bugetul local. În primul trimestru al anului 2026, cheltuielile cu bunurile şi serviciile s-au redus cu 9,11 de milioane de lei, respectiv de la 49,61 de milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2025, la 40,50 de milioane de lei la 31 martie, anul acesta. În dreptul cheltuielilor de personal s-au făcut plăţi de 22,44 de milioane de lei, comparativ cu 24,20 de milioane de lei în intervalul de referinţă din 2025, scăderea fiind de 1,76 de milioane de lei. La asistenţa socială plăţile au crescut de la 6,69 de milioane de lei la 7,03 de milioane de lei - un plus de 345.884 de lei reprezentând ajutoare sociale şi indemnizaţii pentru persoane cu dizabilităţi, drepturi cu „caracter de obligaţiei legală”. Rambursările de credite au însumat 6,24 de milioane de lei - rate scadente în trimestrul întâi -, iar cu titlul de dobânzi s-a achitat suma de 2,49 de milioane de lei. Reducerile de mai sus au fost „eclipsate” de creşterea cu 10,12 milioane de lei înregistrată la Capitolul „Transporturi”, cea de la 24,11 de milioane de lei la 34,23 de milioane de lei, „determinată, în principal, de plăţile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene”.  

În baza unui protocol de colaborare

Sucevenii care se sustrag de la plata taxei de salubritate, depistaţi prin intermediul Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor   

• „Clarificarea şi stabilirea reală a situaţiei fiscale a contribuabililor, precum şi identificarea acestora reprezintă un deziderat al municipalităţii” subliniază primarul Vasile Rîmbu, menţionând că protocolul are ca scop „derularea eficientă a activităţii de colectare şi executare  a creanţelor”

Primăria municipiului Suceava a întreprins demersuri în vederea încheierii unui protocol de colaborare pe linia furnizării de date din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor al Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne. Aceasta pornind de la solicitarea internă a Serviciului „Salubritate”, adresată Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Suceava, cu privire la punerea la dispoziţie a informaţiilor referitoare la numele, prenumele şi adresa tuturor locuitorilor reşedinţei de judeţ. Cererea serviciului administrativului municipal are ca obiectiv „impunerea la obligaţia de plată a taxei de salubritate, datorată de către fiecare persoană fizică” de pe raza Sucevei. Totodată, sincronizarea informaţiilor deţinute la acest moment cu cele existente în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor are ca scop „derularea eficientă a activităţii de colectare şi executare  a creanţelor”. În acest context, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor a transmis Primăriei Suceava un proiect al protocolului de colaborare, document elaborat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi supus, astăzi, analizei şi aprobării deliberativului local. În baza protocolul-cadru, Biroul Judeţean de Administrare Bazelor de Date privind Evidenţa Populaţiei Suceava va furniza, Serviciului „Impozite şi taxe locale”, în termen de 10 zile, categorii de date referitoare la nume şi prenume; cod numeric personal; seria actului de identitate; numărul actului de identitate; domiciliul actual şi data stabilirii la adresa de domiciliu. Totodată, comunicat urmează a fi dacă există informaţii privind decesul contribuabilului, respectiv numărul şi anul actului de deces, data decesului şi localitatea în care s-a înregistrat decesul. „Clarificarea şi stabilirea reală a situaţiei fiscale a contribuabililor, precum şi identificarea acestora reprezintă un deziderat al municipalităţii” subliniază primarul Vasile Rîmbu, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local.

 La USV, în colaborare cu Primăria Suceava

„Democraţia pusă la încercare. Justiţia şi administraţia publică între criză şi responsabilitate”

• Sesiunea internaţională de comunicări şi workshopuri, inclusiv în domeniul ştiinţelor administrative,  se va bucura de participarea specialiştilor în domeniu, dar şi a reprezentaţilor administraţiei publice locale

Asociaţia Ştiinţifică de Drept şi Administraţie Publică Suceava  organizează, în parteneriat cu Primăria municipiului Suceava, Conferinţa internaţională ESDPAL-Democraţia pusă la încercare. Justiţia şi administraţia publică între criză şi responsabilitate”. Manifestarea, aflată la cea de-a XI-a ediţie, se desfăşoară în perioada 6-8 mai, evenimentul consacrându-se ca „un reper al vieţii academice şi profesionale din comunitate”.    În cadrul conferinţei vor fi susţinute comunicări ştiinţifice pe teme diverse, acestea fiind moderate de cadre didactice şi specialişti în domeniu, „care vor facilita schimbul de informaţii şi dezbaterea unor subiecte de actualitate”. În cele 3 zile, ţinute vor fi workshopuri dedicate dezvoltării competenţelor în cercetarea ştiinţifică, în domeniile dreptului, relaţiilor internaţionale şi ştiinţelor administrative. În plus, evenimentul va beneficia de participarea reprezentaţilor administraţiei publice locale, „creându-se, astfel, o oportunitate valoroasă de schimb de bune practici între teoreticieni şi practicieni”. Proiectul de hotărâre de asociere între Primăria municipiului Suceava şi Asociaţia Ştiinţifică de Drept şi Administraţie Publică Suceava va fi aprobat în şedinţa ordinara de astăzi a Consiliului Local, pentru susţinerea financiară şi buna desfăşurare a manifestării, din bugetul municipal urmând fi asigurată o sumă de 30.000 de lei. Conferinţa internaţională ESDPAL-Democraţia pusă la încercare. Justiţia şi administraţia publică între criză şi responsabilitate” va avea loc la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii Ştefan cel Mare” Suceava.
 

Faţă de primul trimestru din 2025,

Majorarea taxelor şi impozitelor pe proprietate a adus o creştere cu 34,56% a încasărilor din această sursă

• În primele 3 luni din 2026, inclusiv pe fondul acordării bonificaţiei de 10%, la impozitul pe clădiri populaţia a plătit cu 78,50% mai mult, iar la impozitul pe terenuri cu 7,96% în plus

Încasările din veniturile bugetului local al municipiului Suceava au fost, până pe 31 martie, de 187,223 de milioane de lei, se arată în analiza execuţiei bugetare în trimestrul întâi al anului 2026. Aceasta evidenţiază că, în comparaţie cu acelaşi interval din anul 2025, când veniturilor au fost de 143,895 de milioane de lei, s-a înregistrat o creştere de 43,32 de milioane de lei, însemnând un spor de 30,01%. „Aceasta reflectă „dinamica pozitivă a colectării veniturilor proprii şi a absorbţiei fondurilor comunitare” se subliniază în raportul serviciului de specialitate al executivului local. În ceea ce priveşte încasările din impozite şi taxe pe proprietate, acestea s-au ridicat la 54,49 de milioane de lei, comparativ cu 40,50 de milioane de lei în primul trimestru al anului 2025, însemnând cu 13,99 de milioane de lei mai mult (34,56%). Intrările din impozitul pe clădiri a totalizat 46,94 de milioane de lei, cu un plus de 12,22 de milioane de lei, creşterea fiind una de 35,20%. De la populaţie s-a adunat suma de 16,55 de milioane de lei, cu un salt de 7,29 de milioane de lei, adică de 78,50%. În cazul agenţilor economici, creşterea este de 19,42%, încasările de 30,39 de milioane de lei fiind mai mari cu 4,91 de milioane de lei decât cu un an în urmă. Din impozitul pe terenuri, în cel dintâi trimestrul din 2026 încasările au totalizat 4,96 de milioane de lei, cu 214.244 de lei peste cele din acelaşi trimestru din anul trecut, creşterea fiind de 4,51%. Populaţia a achitat impozit pe teren de 2,15 de milioane de lei, cu 159.144 de lei mai mult, reprezentând o creştere cu 7,96%. Persoanele juridice au plătit 2,80 de milioane de lei, cu 55.100 de lei în plus, respectiv cu 2% mai mult. În ceea ce priveşte taxa pe mijloacele de transport, în primele 3 luni ale anului 2026 s-au încasat 7,76 de milioane de lei, comparativ cu 9,27 de milioane de lei în intervalul omolog al anului precedent, ceea ce înseamnă cu 1,51 de milioane de lei în minus. Populaţia a achitat un total de 5,38 de milioane de lei, faţă de 6,07 de milioane de lei, respectiv cu 0,69 de milioane de lei mai puţin. În cazul agenţilor economici, scăderea este de la 3,19 de milioane de lei, la 2,27 de milioane de lei, adică una de 0,82 de milioane de lei. Valorile majorate ale impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2026 au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Local 329 din 23 decembrie 2025. În cazul taxei pe clădirile persoanelor fizice, autorităţile locale au menţinut cota minimă de 0,10%. La taxa pe clădirile persoanelor juridice, se puteau aplică cote adiționale de până la 100%, dar păstrată a fost, de asemenea, cota minimă legală. Impozitul pe teren şi taxa pe teren au fost majorate doar prin aplicarea ratei de inflaţie de 5.6%, obligatorie conform Codului fiscal. Cu privire la impozitele pe mijloacele de transport, s-au respectat strict valorile minime impuse de Legea 239 din 2025 şi nu s-au aplicat cote adiţionale suplimentare de până la 100%. Consiliul Local Suceava a aprobat şi acordarea unei bonificaţii de 10% pentru plata cu anticipaţie, până pe 31 martie, pentru întregul an, a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren şi impozitului pe mijloace de transport datorate de către persoanele fizice şi persoanele juridice.

 Primăria Suceava reglementează regimul cablurilor de comunicaţii electronice 

• Noul regulament stabileşte şi tarifele pe care operatorii în cauză le vor achita pentru folosirea domeniilor public şi privat ale municipiului  

Suceava va avea un Regulament privind accesul furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice pe proprietatea publică şi cea privată a municipiului, în vederea construirii, instalării, întreţinerii, înlocuirii ori mutării respectivelor reţele, cât şi a elementelor de infrastructură fizică necesară acestora. Un proiect de hotărâre în acest sens se află pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a deliberativului local, acesta stabilind procedura de acordare a dreptului de acces pe proprietatea publică şi pe cea privată a municipiului; reglementând condiţiile tehnice de amplasare a reţelelor şi elementelor de infrastructură şi instituind reguli clare privind refacerea suprafeţelor afectate de lucrări. Noile reglementări includ obligaţiile părţilor privind întreţinerea, exploatarea şi mutarea reţelelor, propunându-şi asigurarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi operatorii din domeniu, dar şi protejarea patrimoniilor public şi privat ale municipiului  În Regulament sunt prevăzute şi tarifele pe care le vor achita operatorii în cauză, în conformitate cu reglementările Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Tarifele maxime pentru dreptul de acces pe proprietăţi sunt stabilite în funcţie de mai multe criterii, respectiv pe metru pătrat, metru linear, tip de clădire, utilizare continuă sau discontinuă etc. „Adoptarea hotărârii va conduce la crearea unui cadru unitar şi predictibil, care va facilita dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice, în condiţii de legalitate, transparenţă, şi eficienţă administrativă” se subliniază în referatul de aprobare a propunerii legislative, semnat de primarul Vasile Rîmbu.     Migrarea în subteran a cablurilor aeriene este considerat de actuala administraţiei locală drept unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare urbană. Drept dovadă, Primăria a dispus îndepărtarea cablurilor neutilizate, „eliberând, astfel, spaţiul vizual urban şi îmbunătăţind aspectul faţadelor”. De asemenea, la infrastructură subterană au fost decolmatate „căminele de tragere”, fiind identificate şi remediate o parte din zonele întrerupte ale canalizației. În paralel, în locul vechilor cabluri de cupru s-a instalat „tubeta modernă destinată fibrei optice”. „Acest proiect complex este organizat pe mai multe etape, pentru început propunându-şi finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor vizând principalele bulevarde ale oraşului” declara Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.  

 

Monitorizare de primăvară la urs, lup, râs şi pisică sălbatică

• „Evaluarea corectă şi responsabilă rămâne esenţială pentru protejarea echilibrului natural şi gestionarea durabilă a teritoriului” transmite DAJ Suceava

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a participat, alături Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava, la întâlnirea tematică dedicată evaluării carnivorelor mari. Potrivit unui comunicat de presă al DAJ, activitatea s-a desfăşurat pe Fondul de vânătoare Râșca, administrat de Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Conform sursei citate, întâlnirea a vizat „cadrul tehnic şi organizatoric necesar pentru monitorizarea de primăvară a speciilor de interes faunistic”. Este vorba despre cele de urs, lup, râs şi pisică sălbatică, studiile specifice urmărind starea resurselor biologice din flora şi fauna sălbatică, exploatate şi valorificate în diverse scopuri economice şi sociale. Reglementările autorităţile competente impun desfăşurarea anuală a acestor acţiuni, în perioada aprilie-mai, cu implicarea instituţiilor relevante pentru colectarea şi centralizarea datelor din teren. „Participarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava la această întâlnire reflectă preocuparea constantă pentru colaborarea interinstituțională, corelarea dintre activităţile agricole, gestionarea fondului cinegetic, protecţia biodiversităţii şi utilizarea responsabilă a resurselor naturale. Astfel de acţiuni contribuie la consolidarea unui dialog tehnic necesar între instituţiile publice, mediul universitar şi structurile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, în beneficiul unei abordări echilibrate şi fundamentate a relaţiei dintre activităţile umane, mediul rural şi fauna sălbatică” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, accentuând că „evaluarea corectă şi responsabilă rămâne esenţială pentru protejarea echilibrului natural şi gestionarea durabilă a teritoriului”.

 Înfiinţată pe fondul eşuării Termica

Transagent, controversata firmă de termoficare a municipalităţii, va fi lichidată

Pierzătoare în faţa Thermonet, în competiţia pentru  preluarea serviciului, societatea şi-a suspendat activitatea, deşi primarul Ion Lungu propunea ca aceasta să presteze la infrastructura rutieră  

Dan Ioan Cuşnir, actual viceprimar, opina că licitaţia „a fost câştigată în mod „dubios”, punctajul stabilit de Primărie fiind în detrimentul agentului economic care  reprezenta interesele CL

Consiliu Local va aproba, în şedinţă ordinară, dizolvarea şi lichidarea societăţii comerciale Transagent, cu asociat unic municipiul Suceava, având ca obiect de activitate transportul distribuirea şi furnizarea agentului termic. Aceasta după ce, printr-o adresă, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţei Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a atenţionat Primăria că firma „nu prezintă date înscrise privind indicatorii financiari (...), fapt cauzat de nedepunerea situaţiilor financiare pentru anul 2024 şi, după caz, pentru perioada 2019-2023”. AMEPIP a solicitat autorităţilor administraţiei publice locale  sî transmită clarificări privind motivele nedepunerii respectivelor documentaţii, dar şi măsurile întreprinse pentru remedierea situaţiei”. În referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, primarul Vasile Rîmbu arată că, de la data înfiinţării, societatea comercială Transagent nu a avut activitate şi că urmează demersuri pentru radierea de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a acesteia. Transagent, societate comercială pe acţiuni, cu unic acţionar municipiul Suceava şi capital social de 90.000 de lei a fost înfiinţată în anul 2015, obiectul de activitate fiind transportul, distribuirea şi furnizarea agentului termic. 

Transagent reprezenta alternativa la constituirea unei direcţii de specialitate în cadrul Primăriei Suceava care să preia, în gestiune directă, serviciul alimentare centralizată cu energie termică de la prestatorul de la acea vreme, firma în insolvenţă Termica, la care municipiul era, de asemenea acţionar unic. La această soluţie s-a ajuns după ce o iniţiativă legislativă privind transferarea a 157 de angajaţi de la Termica în subordinea Primăriei a fost respinsă de către autorităţile din Capitală. În decembrie 2015, Transagent s-a transformat în societate cu răspundere limitată (SRL), cu capital social de 200 de lei, procedura survenind riscului ca lichidatorii Termica să conteste participarea la licitaţia de preluarea a termoficării a unei a doua societăţi cu unic acţionar municipiul Suceava. După două etape de licitaţie, la care nu se înscriseseră minim 3 competitori, s-a trecut, conform legii, la negocieri, la acestea fiind invitaţi prestatorul titular, Termica Suceava şi Thermonet SRL Suceava, societate, la fel, nou-constituită. 

Întrucât Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat la statului, procedura a continuat cu Thermonet. Transagent Suceava a propus cel mai mic tarif pentru transport, distribuţie şi furnizare,  însă, deoarece acesta a fost doar unul dintre multele criterii de selecţie, firma autorităţilor locale sucevene nu a reuşit să se impună în faţa Thermonet. În consecinţă, prin hotărâre a legislativului, Transagent şi-a suspendat activitatea începând cu 1 februarie 2016. În aprilie 2019, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, susţinea că, după ce s-au făcut eforturi pentru înfiinţare, nu ar avea vreun rost să se renunţe cu totul la această firmă. „Sigur are activitatea suspendată, noi facem raportări cu activitatea zero, dar este posibil ca într-o zi să ne trebuiască” spunea fostul primar. Mai mult, Ion Lungu propunea ca, în condiţiile în care firmele constructoare sub contract cu administraţia locală nu reuşeau să-şi facă treaba, obiectul de activitatea al Transagent  să fie extins şi la reparaţii şi întreţinere a infrastructurii rutiere. Pe de altă parte, în 2020, în şedinţă a  legislativului local au fost lansate acuze privind modul în care „a fost viciat viitorul societăţii comerciale Transagent”. În opinia consilierului local Dan Ioan Cuşnir, actual viceprimar al Sucevei, licitaţia „a fost câştigată de Thermonet, în mod cel puţin ciudat, ca să nu spunem dubios”. „Aceasta printr-un punctaj stabilit tot de Primăria Suceava, dar care a favorizat un agent economic privat, în detrimentul unui agent economic care reprezenta interesele Consiliului Local, adică ale sucevenilor” sublinia, atunci, Dan Ioan Cuşnir, liderul grupului politic PSD din Consiliul Local Suceava.

 În două săptămâni,

Blocul de pe strada „Rarău” din Burdujeni, afectat de explozia 2022, intră în lucrări reabilitare 

• Proiectul de 12 milioane de lei este finanţat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, participarea locală fiind de 6 milioane de lei

Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava, a semnat contractul de reabilitare a Blocului de pe strada Rarău nr. 4, din cartierul Burdujeni, a anunţat purtătorul de cuvânt, Alexandru Covaşă, care a precizat că, în maximum două săptămâni, constructorul va face amenajarea de şantier şi va trece la executarea efectivă a lucrărilor. „După lungi aşteptări, iată că, în sfârşit, vom putea demara lucrările. Important de menţionat este  proiectul atras de aparatul propriu al primarului are valoarea de 12 milioane de lei, este finanţat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar din bugetul local se alocă 6 milioane de lei” a subliniat Alexandru Covaşă. Durata de execuţie este de 18 luni, intervenţiile urmărind consolidarea structurală, reparaţii şi creşterea performanţei energetice a imobilului. Reamintim că, pe 5 decembrie 2022, urmare a unei explozii generată de o acumulare accidentală de gaze naturale, scara E a blocului de locuinţe nr. 139, de pe strada Rarău, a fost sever afectată, din cauza riscului crescut de prăbuşire nemaiputând fi utilizată. Structura clădirii a suferit degradări importante, evenimentul soldându-se cu pierderi de vieţi omeneşti, cât şi de bunuri materiale, deteriorate „în grad de daună totală”. Locatarii nu şi-au mai putut folosi apartamentele şi, deoarece „reprezentau cazuri sociale de mare impact”, 19 dintre aceştia au beneficiat de ajutoare de urgenţă acordate din bugetul Sucevei.

 Primăria de startul plantării a 21.000 de fire

de flori

• „În doar câteva zile, Suceava se va schimba la faţă sub culorile noilor aranjamente florale”, transmite conducerea administraţiei publice locale

Deşi vremea capricioasă de până acum ne-a ţinut puţin în loc, suntem gata să dăm startul campaniei de plantări, transmite Primăria municipiului Suceava.  „Deşi contractul de achiziţie a fost semnat, s-au aşteptat condiţiile climatice optime pentru a ne asigura că fiecare floare plantată va avea şansa să înflorească spectaculos” se arată într-un comunicat al administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ. Astfel, Direcţia Domeniului Public, prin Serviciul „Spaţii verzi”, demarează amenajarea zonelor verzi, aliniamentelor stradale şi a scuarelor din municipiu. În conformitate cu sursa citată, planul de anul acesta include plantarea unui total de 21.000 de fire flori. Este vorba despre 8.000 de fire de petunii Vista, Bubblegum, Paradise, Strawberry și Snowcarpet; 7.000 de Tagete erecta galbene şi portocalii; 5.000 de petunii clasice violet, albe şi roz; 3.000 de begonii semperflorens roșii, roz şi albe; 2.000 de Sunpatiens compact roşii și albe, cât şi 2.000 de begonii viking roşii, albe şi roz. „Ne cerem scuze pentru aşteptarea cauzată de temperaturile scăzute şi vă mulţumim pentru înţelegere. În doar câteva zile, Suceava se va schimba la faţă sub culorile noilor aranjamente florale”. 

Lipsa lucrărilor de întreţinere a pajiştilor duce la „pierderea subvenţiilor APIA”

• Sancţiuni riscă şi primăriile care ignoră obligaţia elaborării amenajamentului pastoral

„Gestionarea pajiştilor nu mai este, de mult timp, o chestiune de simplă tradiţie, ci o rigoare legislativă cu impact financiar direct asupra fermierilor”, transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, semnalând necesitatea conformării la prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2021. „Unul dintre punctele cheie ale actului normativ îl reprezintă obligaţia elaborării amenajamentului pastoral. Acesta este documentul tehnic prin care consiliile locale stabilesc capacitatea de păşunat, perioada de utilizare a pajiştii şi lucrările de întreţinere necesare” subliniază directorul executiv Elena Claudia Gogu, accentuând că „fără acest plan exploatarea raţională este imposibilă, iar primăriile riscă sancţiuni dacă nu îşi îndeplinesc obligaţia de a-l elabora”. Actul normativ stabileşte regulile de exploatare a pajiştilor, scopul fiind prevenirea degradării acestora şi îmbunătăţirea calităţii pastorale, în aşa fel încât suprafeţele în cauză să fie eligibile pentru schemele de sprijin financiar implementate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). OUG 34 nr. 2013 impune condiţii specifice privind atribuirea pajiştilor din domeniile public şi privat ale unităţilor administrativ-teritoriale, prioritate având crescătorii de animale cu domiciliul pe raza  acestora, înscrişi în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE). 

De asemenea, crescătorii de animale trebuie să asigure o încărcătură de minim 0,3 UVM/ha, schimbarea destinaţiei fiind pajiştilor fiind interzisă. Totodată, pajiştile permanente nu pot fi transformate în teren arabil sau „folosite pentru construcţii, decât în cazuri excepţionale, strict reglementate”. Conducerea DAJ Suceava atrage atenţia că încălcarea prevederilor Ordonanţei, cum ar fi neefectuarea lucrărilor de întreţinere şi nerespectarea perioadelor de păşunat, atrag aplicarea de sancţiuni crescătorilor de animale, „implicând chiar pierderea subvenţiilor APIA”. „OUG 34 nr. 2013 are în vedere întreţinerea şi îmbunătăţirea pajiştilor permanente, asigurând un mecanism de protecţie a biodiversităţii şi a resurselor rurale. Pentru fermieri, cunoaşterea şi respectarea acestor reguli fac diferenţa dintre o afacere prosperă și una de subzistenţă” a concluzionat Elena Claudia Gogu, directorul executiv al transmite Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

În martie

Garda Forestieră Suceava a făcut 12 sesizări penale pentru tăieri pe nedrept şi furt

• Prejudiciul va fi recuperat de la autorii doborârii ilegale de arbori sau de la personalul cu atribuţii de pază
• Amenzile date sunt de 229.000 de lei, dispusă fiind şi confiscarea de lemn în valoare de 71.050 de lei

În luna martie 2026, personalul Gărzii Forestiere Suceava a  făcut 111 de controale privind respectarea regimului silvic, atât în fondul forestier, în afara acestuia, pe drumurile publice şi la instalaţiile de debitat, cât la depozitele de material lemnos. Inspectorul şef Mihai Găşpărel informează că dintre acestea 14 au fost controale de fond sau parţiale în păduri administrate prin ocoale silvice şi în cele fără servicii silvice asigurate. Astfel, s-a identificat un volum de 107 mc de masă lemnoasă tăiată ilegal, valoarea pagubei fiind de 24.888 de lei. La aceasta se adaugă 8.837 de lei, reprezentând valoarea funcţiilor nerealizate ale pădurii, cauzată de extragerea arborilor înainte de vârsta stabilită prin normative. În consecinţă, totalul prejudiciului de 33.725 de lei va fi recuperat de la autorii tăierilor ilegale sau de la personalul cu atribuţii de pază.

„Toate tăierile de arbori fără drept, din fondul forestier naţional, constituie infracţiuni şi trebuie sesizate organele de cercetare penală privind faptele respective. În martie s-au constatat 12 de asemenea fapte şi, întrucât materialele lemnoase lipseau din teren, organele abilitate au fost sesizate şi pentru furt de material lemnos” evidenţiază şeful Gărzii Forestiere. Verificări susţinute au vizat deţinerea, transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. Urmare a neregulilor depistate, gardienii forestieri au confiscat lemn cu o valoare de 71.050 de lei, două sesizări penale fiind înaintate pentru infracţiuni informatice, fals, uz de fals fără avize de însoţire. Astfel, în luna martie, activitatea de control silvic s-a concretizat în 79 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date însumând 229.000 de lei. Pe de altă parte, 151 de verificări s-au axat pe utilizarea SUMAL 2.0, cea mai mare parte a măsurilor fiind corectări cauzate de introducerea eronată de date sau nerecepționarea materialelor lemnoase la destinaţie. „Solicităm operatorilor să manifeste o atenţie deosebită la introducerea datelor în sistemul informatic, efectuarea fotografiilor sau a operaţiunilor de confirmare a primirii materialului lemnos. În caz contrar apar blocaje ale activităţii lor, iar faptele pot fi sancţionate conform prevederilor legale” a subliniat inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Pe latura cinegetică, controalele din luna martie ale Gărzii Forestiere s-au lăsat cu reţinerea unui permis de vânătoare, iar într-o cauză s-a depus o sesizare penală.

Doi angajatori suceveni au fost amendaţi cu 120.000 de lei de către inspectorii ITM

• La aceştia lucrau fără contract individual de muncă 3 persoane

În intervalul 1-31 martie, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut 279 de controale, dintre care 189 în domeniul relaţiilor de muncă şi 90 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că pe partea de relaţii de muncă acţiunile de control s-au concretizat în constatarea a 55 de fapte contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 196.500 de lei. Şeful ITM informează că depistate au fost 3 persoane care lucrau fără contract individual, pentru muncă nedeclarată 2 doi angajatori, fiind amendaţi cu 120.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, deficienţele frecvent depistate de către controlori constau în netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor; nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară; nerespectarea dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat şi încălcarea reglementărilor privind acordarea concediilor de odihnă. Luna trecută, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu prilejul celor 90 de controale s-au constatat 132 de abateri contravenţionale, valoarea totală a celor 6 amenzi date fiind de 35.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, printre principalele neregulile descoperite de către inspectorii ITM se numără neacordarea echipamentului individual de protecție; lipsa semnalizării ssm; instruirea deficitară sau lipsa instruirii privind securitatea şi sănătatea în muncă; lipsa verificării periodice a echipamentelor de muncă; neefectuarea controlului medical periodic şi neatașarea fişei de aptitudine la fişa individuală de instruire

Creşteri salariale de aproape 334 de milioane de lei pentru personalul din unităţile sanitare publice sucevene

• Anul trecut, CAS a decontat un total de 1,27 de milioane de lei, cea mai mare sumă, una de 353 de milioane de lei, fiind achitată pentru funcţionarea spitalelor

Pentru serviciile prestate către asiguraţi, în baza actelor adiţionale, respectiv a contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice, Casa de Asigurări Sociale Suceava a achitat, în 2025, peste 1,27 de miliarde de lei. Conform instituţiei sucevene, din total 264,546 de milioane de lei s-au decontat pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală; 264,996 de milioane de lei pentru medicamente aferente bolilor cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ; 13,274 de milioane de lei pentru materiale sanitare specifice  folosite în programele naţionale de sănătate; 46,867 de milioane de lei pentru servicii medicale de hemodializă şi 9,124 de milioane de lei pentru dispozitive si echipamente medicale. De asemenea, CAS a decontat 124,410 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală primară; 88,468 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală de specialitate în ambulatoriu; 7,220 de milioane de lei pentru asistenţa medicală stomatologică; 63,418 de milioane lei pentru servicii medicale paraclinice; 5,974 de milioane de lei pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi 6,282 de milioane de lei pentru urgenţă prespitalicească şi transport sanitar. Însă, cea mai mare sumă, una de 352,994 de milioane de lei a fost alocată pentru funcţionarea spitalelor, încă 1,953 de milioane de lei fiind cheltuielile cu îngrijirile medicale la domiciliu, iar 21,041 de milioane de lei fiind decontări aferente prestaţiilor medicale acordate pacienţilor suceveni în unităţi sanitare din statele UE. Potrivit sursei citate, la toate aceasta se adaugă 333,755 de milioane de lei, sumă alocată spitalelor din judeţul Suceava, în vederea susţinerii creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări Sociale Suceava.