Producătorii de gem, dulceaţă, zacuscă, tocană sau murături îşi pot vinde marfa proprie doar dacă se înregistrează la DSVSA

• Totodată, fermierii respectivi sunt obligaţi să aibă fişa de produs, carnet de sănătate şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor

Comerţul ambulant cu legume şi fructe în apropierea drumurilor europene, drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene de către producătorii primari şi/sau comercianţi se poate desfăşura în baza Ordinului nr. 111 din 2008 al Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Conform acestuia, operatorul care deţine unităţi mobile şi/sau temporare de comercializare a alimentelor are obligaţia să se înregistreze la direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pe raza căreia îşi are sediul social. În cazul în care vânzarea are loc în alt judeţ, direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor respectivă trebuie obligatoriu notificată cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea începerii activităţii”. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, informează, că în ceea ce priveşte producătorii primari de legume şi fructe, care comercializează produsele proprii, aceştia trebuie să deţină atestat de producător, carnet de comercializare şi fişa de aptitudine referitoare la starea de sănătate, obţinută la medicul de medicina muncii. Producătorii care procesează legumele, fructele şi seminţele oleaginoase, comercializând produsele obţinute din acestea, cum ar fi gem, dulceaţă, suc, zacuscă, tocană, murături, ulei de floarea soarelui şi altele, sunt obligaţi, de asemenea, să deţină document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, fişa de aptitudine de la medicul de medicina muncii, fişa de produs şi buletine de analiză care să ateste calitatea produselor. Până acum, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a oferit consiliere şi au verificat mai mulţi  comercianţi ambulanţi şi procesatori de legume şi fructe, acţiunea fiind în desfăşurare.

 În anii trecuţi

Restricţii la consum în 7 unităţi administrativ-teritoriale alimentate centralizat cu apă, dar şi fântâni secate în altele 8 localităţi

• „În ultima perioadă (...) s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol” informează SGA, menţionând că, în 2026, încă nu a fost raportată seceta 

Seceta din ultimii ani s-a concretizat într-un „deficit major de apă reţinută în sol”, implicit la scăderea debitelor izvoarelor şi volumelor de apă subterană din judeţul Suceava. „În contextul temperaturilor ridicate şi lipsei precipitaţiilor, în judeţ s-a manifestat un fenomen de secetă care a condus scăderea drastică a nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă, cât şi la apariţia situaţiilor critice în exploatarea resurselor de apă  şi satisfacerii la folosinţele de apă” informează Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava care, în prezent, are în evidenţă 68 de unităţi administrativ-teritoriale cu sisteme descentralizate de alimentare cu apă. Conform sursei citate, în intervalul 2022-2025 ACET Suceava, operatorul regional unic de alimentare cu apă a introdus restricţii, iar deficienţe s-au deficienţe înregistrat în Liteni, Pătrăuţi, Calafindeşti, Voitinel, Dorneşti, Frasin şi Solca. 
În aceste localităţi, din cauza debitului scăzut la sursă, fie a fost impusă alimentarea cu intermitenţe, după un anumit orar de distribuire, fie programul a inclus o zi de furnizare, urmată de o alta de sistare, „în vederea refacerii disponibilului de la sursă”. Pe toată perioada de restricţii la folosirea apei potabile, alimentarea localităţilor în cauză s-a făcut din fântâni. În ceea ce priveşte unităţile administrativ-teritoriale care nu dispun de sistem centralizat de alimentare, au raportat ca având fântâni secate, sau cu debit scăzut, localităţile Gălăneşti. Comăneşti, Adâncata, Vama, Calafindeşti, Şcheia, Buneşti şi Frătăuţii Noi. „În ultima perioadă, în judeţul Suceava, preponderent în zona de munte, s-au înregistrat ploi semnificative, ajutând la refacerea rezervei de apă din sol. În anul 2026, nu au fost înregistrate informări privind localităţi afectate de secetă”, transmite Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava.  

Economii de 40 de milioane de lei la cheltuielile cu funcţionarea Consiliului Judeţean

• Bugetul de stat a repartizat judeţului Suceava cu 100 de milioane de lei mai puţin, în condiţiile în care, anul acesta, suplimentar, 55 de milioane de lei reprezintă cofinanţarea proiectelor judeţene „Anghel Saligny” 

Reformele guvernamentale au afecte asupra veniturilor asupra unităţilor administrativ-teritoriale, lasă de înţeles Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava, făcând o scurtă radiografie a situaţiei Consiliului Judeţean, din punctul de vedere al veniturilor şi cheltuielilor, „într-un context al dinamicii din ultimii ani”. Astfel, pe fondul recentei analize a execuţiei bugetare, Ioja remarcă faptul că, dacă la finele lunii iunie 2024 veniturile la bugetul judeţean erau de aproximativ 373 de milioane de lei, la jumătatea anului 2025 s-au redus la 323 de milioane de lei, pentru ca la jumătatea anului în curs să coboare la 277 de milioane de lei. Referirea este făcută la principalele surse de venituri ale Consiliul Judeţean, respectiv la impozitul pe venit, cotele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi transferurile din bugetul de stat pentru cheltuieli descentralizate. „Lucrăm cu 100 de milioane de lei mai puţin faţă 2 ani în urmă. Din ce cauză? Aceasta reflectă cât de bine merge economia şi în ce situaţie se află ţara” subliniază administratorul public. Numai în ceea ce priveşte cotele din impozitul pe venit, în anul 2025 Consiliului Judeţean i s-au repartizat numai 105 de milioane de lei, anul acesta alocarea diminuându-se cu 89 de milioane de lei, însemnând un minus cu 15 milioane de lei. De asemenea, în condiţiile în care, pentru echilibrare bugetelor locale, de la Guvernul anterior CJ primise 25 de milioane de lei, în 2026 aceşti bani nu au mai venit, la bugetul judeţean adăugându-se încă un deficit de mărimea amintită. Cezar Ioja evidenţiază că situaţia intervine în momentul în care, în plus, Consiliul Judeţean trebuie să plătească o contribuţie de 20% aferentă Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny, pentru proiecte de 80 de milioane de lei ale administraţiei judeţene, noua coparticipare de 15 milioane de lei nefiind înregistrată şi în anii anteriori. Încă 20 de milioane de lei „pică tot în sarcina” bugetului judeţean, în urma unor hotărâri judecătoreşti date în procese în care Consiliul Judeţean a fost parte perioada în 2021-2024, totalul de cheltuit „faţă de ceea ce a fost până acum” însumând 75 de milioane de lei. Totuşi, există şi o vestea bună, pe latura de cheltuieli de funcţionare a bugetul judeţean, iar dacă în 2024 s-au cheltuit 200 de milioane de lei, în anul precedent cheltuielile au fost de 178 de milioane de lei, iar în 2026 s-a coborât la 163 de milioane de lei. „Este vorba despre economii. Aceasta înseamnă performanţă, cheltuieli pe care le controlăm, cu o scădere cu 40 de milioane de lei a plăţilor pentru funcţionare” a conchis Cezar Ioja, administrator public al judeţului Suceava.

 Susţinând cabluri de comunicaţii

Primăria Suceava elimină stâlpii fostei reţele electrice de contact a troleibuzelor

• Planul Primăriei Suceava de eliminare şi „îngropare” a cablurilor aeriene a intrat deja în faza de execuţie
• Epoca mijloacelor de transport pe fir a apus încă din 2006, TPL fiind dotată cu 30 de autobuze noi Irisbus Iveco

În viitorul apropiat, stâlpii care susţineau, cândva reţeaua electrică de contact a troleibuzelor, „vor fi daţi jos”, informează Vasile Rîmbu, primarul municipiului Suceava. Potrivit edilului-şef, acestora le vor lua locul stâlpi „eleganţi” pentru iluminatul public, cablurile de pe vechii stâlpi urmând fi „coborâte” în subteran. Primarul precizează că intervenţiile vor demara zona centrală a urbei reşedinţă, iar proiectul de „mobilitate urbană” nu va se va opri până când terminată va fi toată „pădurea” de cabluri suspendate. „Ani la rând, odată cu înmulţirea reţelelor de comunicaţii, pe stâlpi s-au tot adăugat cabluri până când, mai mult decât un obstacol vizual, acestea au devenit o hidoşenie. Vreau ca sub pământ să fie tehnologia, iar la suprafaţă eleganţa estetică a oraşului” a declarat primarul Vasile Rîmbu.

Troleibuzele societăţii de Transport Public Local au fost scoase din trafic încă din anul 2006. Decizia a survenit dotării TPL cu 30 de autobuze noi Irisbus Iveco, epoca mijloacelor de transport pe fir apunând la Suceava. Aceasta după ce, în 1995, se mai discuta încă despre extinderea reţelei în cartierul Obcini, Consiliul Local aprobând un studiu de fezabilitate în acest sens. În fapt, generalizarea transportului cu trolee era parte a programului ceauşist din 1988, când a fost inaugurată prima linie din municipiul reşedinţă de judeţ. La acea vreme, folosirea energiei electrice era mai avantajoasă decât cea a motorinei sau benzinei, iar înspre fabrici şi uzine se deplasau zeci de mii de oameni din tot judeţul. Primul semn de cădere a venit odată cu disponibilizările masive de personal din zona industrială Şcheia, când Linia 3 fiind închisă, iar reţeaua dezafectată. În 1998, a intrat pe scenă transportul în regim maxi taxi, concurenţa fiind, pentru troleibuze de-a dreptul copleşitoare.Planul Primăriei Suceava pentru îngroparea cablurilor aeriene a intrat în faza de execuţie, proiectul urmărind „curăţarea vizuală a arterelor rutiere majore, facilitând, de asemenea, modernizarea sistemului de iluminat public”. Compania Orange România a dat startul lucrărilor de relocare a cablurilor în „canalizațiile” subterane de pe Strada „Universităţii”. Totodată, echipele tehnice identifică și elimină fizic cablurile aeriene colaterale, vechi sau nerevendicate de operatori.

Semnal de alarmă:

Tentativele de a genera profit, ignorând normele ecologice, sunt ferm sancţionate

• „Dezvoltarea economică trebuie să fie responsabilă şi în deplin acord cu legea” avertizează Comisariatul Judeţean de Mediu
• Deoarece funcţiona fără autorizaţie, comisarii de mediu au dat o amendă de 10.000 de lei şi a suspendat activitatea unui gater

Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava a aplicat o sancţiune drastică în urma unui control inopinat efectuat la un operator economic care desfăşura activităţi de tăiere şi rindeluire a lemnului. Cu prilejul verificărilor în teren, comisarii  de mediu au descoperit că unitatea funcţiona fără autorizaţie de mediu, „document obligatoriu care stabileşte condiţiile legale de funcţionare şi normele de protecţie a ecosistemului local”. În consecinţă, pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă  a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, agentului economic i s-a dat o amendă de 10.000 de lei. Totodată, până la obţinerea actelor de reglementare şi intrarea deplină în legalitate, aplicată a fost şi sancţiunea complementară de suspendare activităţii gaterului. În aceste circumstanţe. Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu atrage atenţia tuturor societăţilor comerciale, în special a celor din domeniul prelucrării materialului lemnos, că desfăşurarea activităţilor fără acte de reglementare constituie o încălcare gravă a legii. Potrivit sursei citate, controalele continuă, echipele de comisari  se află în permanenţă pe teren, „comunitatea avînd dreptul la un mediu curat şi sigur”. „Obţinerea autorizaţiei de mediu nu este o simplă formalitate birocratică, ci garanţia că aerul, apa, solul şi liniştea comunităţii sunt protejate. Orice tentativă de a genera profit, ignorând normele ecologice, va fi sancţionată ferm. Consecinţele sunt severe, pe lângă amenzile usturătoare, care pot destabiliza un business, oprirea forţată a activităţii aduce pierderi contractuale majore” transmite Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava, punctând că „dezvoltarea economică trebuie să fie responsabilă şi în deplin acord cu legea”.

 Pentru plăţile din toamnă

Inspectorii APIA verifică, la faţa locului, corectitudinea cererilor de subvenţii depuse în campania din 2026

• În judeţ s-au depus 37.062 de cereri pentru un total de 197.112 de hectare
• În cazul în care fermierii refuză controlul, cererile de plată var putea fi respinse

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează că a fost extras eşantionul pentru controalele specifice campaniei din anul 2026. În cadrul acestuia se vor efectua verificări privind „respectarea criteriilor de eligibilitate, normelor de condiţionalitate şi a cerinţelor specifice intervenţiilor solicitate”. Este vorba despre controalele pe teren aferente condiţionalității și intervențiilor din sectorul vegetal, cât şi de cele pentru ajutorul financiar din sectorul zootehnic. În conformitate cu procedura operaţională privind controlul clasic pe teren, aplicabilă în campania 2026, APIA are obligaţia de a finaliza, până pe 15 octombrie, inspecţiile la faţa locului pentru cererile de plată incluse în eşantionul de control. În situaţia în care fermierii refuză verificările inspectorilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cererea de plată va fi respinsă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. „Ca în fiecare campanie, APIA se bazează pe cooperarea fermierilor, pentru desfăşurarea  corespunzătoare a activităţilor de control şi verificarea respectării condiţiilor de eligibilitate aferente intervenţiilor solicitate la plată”, semnalează Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava. În judeţul Suceava, în anul acesta la cele 9 nouă agenţii locale, precum şi la Centrul Judeţean, s-au înregistrat 37.062 de cereri pentru o suprafaţă totală de 197.112 de hectare. În campania din anul 2025, depuse au fost 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare, fiind autorizate plăţi pe suprafaţă însumând peste 1.441 de milioane de lei. Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, numărul cererilor înaintate de către fermierii suceveni a scăzut cu 1.717, suprafaţa declarată cunoscând o creştere de 2.072 de hectare.
 

 Fără repaus săptămânal şi cu depăşirea timpului de lucru, la firmele de catering sucevene  

• Inspectorii de muncă au mai constatat lipsa evidenţei orelor prestate de către fiecare lucrător, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a descins la operatorii economici din judeţul Suceava care desfăşoară activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente. Astfel, conform inspectorului-şef Roma Butnariu, inspectorii din cadrul Serviciului „Relaţii de muncă şi combaterea muncii nedeclarate” au verificat 24 de angajatori. Ca urmare a constatărilor făcute, aplicate au fost 5 sancţiuni contravenţionale. Două amenzi însumând 6.000 de lei au fost date pentru nerespectarea prevederilor legale privind timpul de muncă. Acestora li se adaugă cele 3 avertismente în cazuri în care nu s-a acordat repausul săptămânal, iar la încetarea activităţii salariaţilor, acestora nu li s-a eliberat adeverinţa care atestă vechimea în muncă. Controlorii ITM au dispus 24 de măsuri de remedierea deficienţelor, printre acestea din urmă numărându-se lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de către fiecare salariat, cu orele de început şi de sfârşit de program; neiniţierea negocierilor pentru contracte colective la nivel de unitate, cât şi inexistenţa dovezii achitării drepturilor salariale. Totodată, inspectorii Serviciului „Securitate şi sănătate în muncă” au organizat 31 de acţiuni de control, sancţionaţi fiind 25 de angajatori. Constatate au fost 40 de deficienţe, iar drept urmare s-au dispus asigurarea de către angajator a cadrului organizatoric pentru activitatea de prevenire şi protecţie; semnarea fişelor de individuale de instruire de către toţi angajaţii; anexarea fişelor de aptitudine, eliberate de către medicul de medicina muncii, la fişele individuale de instruire; verificarea rezistenţei la dispersie a prizelor de pământ şi asigurarea şi amplasarea în locuri accesibile a truselor de prim-ajutor în caz de urgenţă.

 Venituri proprii cu peste 8% mai mici, la bugetul judeţului Suceava

În primul semestru din 2026, execuţie peste aşteptări a bugetului judeţul Suceava, la partea de venituri, aceasta fiind de 277,403 de milioane de lei, adică de 98,56% din prevederile bugetară pentru cea dintâi jumătate de an. Potrivit analizei Consiliului Judeţean, în total veniturile proprii au totalizat 95,80 de milioane de lei, cu realizări de 91,78% din nivelul scontat pentru cele 6 luni trecute (- 8,22%). Însă, de remarcat este că 126,069 de milioane de lei au avut ca sursă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată TVA, reprezentând, la cest capitol, 96,11% din prevederea bugetară pentru cea dintâi jumătate anului. Subvenţiile din bugetul de stat au însumat 45,31 de milioane de lei, însemnând 108,30% din prevederile bugetare pentru prima jumătate a anului. În primul rând, acestea au avut ca destinaţie finanţarea drepturilor pentru dizabilităţi şi adopţii, iar mai apoi finanţarea proiectelor de infrastructură aferente programelor naţionale de dezvoltare şi investiţii, Planului Naţional de Dezvoltare locală (PNDL), Programului Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny” şi  Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În cauză sunt proiectele susţinute financiar din fonduri externe nerambursabile post aderare, care sunt în implementare inclusiv pe baza cofinanţării din bugetul de stat. Venituri de 4,24 de milioane de lei sunt cele provenind din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, încasate în proporţie de 105,62% din estimările anului 2026, „suma fiind formată din încasări pentru cheltuielile efectuate în anii precedenţi şi din prefinanţări”.   Totodată, o sumă de 543.403 de lei a intrat în bugetul judeţului Suceava din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, cu titlul de „restituire a unei părţi din finanţarea pentru un proiect implementat la nivelul Consiliului Judeţean”.  

 

Deşeuri provenite din reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber

• Comisarii de mediu au amendat agentul economic cu 60.000 de lei, dispusă fiind valorificarea ori eliminarea prin operatori autorizaţi a  echipamentelor auto

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu continuă acţiunile de control pentru protejarea mediului şi respectarea legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor, informează instituţia suceveană. Astfel, în urma unui control făcut pe raza municipiului Fălticeni, comisarii de mediu au fost identificat cantităţi semnificative de deşeuri provenite din activităţi de reparaţii şi vopsitorie auto, depozitate direct pe sol şi în aer liber. Este vorba despre caroserii şi componente auto, anvelope uzate, radiatoare şi componente metalice, precum şi recipiente şi ambalaje de produse chimice, unele dintre acestea „cu etichete de produse periculoase”. În consecinţă, operatorul economic a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 60.000 de lei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2021 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, a fost dispusă măsura ridicării deşeurilor şi valorificării ori eliminării acestora prin operatori autorizaţi, cu păstrarea documentelor justificative, transmite Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu, accentuând că „deţinerea autorizaţiei de mediu vine la pachet cu responsabilităţi stricte”.

 Pentru pensionari şi persoanele cu veniturile mici  

Gratuitate şi facilităţi la călătoriile cu autobuzele TPL Suceava 

• Primarul Vasile Rîmbu spune că decizia ar surveni ieşirii firmei din criză, în 2026 aceasta estimând un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% faţă de 2025
• Acum, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei pot călători gratuit de 20 de ori pe lună, cei cu pensii între 3.000 de lei şi 5.000 de lei având abonament cu reducere de 50% 

Primăria Suceava ia în calcul acordarea de reduceri, inclusiv de gratuitate, pentru călătoriile cu mijloacele de transport electrice ale societăţii comerciale Transport Public Local. Anunţul este făcut de către primarul Vasile Rimbu, edilul-şef  informând, pe pagina proprie de socializare, că „studiază” ca, începând cu 1 ianuarie 2027, atât pensionarii, cât şi categoriile cu venituri reduse, să beneficieze de „facilităţi sau chiar de gratuitate la transportul în comun”. Această decizie ar avea la bază faptul că TPL Suceava, firmă a autorităţilor administraţiei publice locale a depăşit „criza”, având profit, iar „trendul este bun”. „Deja ştiţi, fiindcă au <vorbit> faptele, administraţia actuală nu se construieşte pe speranţe, ci pe posibilităţi reale. 

Mi se pare normal ca beneficiile profitului TPL să se întoarcă înapoi către oameni. Vă spun sincer că am o satisfacţie uriaşă pentru că, iată, stabilitatea financiară a Primăriei se va poate transforma în bunăstare pentru suceveni, iar aceasta este cea mai valoroasă investiţie pe care o poate face un edil” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, subliniind că „ încă studiază... şi se va reveni cu detalii, la momentul potrivit”. Conform bugetului de venituri şi cheltuieli, aprobat de Consiliul Local Suceava, pentru 2026 societatea comercială Transport Public Local Suceava estimează un profit de 2,33 de milioane de lei, în creştere cu 181% în raport cu cel din exerciţiul financiar 2025. La această dată, pensionarii suceveni cu pensii sub 3.000 de lei beneficiază de gratuitate în limita a 20 de călătorii pe lună, iar cei cu pensii cuprinse între 3.000 de lei şi 5.000 de lei au parte de o reducere de 50% la abonamentul lunar nominal. Elevii se bucură de gratuitate 100% la transportul public pe toate liniile operate de TPL în municipiul Suceava şi în Zona Metropolitană, în baza abonamentului dedicat şi eliberat special pentru aceştia. De asemenea, veteranilor şi persoanelor cu dizabilități li se acordă „gratuităţi totale”, conform speciale în vigoare şi documentelor doveditoare.

 

Materiale lemnoase fără provenienţă legală, descoperite la o instalaţie de debitare din comuna Ostra

• Poliţia şi gardienii forestieri au deschis dosar penal, o cantitate de 265 mc de materiale lemnoase fiind reţinută „în vederea cercetările penale”

În perioada 14-15 iulie 2026, inspectorii Gărzii Forestiere Suceava au verificat corespondenţa dintre stocurile de materiale lemnoase faptice şi cele scriptice la o instalaţie de debitare a lemnului din comuna Ostra, informează inspectorul-şef Mihai Găşpărel. Potrivit acestuia, deşi deţinătorii de depozite de lemn trebuie să urmărească zilnic legalitatea materialelor lemnoase aflate în stoc, la instalaţia verificată au fost constatate cantităţi mari de lemn, peste stocurile scriptice, la aproape toate sortimentele. Astfel, s-au găsit în plus 155 mc lemn rotund de răşinoase, 32 mc lemn de foc de răşinoase şi 78 mc resturi de lemn. Garda Forestieră precizează că, în conformitate prevederilor legale în vigoare, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă deţinerea în depozite a unui volum total de materiale lemnoase pentru care „diferenţa în plus sau în minus dintre volumul stocului fizic şi volumul stocului scriptic, înregistrat în SUMAL, depăşeşte 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai puțin de 10 metri cubi, la momentul constatării faptei”. Drept urmare, deoarece stocul scriptic total al depozitului verificat era de 348 mc, lemnul găsit în plus reprezenta 76% din acest stoc. În consecinţă, delegaţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean care au participat la control au deschis dosar penal, iar întreaga cantitate de 265 mc materiale lemnoase a fost reţinută în vederea cercetările penale. „Reamintim deținătorilor de depozite de material lemnos că stocurile faptice de lemn trebuie să corespundă cu evidențele scriptice și că trebuie să urmărească înregistrarea intrărilor, procesărilor și ieșirilor de materiale lemnoase din depozite. Este strict interzisă primirea sau expedierea lemnului fără documente de provenienţă” declară Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.

În prima jumătate anului

Consiliul Judeţean a tăiat peste 31% cheltuielile cu bunurile şi serviciile

• Pe partea de dezvoltare, cea mai mare pondere au avut-o plăţile pentru investiţiile în drumurile judeţene şi în cele de la Aeroport

Consiliul Judeţean a aprobat, în şedinţă ordinară, execuţia bugetelor judeţului Suceava după prima jumătate a anului 2026.   Conform acesteia, pe partea de cheltuieli s-au înregistrat plăţi de 273,063 de milioane de lei, reprezentând 65,02% faţă de prevederea pentru primele 6 luni ale anului. Astfel, pe 30 iunie 2026, la secţiunea de funcţionare a bugetului judeţean realizările 

s-au situat la 77,59% din sumele aprobate pentru prima jumătate de an, „Necesarul de cheltuieli cu bunurile şi serviciile a fost mai mic decât cel estimat pentru primul semestru, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru o parte din unităţile finanţate din bugetul judeţean, situându-se la un nivel de 68,73%, raportat la prevederea bugetară din primele 6 luni. Drept urmare, sumele disponibile vor fi utilizate în trimestrele următoare, pentru acţiunile planificate” se subliniază în raportul la proiectul de hotărâre privind execuţia bugetară. De cealaltă parte, la secţiunea de dezvoltare, nivelul cheltuielilor a atins doar 47,72% din programul stabilit pentru această perioadă. În consecinţă, conform sursei citate, plăţile aferente proiectelor în derulare cu finanţare nerambursabilă şi a celor dinin PNRR au ajuns la 46,07%, comparativ cu prevederile pentru cea dintâi jumătate a anului 2026. Totodată, plăţile şi transferurile către unităţile subordonate au avut o pondere de 47,69% din cele aprobate pentru semestrul întâi. „Dintre acestea, cea mai mare parte au avut-o plăţile pentru obiectivele de investiţii în drumurile judeţene şi la Aeroport” se explică în expunerea de motive privind execuţia bugetară la data de 30 iunie 2026, aprobată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Suceava.

Pe fondul caniculei şi perioadelor secetoase

Unii furnizori de apă se confruntă cu deficit accentuat, existând probabilitatea ca livrarea către populaţie să se facă după un orar prestabilit

• Utilizarea apei potabile la udarea culturilor, gazonului sau umplerea piscinelor constituie contravenţie şi poate fi sancţionată cu amendă sau cu debranşarea de la conductele de alimentare

Ca urmare a unor perioade cu lipsă prelungită de precipitaţii, în anumite zone ale judeţului Suceava, Direcţia de Sănătate Publică recomandă populaţiei să evite risipa de apă potabilă, prin utilizarea acesteia doar pentru băut, gătit şi igienă personală. Demersul survine contextului în care unii operatori, respectiv furnizori de apă potabilă, au informat DSP că se confruntă cu scăderea nivelului apei în puţurile de captare. Din această cauza prestatorii au anunţat că vor „restricţiona livrarea către populaţia racordată, după un orar prestabilit, până la refacerea volumului necesar asigurării continue a apei potabile”. Dată fiind această situaţie Direcţia de Sănătate Publică a făcut apel la operatori şi furnizori, pentru „găsirea unor noi surse de apă, prin foraje suplimentare care să asigure necesarul de apă, astfel încât să poată livra, în mod continuu, apă potabilă populaţiei”. Reamintim că, în intervalele secetoase de la sfârşitul lunii iunie şi începtul lunii iulie, în judeţ s-a înregistrat o „criză” de apă, generată fiind de utilizarea acesteia la udarea grădinilor. Este cazul comunelor Dumbrăveni şi Siminicea, localităţi în care apa de la robinete a lipsit frecvent, tocmai pentru că mulţi dintre agricultori au folosit apa potabilă la irigarea culturilor. Din cauza deficitului accentuat de debit din perioadele de caniculă şi secetă prelungită, operatorul regional de alimentarea cu apă, canalizare şi epurare ACET Suceava, cât şi primăriile din judeţ atenţionează că reţeaua publică este dimensionată exclusiv pentru consumul casnic şi igienă, şi nu pentru agricultură. Conform regulamentelor serviciului de alimentare cu apă, utilizarea apei potabile în alte scopuri decât cele casnice, cum ar fi udarea culturilor şi gazonului sau umplerea piscinelor, constituie contravenţie, putând fi sancţionată cu amendă sau cu debranşarea de la conductele de alimentare. „Personalul de specialitate din cadrul DSP va continua supravegherea calităţii apei din sistemele centralizate de apă destinată consumului uman, atât prin programele de monitorizare, precum şi la solicitarea operatorilor sau furnizorilor de apă potabilă” se precizează în informarea Direcţiei de Sănătate Publică, semnată de directorul executiv Daniela Marinela Odeh.  

Pagube de 5 milioane de lei, generate de fenomenele meteorologice periculoase 

• Acestea au fost provocate de revărsarea cursurilor mici de apă, cât şi de scurgerile de pe versanţi

Nu mai puţin de 47 km de străzi, drumuri judeţene, drumuri comunale şi drumuri vicinale au avut de suferit, iar o albie de râu a fost colmatată, se arată În Raportul Sistemului de Gospodărire a Apelor privind apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase din perioada 2-3 aprilie 2026. Fenomenelor amintite s-au manifestat în 6 unităţi administrativ-teritoriale, cu 19 localităţi, în cauză fiind comunele Frumosu, Hânţeşti, Moara, Moldoviţa, Păltinoasa şi Vatra Moldoviţei. În perioada respectivă au fost emise o avertizare meteorologică cod galben de ploi şi ninsori, o avertizare hidrologică cod galben şi o avertizare meteorologică cod galben de vânt. Pe fondul acestora, cantităţile de precipitaţii cumulate au crescut în punctele de măsurare ale SGA din Siret, Huţani, Iţcani, Putna, Lunguleţ şi Dragoşa, aflate pe râurile Siret. Suceava, Putna şi Moldoviţa, însă cotele de apărare nu au fost depăşite. Pentru asigurarea fluxului operaţional informativ, formaţiile şi staţiile hidrometrice ale Sistemului de Gospodărire a Apelor au monitorizat în permanenţă evoluţia fenomenelor meteorologice. „În respectivul interval, majoritatea pagubelor au fost provocate de revărsarea cursurilor mici de apă, cât şi de scurgerile de pe versanţi. Ca urmare a intervenţiei instituţiilor cu atribuţii în gestionarea unor asemenea riscuri, situaţia a revenit la normal, fără a pune în pericol vieţi omeneşti” se subliniază în informarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi. Cele două comisii de evaluare a pagubelor, desemnate prin ordin al prefectului judeţului Suceava, au întocmit 6 procese verbale  şi o notă de constatare. Astfel, conform evaluărilor, pagubele din perioada 2-3 aprilie 2026 s-au ridicat la 4,95 de milioane de lei, În perioada analizată, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava a fost solicitat să intervină pentru evacuarea apei din 4 gospodării de pe raza comunei Mitocu Dragomirnei.  

    

 

 

Pentru împărţirea a 6% din impozitul pe venit

Unităţile administrativ-teritoriale sucevene cer Consiliului Judeţean 1,63 de miliarde de lei, adică de 37 de ori mai mult decât totalul alocat prin Finanţele Publice

Cu votul deliberativului, repartizată va fi suma de 43,79 de milioane de lei, una de 10 ori mai mică faţă de cea care ar putea acoperi cheltuielile cu funcţionarea primăriilor

Multe dintre acestea îşi asigură cu greu necesarul pentru plata salariilor, facturilor la utilităţi, ajutoarelor sociale şi subvenţiilor la transportul public şi energia termică

Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a retras, „pentru o mai bună dezbatere”, proiectul de hotărâre privind repartizarea a 43,79 de milioane de lei, alocată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Este vorba despre suma reprezentând 6% din impozitul pe venit destinat bugetelor locale, decizia survenind, în şedinţa ordinară a deliberativului, ridicării unor obiecţii ridicate de grupul liberal al aleşilor judeţeni. Fondurile trebuiau deja repartizate integral comunelor, oraşelor şi municipiilor „pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi a cheltuielile de funcţionare pe care le au unităţile administrativ-teritoriale din judeţ”. În fundamentarea proiectului de hotărâre se evidenţiază că în cauză sunt acele cheltuieli pe care, „în mod justificat, unităţile administrativ-teritoriale nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”. Încă din martie 2026, Consiliul Judeţean Suceava a solicitat celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale să înainteze cereri pentru acordarea de sume cu destinaţia amintită, după centralizarea acestora rezultând un necesar judeţean de 1,636 de miliarde de lei,  respectiv unul de peste 37 de ori mai mare decât disponibilul de repartizat. 

De remarcat este faptul că, în această din urmă sumă intră nu mai puţin de 423,333 de milioane de lei, bani ceruţi pentru asigurarea cheltuielilor cu funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale. În cauză este totalitatea sumelor destinate activităţilor curente şi obligatorii pentru ca primăriile şi instituţiile din subordine să îşi poată desfăşura activitatea zilnică şi să presteze servicii publice către cetăţeni. Îngrijorător este că acestea sunt de circa 10 ori mai mari decât totalul de 43,79 de milioane de lei dat înspre repartizare Consiliului Judeţean, însemnând, printre altele, cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi contribuţii sociale; facturi curente pentru energie electrică, gaze, apă, internet, salubritate; ajutoare sociale de urgenţă, tichete sociale, indemnizaţii pentru persoane cu handicap, cât şi fonduri acordate pentru compensarea biletelor de transport public şi subvenţii la energia termică destinată populaţiei. Conform hotărârii proiectului de hotărâre amânat ieri, în şedinţa deliberativului judeţean, municipiilor urmează a li se repartiza un total de 4,31 de milioane de lei. Cea mai mare sumă ar ajunge la Fălticeni, adică 1,7 milioane de lei, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei putând primi, fiecare, câte 600.000 de lei, în timp ce către reşedinţa de judeţ este prevăzută a se orienta o sumă de numai 813.000 de lei. Consiliul Judeţean propune ca primăriilor din cele 11 oraşe să li se repartizeze 3,7 milioane de lei, alte 35,78 de milioane de lei urmând a lua calea celor 98 de comune.           

 DNA  „descinde” la Muzeul Naţional al Bucovinei

• Deoarece la sediul actual se vor face lucrări de reabilitare cu finanţare europeană nerambursabilă, Serviciul Teritorial Suceava îşi va desfăşura activitatea în 10 spaţii ale Muzeului de Istorie

Consilierii judeţeni au aprobat darea în folosinţă, pe o perioadă determinată, Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor spaţii aparţinând Muzeului Naţional al Bucovinei. La acest moment, instituţia anticorupţie îşi desfăşoară activitatea într-un imobil de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14, proprietate publică a judeţului Suceava, dat  anterior, de Consiliul Judeţean, în folosinţa gratuită a DNA, pentru o perioadă de 15 ani. Clădirea urmează să facă obiectul unor „măsuri de eficienţă energetică şi de reducerea a emisiilor de gaze cu efect de seră,  (...) astfel încât să se asigure un spaţiu modern, sigur şi accesibil pentru toţi utilizatorii”. Aceasta după ce Consiliul Judeţean a depus, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea atragerii de finanţare, Proiectul „Reabilitare clădire situată în municipiul Suceava, strada <Vasile Bumbac>”. Fondurile sunt disponibile în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”, Obiectivul specific „Promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi reducere a emisiilor cu efect de seră”. Potrivit fundamentării proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean, Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a solicitat „alocarea unor spaţii necesare funcţionării”, din imobilul de pe strada „Ştefan cel Mare”, nr. 33, concomitent cu „suspendarea, pe perioada executării lucrărilor, a folosirii gratuite a spaţiilor din imobilul de pe strada <Vasile Bumbac>”. Admiterea la finanţare a proiectului de reabilitare a fost confirmată pe 30 martie 2026, pe 10 iunie fiind primită scrisoarea pentru demararea etapei contractuale, la semnarea contractului fiind necesar acordul proprietarului de pe strada „Vasile Bumbac” nr.14, în speţă a Consiliului Judeţean. Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va ocupa, la Muzeul de Istorie, 10 spaţii cu o suprafaţă utilă de 223,67 de metri pătraţi, aflate la etajul al II-lea şi, parţial, la mansarda clădirii C1.

 În urma controalelor inspectorilor DSP

„Activităţile de alimentaţie pentru evenimente”, sancţionate cu amenzi de 19.000 de lei

• Produsele perisabile erau păstrate în condiţii frigorifice necorespuzătoare, personalul nu avea efectuat examenul medical obligatoriu, iar operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie lăsau de dorit

Serviciul Control al Direcţiei de Sănătate Publică a făcut 37 de verificări la agenţii economici din judeţul Suceava care desfăşoară „activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente”. Instituţia suceveană informează că, pe fondul deficienţelor constatate, inspectorii sanitari au dat 8 amenzi în valoare de totală de 19.000 de lei. Conform sursei citate, între acestea, 4 amenzi însumând 6.400 de lei au sancţionat nemarcarea vizibilă a suprafeţelor de lucru, ustensilelor şi a spaţiilor frigorifice, „pentru identificarea scopului de folosire pe tipuri de alimente”. O altă amendă, de 5.000 de lei a vizat neefectuarea examenelor medicale obligatorii stabilite prin legislaţia sanitară în vigoare pentru personalul care deservea unitatea supusă controlului. Cu o sancţiune contravenţională de 1.600 de lei s-a ales o unitate care „nu asigura controlul şi nu înregistra temperatura în spaţiile frigorifice în care erau păstrate produsele alimentare perisabile”. Amendă de 3.000 de lei au dat inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava pentru neefectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor şi suprafeţelor de lucru, „în condiţiile stabilite de normele igienico-sanitare”. În cele din urmă, încă o sancţiune contravenţională de 3.000 de lei au aplicat inspectorii DSP în cazul nerespectării obligaţiei de a păstra, timp de 48 de ore, în spaţii frigorifice şi în recipiente curate, acoperite şi etichetate, câte o probă din fiecare fel de mâncare servită.

 Judeţul Suceava are 116 de unităţi cu activitate de „catering”

• În urma controalelor, pe fondul neregulilor legate de prepararea şi livrarea mâncării gătite, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 30.000 de lei şi 11 avertismente

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a făcut controale la 38 de unităţi cu obiect de activitate catering/restaurant, „evaluând cerinţelor de igienă şi de siguranţa alimentelor, spaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor destinate preparării mesei”. Astfel, urmărită a fost „asigurarea unui înalt nivel de protejare a sănătăţii consumatorilor, având în vedere riscul pe care îl reprezintă prepararea şi livrarea mâncării gătite, salatelor, sosurilor etc, către colectivităţi mari, copii de vârstă preșcolară, elevi, vârstnici, persoane cu dizabilități şi persoane spitalizate”. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, ca urmare a neconformităţilor constatate şi a încălcării prevederilor legislaţiei în domeniu, inspectorii sanitari veterinari suceveni au dat 3 amenzi în valoare totală de 30.000 de lei, dar şi 11 avertismente. Cele mai frecvente nereguli depistate cu prilejul verificărilor au constat în lipsa planului de autocontrol sau existenţa unui plan incomplet;  depozitarea necorespunzătoare a materiei prime şi produselor finite; condiţii de igienă precare şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizarea sau efectuarea ineficientă a acestora; carnete de sănătate cu termenul de valabilitate depăşit, precum şi lipsa documentelor doveditoare a cursurilor de sănătate frecventate de către personal. „Pentru a preveni apariţia riscurilor privind siguranţa alimentară, inspectorii DSVSA vor sancţiona pe toţi operatorii economici care nu respectă normele şi cerinţele de igienă” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit „catagrafiei oficiale”, în evidenţa DSVSA Suceava există 116 de unităţi înregistrate ca având activitate de „catering”. Este vorba despre unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care au loc recepţia de materii prime de origine animală şi nonanimală, dar şi depozitarea şi prelucrarea acestora în produse destinate valorificării către alte unităţi de vânzare cu amănuntul sau către consumatorii finali.
 

Până la 9.409 de lei pe lună pentru întreţinerea asistaţilor din centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi

• Acestea fac parte din reţeua de servicii sociale a DGASPC, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare”

Stabilirea costului mediu lunar de întreţinere pe beneficiar asistat în centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava face obiectul unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean.  Valorile costului mediu lunar de întreţinere propuse spre aprobare sunt stabilite diferenţiat în funcţie de tipul şi specificul serviciului social şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 426 din 2020. Astfel, pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în centre de îngrijire şi asistenţă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este de 9.310 de lei, în cazul persoanelor adulte cu handicap rezidente în centrele de abilitare şi reabilitare acesta fiind propus la 9.717 de lei. De asemenea, în ceea ce priveşte persoanele adulte cu handicap rezidente în centre pentru viaţă independentă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este fundamentat la nivelul de 9.409 de lei, iar pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în locuinţe protejate, la 8.463 de lei. Potrivit DGASPC, aprobarea costului mediu lunar de întreţinere este necesară la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind contribuţia lunară de întreţinere, dar şi pentru asigurarea unui cadru unitar de organizare şi finanţare a serviciilor sociale rezidenţiale destinate acestei categorii de persoane. În situaţia persoanelor adulte cu dizabilităţi care au părăsit centrele de îngrijire şi asistenţă şi centrele de abilitare şi reabilitare, beneficiind de servicii sociale de locuire asistată în comunitate, respectiv în locuinţe protejate, acestea se bucură, în perioada şi în condiţiile prevăzute de lege, de standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin. Serviciile sociale care fac obiectul proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean sunt organizate şi funcţionează în cadrul reţelei de servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi administrate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare, cu respectarea prevederilor legale şi a standardelor specifice minime de calitate aplicabile”.

Rezultatele economiei circulare:

Comunităţi mai curate, utilizare responsabilă a resurselor şi protejare a mediului înconjurător

• Un exemplu îl reprezintă Ambro Suceava, unde prin transformarea maculaturii în carton ondulat şi noi  ambalaje, redus masiv este volumul de resturi care ar ajunge la groapa de gunoi

Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului a găzduit Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate”, informează Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii de Mediu. Potrivit instituţiei sucevene, evenimentul a fost dedicat promovării economiei circulare, dezvoltării infrastructurii de mediu şi identificării soluţiilor pentru o gestionare eficientă a deşeurilor. La manifestare au participat Marius Andrei Niță, comisar-general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, George Mîndruță, comisar-şef al Comisariatului Judeţean Suceava, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice, autorităţilor locale, operatorilor de servicii şi ai mediului de afaceri. Conform sursei citate, discuţiile au evidenţiat importanţa colaborării dintre instituţiile publice, autorităţile locale şi operatorii economici, „pentru atingerea obiectivelor de mediu şi implementarea principiilor economiei circulare, în concordanţă cu politicile naţionale şi europene”. „Garda Naţională de Mediu susţine iniţiativele care contribuie la dezvoltarea unor comunităţi mai curate, utilizarea responsabilă a resurselor, cât şi la protejarea mediului înconjurător” transmite Comisariatul Judeţean Suceava al instituţiei. Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate” constă într-o o serie de evenimente organizate de FADI, Asociaţia „EcoAtitudine şi InfoMediu Europa”, desfăşurate în România, pe durata anului 2026, „cu scopul de a transforma deşeurile în resurse şi de a accelera tranziţia verde a companiilor”. Unul dintre cele mai relevante exemple de economie circulară funcţională, analizat în iulie 2026, îl reprezintă societatea comercială Ambro Suceava. În cadrul companiei, deşeurile de hârtie şi maculatură sunt transformate integral în carton ondulat şi ambalaje noi. Astfel,  prin reintegrarea în fluxul economic, redus masiv este volumul de resturi care ajung la groapa de gunoi.