Trei sute de vârstnici suceveni sunt îngrijiţi la domiciliu 

• Fenomenul este acut în mediul rural şi comunităţile cu populaţie îmbătrânită, arată Eugen Bogdan Filip, director executiv al AJPIS

Serviciile acordate la domiciliu  contribuie la menţinerea persoanelor vârstnice în mediul familial şi la prevenirea instituţionalizării, informează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava. La această dată, în judeţul Suceava funcţionează 9 servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor vârstnice, cu o capacitate de totală de 292 de beneficiari. Serviciile sociale oferite includ ajutor pentru activităţile de bază ale vieţii zilnice cum ar fi igienă corporală, îmbrăcare şi dezbrăcare, „igiena eliminărilor”, hrănire şi hidratare, transfer şi mobilizare, deplasare şi comunicare. De asemenea, acordat este sprijin pentru activităţile zilnice precum efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj, facilitarea deplasării în interior şi exterior, acompaniere şi socializare, dar şi la plata de facturilor. Vârstnicii sunt, totodată, beneficiari ai serviciilor medicale primare, respectiv de monitorizare a parametrilor fiziologici, măsurare de glicemie, controlul administrării medicamentelor, injecţii şi pansamente. Nu în cele din urmă, acordate sunt consiliere socială şi psihologică. „Necesitatea dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu rămâne ridicată în mediul rural şi în comunităţile cu populaţie îmbătrânită” reliefează Eugen Bogdan Filip, director executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava, adăugând că „sprijinirea persoanelor vârstnice are ca obiectiv principal asigurarea unei vieţi demne sigure şi cât mai independente în comunitate”.


 

 

Odată cu apropierea comemorării

Modernizare în piaţeta bustului Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu

•  În zonă materializat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, cuprinzând exclusiv opere ale poetului

Piaţeta statuii poetului naţional Mihai Eminescu, din prejma Teatrului Municipal „Matei Vişniec” a fost complet reabilitată, informează Primăria municipiului Suceava. Noua amenajare „oferă comunităţii un spaţiu modern, primitor şi potrivit pentru relaxare”, în curând amplasamentul urmând a fi pus în valoare şi prin iluminat special. Sursa citată mai precizează că „în „spiritul acestui loc dedicat culturii”, creat va fi şi un concept special denumit „raftul cu cărți”, care va cuprinde exclusiv opere ale lui Mihai Eminescu.  „Invităm pe toţi cei care doresc să contribuie, să aducă volume şi să le ofere cititorilor <ambulanti>, pentru a încuraja lectura în aer liber” face apel Primăria, evidenţiind că, pe 15 iunie, în ziua comemorării poetului, se va organiza şi un mic spectacol de poezie eminesciană, „o provocare pentru recitatori de toate vârstele”. Autorităţile administraţiei publice locale îşi manifestă intenţia de a amenaja tot mai multe spaţii mici de relaxare şi de a monta un număr cât mai mare de bănci în oraş. „Continuăm procesul de reabilitare urbană, propunându-ne realizarea unor asemenea zone în toate cartierele oraşului, având în vedere faptul că Suceava nu dispune de parcuri urbane mari” se arată în informarea  Primăriei municipiului Suceava.

 

În primul trimestru

La 25 de accidente de circulaţie grave, acelaşi număr ca în anul precedent, cu două vieţi pierdute mai puţin

În schimb, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23

Dinamica accidentelor rutiere grave semnalate relevă faptul că, în primul trimestrul al anului 2026, pe drumurile publice care străbat judeţul Suceava au fost înregistrate 25 de accidente de circulaţiei grave. Aşa informează Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, acţionând în conformitate cu Planul pentru reducerea riscului rutier care conţine măsuri menite  a garanta siguranţa „pe toate drumurile publice”. Potrivit sursei citate, în scop preventiv, în primele 3 luni din acest an, Serviciul Rutier Suceava organizat 215 de acţiuni tematice de reducere a numărului accidentelor de circulaţie. Cu prilejul acestora descoperite au fost 137 de infracţiuni la regimul rutier, cu 178 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Poliţiştii rutieri au dat 14.887 de amenzi, cu 3.193 mai multe, au reţinut 2.060 de permise de conducere auto, cu un plus de 870 şi 2.060 de certificate de înmatriculare (+433), ridicând inclusiv 232 de seturi de plăcuţe cu numărul de înmatriculare (+130). Informarea Inspectoratului de Poliţei Judeţean reliefează că numărul de accidente grave este egal cu cel din trimestrul întâi al anului 2025, însă numărul persoanelor decedate a scăzut de la 11 la 9. În acelaşi timp, numărul persoanelor rănite grav crescut de la 19 la 24, iar cel al persoanelor rănite uşor de la 13 la 23. „Ori de câte ori au fost semnalate situaţii de risc în trafic, sesizate prin apel de urgenţă 112 sau ca urmare accidentelor produse pe fondul stării nefavorabile a drumurilor de pe raza judeţului, au fost informate autorităţile şi factorii responsabili pe linie de administrare a drumurilor, pentru intervenţie şi remediere a tronsoanelor afectate” se subliniază în informarea Inspectoratului de Poliţiei Judeţean Suceava.

 Pentru a „ajuta comunitatea”

Întreprinderile sociale sucevene alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social 

• În vederea incluziunii sociale, implicate sunt patronate, sindicate, organizaţii neguvernamentale şi instituţii din domeniul ocupării forţei de muncă, arată Mirela Florea, directorul executiv al AJOFM

În judeţul Suceava funcţionează 119 de întreprinderi sociale atestate de Compartimentul „Economie socială” al Agenţiei Judeţene pentru Ocupare şi Forţei de Muncă, acestea activând în Gura Humorului, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi şi Cîmpulung Moldovenesc. Directorul executiv Mirela Florea informează că  firmele respective îşi desfăşoară activitatea într-o gamă diversificată de domenii, „combinând obiectivele economice cu misiunea de a ajuta comunitatea”. Este vorba despre producţie meşteşugărească şi manufactură, artizanat şi tradiţii locale, confecţii textile şi prelucrarea lemnului, precum şi despre agricultură, procesare alimentară şi catering, brutării şi patiserii locale; Totodată, întreprinderile sociale prestează servicii destinate comunităţii şi persoanelor, respectiv cele de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice, curăţenie şi întreţinere, cât şi servicii medicale şi conexe. Nu în cele din urmă întreprinderile amintite activează în turismul social, cultură şi educaţie, în agroturism şi pensiuni sociale, desfăşurând inclusiv activităţi educaţionale. Atestatul de întreprindere socială este eliberat gratuit de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, iar potrivit legislaţiei atestarea putând fi solicitate de societăţile comerciale, asociaţiile, fundaţiile cooperativele sau alte entităţi care respectă principiile economiei sociale. Printre altele, atestatul se acordă entităţilor care acţionează în scop social şi/sau pentru interesul general al comunităţii; alocă minimum 90% din profit pentru atingerea scopului social; transmit bunurile rămase după lichidare către alte întreprinderi sociale şi aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, respectând raportul de salarizare de 1 la 8. Atestatul de întreprindere socială are o valabilitate de 5 ani, acesta fiind prelungit, la cerere cu încă 5 ani.  Luna mai 2026 a fost declarată „Luna economiei sociale”, pe durata acesteia Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, având ca parteneri de dialog, aşa cum a declarat directorul executiv Mirela Florea, „reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor publice şi organizaţiilor implicate în domeniul social şi al ocupării forţei de muncă, în vederea promovării incluziunii sociale, ca instrument de dezvoltare durabilă”.
 

Direcţia pentru Agricultură avertizează asupra obligaţiei respectării prevederilor privind administrarea pajiştilor

• „Fapte contravenţionale” constituie atribuirea şi folosinţa nelegală, preţul calculat greşit, neiniţierea procedurii de închiriere, neverificarea încărcăturii optime şi neaplicarea amenajamentului pastoral

Direcţia pentru Agricultură Suceava semnalează apariţia Ghidului privind administrarea pajiştilor, care „oferă repere esenţiale pentru înţelegerea cadrului legislativ şi a responsabilităţilor administrative privind exploatarea şi gestionarea corectă a pajiştilor permanente din extravilan”. Ghidul oferă informaţii privitoare la administratorii îndreptăţiţi ai pajiştilor din domeniile public şi privat ale localităţilor; scoaterea pajiştilor din circuitul agricol; schimbarea categoriei de folosinţă, cât şi la contravenţiile pentru încălcarea prevederilor referitoare la utilizarea pajiştilor. Este vorba despre păşunatul neautorizat sau în cazul altor specii decât cele din contract; neîndeplinirea obligaţiilor contractuale; circulaţia nepermisă pe pajişti; nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, cât şi arderea vegetaţiei. În categoria „fapte contravenţionale” intră, de asemenea, atribuirea şi folosinţa prin concesionare sau închiriere nelegale; prețul minim calculat greşit; neinițierea procedurii de închiriere până la 1 martie; neverificarea încărcăturii optime; neîndeplinirea atribuţiilor privind amenajamentul pastoral şi neaplicarea amenajamentului pastoral. „Gestionarea corectă a pajiştilor permanente însemnă echilibru între cerinţele legale, interesul economic şi protejarea resurselor naturale” evidenţiază Claudia Elena Gogu, director executiv al DAJ, accentuând că astfel se „contribuie la conservarea biodiversităţii, la menţinerea echilibrului agroecologic, prevenirea degradării terenurilor şi la susţinerea activităţilor agricole şi pastorale locale”. Sursa citată mai evidenţiază că pajiştea permanentă reprezintă terenul consacrat producţiei de iarbă şi a altor plante furajere erbacee, cultivate sau spontane, care nu a făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor timp de minimum 5 ani.

 Primarul Vasile Rîmbu

Suceava încă mai are străzi din pietriş, „neconforme secolului în care trăim”

• În ceea ce priveşte modernizarea acestora, „o să procedăm în aşa fel încât aşteptarea să fie cât mai scurtă” îi asigură  edilul-şef pe riveranii în cauză

Reparaţiile, reabilitările şi modernizările străzilor de pe raza  reşedinţei de judeţ sunt abordate „într-o anumită ordine de priorităţi, în primul rând stând străzile laterale şi cele care fac parte din cartierele aglomerate, susţine primarul Sucevei Vasile Rîmbu. „Sigur, dorim să ajungem şi la străzile din cartierele nou-apărute, dar întâmpinăm şi anumite restricţii, din vremuri vechi, inclusiv ca urmare a constrângerilor reglementărilor de ordin rutier. Însă, acolo unde nu avem vreun impediment la proiectarea străzilor, o vom face, şi sper ca să intervenim pe cât mai multe” dă asigurări Vasile Rîmbu, recunoscând că „nu mai este niciun secret că Suceava încă deţine străzi din pietriş, neconforme secolului în care trăim”. Drept exemplu sunt date şi problemele întâmpinate, în continuare, pe strada „Traian Popovici”, „unde sunt necesare anumite  măsuri în privinţa proprietăţii”. Aceasta în contextul în care unii dintre locuitori au proprietatea până în marginea sau chiar în mijlocul drumului, iar dacă s-ar amenaja două trotuare, aşa cum legea impune, pentru carosabil nu ar mai rămâne decât 1,2 metri. Or, situaţia face imposibile proiectarea, obţinerea ulterioară a vizelor şi executarea efectivă a lucrărilor. „Din partea noastră există toată deschiderea, toată voinţa, dar, din păcate, aceste aspecte s-au ivit încă din mandatele trecute, iar în cauză sunt şi alte asemenea străzi. Oamenii stau în aşteptare, însă o să procedăm în aşa fel încât aşteptarea să fie cât mai scurtă, a explicat primul gospodar al urbei. Şeful executivului a venit cu aceste precizări pe fondul aprobării proiectelor de hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea studiile de fezabilitate şi indicatorilot tehnico-economici pentru modernizarea străzilor „Ştefan Octavian Iosif”, „Petuniilor” şi „Ioan Păun Pincio”. „Ne dorim ca asemenea hotărâri, care să fie puse în practică, să apară cât mai multe, cât mai des şi cât mai repede” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.
 

 Consilierii locali au votat

Finanţare de 88 de milioane de lei pentru 4 mari proiecte ale Sucevei

• Este vorba despre construirea grădiniţei din cartierul Obcini, reabilitarea Curţii Domneşti, amenajarea Zonei de agrement Şipote şi despre proiectul de fluidizare a traficului  

Bugetul general al municipiului Suceava a fost rectificat în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local. Cu acest prilej, mişcări importante de fonduri s-au produs prin rectificarea secţiunii de dezvoltare, astfel susţinută fiind finanţarea unor mari proiecte ale municipiului reşedinţă de judeţ. „Se majorează cu 87,98 de milioane de lei creditele de angajament pentru anul 2026 şi se diminuează sumele corespunzătoare anilor 2027 şi 2028, aferente proiectelor cu finanţare europeană” se subliniază în fundamentarea propunerii legislative semnată de primarul Vasile Rîmbu. În cauză sunt 4 asemenea proiecte, în cazul cărora finanţarea europeană nerambursabilă vine pe calea programelor cu alocare financiară din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), conform cadrului financiar 2021-2027. Drept urmare, pentru Construirea grădiniţei cu program prelungit din cartierul Obcini majorarea este de 11,12 milioane de lei, rectificarea operată fiind la paragraful „Învăţământ preşcolar” al bugetului local. Valoarea proiectului este peste 4,2 de milioane de euro, darea în folosinţă a clădirii cu demisol, parter şi un etaj fiind preconizată pentru aprilie 2028. La paragraful privind „Consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice”, reabilitarea Curţii Domneşti are parte de o majorare de 16,61 de milioane de lei. Contractul de finanţare a fost semnat pe 25 mai 2026, la o valoare totală de 31,37 de milioane de lei, iar perioada de implementare  este de 22 de luni. Pentru Zona de agrement Parc Şipote, în cadrul paragrafului „Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement”,  odată cu rectificare creditele de angajament cresc cu 7,23 de milioane de lei. Valoarea totală a proiectului  se ridică la 22,51 de milioane de lei, contractul de finanţare fiind parafat pe 26 ianuarie 2026, cu o durată de execuţie de 18 luni. De asemenea, pentru „Sistemul integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii” creditele de angajament s-au majorat cu 52,91 de milioane de lei,  în cadrul paragrafului „Transport în comun”. Finanţarea a fost obţinută prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 4, „O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă”, contractul fiind semnat pe 14 aprilie 2025. Valoarea totală a acestuia este de 120,484 de milioane de lei cu TVA. Finanţarea eligibilă nerambursabilă din fondurilor europene este de 85% din total, respectiv de 77,70 de milioane de lei, bugetului naţional revenindu-i 13%, adică 11,88 de milioane de lei.

 În urma unor modificări legale

Amenzi dublate pentru muncă nedeclarată

• Valoarea acestora a crescut de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând fără forme legale
• Prin consecinţele sociale şi economice, munca nedeclarată este „un fenomen extrem de nociv”, arată Romeo Butnariu, şeful ITM

Extrapolând rezultatele înregistrate în primul trimestru al anului 2026 cu realizările aferente trimestrului I al anului 2025 putem aprecia că se înregistrează o creştere a eficienţei activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă, transmite Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Inspectorul-şef semnalează că trendul pozitiv se evidenţiază prin scăderea numărului de angajatori sancţionaţi, de la 81 în trimestru I al anului trecut, la 77 în primele 3 luni din anul în curs. Aceasta concomitent cu diminuarea de la 779 la 764 a numărului de măsuri dispuse pentru remedierea deficienţelor constatate cu ocazia verificărilor. De asemenea, dacă în perioada de referinţă din 2025 s-au dat 78 de avertismente şi 71 de amenzi în sumă de 564.500 de lei, în acelaşi interval din 2026 au fost aplicate 80 de avertismente şi 62 de amenzi însumând de 839.500 de lei. Romeo Butnariu susţine că acestea se petrec inclusiv pe fondul majorării mărimii amenzilor pentru muncă nedeclarată de la 20.000 de lei la 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată prestând cu încălcarea prevederilor legale. Astfel, în cel dintâi trimestrul al anului 2025 au fost depistate 22 persoane care lucrau nelegal, inspectorii ITM aplicând 15 amenzi într-un total de 380.000 de lei. Comparativ, după primul trimestrul al anului acesta, controlorii au depistat 23 persoane prestând fără forme legale, circumstanţe în care     s-au dat 11 amenzi, cu un total de 630.000 de lei. „Scăderea numărului de sancţiuni aplicate reflectă o mai bună conştientizare a angajatorilor privind respectarea legislaţiei muncii în vigoare” subliniază inspectorul-şef sucevean. Romeo Butnariu reliefează că munca nedeclarată „constituie un fenomen extrem de nociv, tocmai din cauza consecinţelor sociale şi economice pe care le produce”. Astfel, persoana care prestează muncă nedeclarată nu va beneficia de protecţie socială, de concediu de odihnă remunerat şi nici de concediu medical. În acelaşi timp, respectivul lucrător nu va avea siguranţa recunoaşterii valorii reale a muncii sale, plata făcându-se „în funcţie de bunăvoinţa angajatorului”. Totodată, persoana prestatoare de muncă nedeclarată va fi privată de drepturile la pensie şi la indemnizaţia de şomaj, iar de cealaltă parte angajatorului îi lipsesc mijloacele de tragere la răspundere a lucrătorului, pentru eventualele pagube produse de către acesta. Munca nedeclarată este şi „terenul” condiţiilor precare de protejare a lucrătorilor, cu riscuri pentru sănătatea şi viaţa acestora. Nu în cele din urmă, păgubite sunt fondurile sociale şi bugetul de stat prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale datorate atât de angajator, cât şi de lucrător.  

 Anul trecut

Primăria Suceava a încasat din impozitele şi taxele pe clădiri, terenuri şi autoturisme cu peste o cincime mai puţin faţă de suma pe care conta

• În vistieria au municipală a intrat doar 78,08% din suma votată, iar aceasta în condiţiile în care povara fiscală pe proprietate a crescut începând data de 1 ianuarie 2026 
• Totuşi, primarul Vasile Rîmbu a remarcat că, în 2025, gradul de încasare a impozitelor şi taxelor a fost de 76%, faţă de 43%, în 2024, sub administraţia anterioară

Consiliul Local a aprobat, în şedinţă ordinară, conturile anuale de execuţie ale bugetelor municipiului Suceava la data de 31 decembrie 2025. În ceea ce priveşte bugetul local, prevederile bugetare iniţiale au fost votate de Consiliul Local la nivelul de 759,404 de milioane de lei, pe 31 decembrie încasările definitive fiind de 776,839 de milioane de lei. Cheltuielile trecute prin plenul deliberativului însumau 762,004 de milioane de lei, cele definitive la finele lui 2025 fiind de 779,439 de milioane de lei. „Diferenţa în plus” este urmare a rectificărilor bugetare intervenite pe durata anului, cât şi excedentului din anul 2024. În consecinţă, potrivit raportului la proiectul de hotărâre, gradul de încasare a veniturilor, determinat ca raport între veniturile încasate şi veniturile programate pentru anul 2025 este de 66,91%. 

Astfel, veniturile proprii au fost  adunate în proporţie de 86,62%, sumele defalcate de la bugetul de stat din taxa pe valoarea adăugată TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate şi echilibrarea bugetelor locale având un grad de realizare de 97,32%. Deşi majorarea a fost votată la începutul acestui an, din impozitele şi taxele pe proprietate - respectiv cele pe clădiri, terenuri şi autoturisme - în bugetul local au intrat doar 78,08% din suma pe care se conta.  La secţiunea de dezvoltare a bugetului local, în 2025 realizările au fost de 91,53%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare s-a încasat 39,57%. De cealaltă parte, cheltuielile aprobate în bugetul local au fost făcute în proporţie de 66,12%, ponderea ce mai mare având-o cele cu Învăţământul, una de 23,64%, urma de capitolul Transporturi, cu 17,12% din total. În cadrul secţiunii de funcţionare plăţile s-au ridicat la 90,77% din cele prevăzute iniţial, la dezvoltare cheltuielile atingând 66,12%. Totuşi, primarul Vasile Rîmbu a ţinut să remarce că, anul trecut, gradul de încasare impozitele şi taxele pe proprietate a fost de 76%, în comparaţie cu 43%, în 2024, sub administraţia anterioară. „La început de an 2025, odată cu elaborarea şi aprobarea bugetului ne-am propus să mergem pe situaţii clare, concrete, reale, abandonând cifre care, până la urmă, erau pline de festivism, fără efecte pe partea de cheltuieli şi nereflectate în obiectivele fixate” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

 Thermonet cere instanţei să oblige Primăria şi Consiliul Local la plata unor despăgubiri de peste 31 de milioane de lei 

• Suma ar reprezenta neîndeplinirea obligaţiile asumate de autorităţi prin contractul de delegare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat

Încheierea unui contract de prestări servicii cu un expert tehnic judiciar a trecut de votul Consiliului Local Suceava, întrunit ieri în şedinţa ordinară a lunii mai. Contractul cu autorităţile administraţiei municipale urmăreşte realizarea unei expertize termoenergetice,  onorariul de 10.000 de lei urmând a fi asigurat din bugetul local. În prezent, pe rolul Tribunalului Suceava se află dosarul nr. 626/86/2023 având ca obiect acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta Thermonet Suceava împotriva municipiului Suceava şi Consiliului Local, prin care societatea comercială cere obligarea autorităţilor administraţiei publice din reşedinţa de judeţ la plata, cu titlul de despăgubiri, a 31,24 de milioane de lei. Suma ar reprezenta neîndeplinirea obligaţiile asumate conform contractului de delegare a gestiunii prin concesionare a serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat din municipiul Suceava. Prin contractul cu nr. 66/30104 din 15 octombrie 2025, Primăria şi Consiliul Local se obligau la predarea în întregime a Serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, cât şi la suportarea cheltuielilor cu efectuarea lucrărilor de reabilitarea aferente acestuia. Totodată, reclamanta Thermonet mai solicită obligarea municipalităţii la predarea unor active, cât şi aprobarea, prin hotărâre a Consiliului Local, a „alocării, din bugetul local, a sumelor necesare pentru reabilitarea Serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, finanţare care se află în sarcina autorităţilor locale”. Date fiind cele menţionate,  în speţă, Tribunalul Suceava a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea termoenergetică, iar potrivit proiectului de hotărâre, „având în vedere cadrul procesual şi normativ” s-a apreciat ca fiind „utilă intereselor municipalităţii” încheierea unui contract cu un expert tehnic judiciar „care participe la efectuarea expertizei, să formuleze un punct de vedere (...) şi să întocmească propriul raport de expertiză”. Societatea comercială Thermonet prestează serviciul de transport, distribuire şi furnizare a energiei din 15 octombrie 2015, după intrarea în faliment a societăţii comerciale Termica Suceava. La momentul respectiv, fosta firmă de termoficare a „refuzat predarea unor bunuri, pretinzând că acestea fac parte din categoria bunurilor proprii”. Însă, contractul de concesionare cu Thermonet  stipula ca Primăria să asigure inclusiv aceste bunuri, ca fiind „indispensabile prestării serviciului de alimentare centralizată cu energie termică”. Atunci, deoarece obligaţia nu a putut fi îndeplinită, noul pretator Thermonet s-a adresat instanţelor de judecată, pe rolul acestora derulându-se  un întreg şir de procese.

 Organizate în perioada 19-21 iunie

Primăria sprijină cu 220.000 de lei manifestările dedicate „Zilelor Sucevei”

• Acestea se vor ţine în Lunca Sucevei, pentru a evita „inconvenientul producerii aglomeraţiei şi blocării traficului în centrul oraşului”

Consilierii locali au votat, în şedinţa ordinară de ieri, asocierea dintre municipiul Suceava şi Iulius Mall, în scopul organizării manifestărilor cultural-artistice prilejuite de sărbătorirea „Zilelor Sucevei”, ediţia 2026. Acestea se vor desfăşura în intervalul 19-21 iunie, în incinta parcului comercial al Iulius Mall, din bugetul local alocându-se suma de 220.000 de lei. „Această locaţie oferă condiţii optime pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-artistice, asigurând, totodată, o vizibilitate ridicată şi o participare numeroasă din partea publicului, fără inconvenientul producerii aglomeraţiei şi blocării traficului în centrul oraşului” se subliniază în fundamentarea propunerii legislative. Potrivit hotărârii aprobate de consilieri, în acest an pe scenă vor urca Alexandra Căpitănescu, câştigătoarea „concursului „Vocea României 2023” şi finalistă la Eurovision 2026, Aura Şova, câştigătoarea „Vocea Românie 2024”, cu spectacolul Drăgaicele, dedicat zilei de 24 iunie, cât şi Alessia Pop, câştigătoarea „Vocea României 2025”. De asemenea, în faţa spectatorilor vor evolua Viţa de vie, Conect-R, Andra Matei, grupul folk condus de prof. Cristian Doboş, Bianca Rusu (saxofon), Bucovina Dance Studio, Vocalis Music School, Sis Stemple, DJ Alex Man şi DJ Cosmin. Momentele folclorice vor fi susţinute de Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu”, Lavinia Chirilă, Laura Haidău, Mircea Coca, Ioana Penciuc, Marius Zgâianu, Diana Ciubotariu, Adriana Crainiciuc, solistele Roxana Chiruţă, Antonia Tătaru şi Ştefania Tătaru de la Ansamblului folcloric „Poieniţa” din Poiana Stampei, precum şi diverse grupuri folclorice de copii. „Zilele Sucevei reprezintă un eveniment anual de importanţă majoră pentru comunitatea locală, având ca scop promovarea culturii, tradiţiilor şi valorile municipiului Suceava. Evenimentul contribuie la consolidarea identităţii locale, la dezvoltarea turismului şi dinamizarea economiei locale” arată, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir.  

Fenomenul muncii la gri ia amploare

•  Este vorba despre practica ,,salariului în plic”, angajatorii plătindu-şi lucrătorii cu sume mai mari decât cele înscrise în evidenţele financiar-contabile
• ITM ia măsuri de descurajare, intensificând controalele de combatere a muncii subdeclarate şi de „sancţionarea practicării acestui fenomen”

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava remarcă, în contextul evoluţiei economice actuale, proliferarea, pe piaţa muncii, a fenomenului cunoscut sub denumirea de ,,muncă la gri”.  Inspectorul-şef Romeo Butnariu subliniază că acesta constă „nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parţial, ci şi în acordarea în fapt, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidenţiat în documentele financiar contabile”. Este vorba despre aşa-numitul ,,salariu în plic”, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de salariat, demers „care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci şi afectarea salariatului, în ceea ce priveşte drepturile aferente contribuţiilor sociale, care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale”. „În aceste condiţii se impune intensificarea acţiunilor de control în vederea diminuării muncii subdeclarate şi, totodată, sancţionarea practicării acestui fenomen, în scopul de a-l descuraja” declară Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Astfel, ţinând cont de modificările legislative survenite pe parcursul anului 2025, ITM a derulat mai multe acţiuni de informare şi conştientizare cu privire la noua aplicaţie REGES ONLINE, promovarea negocierii colective, precum şi la solicitarea şi eliberarea adeverinţelor de vechime. Referitor acest din urmă aspect, potrivit dispoziţiilor Codului muncii şi actelor normative care reglementează Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, la încetarea activităţii angajatorii au obligaţia să îi elibereze salariatului o adeverinţă care să ateste activitatea desfăşurată de către angajat, durata activităţii, salariul încasat, cât şi vechimea în muncă şi în specialitate. De asemenea, Inspectoratul Teritorial de Muncă a organizat şi acţiuni de informare privind condiţiile în care pot fi prestate activităţile lucrative pe teritoriul României de către lucrătorii cetăţeni străini, precum şi la drepturile şi obligaţiile care revin, pe această linie, atât angajaţilor, dar şi angajatorilor.

 Thermonet poartă discuţii pentru branşarea la sistemul centralizat a 10 instituţii din Suceava

• Printre acestea se numără Catedrala Naşterea Domnului, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Hala de carne, precum şi sediile Poliţiei Locale şi Administraţiei Pieţelor

În anul 2026, „se preconizează ca 10 instituţii din municipiul Suceava să beneficieze de agent termic în sistem centralizat”, se arată într-o informare a societăţii comerciale Thermonet, transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de energie termică din reşedinţa de judeţ. Potrivit acesteia, încă din anul 2025, conducerea Thermonet a purtat discuţii cu directorii sau ordonatorii de credite ai instituţiilor bugetare, referitoare la trecerea unor obiective „de la sistemul de gaze naturale la sistemul alimentare centralizată cu energie termică”. „Ne aflăm în discuţii cu instituţii care au primit oferta Thermonet, urmând ca dialogul să fie continuat, în vederea actualizării tarifului de transport” subliniază sursa citată. În această situaţie se regăsesc Biblioteca „I.G. Sbiera”, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Colegiul de artă „Ciprian Porumbescu”, Hala de carne, sediul Poliţiei Locale şi sediul Administraţiei Pieţelor. Pe lista Thermonet Suceava mai sunt incluse Şcoala Postliceală Sanitară, Catedrala Naşterea Domnului, Şcoala Gimnazială nr. 2, Şcoala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”, Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Biologice, Şcoala Gimnazială nr. 8 şi Sala de sport a Şcolii Gimnaziale nr. 8. În urmă cu  3 ani, transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de agent termic din municipiul Suceava anunţa racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă şi încălzire a Complexului comercial „Bazar”,cât şi a Pieţei agroalimentare „George Enescu”. De asemenea printre potenţialii mari clienţi pentru care se tatona o posibilă branşare se numărau şi mai multe obiective din zona Iulius Mall Suceava.  

 Tot mai multe persoane vârstnice se confruntă cu probleme de sănătate şi pierdere a autonomiei personale

• „Emigrarea populaţiei active şi schimbările sociale au condus la diminuarea sprijinului familial” arată Eugen Bogdan Filip, şeful AJPIS, subliniind că serviciile rezidenţiale oferă sprijin vârstnicilor care necesită îngrijire şi supraveghere permanente

În judeţul Suceava funcţionează, licenţiate conform legislaţiei în vigoare, 19 centre rezidenţiale publice şi private pentru persoanele vârstnice, acestea având o capacitate totală de 935 de locuri. Aşa informează, Eugen Bogdan Filip, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţiei Socială (AJPIS) Suceava, potrivit căruia, respectivele centre oferă servicii în municipii şi oraşe ca Suceava, Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Solca, Siret şi Dolhasca, dar şi în localităţi rurale cum ar fi Frasin, Mălini, Vama, Râşca, Ilişeşti, Suceviţa şi Cornu Luncii. „În prezent, tot mai multe persoane vârstnice se confruntă cu probleme de sănătatea pierderea autonomiei personale, singurătate şi venituri reduse. Emigrarea populaţiei active şi schimbările sociale au dus, în numeroase situaţii, la diminuarea sprijinului familial, ceea ce determină apelarea la serviciile speciale organizate” arată Eugen Bogdan Filip, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţiei Socială (AJPIS) Suceava. În cadrul centrelor rezidenţiale, persoanele vârstnice beneficiază de servicii de cazare, hrană, îngrijire personală, asistenţă medicală, supraveghere permanentă, dar şi de activităţi şi sprijin social. Şeful AJPIS susţine că reţeaua serviciilor rezidenţiale este în continuă dezvoltare, inclusiv prin proiecte de investiţii realizate cu sprijin din bugetul de stat. Spre exemplu, Asociaţia Umanitară „Centrul Rezidenţial Bucovina” implementează, în Câmpulung Moldovenesc, un proiect de construire a unui centru rezidenţial destinat îngrijirii persoanelor vârstnice, acesta având o capacitate de 60 de beneficiari. Finanţarea aprobată din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, este de 2,28 de milioane de lei pentru lucrările de construire. La aceasta se adaugă dotările în valoare de 1,29 de milioane de lei, finanţarea reprezentând aproximativ 50% din valoarea totală a proiectului. În ceea ce priveşte finanţarea serviciilor sociale, în baza Legii nr. 34 din 1998, furnizorii privaţi licenţiaţi beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat, pentru centrele rezidenţiale acestea fiind în cuantum de 1.000 de lei pe lună şi beneficiar. „Aceste servicii au un rol esenţial în sprijinirea persoanelor vârstnice care nu se pot gospodări singure, necesitând îngrijire şi supraveghere permanente” precizează Eugen Bogdan Filip, directorul executiv al Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţiei Socială Suceava, menţionând că, în 2026, 10 furnizori de servicii sociale din judeţul Suceava beneficiază de respectivele subvenţii.
 

 În judeţul Suceava

Circa 50.000 de câini au fost vaccinaţi antirabic

• Vaccinul este asigurat gratuit, contravaloarea microcipului şi cea a manoperei  fiind achitate de către proprietar
• Campania profilactică se derulează anual, rabia, deosebit de periculoasă, fiind comună atât animalelor, cât şi omului

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor atrage atenţia asupra importanţei vaccinării antirabice a câinilor, demers menit să prevină răspândirea uneia dintre cele mai grave boli contagioase. Semnalul este lansat de către directorul executiv Mihai Sorin Voloşeniuc, după ce în judeţele vecine Botoşani, Neamţ şi Iaşi au confirmate, în acest an, mai multe focare de rabie la câini, bovine şi, în premieră, la un şacal. Şeful DSVSA precizează că vaccinul trebuie inoculat carnasierelor, respectiv câinilor şi pisicilor din gospodării, în paralel cu aplicarea momelilor vaccinale pentru vulpi, principalul vector de transmitere a virusului din mediul silvatic. Legislaţia în vigoare prevede că deţinătorilor de câini de rasă comună le revine obligaţia de a se adresa medicului veterinar de liberă practică, vaccinul fiind asigurat gratuit prin DSVSA.

Pentru ca acesta să fie eficient, înainte de imunizare animalul va fi obligatoriu deparazitat. Vaccinarea  este înregistrată în Registrul de Evidenţă a Câinilor cu Stăpân (RECS), procedură care presupune implantarea unui microcip de identificare, contravaloarea acestuia, cât şi manopera fiind achitate de către proprietar. 

Campania de vaccinare profilactică antirabică câinilor se derulează anual, începând cu luna octombrie, până acum în judeţul Suceava fiind vaccinate circa 50.000 de exemplare, cele mai multe în perioada recentă. „Este o obligaţie a proprietarilor şi a deţinătorilor de animale, persoane fizice sau persoane juridice. Rabia este o boală transmisibilă periculoasă, medicii veterinari trebuind a fi anunţaţi despre orice modificare a comportamentului animalului. Virusul rabic se transmite prin muşcătură, la om aceasta constituind o urgenţă medicală. În asemenea cazuri, vaccinul antirabic va fi aplicat cât mai rapid, întrucât, după apariţia simptoamelor, boala provoacă decesul” punctează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, subliniind că vaccinarea urmată de microcipare conduc la diminuarea fenomenului câinilor fără stăpân, microcipul facilitând identificarea proprietarului care a abandonat animalul. Rabia este o boală infecţioasă de tip evolutiv acut, comună atât animalelor, cât şi omului. Maladia este produsă de un virus care provoacă simptoame nervoase extrem de grave, stare de excitabilitate motrică exagerată, manifestându-se şi prin agresivitate. Acestea por fi urmate de paralizie generală şi deces. Sursa o reprezintă animalele infectate, virusul rabic fiind transmisă prin muşcătură sau zgârietură. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava recomandă evitarea contactului cu animale străine sau sălbatice, îngrijirea muşcăturilor şi administrarea promptă, post expunere, a vaccinului antirabic, cât şi vaccinarea periodică a persoanelor care intră frecvent în contact cu animale domestice sau animale sălbatice. 

 La SCJU

Dotări în secţiile de neurochirurgie, chirurgie generală, neurologie, radiologie, obstetrică-ginecologie, anatomie patologică, dermatologie şi la UPU

• În curs este întocmirea documentaţiei pentru Centrul de prevenire a adicţiilor şi cea de amenajare a pasarelei pietonale dintre Spitalul nou şi Spitalul vechi

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţa ordinară lunară,  Rectificarea pozitivă a bugetului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, atât la partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli. Este vorba despre o sumă de 13,25 de milioane de lei cu titlul de transfer din bugetul judeţean. În ceea ce priveşte cheltuielile, pe lângă finanţarea din bugetul de stat, unitatea spitalicească a procedat la suplimentarea cu sume alocate din bugetul propriu, ajungându-se, astfel, la un total de 17,78 de milioane de lei. În Programul de investiţii al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava sumele primite din bugetul de stat iau calea achiziţionării de aparatură medicală pentru secţiile de neurochirurgie, chirurgie generală, Unitatea de Primire a Urgenţelor, neurologie, radiologie, obstetrică-ginecologie, anatomie patologică şi dermatologie, însă cea mai mare sumă este cea de achiziţionare a unui RMN 3 Tesla. Din surse proprii, unitatea spitalicească clinică judeţeană de urgenţă are în plan dotări noi, cea mai consistentă sumă fiind una destinată achiziţionării unui echipament radiologic mobil digital. De asemenea, în proiect este modernizarea pavilioanelor Secţiei de psihiatrie din Burdujeni, acum procedându-se la revizuirea şi completarea expertizei tehnice aferentă obiectivului de investiţii. Totodată, cu finanţare din bugetul propriu, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava  este în curs de întocmire documentaţiile pentru construirea Centrului de sănătate medicală şi prevenire a adicţiilor, cât şi studiul de fezabilitate pentru pasarela pietonală de legătură dintre Spitalul nou şi Spitalul vechi. 

 Şase posturi de medic şi unul de asistent medical, descoperite în cabinetele şcolare sucevene

• În unităţile de învăţământ funcţionează 8 cabinete stomatologice şi 34 de cabinete de medicină generală, din bugetul local acestea urmând a primi peste 7 milioane de lei

Autorităţile locale din municipiul Suceava încheie un nou contract pentru asigurarea unor cheltuieli de personal aferente medicilor, medicilor stomatologi şi asistenţilor medicali, cât şi a celor pentru medicamentele şi materialele sanitare din baremul de dotare a cabinetelor de medicină generală şi medicină dentară din unităţile sanitare din învăţământ. Pentru buna funcţionare a acestora, valoarea contractului este de 7,13 milioane de lei, fiind mai mare cu 1,39 de milioane de lei în comparaţie cu anul 2024, când alocarea s-a ridicat la 5,74 de milioane de lei. Compartimentul de medicină şcolară din cadrul  Direcţiei de Asistenţă Socială de pe lângă Primăria Suceava are 70 de posturi, cu 9 posturi la medicină şcolară dentară, dintre  acestea din urmă 7 posturi de medic fiind ocupate, un post de medic fiind vacant, la fel ca şi un post de asistent medical. În ceea ce priveşte medicina şcolară generală, dintre cele 13 posturi de medic, vacante sunt 5, în timp ce toate cele 48 de posturi de asistente medicale sunt acoperite. În unităţile de învăţământ din judeţul Suceava funcţionează 8 cabinete stomatologice şi 34 de cabinete de medicină generală, unul fiind studenţesc. Potrivit unei informări a Direcţiei de Asistenţă Socială, în anul şcolar 2025 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Noul contract va fi aprobat în şedinţa ordinară a deliberativului, din bugetul local al municipiului Suceava fiind asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale dentare şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli,  respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 La Suceava

Centru regional de screening prenatal şi neonatal pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

• Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”  este liderul proiectului de peste 76 de milioane de lei privind creşterea accesului la servicii medicale de prevenire şi diagnostic precoce pentru gravide şi nou-născuţi

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava va participa, în calitate de lider de parteneriat, la Proiectul „Scree-Life. Sistem naţional de screening prenatal şi neonatal pentru diagnostic precoce şi prevenţie”. Participarea este supusă aprobării plenului şedinţei ordinare din această săptămână a Consiliului Judeţean, valoarea proiectului fiind de 76,57 de milioane de lei, inclusiv TVA. Finanţarea este disponibilă în cadrul Programului „Sănătate”, Apelul de proiecte „Organizarea de screening prenatal şi neonatal, programe de urmărire, îngrijire a sarcinii şi diagnosticare precoce, destinate gravidei şi nou-născutului”, etapele I şi a II-a. Proiectul urmează a fi implementat printr-un parteneriat între 10 entităţi publice, respectiv 8 unităţi sanitare şi două universităţi de medicină şi farmacie din ţară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, în calitatea de lider, asigurând coordonarea generală a întregului program naţional. Totodată,  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Suceava va „opera Centrul regional de screening prenatal şi neonatal pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, adică pentru judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ, acesta având sediul în municipiul Suceava. Valoarea estimată a finanţării care revin Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în cadrul proiectului este de 11,23 de milioane de lei, din bugetul propriu al judeţului Suceava alocându-se 224.627 de lei, adică 2% din cheltuielile eligibile. Achiziţiile propuse de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” constau în echipamente medicale, echipamente şi soluţii informatice, consumabile medicale, echipamente IT şi consumabile, inclusiv pentru Centrul regional, servicii de dezvoltare software şi servicii medicale şi logistice. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de screening prenatal şi neonatal, prin creşterea accesului la servicii medicale de prevenire şi diagnostic precoce pentru gravide şi nou-născuţi. În şedinţa ordinară a CJ, aprobat va fi şi acordul de parteneriat al unităţii spitaliceşti clinice de urgenţă sucevene cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Galaţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Universitatea de Farmacie şi Medicină „Iuliu Haţeganu” Cluj Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Municipal  Mediaş şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

În 2026

Maximum 5 zile suplimentare de concediu de odihnă pentru salariaţii Bibliotecii Judeţene şi Muzeului Bucovinei

• Beneficiari sunt angajaţii „care prestează munci periculoase sau vătămătoare”, unii lucrători de la Muzeu nemaiavând 7, respectiv 10 zile de concediu în plus, ca în anii anteriori

În acest an, personalul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” va avea parte de câte 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, mai puţin paznicul, care are dreptul la doar 3 zile în plus. Potrivit unui proiect de hotărâre a Consiliului Judeţean, după ce Direcţia de Sănătate Publică Suceava a emis buletinul de expertizare, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă şi-a dat avizul de rigoare, în anul 2026 suplimentul de concediu este valabil pentru 54 de posturi. Printre beneficiari figurează managerul, directorul adjunct, şefii de birou, administratorul, inginerul, secretarul, inspectorul de specialitate, referentul de specialitate, economistul, bibliotecarii, muncitorul calificat, paznicul şi îngrijitorul. În conformitate cu HG nr. 250 din 1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţi bugetare, care prestează munci periculoase sau vătămătoare, respectivii lucrători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare. Tot printr-un proiect de hotărâre a deliberativului judeţean, la Muzeul Naţional al Bucovinei intră sub incidenţa acestor reglementări 167 de lucrători. Astfel, persoanele din echipa de conducere a instituţiei vor avea dreptul la 5 zile de concediu suplimentar de odihnă, la fel ca şi „conservatorul”, şefii de serviciu, bibliotecarul şi muzeograful care, în anii anteriori, s-au bucurat de 7 zile de concediu în plus. Totodată „restauratorul”, referentul, biologul, muncitorul calificat şi supraveghetorul nu vor mai beneficia, fiecare, de câte 10 zile de odihnă suplimentare, ci doar de 5 zile. De remarcat este că faptul că prin hotărâri ale Consiliului Local, la Primăria Suceava de concediu suplimentar de 5 zile lucrătoare aveau parte personalul care îşi desfăşura activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului, Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanei, Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei de Ecologizare şi Direcţiei de Asistenţă Socială. 

 Reinventariate de „structura de securitate”

Peste 330 de documente din categoriile „secret”, „secret de serviciu” şi „strict secret” sunt declasificate

• Acestea au fost emise în perioada 1949-2002, se află în arhivele CJ, iar „dezvăluirea” nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării şi ordinea publică
• Proiectele de locuinţe, drumuri, poduri, obiective industriale, reţele tehnico-edilitare şi stabilizări de versanţi au aparţinut fostului Centru de Proiectare

Deliberativul judeţean va aproba, în şedinţa ordinară din această săptămână, o hotărâre privind declasificarea unor documente clasificate, proprietate a judeţului Suceava şi aflate fondul de arhivă al Consiliul Judeţean. Potrivit legislaţiei în vigoare, „informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre de guvern, la solicitarea emitentului”. Astfel, hotărârea de consiliu judeţean, alături de alte documente, urmează a fi înaintate Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, coordonatorul activităţii în domeniul administraţiei publice, care va iniţia un proiect de act normativ în acest sens. În anul 2009, Consiliul Judeţean a preluat, de la societatea comercială „Proiect Bucovina”, succesoarea Centrului de Proiectări Suceava, studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru „realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură şi de gospodărie comunală, precum şi cele de amenajare a teritoriului şi de urbanism, studii şi proiecte de  sistematizare elaborate înainte de 1990, la comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului”. Documentele au fost emise în perioada 1949-2002, se află în fondul „arhivistic” al Consiliului Judeţean, iar din totalul celor 65.565 de documente preluate, 336 sunt clasificate, nivelurile de clasificare fiind „secret”, „secret de serviciu” şi „strict secret”.” „În urma unei reinventarieri realizate de către persoane autorizate din cadrul structurii de securitate”, acestea conţin „date a căror dezvăluire nu mai poate prejudicia siguranţa naţională”, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele de drept public sau drept privat”. Înfiinţat în 1957, fostul Institut Regional de Proiectare (IRP) Suceava a devenit ulterior Direcţia de Sistematizare, Arhitectura si Proiectarea Construcţiilor (DSAPC), iar din 197 s-a numit Centrul de Proiectare al judeţului Suceava. În 1990, unitatea se transformă în societate comercială pe acţiuni cu denumirea de „Proiect Bucovina”. De-a lungul anilor, în cadrul unităţii au fost elaborate documentaţii, studii şi proiecte de urbanism şi de investiţii pentru judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bistriţa Năsăud, precum şi pentru alţi beneficiari. „Instituţia a valorificat aportul unor proiectanţi de valoare, concretizat în lucrări remarcabile, precum studii de sistematizare a localităţilor şi a zonelor centrale, de punere în valoare a monumentelor istorice, proiecte de locuinţe, dotări social-culturale, agrozootehnice, industriale, meşteşugăreşti, drumuri, poduri, alimentări cu apă şi reţele tehnico-edilitare, studii geotehnice şi lucrări topografice, lucrări de regularizări de ape şi de stabilizări de versanţi, studii de arhitectură populară, studii de dezvoltare a turismului etc” se sublinia în fundamentarea hotărârii de Consiliu Judeţean de la momentul preluării arhivei de la societatea comercială „Proiect Bucovina” Suceava.