Casa Judeţeană de Pensii Suceava gestionează de 2.168 de pensii internaţionale

• O persoană poate solicita acordarea dreptului la pensie dacă a lucrat atât în România, cât şi în altă ţară din Uniunea Europeană

„Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de legea privind sistemul unitar de pensii publice, şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot beneficia de pensie comunitară” informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, subliniind că ţara noastră aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale începând încă de pe 1 ianuarie 2007. Astfel, dacă a lucrat în România şi în altă ţară din Uniunea Europeană, o persoană va putea solicita acordarea dreptului de pensie, în cazul îndeplinirii condiţiilor privind vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare prevăzute în legislaţiile din domeniul asigurărilor sociale din respectivele state. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat. Astfel, conform sursei citate, la sfârşitul anului 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava figura cu un total de 2.168 de pensii internaţionale. Între acestea, 133 sunt „prestaţii exportate”, respectiv ale solicitanţilor având rezidenţa în alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European”. Diferenţa de 2.035 reprezintă prestaţii la nivel naţional, adică cele pentru beneficiari având rezidenţa în România. Între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2025, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a emis 1.581 de „decizii comunitare”, 544 de solicitări de pensii din alte state membre ale UE sau SEE, de la solicitanţi cu rezidenţa în România, dar şi 653 de confirmări de vechime (formularul P5000 RO). Acesta din urmă are rolul de a confirma perioadele de asigurare, fiind folosit pentru calcularea pensiei pentru o persoană care a lucrat în mai multe ţări europene.

Fără ajutor la încălzirea locuinţei din cauza depăşirii venitului pe membru de familie, depozitelor bancare şi deţinerii de bunuri care exclud de la acordarea dreptului

• În sezonul rece anterior, cei mai mulţi beneficiari, adică 28.452 s-au încălzit cu combustibili solizi, urmaţi de cei cu energie termică (1.214), cu centrale pe gaze naturale (1.030) şi cu radiatore electrice (62)

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a făcut controale în 30 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava asupra modului în care au fost aprobate şi acordate, consumatorilor vulnerabili, ajutoarele pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece 2024-2025. Potrivit AJPIS, verificările au evidenţiat că în 61 de situaţii, autorităţile locale au respins cererile pe motiv că solicitanţii deţineau bunuri care conduc la excluderea de la acordarea acestui beneficiu. De asemenea, în 82 de cazuri solicitanţii aveau venituri mai mari decât cele minime prevăzute lege; doi solicitanţi figurau cu depozite bancare peste suma maximă prevăzută; doi titulari de cerere nu încheiaseră pe numele lor contractul de furnizare a energiei electrice; un solicitant nu locuia la adresa indicată, iar un altul a făcut, în fals, declaraţie cu privire la numărul membrilor familiei. De cealaltă parte, decizii de încetare a acordării sprijinului financiar la încălzirea locuinţei s-au luat pe motiv de deces (37 de cazuri); titulari plecaţi în străinătate (4); la cererea titularului (3); depăşirea venitului pe membru de familie (15); deţinerea de bunuri care exclud de la acordarea dreptului (3); arestarea beneficiarului (1); refuzul verificării la domiciliu (1) şi debranşarea de la sursa de energie (1). În sezonul rece 2024-2025, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 30.758 de beneficiari ai ajutorului pentru încălzirea locuinţei, dintre care 28.452 cu combustibili solizi sau petrolieri, 1.214 cu energie termică în sistem centralizat, 1.030 cu centrale individuale pe gaze naturale şi 62 cu radiatore electrice. Venitul minim pentru care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 de lei pe membru de familie şi de 2.053 de lei în cazul persoanei singure. Sunt excluşi de la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei persoanele singure sau familiile cu membri care au depozite bancare de 3 ori mai mari decât salariul mediu brut pe economie, adică de peste 25.860 de lei. De asemenea, nu pot primi sprijin financiar pentru încălzirea locuinţei proprietarii unui autovehicul cu o vechime mai mică de 10 ani, cât şi cei de şalupe, bărci cu motor iahturi sau alte tipuri de ambarcaţiuni. În cele din urmă, pe lista celor care nu vor beneficia de ajutor sunt proprietarii de clădiri, alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi cei de terenuri intravilane de peste 1.200 mp în zona urbană şi de 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi curţii aferente.

 Întâlnirea legumicultorilor suceveni, la a IV-a ediţie 

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava organizează „Întâlnirea anuală a fermierilor legumicultori”, ediţia a IV-a, un eveniment dedicat fermierilor şi producătorilor locali suceveni din sectoarele horticulturii, legumiculturii, cartofului şi usturoiului. Manifestarea va avea loc pe 20 februarie, în sala de şedinţe a DAJ, la aceasta fiind invitaţi să participe specialişti din domeniu, reprezentanţi ai instituţiilor relevante, firme specializate şi fermieri din judeţul Suceava. Conform Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, discuţiile vor viza „provocările şi oportunităţile din domeniul horticol, în special din sectorul legumiculturii, cultivării cartofului şi usturoiului”. Printre tematica abordată se numără Planul Naţional Strategic 2023-2027 (PNS) al României, cu accent pe DR 12, măsură referitoare la „Investiţiile în consolidarea exploataţiilor tinerilor fermieri instalaţi şi a fermierilor recent instalaţi”, precum şi pe DR 14 privind „Investiţiile în fermele de mici dimensiuni”. Totodată, prezentate vor fi  schema privind  ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate şi reglementările privitoare la posibilitatea constituirii producătorilor în forme asociative, cum ar fi asociaţiile şi cooperativele agricole. Workshop-ul include  expuneri teme ca „Agricultura ecologică perspective şi beneficii” şi „Sustenabilitatea legumiculturii”. La dezbateri vor lua parte oficiali ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Băncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău şi Băncii de Resurse Genetice Vegetale Bacău.   

Balastierele şi staţiile de sortare din judeţul Suceava, drastic sancţionate de Inspecţia Bazinală a Apelor „Siret”

• În urma neregulilor descoperite, amenzile date acestora au însumat 545.000 de lei, administratorii iazurilor de decantare fiind amendaţi cu un total de 195.000 de lei

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Inspecţia Bazinală a Apelor a făcut, pe raza judeţului Suceava, 177 de controale, rezultatul acestora constând în 19 amenzi în valoare de 880.000 de lei, precum şi ăn 13 avertismente. Totodată, către organele de cercetare penale  înaintate au fost două denunţuri,  informează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava. Conform sursei citate, în principal sancţiunile au fost aplicate pentru exploatarea de agregate minerale fără acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor sau înainte ca acestea să fi fost obţinute; nerespectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor; executarea fără avize  a unor lucrări pe ape sau care au legătură cu apele; neducere la îndeplinire, în termen, a măsurilor stabilite anterior; evacuarea de ape uzate în resursele de apă, fără a respecta valorile admise la indicatorii de calitate, cât şi funcţionarea în lipsa actelor de reglementare de gospodărire a apelor. La balastierele, respectiv perimetrele de exploatare în albie şi pe terase, precum şi la staţiile de sortare, inspectorii Inspecţiei Bazinale a Apelor au avut 58 de acţiuni de control, în urma neregulilor descoperite fiind date 15 amenzi însumând 545.000 de lei, dar şi 6 avertismente. Un operator de alimentare cu apă şi de epurare s-a ales cu o amendă de 35.000 de lei, iar la administratorii iazurilor decantare, urmare a deficienţelor depistate, amenzile aplicate de controlori s-au ridicat la un total de 195.000 de lei. În conformitate cu sursa citată, 67 dintre acţiunile de control au fost organizate şi desfăşurate în baza sesizărilor primite, verificările întreprinse concretizându-se în 6 amenzi în valoare totală de 195.000 de lei, cât şi în 6 avertismente. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava nu mai are atribuţii de control în domeniu, acestea fiind preluate de Inspecţia Bazinală a Apelor din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă „Siret”.

 Insistând la nivel central

Casa de Pensii Suceava a reuşit să obţină o suplimentare de 1.378 de bilete de tratament balnear 

• Iniţial, faţă de numărul total de cereri, pentru judeţul Suceava repartizate fuseseră cu 4.026 de bilete mai puţin

În anul 2025, biletele de tratament balnear au fost acordate, ca şi în anii precedenţi, fie cu suportarea unei contribuţii individuale, fie cu titlu gratuit, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, subliniind că beneficiarii acestora sunt pensionarii, asiguraţii din sistemul public de pensii, cât şi persoanele care intră sub incidenţa unor legi speciale. Potrivit directorului executiv Constantin Boliacu, anul trecut la CJP s-au depus 6.874 de cereri, iniţial, pentru judeţul Suceava, fiind repartizate 2.848 de bilete, respectiv cu 4.026 mai puţine faţă de numărul solicitanţilor. Ulterior, „la solicitarea conducerii instituţiei” către forul central, pentru Suceava au fost alocate suplimentar 1.378 de bilete de tratament balnear, în final ajungându-se la un total de 4.226 de bilete. Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete solicitanţilor în drept, în limita locurilor asigurate în unităţile de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii, cât şi a celor contractate cu alte unităţi de profil. Persoanele beneficiare ale biletelor de tratament trebuie să se prezinte la sediul Casa Judeţeană de Pensii Suceava cu trimiterea în regim special de la medic, cu cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară plecării în staţiune. Biletele de tratament balnear pot fi folosite în staţiuni cu profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv

 
În municipiul Suceava

Venit minim de incluziune pentru 68 de noi beneficiari

• Însă, pe durata anului trecut, refuzul de a presta lucrări de interes local s-a lăsat şi cu încetarea sau suspendarea acestui drept

De-a lungul anului trecut, la Direcţia de Asistenţă Socială s-au înregistrat 72 de noi cereri de acordarea a dreptului la venitul minim de incluziune, informează instituţia din subordinea Primăriei municipiului Suceava. Potrivit DAS, în urma verificărilor făcute la domiciliul solicitanţilor, emise au fost 68 de dispoziţii favorabile, în timp ce pentru 4 cereri s-au dat dispoziţii de respingere, „întrucât nu erau întrunite condiţiile de eligibilitate”. Venitul minim de incluziune este un „program unic asistenţă socială” adoptat „pentru a ajuta persoanele şi familiile vulnerabile să depăşească obstacolele financiare pe care le întâmpină şi pentru a-şi îmbunătăţi viaţa”. Beneficiul are două componente, primul fiind sprijinul pentru incluziune, cu scop în prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, acest drept înlocuind anteriorul venit minim garantat. O a doua componentă constă în sprijin pentru familia cu copii aflaţi în întreţinere până la vârsta de 18 ani. Beneficiul încurajează „participarea copiilor la educaţie”, acesta  substituind vechea alocaţie pentru susţinerea familiei. La începutul anului 2025 în evidenţa DAS figurau 125 de beneficiari de venit minim de incluziune. Pe durata anului trecut, ca urmare a calculării eligibilităţii cererilor au intervenit modificări constând în încetarea dreptului sau suspendarea ajutorului de incluziune, „determinate de neîndeplinirea obligaţiei persoanei apte de muncă de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local”.  

Din cauza nerespectării condiţiilor de autorizare,

DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere şi 21 de suspendare a activităţii unor operatori economici

• Pentru încălcarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor,  în 2025 inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de mai mult de 2 milioane de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava informează că, în anul 2025, în domeniul siguranţei alimentelor, ca urmare a controalelor făcute în unităţi autorizate sanitar veterinar, aplicate au fost 207 amenzi însumând 2,07 milioane de lei, dar şi 201 de avertismente. Potrivit directorului executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, astfel sancţionate au fost deficienţe precum nerespectarea condiţiilor de igienă şi depozitare; etichetarea necorespunzătoare; depozitarea neconformă; lipsa documentelor care atestă sănătatea personalului; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor; desfăşurarea altor activităţi decât cele permise, precum şi lipsa probelor de mâncare colectivă din unităţile care servesc masa. Tot în anul trecut, cu prilejul controalelor mixte desfăşurate în echipe mixte cu lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, confiscată a fost o cantitate de 271,4 kg de peşte şi de produse din carne.  Măsura a fost impusă întrucât cei verificaţi nu au prezentat documentele de provenienţă şi nici documentele care ar fi atestat calitatea şi salubritatea produselor în cauză. În ceea ce priveşte produsele de origine nonanimală, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava au dat 21 de amenzi totalizând 183.600 de lei, la care se adaugă şi 27 de  avertismente. Pe lângă deficienţele menţionate mai sus, sancţionată a mai fost şi lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Totodată, pe fondul nerespectării condiţiilor de autorizare sau de înregistrare sanitară veterinară prevăzute de legislaţia specifică, DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere a activităţii unor operatori economici, dar şi 21 de ordonanţe de suspendare a activităţii.  

 

Casa Judeţeană de Pensii a achitat

Pensii de invaliditate şi de urmaş, de peste 2 milioane de lei, din fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale

• În 4 cazuri de deces din cauza accidentelor de muncă, despăgubirile acordate s-au  ridicat la 141.296 de lei

În vederea reabilitării medicale a asiguraţilor care „au suferit un accident de muncă sau o îmbolnăvire profesională”, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a decontat, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, cheltuieli de 365.824 de lei, anunţă directorul executiv Constantin Boliacu. Potrivit acestuia, pe durata anului  trecut CJP Suceava a înregistrat 87 de accidente de muncă, dintre care 4 au fost urmate de decesul persoanei asigurate în sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale. La acestea se adaugă 19 cazuri de îmbolnăvire profesională confirmate, în acelaşi interval de timp, de Direcţia de Sănătate Publică Suceava.  În cele 4 cazuri de deces de pe urma accidentelor de muncă, despăgubirile acordate au însumat 141.296 de lei, o compensaţie de 6.600 de lei fiind achitată pentru afectarea integrităţii persoanei implicate. Şeful CJP informează, de asemenea, că suma de 643.203 de lei reprezintă contravaloarea indemnizaţiilor plătite lucrătorilor cu incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă, banii fiind decontaţi „pentru angajatorii care au sediul social pe teritoriul judeţului Suceava”. „Pentru un număr mediu de 108 de asiguraţi pe lună, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în perioada 1 ianurie-31 decembrie 2025, a fost decontată suma de 2,04 de milioane de lei, reprezentând pensii de invaliditate şi de urmaş” a  declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, menţionând că în 87 de cazuri a fost achitată contravaloarea serviciilor medicale acordate prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava.             

 Municipiul Suceava are 43 de cabinete medicale şcolare, deservite de 9 medici şi 48 de asistente

• Bugetul local asigură finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi şi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale şi incinerarea deşeurilor

Compartimentul de Medicina Şcolară Generală din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava cuprinde 34 de cabinete medicale, dintre care unul studenţesc, în acestea desfăşurându-şi activitatea 9 medici şi 48 de asistente medicale. Aşa se arată într-o informare a DAS, conform căreia în anul şcolar 2025-2026 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Pe durata anului trecut, în cabinetele de medicină şcolară generală au fost acordate 16.830 de consultaţii elevilor cu vârstă de până la 14 ani şi alte 18.310 de consultaţii celor cu vârsta peste 14 ani. De tratamente au beneficiat 10.893 de elevi de până în 14 ani, dar şi 12.623 de elevi de peste 14 ani. În cabinetul studenţesc au fost făcute 8.218 de consultaţii şi 9.612 de tratamente. Între altele, în vederea asigurării asistenţei medicale, medicii şi asistenţii medicali din cabinetele de medicină şcolară generală au fost prezenţi în unităţile de învăţământ în care au avut loc probele scrise ale examenului de evaluare naţională şi ale examenului de bacalaureat, dar şi în unităţi în care s-au susţinut probele din cadrul examenului de certificare profesională şi concursului pentru ocuparea posturilor didactice. Pentru cabinetele medicale şcolare, din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli,  respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 

În 2025

Creştere cu aproape 18% a numărului de firme nou-înfiinţate, în ciuda mediului economic neprielnic

• În insolvenţă au intrat cu 45% mai puţini agenţi economici, însă încetarea temporară a activităţii a fost cerută de 9,50% mai mulţi operatori economici

În anul 2025, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înmatriculate 3.105 de operatori economici din judeţul Suceava, faţă de 2.634 de firme în 2024, cu o creştere de 17,88%. Cele mai multe nou-înregistrate sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), respectiv 2.161, urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-739, întreprinderile individuale (II)-194 şi întreprinderile familiale (IF)-11. De cealaltă parte, din cauza problemelor economice, numărul firmelor care şi-au suspendat temporar activitatea a crescut cu 9,59%, respectiv de la 511 în 2024 la 560 în 2025. Pe durata anului 2025, în judeţul Suceava au fost dizolvaţi 1.206 de agenţi economici, cu o creştere de 25,10% în raport cu 2024, când dizolvarea a vizat 964 de firme. În judeţul Suceava, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, numărul profesioniştilor care au intrat în insolvenţă  a cunoscut o diminuare de 45,05%. Astfel, anul trecut, procedura insolvenţei a fost declanşată de 50 de agenţi economici suceveni, comparativ cu 91 în intervalul omolog din 2024. În 2025, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost radiate 1.587 de firme sucevene, cu o scădere de 9,29% raportat la 2024, când obiectul radierii l-au făcut 1.749 de agenţi economici.

 Cu doar două proiecte

Slab interes pentru împădurirea terenurilor degradate din judeţul Suceava

• Finanţare în acest sens este asigurată prin PNRR, obiectul făcându-l suprafeţele poluate, defrişate, erodate, cât şi cele distruse de secetă şi inundaţii    

În primăvara anului 2026, în judeţul Suceava vor fi împădurite 72 de hectare de terenuri degradate şi slab productive, anunţă Garda Forestieră Suceava. În acest sens, contracte de finanţare au fost semnate pentru 50 de hectare de pe raza comunei Todireşti şi 22 de hectare de pe cea a comunei Horodniceni. Finanţarea este asigurată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”, măsură care vizează terenurile degradate, terenurile agricole slab productive, pajiştile şi păşunile cu o valoare ecologică şi economică scăzută. „Solicitanţii de proiecte privind constituirea şi înfiinţarea perimetrelor de ameliorarea terenurilor degradate    s-au orientat spre acest program care a fost gândit să simplifice procedurile de accesare şi care asigură finanţarea din bugetul UE” se subliniază într-o informare a instituţiei sucevene.  Potrivit Gărzii Forestiere în activitatea de împădurire şi reîmpădurire sunt întâmpinate probleme generate de cadrul legal insuficient sau neclar, lipsind reglementările privind controlul anual al regenerărilor, dar şi sancţiunile pentru neîmpădurirea în termen. De asemenea, se remarcă neconcordanţe între legislaţia din domeniul agricol şi cea din domeniul silvic, slabul interes al unităţilor administrativ-teritoriale în identificarea terenurilor degradate, cât şi lipsa de personal la nivel instituţional. În judeţul Suceava terenurile degradate sunt urmare a utilizării intensive a solului care a dus la compactare şi scădere a fertilităţii, dar şi a defrişării pentru păşunat sau construcţii, având ca efect apariţia eroziunii. În zonele miniere, terenurile au fost poluate sau distruse, degradarea terenurilor agricole fiind cauzată şi de „expansiunea oraşelor fără un plan urbanistic bine conceput”. La cele enumerate evidenţiate mai sunt fenomenele meteorologice extreme cum ar fi seceta şi inundaţiile.

Dobânzi anuale de până la 7% pentru investitorii suceveni în titluri de stat „Tezaur”

• Veniturile obţinute nu sunt impozabile, anunţă AJFP Suceava

A doua ediţie din acest an a Programului de titluri de stat „Tezaur”, „care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase”, a fost lansată ieri, anunţă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Titlurile au valoare nominală de 1 leu, sunt emise în formă dematerializată, cu maturitate de 1, 3 şi 5 ani şi cu dobânzi anuale de 6,10%, 6,55%, respectiv de 7%. Potrivit purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, veniturile obţinute din investirea în titluri de stat nu sunt impozabile, iar dobânda este anuală, achitându-se la termenul prevăzut în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat sunt transferabile şi răscumpărabile în avans, în cadrul unei emisiuni existând posibilitatea efectuării a uneia sau a mai multor subscrieri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani, investitorii putând anula subscrierile deja făcute, însă doar în perioada respectivă. Astfel, până pe 4 martie 2026, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma Ghișeul.ro, iar până pe 5 martie, online, numai de către persoanele fizice înregistrate în SPV. Totodată până pe 6 martie 2026, titlurile de stat „Tezaur” sunt disponibile la Trezorerie, iar până 5 martie, în mediul urban, şi până pe 4 martie, în mediul rural, la subunităţile CN Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanțarea datoriei publice.

 
Agricultorii pot depune cererile unice de plată în intervalul 16 martie-5 iunie

• În 2025, campania s-a desfăşurat între 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri, pentru un total de la 199.487 de hectare

Perioada de depunere a cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pentru anul 2026 este stabilită între 16 martie şi 5 iunie 2026. Aceasta conform unui proiect de completare a Ordinului nr. 106 din 2024, pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Reamintim că eligibilă la plată este o suprafaţă minimă totală a exploataţiei de cel puţin 1 hectar, din parcele agricole mai mari de 0,3 hectare. De asemenea, se acordă sprijin financiar pentru sere şi solarii cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,03 de hectare, cât şi pentru culturile permanente, pe o parcela minimă este de cel puţin 0,1 de hectare. Pentru a accesa subvenţiile, fermierii se vor prezenta la centrele locale ale APIA, cu dovada utilizării terenului. Este vorba despre documente justificative, cum ar fi contracte de arendă, acte de proprietate, adeverinţe de la Registrul Agricol, toate „valabile şi conforme cu realitatea din teren”. În sectorul zootehnic, datele din Registrul Naţional al Exploatațiilor (RNE) trebuie să fie actualizate înainte de a depune cererea, iar în ceea ce priveşte pajiştile permanente, obligatorie este „respectarea încărcăturii minime de animale sau efectuarea activităţii agricole minime”. În anul 2025, campania s-a desfăşurat în intervalul 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri unice incluzând „ajutoare specifice comunitare şi plăţi în sectoarele vegetal şi zootehnic”. Campania de plăţi în avans s-a derulat în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2025, acestea fiind făcute în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 de lei pentru 1 euro. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a autorizat, pentru avansul din toamnă, suma de 77,02 de milioane de lei, echivalentul a 15,15 milioane de euro, finanţare aferentă Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). În baza cererilor primite, suprafaţă agricolă cumulată utilizată de către fermierii suceveni s-a ridicat, în anul 2025, la 199.487,52 de hectare.

 Pentru anul trecut

Termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale este 25 mai 2026

• Formularul trebuie completat şi de către agricultorii care au realizat venituri inclusiv din subvenţii APIA, AJFP transmiţând notificări în acest sens

Persoanele fizice trebuie să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit (Formularul 212), cât şi pentru contribuţiile sociale datorate de către acestea, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

În cauză sunt persoanele care, în anul 2025, au obţinut venituri din chirii, activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, dar şi din transferul aurului de investiţii. La acestea se adaugă persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi agricole, piscicultură şi silvicultură, în România și/sau din străinătate şi datorează impozit pe venit. În această categorie se încadrează şi agricultorii beneficiari de subvenţii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), AJFP transmiţând notificări în acest sens. De cealaltă parte, contribuabilii care nu obţin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de servicii medicale şi medicamente gratuite sau compensate. Persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute de legislaţie, pot achita contribuţia de asigurări de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreţinerea acestora. Pentru veniturile realizate în 2025, dar şi pentru stabilirea impozitului şi contribuţiilor sociale, termenul de depunere a declaraţiei unice este 25 mai 2026. Declaraţia se depune fie online, prin SPV sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie (la registratură) ori prin poştă (cu confirmare de primire), pe adresa organului fiscal pe raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul.
 

 Cu un total de 244.634 de imobile înregistrate

Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică

• Pe primele poziţii se află judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile
• Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT, înregistrarea gratuită în sistemul de cadastru şi carte funciară fiind încheiată în 7 comune

Realizarea lucrărilor sistematice de cadastru şi înscrierea imobilelor în cartea funciară este un proces complex, se arată într-o informare a  Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în care se menţionează că acestea implică interacţiunea dintre deţinătorii de imobile, primării, OJCPI şi persoane autorizate să execute respectivele lucrări. Scopul Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară constă în înregistrarea gratuită a tuturor proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare. PNCCF, a fost planificat a se desfăşura în intervalul 2015-2023, însă, din cauza nerespectării termenelor, s-a decis prelungirea acestuia până la finalizarea înregistrării sistematice. Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT respectiv Drăgoiești, Frătăuții Noi, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Șcheia, Stulpicani, Sucevița, Vama, Cornu Luncii, Dornești, Dumbrăveni, Fântânele, Grănicești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Udești și Verești. Din cele 22 de comune, până acum lucrările au fost finalizate 7 unităţi teritorial-administrative, adică în Drăgoiești, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Sucevița și Vama. Potrivit sursei citate, factorii care au generat întârzieri în evoluţia şi aplicarea PNCCF, sunt, în principal, slaba implicare a autorităţilor locale; participarea în număr redus la lucrări a deţinătorilor de imobile; insuficienta implicare a reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice care deţin terenuri; implicarea în proces a unui număr mic de persoane autorizate ANCPI, cât şi specificul judeţului Suceava. În conformitate cu informarea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, judeţul Suceava este „complex din punct de vedere al dificultăţii reliefului, cu zone mari de vegetaţie forestieră, cu zone de carte funciară veche, care nu au stimulat participarea persoanelor autorizate, în special în primele etape de finanţare, sub aspectul preţului pe imobil”. Dificultăţi sunt întâmpinate şi din cauza lipsei, „aproape în totalitate a planurilor parcelare în zonele foste cooperativizate, care ar fi trebuit întocmite în procesul de aplicare a legilor fondului funciar”. Totodată, „absenţa planurilor parcelare face dificilă, chiar imposibilă, localizarea corectă a parcelelor din titlurile de proprietate, în condiţiile neprezentării deţinătorilor în etapele de execuţie a lucrărilor de înregistrare sistematică”. Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică, cu un total de 244.634 de imobile înregistrate. Pe primele poziţii sunt judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile.  

 Anul trecut

Niciun focar de pestă porcină africană în crescătoriile sucevene

• Anul trecut, DSVSA a confirmat şi gestionat 4 cazuri de boală în gospodării ale populaţiei 

Pe durata anului 2025, în judeţul Suceava au confirmate şi gestionate 4 focare de pestă porcină africană din exploataţiile nonprofesionale, respectiv din gospodării ale populaţiei. Potrivit unei informări a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, „originea probabilă a bolii a fost identificată în urma anchetelor epidemiologice, aceasta  fiind achiziţionarea de porcine fără documentele prevăzute de legislaţia în vigoare”. În alte cazuri originea virusului nu putut fi stabilită, important de menţionat fiind faptul că nu au existat situaţii de „reconfirmare a pestei porcine africană în cadrul aceleiaşi exploataţii”. Totodată, de reliefat este şi aceea că nu au fost înregistrate focare de boală în fermele autorizate de creştere a suinelor. Pe de altă parte, sub aspectul prevenirii şi combaterii pestei porcine africane, cât şi în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de exploataţie conformă, inspectorii sanitari veterinari au făcut 26 de controale în exploataţiile comerciale şi 58 în exploataţiile nonprofesioanle. Potrivit informării citate, cu ocazia acestora, DSVSA a dat două amenzi însumând 2.400 de lei. Astfel, sancţionate au fost nereguli constând în achiziţionarea de porcine în lipsa documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, vânzarea de suine fără  documente, dar şi în utilizarea pentru reproducere a masculilor neautorizaţi. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a întreprins controale în trafic, în echipe mixte cu reprezentaţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean  şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean, verificările concretizându-se în amenzi totalizând 82.200 de lei. Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală extrem de contagioasă cu mortalitate de până la 100%. Maladia afectează porcii domestici şi mistreţii, pagubele economice fiind mari. Contra virusului PPA nu există vaccin şi nici tratament, singura soluţie rămânând sacrificarea efectivelor afectate. Virusul persistă mult timp în carne şi în mediu, însă nu se transmite la om.

Anul trecut

Sprijin financiar de numai 33.250 de lei pentru refugiaţii ucraineni din Suceava 

În intervalul ianuarie-august 2025, Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava a gestionat 21 de dosare depuse de către persoanele provenite din zona de conflict din Ucraina. Conform DAS, cererile au fost introduse spre validare în platforma STS, creată la nivel naţional, iar centralizatoarele lunare au fost transmise Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, în vederea decontării sumelor forfetare. În cazul celor 21 de cereri, emise au fost dispoziţii pentru acordare drepturilor financiare forfetare, acestea însumând 33.250 de lei. Aceasta potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1178 din 25 septembrie 2024 privind stabilirea cuantumului, condiţiilor şi acordare a sumei forfetare potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.96 din 2024 referitoare la acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară din partea statului român cetăţenilor străini refugiaţi din Ucraina. Conform informării Direcţiei de Asistenţă Socială, începând cu 1 iulie 2024, condiţiile de sprijinire şi asistenţă umanitară au fost modificate, stabilit fiind un mecanism de acordare a unor sume forfetare. Condiţia de bază pentru obţinerea acesteia este ca beneficiarii să fi intrat în România începând cu data de 1 iulie 2024, în baza permisului de protecţie temporară. Potrivit  noilor reglementări, suma pentru acoperirea cheltuielilor de cazare se acordă numai pentru o singură perioadă de 3 luni.

 

Trei firme de construcţii au fost amendate cu 21.000 de lei pentru că nu au reparat trotuarele şi carosabilul afectate de săpături

• „Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi” se subliniază într-un comunicat de presă al  Primăriei Suceava

Ca urmare a faptului că, după finalizarea intervenţiilor, constructorii nu au adus la starea iniţială trotuarele sau carosabilul afectate, Primăria Suceava a decis să ia măsura sancţionării contravenţionale a firmelor respective. Astfel, deoarece avizul de săpătură era expirat încă din luna decembrie 2025, iar trotuarul nu a fost refăcut, o amendă de 5.000 lei a fost dată constructorului Mananu Construct Instal. Beneficiarul extinderii conductei şi branșamentului de gaze naturale este firma IdealCons S&T, afectat fiind trotuarul de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Întrucât executantul lucrării nu a respectat angajamentul de refacere a terenului, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, în urma lucrărilor de săpătură firma constructoare Ara Road a fost amendată cu 6.000 de lei. Aceasta executa intervenţii de  extindere a reţelei de alimentare cu apă pe strada „Căprioarei”, beneficiarul fiind municipiul Suceava. Înlocuind conducta şi amenajând branșamente de gaze naturale pentru Delgaz Grid, societatea comercială Oltspera s-a ales cu o sancţiune contravenţională de 10.000 de lei. Măsura a fost decisă din cauză că executantul lucrării s-a sustras de la obligaţia de refacere, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, a terenului afectat de săpături. „Siguranţa şi confortul sucevenilor sunt prioritare. Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi din cauza dezinteresului unor constructori. Toţi constructorii trebuie să înţeleagă că regulile trebuie respectate. De fiecare dată când vom primi sesizări similare, vom reacţiona cu promptitudine” transmite Primăria municipiului Suceava.

 

În 2025

Stimulent financiar din bugetul Sucevei pentru 440 de nou-născuţi 

• Sprijinul  financiar este de 2.500 de lei, cererea trebuind a fi depusă la DAS în termen de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului

Primăria municipiului Suceava continuă să acorde stimulentul financiar pentru nou-născuţi, în baza Hotărârii Consiliului Local Suceava nr. 807 din 30 martie 2023.  Cererea pentru obţinerea sprijinului bănesc de 2.500 de lei trebuie depusă la serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni, care va prelua, totodată, documentaţia pentru acordarea dreptului la alocaţia de stat, cât şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Pentru a beneficia de stimulentul financiar pentru nou-născuţi, este necesar ca părinţii să aibă domiciliul stabil în municipiul Suceava, cu cel puţin 6 luni înainte de naşterea copilului. Sprijinul financiar se acordă o singură dată, dispoziţia de aprobare, respectiv cea de respingere, după caz, urmând a fi emisă în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare depunerii dosarului. Termenul în care poate fi înaintată documentaţia este de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului. Pe lângă cererea tipizată, dosarul va conţine, în original şi copie, actele de identitate ale părinţilor, certificatul de naştere al copilului, extras de cont bancar pe numele titularului, acte doveditoare care atestă calitatea de reprezentant al copilului (hotărâre de divorţ) şi o declaraţie de consimţământ de la unul din părinţi în favoarea celuilalt părinte în contul căruia se va vira stimulentul financiar. Potrivit unei informări Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în anul 2025 au fost înregistrate 440 de cereri de acordare a stimulentului pentru nou-născuţi, valoarea totală acestuia fiind de 1,1 milioane de lei. De asemenea, în anul 2025 au fost înregistrate 688 de cereri pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului şi 25 de cereri pentru plata stimulentului de inserţie mamelor care s-au întors la serviciu înaintea expirării perioadei de 2 ani , respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap).

 Judeţul Suceava a încheiat anul 2025 cu o rată a şomajului în scădere

• Cu 6,65%, aproape dublă faţă de cea media naţională, judeţul  nostru este pe locul al cincilea în topul şomajului

La sfârşitul lunii decembrie a anului 2025, rata şomajului a scăzut în 17 judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit ANOFM, cele mai mari diminuări s-au înregistrându-se în judeţele Covasna, cu 0,33 de puncte procentuale, Neamţ (0,14 de puncte procentuale), Mureş (0,12 de puncte procentuale), Suceava (0,11 de puncte procentuale) şi Dolj (0,10 de puncte). Conform sursei citate, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9,28%), Mehedinţi (9,05%), Vaslui (8,90%), Dolj (8,60%), Suceava (6,65%), Covasna și Galați (6,48%), Sălaj (6,39%), Olt (6,19%), Ialomiţa (5,94%), Călăraşi (5,82%) şi Neamţ (5,66%). La finele anului 2025, judeţul Suceava avea 13.105 de şomeri, între care 3.302 de şomeri indemnizaţi şi 9.903 de şomeri neidemnizaţi. Pe lată aprte, va la finele lunii decembrie 2024, judeţul Suceava consemna o rată a şomajului de 6,68%, întru-un an aceasta crescând cu 0,03 de puncte procentuale. În conformitate cu statisticile Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii decembrie 2025, rata medie a şomajului a fost de 3,29%, judeţul Suceava evidenţiindu-se cu o rată mai mare cu 3,36 de puncte procentuale mai mare, adică aproape dublă faţă de cea de la nivel naţional.