În Săptămâna prevenirii criminalităţii,

„O voce comună pentru siguranţa copiilor şi a tinerilor”

• În prim planul dezbaterilor au stat drogurile, presiunea grupului, capcanele mediului online şi delicvenţa juvenilă

Aula Magna a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a găzduit o conferinţă „despre lucrurile pe care adulţii le ocolesc adesea”, informează Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, menţionând că în prim plan au stat drogurile, presiunea grupului, capcanele mediului online şi delicvenţa juvenilă. Astfel, cu „O voce comună pentru siguranţa copiilor şi a tinerilor” a fost marcată Săptămâna prevenirii criminalităţii, 21-25 septembrie, elevii claselor a VIII-a și a IX-a primind răspunsuri de la poliţişti, specialişti în probaţiune, psihoterapeuţi, reprezentanţi ai sistemului penitenciar şi mediului universitar. „Vârsta este una de tranziţie. Autonomia creşte, iar influenţa prietenilor, ecranului şi a alegerilor personale se măreşte odată cu aceasta. <Non scholae, sed vitae discimus> - Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă, spuneau latinii. Doar că viaţa nu așteaptă lecția, iar riscurile nu cer voie să intre” transmite ISJ. Potrivit Inspectoratului Şolar Judeţean, concluzia desprinsă cu prilejul dezbaterilor „este simplă şi exigentă: siguranţa copilului nu are un singur responsabil”, aceasta edificându-se „prin şcoală, familie şi autoritate, care spun acelaşi lucru, pe acelaşi ton, în aceeaşi direcţie”.

 

CJ ţine licitaţie pentru asfaltarea „legăturii” dintre Fântâna Mare, Baia și Fălticeni

• În prezent, drumul de circa 1 km „este doar din balast şi piatră, cu gropi, denivelări şi şanţuri colmatate”

Consiliul Judeţean Suceava a scos la licitaţie proiectarea şi executarea lucrărilor pentru tronsonul de drum cuprins între Cotu Băii și intersecţia cu DJ 209H, în extravilanul comunei Baia. Aceasta după ce, recent, asfaltaţi au fost aproximativ 3 kilometri din DJ 155P, pe raza comunei Fântâna Mare, „porţiune care nu se mai turnase asfalt din 2014”. Potrivit lui Gheorghe Şoldan, şeful executivului judeţean, astfel „continuă modernizarea acestui drum important pentru legătura dintre Fântâna Mare, Baia şi municipiul Fălticeni”. Este vorba despre o porţiune de circa un kilometru, drum care „în prezent este doar din balast şi piatră, cu gropi, denivelări şi şanţuri colmatate”. Drumul va fi complet modernizat şi asfaltat, având o parte carosabilă cu lăţimea de 6 metri, plus benzi de încadrare şi acostamente pe ambele părţi. Totodată, amenajate vor fi 4 podeţe şi peste un kilometru de şanţuri pentru evacuarea apelor pluviale. Lucrările sunt finanţate din bugetul Consiliului Judeţean Suceava, iar valoarea finală a investiţiei va fi stabilită în urma licitaţiei.

De pe 1 noiembrie 2026

Casa de Pensii va sista plata pensiilor de urmaş către elevii şi studenţii care nu fac dovada  frecventării cursurilor

• Măsura va fi luată în cazurile în care adeverinţele originale privind continuarea studiilor nu au fost înregistrate până cel mai târziu pe 19 octombrie

Din anul şcolar 2026-2027, adeverinţele pentru elevi şi studenţi vor fi prezentate sau trimise în original, şi nu prin e-mail, în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar, respectiv a celui universitar. Casa Judeţeană de Pensii Suceava face cunoscut că, având în vedere prevederile art. 64 din Legea 360 din 2023, adeverinţele în cauză trebuie însoţite de copia cuponului de pensie sau a deciziei de pensionare, indicându-se, în vederea contactării, şi un număr de telefon. „Pentru urmaşii care nu mai frecventează şcoala începând cu anul de învăţământ 2026-2027, aceştia vor completa o cerere prin care se va solicita scoaterea din drepturi” informează CJP. În cazurile în care în plată sunt mai mulţi urmaşi elevi şi studenţi, adeverinţele vor fi prezentate în termen de 10 zile de la data începerii anului universitar, adică de pe 1 octombrie 2026, însoţite fiind, de asemenea, de copia cuponului de pensie sau a deciziei de pensionare. CJP Suceava reaminteşte că adeverinţele sunt emise de unităţile de învăţământ odată cu data începerea anului şcolar, adică de pe 7 septembrie, pentru elevi, respectiv a anului universitar, de pe 1 octombrie, pentru studenţi. „Menţionăm că începând cu anul de învăţământ 2026-2027 nu mai sunt luate în considerare declaraţiile pe proprie răspundere depuse de către studenţi. Pentru a evita sistarea pensiilor de urmaş începând cu 1 noiembrie 2026, vă rugăm să faceţi dovada continuării studiilor până pe 19 octombrie” transmite Casa Judeţeană de Pensii Suceava.

DSVSA a anulat suspendarea temporară a activităţii adăpostului public pentru câinii fără stăpân din municipiul Suceava

• Instituţia „sancţionează orice abatere de la normele sanitare veterinare” arată directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând, însă, că „este alături de agenţii economici cu activitate în domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor”

În urma solicitării societăţii comerciale Administraţia Pieţelor Suceava, reprezentanţii Serviciului „Control Oficial Sănătate şi Bunăstare Animală” al Direcţiei Sanitarei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cât şi medicul veterinar oficial al circumscripţiei nr.1 Suceava, s-au deplasat la Adăpostul public  pentru câinii fără stăpân, unde au verificat modul de remediere a deficienţelor care au determinat emiterea actului administrativ de suspendare a activităţii acestuia. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, societatea Primăriei Suceava a cerut deschiderea adăpostului, la faţa locului inspectorii sanitari veterinari confirmând igienizarea spaţiilor de cazare a câinilor capturaţi; efectuarea, cu o unitatea specializată, a acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; relocarea căţeilor, cu asigurarea densităţii în boxele de cazare nr. 109 şi nr. 110; înlocuirea vaselor pentru administrarea apei; igienizarea recipientelor pentru hrană, dar şi obţinerea înregistrării sanitare veterinare a unui autovehicul destinat transportării câinilor capturaţi. 

În vederea încadrării în normele sanitare veterinare, inspectorii au recomandat măsuri precum finalizarea lucrărilor de reabilitare a adăpostului; completarea zilnică a evidenţelor privind inspecţia căţeilor, dar şi suplimentarea personalului care lucrează la igienizarea spaţiilor de cazare a animalelor. „În urma controlului efectuat, DSVSA redeschide Adăpostul public de pe strada <Energeticianului>, inclusiv reluarea activităţii de capturare a câinilor fără stăpân de pe domeniul public al municipiului Suceava, cu respectarea legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. Prin activitatea sa specifică, instituţia este alături de agenţii economici cu activitate în domeniul sănătăţii şi bunăstării animalelor, dar sancţionează orice abatere de la normele sanitare veterinare, acţionând necondiţionat în sprijinul respectării cadrului legal” arată dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitarei Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.  La începutul lunii septembrie 2026, o echipă de control a DSVSA a verificat activitatea Adăpostului public pentru câinii fără stăpân, de pe strada „Energeticianului” nr. 9A, administrat de societatea comercială Administraţia Pieţelor, având ca acţionar majoritar Primăria Suceava. Date fiind neregulile multiple depistate, controlorii au dat două amenzi însumând 27.000 de lei, iar ca măsură complementară a fost emisă o ordonanţă de suspendare a activităţii adăpostului până la remedierea deficienţelor constatate.

 

Prin PNCCF, anul acesta

Cadastrarea gratuită a fost încheiată în 7 comune sucevene

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava  continuă înregistrarea gratuită a tuturor proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, se arată într-o informare transmisă Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. Conform acesteia, la nivel de întreagă unitate administrativ-teritorială lucrările aferente Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) sunt în desfăşurare în 15 comune, respectiv în Frătăuţii Noi, Șcheia, Stulpicani, Cornu Luncii, Dornești, Dumbrăveni, Fântânele, Grănicești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Udești şi Verești. Potrivit sursei citate, în alte 7 comune, adică în Pojorâta, Poiana Stampei, Iacobeni, Sadova, Sucevița, Drăgoiești şi Vama, lucrările de cadastru sistematic „au fost finalizate integral”. Scopul Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară constă în înregistrarea gratuită a tuturor proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare. PNCCF a fost planificat a se desfăşura în intervalul 2015-2023, însă, din cauza nerespectării termenelor, s-a decis prelungirea acestuia până la finalizarea înregistrării sistematice. Pe de altă parte, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară raportează că a încheiat proiectul de înregistrare sistematică a imobilelor pe sectoare cadastrale, acesta fiind circumscris Programului Naţional de Înregistrare a Proprietăţilor Imobiliare, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2016. La debut de an 2026, judeţul Suceava era pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică, cu un total de 244.634 de imobile înregistrate. Pe primele poziţii se plasau judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile. 

 La firmele de livrări şi serviciile medicale private

Descinderi ale inspectorilor ITM pentru combaterea muncii la negru şi a celei  la gri

• Verificate sunt angajatorii care îşi plătesc lucrătorii „în plic”, pe lângă salariul declarat, dar şi încheind contract cu timp parţial, „când efectiv se lucrează cu normă întreagă”   

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava este angrenat în campania naţională de identificare şi combatere a cazurilor de muncă nedeclarată și subdeclarată în domeniile catering, livrare şi curierat, precum şi în cabinete medicale individuale, policlinici şi spitale private. Prioritatea majoră o reprezintă diminuarea consecinţelor sociale şi economice ale muncii la negru şi a celei la gri, urmărită fiind depistarea unităţilor care oferă de lucru persoanelor interesate, fără a încheia, însă, un contract individual de muncă. De asemenea, în atenţie stau identificarea cazurilor în care angajatorii acordă salarii nete mai mari decât cele evidenţiate în statele de plată, dar şi utilizarea contractelor cu timp parţial, „când în realitate se lucrează cu normă întreagă”. Concomitent, controlorii îşi propun eliminarea concurenţei neloiale făcută de firmele care eludează obligaţiile fiscale, „în detrimentul angajatorilor corecţi”, precum şi evidenţierea riscurilor muncii fără forme legale, adică „lipsa beneficiilor vechimii şi a asigurărilor medicale şi a celor de pensii”. În judeţ, acţiuni de control inopinate au avut loc pe raza municipiului Suceava, precum şi în Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a verificat deja 45 de  angajatori, dispunând 92 de măsuri de remediere a deficienţelor constatate. Totodată, inspectorii de muncă au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale, dintre care 3 amenzi în valoare totală de 11.000 de lei. 
 

ISJ Suceava şi Baroul Suceava:

Educaţie pentru responsabilitate şi civism, „Fii avocat în şcoala ta!”

• În unităţile şcolare se vor organiza sesiuni privind prevenirea criminalităţii, răspunderea penală a minorilor şi siguranţa în mediul online, dar şi procese simulate şi cluburi de dezbateri juridice

Inspectoratul Şcolar Judeţean a semnat „Protocolul de colaborare privind educaţia juridică în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Suceava”. Parteneriatul strategic a fost încheiat între Baroul Suceava, reprezentat de decanul avocat Laurian Ostaficiuc şi consilierul coordonator avocat Luiza Daiana Alexe, pe de o parte, şi de către inspectorul şcolar general, profesorul Nicolae Ciprian Anton, de cealaltă parte. Demersul are ca principal scop promovarea şi implementarea eficientă a proiectelor de educaţie juridică non-formală în rândul elevilor din învăţământul preuniversitar. La baza colaborării stă Programul naţional „Fii avocat în şcoala ta!”, finanţat de Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), iar activităţile se vor derula în perioada 7 septembrie 2026–11 iunie 2027. Potrivit ISJ Suceava, astfel elevii suceveni vor avea oportunitatea de a interacţiona direct cu practicienii dreptului şi de a dobândi cunoştinţe juridice esenţiale pentru dezvoltarea lor în calitate de „cetăţeni informaţi”. Drept urmare, în unităţile şcolare vor fi susţinute sesiuni interactive cu referire la prevenirea criminalităţii, răspunderea penală a minorilor, drepturile omului, siguranţa în mediul online etc. De asemenea, se vor organiza concursuri pe teme juridice, procese simulate şi cluburi de dezbateri menite să stimuleze gândirea critică şi implicarea activă a tinerilor. Pentru a înţelege mai bine mecanismele sistemului de justiţie, elevilor li se va facilita accesul la sediile instituţiilor juridice şi de ordine publică. „Prin această colaborare interinstituţională, ISJ Suceava şi Baroul Suceava îţi reafirmă angajamentul comun de a susţine educaţia de calitate, sprijinind tânăra generaţie în înţelegerea valorilor fundamentale ale statului de drept şi ale democraţiei” transmite Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava.

 După demolarea Corpului C2

Clădire nouă, modernă, la Şcoala Gimnazială Specială Rădăuţi

• Valoarea investiţiei este de 18,27 de milioane de lei, durata estimată a lucrărilor fiind de 18 luni

Şcoala Gimnazială Specială „Sfântul Stelian” Rădăuţi a fost inclusă în Programul Naţional de Investiţii „Şcoli sigure şi sănătoase”. Proiectul „Şcoala noastră în siguranţă” a fost depus de Consiliul Judeţean Suceava, obiectivul general al acestuia constând în demolarea Corpului C2 şi construirea unui imobil „care să îndeplinească toate prevederile legale în vigoare”. La parter, noua clădire va avea spaţii destinate cadrelor didactice, 4 săli de clasă, o sală pentru activităţi extraşcolare şi spaţii tehnice. La etaj vor funcţiona alte 4 săli de clasă, cabinetul medical cancelaria, arhiva şi spaţiile de depozitare. De asemenea, amenajate urmează a fi 13 locuri de parcare, dintre care două rezervate persoanelor cu handicap. Valoarea investiţiei este de 18,27 de milioane de lei, durata estimată a lucrărilor fiind de 18 luni. Şcoala Gimnazială Specială „Sfântul Stelian” Rădăuţi asigură servicii complexe adaptate nivelurilor de învăţământ primar şi gimnazial, adresându-se elevilor cu diverse grade de deficienţe, cum ar fi cele mintale uşoare sau moderate. Unitatea de învăţământ special oferă programe terapeutice, respectiv terapii specifice de compensare, logopedie, psihoterapie și kinetoterapie. Totodată, desfăşurate sunt activităţi de integrare, proiecte şi parteneriate educaţionale naţionale şi europene orientate spre „dezvoltarea empatiei şi a incluziunii”. Clădirile Şcoala Gimnazială Specială „Sfântul Stelian” Rădăuţi au mai făcut obiectul unor proiecte de eficientizare energetică, „pentru a asigura un mediu optim şi confortabil elevilor”.
 

 Inspectorii sociali suceveni sunt pe urmele cazurilor de încasare necuvenită a drepturilor pentru creşterea copilului 

• Titularii sunt obligaţi să comunice orice eveniment care determină suspendarea, încetarea sau modificarea dreptului şi să anunţe momentul reluării activităţii, pentru stabilirea corectă a stimulentului de inserţie

În perioada septembrie-noiembrie 2026, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava este implicată în campania de controale de verificare a respectării prevederilor OUG nr. 111 din 2010, cu modificările şi completările ulterioare, privind acordarea concediului şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor. Conform unui comunicat de presă al AJPIS, accent este pus pe modul de stabilire, acordare şi menţinere a drepturilor, precum şi pe identificarea şi diminuarea riscurilor asociate acordării sau menţinerii necuvenite a facilităţilor legale. În cadrul misiunilor de control, verificate vor fi documentele în baza cărora au fost stabilite drepturile, corectitudinea stabilirii cuantumului indemnizaţiei, cât şi îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru plata acesteia, inclusiv intervalele în care s-au obţinut venituri supuse impozitării. De asemenea, inspectorii AJPIS vor verifica respectarea duratei de achitare a indemnizaţiei, prin raportare la vârsta copilului şi, după caz, la situaţiile speciale prevăzute de legislaţia în vigoare. Inspectorii sociali atrag atenţia asupra obligaţiei titularului de a comunica orice eveniment de natură să conducă la suspendarea, încetarea sau modificarea dreptului, cât şi a celei de a anunţa momentul reluării activităţii, pentru stabilirii corectă a cuantumului stimulentului de inserţie. În conformitate cu legislaţia specifică, indemnizaţia se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv a celei de 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Dacă părintele se întoarce la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de 6 luni ( de 1 an, în situaţia copilului cu dizabilități), tatăl sau mama, după caz, beneficiază de un stimulent de inserţie. Valoarea de referinţă a indemnizaţiei lunare de creştere a copilului este calculată ca fiind de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare naşterii copilului. Plafonul minim brut pe lună reprezintă de 2,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă, cel de 660 de lei, în anul 2026. „Prin această acţiune, inspectorii sociali urmăresc atât protejarea drepturilor beneficiarilor, cât şi asigurarea faptului că indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie sunt stabilite şi acordate cu respectarea prevederilor legale şi a condiţiilor de eligibilitate” transmite, printr-un comunicat de presă, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava.
 

DGASPC are în atenţie 54 familii cu 75 de copii aflaţi în situaţii de risc

• Peste 1.000 de sesizări au fost făcute pe adresa instituţiei, între cele 897 confirmate numărându-se 387 de situaţii de abuz, neglijare sau exploatare, cât şi 510 de cazuri de violenţă în familie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava monitorizează cazurile de violenţă în familie, inclusiv cele de abuz şi neglijare, informează instituţia suceveană, arătând că sesizările sunt preluate şi evaluate de structuri specifice, în funcţie de victimele implicate. Astfel, în situaţiile de violenţă asupra copilului, cazurile semnalate sunt analizate cu celeritate prin Compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă. În ceea ce îi priveşte pe adulţi, în momente de criză DGASPC oferă asistenţă socială, protecţie şi sprijin prin reţeaua proprie şi servicii dedicate, cum ar fi Centrul multifuncțional pentru victimele violenţei în familie. Potrivit unei recente statistici, în prima jumătatea anului 2026 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava au fost înregistrate 1.016 de sesizări. Dintre acestea, 897 s-au confirmat, fiind vorba despre 387 de situaţii de abuz, neglijare sau exploatare, cât şi despre 510 de cazuri de violenţă în familie. Drept urmare, specialiştii compartimentelor specializate au acordat „648 de servicii în cazurile de violenţă în familie, abuz ori neglijare”. În cel dintâi semestrul al anului în curs, Centrul multifuncțional destinat victimelor violenţei în familie Gura Humorului a avut 22 de beneficiari, pe de altă parte pentru 84 copii aflaţi în situaţii de risc instituindu-se măsura plasamentului de urgenţă. Pe 30 iunie 2026, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava avea în evidenţă 54 de familii cu 75 de copii aflaţi în situaţii de risc. În vederea prevenirii separării copiilor de familie, reintegrării minorilor, dar şi a limitării abandonului şcolar, acordate sunt ajutoare materiale şi financiare. De o atenţie specială au parte şi cele 3.180 de familii cu 4.222 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Nu în cele din urmă, 99 de copii ai străzii au beneficiat de serviciile Centrului de primire în regim urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat.

 

Cu 30% din cererile de plată verificate

Finanţări europene consistente pentru proiectele din mediul rural sucevean

• Investiţiile urmăresc creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, sprijinirea practicilor prietenoase cu mediul,  reîntinerirea satului românesc, dezvoltarea afacerilor non-agricole, cât şi stimularea utilizării tehnologiilor inovative

Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava a evaluat,  în semestrul I al anului 2026, 72 de cereri de finanţare, se arată într-o informare a instituţiei. Stadiul de evaluare  a ajuns la 42,35%, verificările făcându-se  din punctul de vedere al conformităţii, eligibilităţii şi cel al criteriilor de selecţie, „pentru proiectele depuse fără construcţii montaj”. Toate acestea sunt aferente domeniile de intervenţie din Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, „prin care fermierii români şi dezvoltarea rurală beneficiază de o finanţare totală de 15,83 de miliarde de euro”. Programul include 89 de tipuri de intervenţii, dintre care 51 prin Fondul European de Garantare Agricolă  (FEGA) şi 38 prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală  (FEADR). Acestea sunt axate pe asigurarea securităţii alimentare şi creşterea viabilităţii economice a exploataţiilor agricole; cerinţe sporite de eco-condiționalitate şi stimulente financiare pentru fermierii care adoptă practici prietenoase cu mediul; reîntinerirea satului românesc prin programe dedicate tinerilor fermieri şi dezvoltarea afacerilor non-agricole în spaţiul rural, urmărită fiind, totodată, stimularea utilizării tehnologiilor inovative, soluţiilor digitale şi a transferului de cunoştinţe în agricultură. Potrivit sursei citate, în primele 6 luni ale acestui an, OJFIR a organizat acţiuni de promovare a programelor FEADR în rândul a 200 de potenţiali beneficiari, asigurând, totodată, monitorizarea proiectelor de investiţii aflate în derulare. Pe de altă parte, instituţia suceveană s-a confruntat cu 60 de solicitări de modificare a contractelor de finanţare aferente proiectelor din PNS 2023-2027, 32 fiind deja procesate. În ceea ce priveşte dosarele de achiziţii, evaluarea acestora a atins stadiul de 27,5%, important de subliniat fiind faptul că, până pe 30 iunie 2026 Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava a verificat, sub aspectul conformităţii şi eligibilităţii, 30% din cererile de plată.

 

După înscrierea în program

DAJ şi APIA descind la cultivatorii de cartof din judeţ

• Specialiştii verifică corectitudinea celor declarate la depunerea cererilor pentru ajutorul de minimis de 300 de euro pe hectar

În cadrul Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum din anul 2026, activitatea continuă direct în exploataţii, informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Potrivit unei comunicări a instituţiei sucevene, două echipe mixte ale DAJ şi Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) sunt pe teren în vederea identificării, verificării şi măsurării suprafeţelor cultivate cu cartof de consum, „înainte de recoltarea acestora”. „Discutăm direct cu fermierii, verificăm existenţa culturii şi măsurăm suprafeţele. Continuăm paşii necesari pentru accesarea sprijinului financiar. Pentru noi, implementarea unui program de sprijin nu presupune doar documente depuse la sediu, înseamnă şi prezenţă în teren, verificare corectă, consiliere şi sprijin pentru fermierii suceveni” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În anul 2026, schema de „Ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de cartof de consum” a fost legiferată prin Hotărârea de Guvern nr. 638. 

Valoarea sprijinului este de maximum 300 de euro pe hectar, plată acordată proporţional cu suprafaţa cultivată şi calculată în lei la cursul BNR. Termenul-limită pentru depunerea cererilor de înscriere a fermierilor a expirat pe 28 august, în prezent specialiştii verificând conformitatea celor declarate. Suprafaţa minimă cultivată nu trebuie să fie mai mică de 0,3 hectare inclusiv, obligatorie fiind obţinerea unei producţii de cel puţin 12 de tone pe hectar. Toate dovezile privind vânzarea, adică facturi, file din carnetul de comercializare sau chitanţe, vor fi înaintate la sediul DAJ Suceava până pe 23 noiembrie 2026, astfel încât plata să se facă decembrie. În acest an, circa 300 de fermieri au beneficiat de informare şi sprijin direct la întocmirea documentaţiilor pentru accesarea ajutoarelor de stat şi schemelor de minimis, printre aceştia numărându-se 172 de fermieri din legumicultură şi 120 de cultivatori de cartofi”.

Poliţiştii de frontieră suceveni au întocmit 737 de dosare de cercetare penală, autori ai infracţiunilor fiind 1.183 de persoane

• În punctele de trecere a frontierei s-au descoperit autovehicule furate evaluate la 1,18 de milioane de lei, valoarea ţigărilor confiscate însumând jumătate de milion de lei

În semestrul I al anului 2026, în punctele de trecere a frontierei din judeţul Suceava s-au înregistrat intense valori ale traficului, informează Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie-30 iunie în tranzit s-au aflat 1.147.723 de persoane, dintre care 952.006 prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, respectiv 189.062 prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, ambele pe cale rutieră. De asemenea, 6.655 de persoane au tranzitat prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicşani, în acest din urmă caz pe calea ferată. În ceea ce priveşte mijloacele de transport, în trecere s-au aflat 284.097 de autovehicule, respectiv 234.043 prin PTF Siret şi 48.688 prin PTF Vicovu de Sus, la acestea adăugându-se cele 1.366 de trenuri prin PTF Vicşani. Conform unei statistici a SPTF, în primele 6 luni ale anului 2026 structurile poliţiei de frontieră din judeţul Suceava au depistat 1.219 de  infracţiuni, întocmind 737 de dosare penale cu 1.183 de persoane cercetate. În intervalul de referinţă, poliţiştii de frontieră suceveni au constat 195 de contravenţii, valoarea amenzilor date ridicându-se la 86.870 de lei. Printre rezultate se numără, în acelaşi timp, 25.241 de ţigări confiscate în valoare de 489.873 lei şi 4 autoturisme indisponibilizate în valoare de 144.500 de lei. În punctele de trecere a frontierei sucevene s-au descoperit 11 autovehicule furate, acestea fiind evaluate la 1.18 de milioane de lei. În cel dintâi semestrul din anul acesta, structurile Poliţiei de Frontieră din judeţul Suceava au desfăşurat 115 de acţiuni şi misiuni în sistem integrat, adică 101 cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 cu Inspectoratul General al Aviaţiei (IGA) Bucureşti şi 3 cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean  (IPJ) Suceava. Totodată, de evidenţiat este şi faptul că, în prima jumătate a anului 2026, Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava a avut 398 de „comunicări” cu Detaşamentul de Grăniceri Cernăuţi, obiectivul urmărit constând în „intensificarea cooperării privind combaterea criminalităţii transfrontaliere”.

 

Şapte din zece apeluri la telefonul copilului sunt „greşite, false sau cu limbaj vulgar”

• Scopul acestuia este de a interveni „în timp real”, atunci când „integritatea fizică şi cea psihică a copiilor este în pericol”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava informează că, numai în prima jumătate a anului 2026,  la „telefonul copilului 119” s-au înregistrat 325 de apeluri. Dintre acestea, 21 au necesitat intervenţia echipelor mobile, 6 fiind transferate în alt judeţ. După analizarea celor sesizate prin apelurile preluate, în 66 de situaţii s-au impus monitorizarea şi consilierea psihologică. De asemenea, din total pentru 6 cazuri s-a decis transferarea către alte instituţii abilitate, în timp ce 225 de apeluri, adică 69,23%, au fost greşite, false sau cu limbaj vulgar. Numărul unic pentru copii 119 este o linie telefonică de urgenţă gestionată de stat, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Obiectivul principal al acesteia constă raportarea şi preluarea „cazurilor imediate” de abuz, neglijare, exploatare sau violenţă asupra copiilor. Serviciul funcţionează non-stop 24/7, în situaţiile grave operatorii trimiţând echipe mobile de intervenţie la faţa locului sau alertând, direct, Poliţia şi Ambulanţa, prin sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă  (SNUAU) 112. La numărul unic pentru copii 119 pot suna copiii aflaţi în situaţii de abuz, exploatare sau neglijare, părinţii, rudele sau alte persoane care au cunoştinţă despre astfel de cazuri. Scopul numărului unic este de a depista şi interveni „în timp real”, cu specialişti din domeniu, „în situaţiile în care integritatea fizică şi cea psihică a copiilor este în pericol”.

 Conform AJOFM

Aproape un sfert dintre cei peste 8.000 de şomeri consiliaţi au fost absorbiţi de piaţa muncii

• În baza subvenţiilor acordate, 167 de ucenici sunt calificaţi la locul de muncă

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  subvenţionează angajatorii care încadrează şomeri din grupurile vulnerabile şi ucenici care se califică prin formare activă la locul de muncă. Astfel, AJOFM informează că, în primul semestru al anului 2026, 17 agenţi economici din judeţ au beneficiat de subvenţii pentru angajarea şomerilor cu vârsta peste 50 ani, 25 de subvenţii s-au dat pentru încadrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, iar 4 subvenţii au vizat ocuparea tinerilor NEET. De cealaltă parte, în derulare se află programe de ucenicie subvenţionate, încheiate fiind 167 contracte pentru persoanele care dobândesc o calificare la locul de muncă. De asemenea, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava are ca atribuţii înscrierea în baza de date, medierea pe locurile vacante existente, consilierea şi angajarea persoanelor care apelează la serviciile de ocupare. Drept urmare, în cea dintâi jumătate a anului în curs, 8.089 de şomeri au avut parte de măsuri active de stimulare a ocupării, datorită acestora angajate fiind 1.934 de persoane. Şomerii din judeţ au fost ocupaţi şi în baza primelor de stimulare a mobilităţii şi inserţiei pe piaţa muncii din ţară. În asemenea cazuri, prin AJOFM s-a acordat o primă de relocare susţinând achitarea chiriei pentru o locuinţă. Prin plata venitului de completare, 124 de persoane s-au încadrat în perioada în care încasau indemnizaţie de şomaj, în timp ce 42 de şomeri neindemnizați au ajuns în câmpul muncii, încasând prin prima de activare. La cursuri de calificare s-au înscris 144 de şomeri suceveni, 497 de elevi şi studenţi participând la sesiunile de informare organizate de instituţia suceveană. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava mai informează că 123 de persoane au fost asistate în vederea orientării în carieră, precum şi cunoaşterii condiţiilor de muncă şi de viaţă din statele membre ale Uniunii Europene. 

Cu „impact regional sau naţional”

Suceava, 593 de proiecte în valoare de 1,27 de miliarde de lei,   derulate simultan în mai multe judeţe

• Acestea evidenţiază „contribuţia semnificativă a judeţului Suceava la programele coordonate la nivel interjudeţean”

În anul 2026, în judeţul Suceava au fost implementate proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii publice, constând în extinderea reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare, modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale, construirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ şi a unităţilor sanitare publice dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială şi a celei sportive, reabilitarea monumentelor istorice şi a unităţilor de cult, înfiinţarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, eficientizarea energetică a clădirilor publice, inclusiv proiecte de restructurare şi regenerare urbană. Aceasta potrivit evaluării Planului de acţiuni din semestrul I al anului 2026 privind îndepinirea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2025-2028, publicat recent de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava.  „A fost creată şi actualizată baza de date privind proiectele şi investiţiile aflate în implementare, precum şi cele nou-contractate, asigurându-se evidenţa centralizată a stadiului de execuţie şi a surselor de finanţare” informează instituţia suceveană. Astfel, investiţiile aflate în derulare şi cele nou aprobate în exerciţiul financiar 2021-2027 includ 593 de proiecte multi-judeţe, în valoare de 1,27 de miliarde de lei; 245 de proiecte de dezvoltare rurală-de 2,17 de miliarde de lei; 38 de proiecte de incluziune şi demnitate socială-de 207,788 de milioane de lei; 25 de proiecte de educaţie şi ocupare-109,602 de milioane de lei ; 14 proiecte de sănătate-de 178,459 de milioane de lei; 3 proiecte de dezvoltare durabilă-de 1,56 de miliarde de lei; şi câte un proiect de transport în valoare de 2,48 de milioane de lei, respectiv de creştere inteligentă, în valoare de 8,56 de milioane de lei. Potrivit sursei citate, Capitolul „Multi-judeţene” cuprinde proiecte care se derulează simultan în mai multe judeţe, inclusiv în Suceava, având un impact regional sau naţional. Pentru judeţul Suceava, valoarea acestor 593 de proiecte se ridică la 1,27 de miliarde de lei, „evidenţiind contribuţia semnificativă a judeţului la programele coordonate la nivel interjudeţean”. Conform datelor centralizate de Instituţia Prefectului, în judeţul Suceava, aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) accesate au fost finanţări pentru 829 proiecte, valoarea totală acestora din urmă fiind de 368,040 de milioane de euro.

În ordine descrescătoare  a valorii se remarcă cele 341 de proiecte din educaţie (125,550 de milioane de euro); 185 de proiecte din „fondul local” (87,67 de milioane de euro); 31 de proiecte „valul renovării” (59,28 de milioane de euro); 31 de proiecte de „managementul deşeurilor” (21,81 de milioane de lei);  113 de proiecte „suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” (17,58 de milioane de euro); 14 proiecte de turism şi cultură (16,49 de milioane euro); 34 de proiecte din sănătate (10,19 milioane de euro); 45 de proiecte de păduri şi protejarea biodiversităţii (8,64 de milioane de euro); 4 proiecte de managementul apei (6,41 de milioane de euro); 12 proiecte reformă socială (6,32 de milioane de euro); 12 proiecte de transformare socială (4,46 de milioane de euro); un proiecte de energie (1,99 de milioane de euro) şi 5 proiecte „REPower EU” în valoare de 1,71 de milioane de euro.          

Încă 1.458 de cazuri noi de încadrare în grad de handicap, doar în jumătate de an

• Prin AJPIS, prestaţii sociale de 113 milioane de lei au ajuns la 25.530 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 22.792 de adulţi şi 2.738 de copii

Nu mai puţin de 3.711 de cereri de încadrare, inclusiv de revizuire a încadrării într-un grad de handicap a înregistrat, până pe 30 iunie 2026, comisiile de evaluare de pe lângă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. Conform instituţiei sucevene, în totalul amintit 1.458 reprezintă cazuri noi, la jumătatea anului în evidenţe fiind 23.571 de persoane adulte cu certificat de încadrare în grad de handicap. DGASPC face cunoscut că, în baza prevederilor legale, în semestrul I din 2026 persoanelor cu handicap le-au fost acordate 230 de legitimaţii pentru transportul urban, 805 de legitimaţii pentru transportul interurban, 81.047 de bilete de călătorie gratuită şi 8.423 de carduri pentru carburanţi. În perioada la care facem referire, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava a stabilit inclusiv cuantumul indemnizaţiei de care beneficiază persoanele cu handicap menţinute în familie. Plăţile efective sunt făcute de Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026 alocată în acest sens fiind suma de 112,968 milioane de lei. Reprezentând prestaţii sociale, banii au ajuns la 25.530 de persoane, dintre care 22.792 de adulţi şi 2.738 de copii aflaţi în familie. De precizat mai este şi faptul că în centrele rezidențiale, în vederea încadrării în grad de handicap, făcute au fost 4.244 de evaluări medico-psiho-sociale a persoanelor adulte cu dizabilități din comunitate. Pentru acestea, în conformitate cu datele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, s-au întocmit 293 de planuri individuale de reabilitare şi integrare socială.

 Staţia „culturală” de la Policlinică este 100% funcţională

• Acesta este al doilea amplasament care include un spaţiu rezervat literaturii, după „raftul cu cărţi” din Piaţeta „Mihai Eminescu”

Primăria municipiului reşedinţă de judeţ a finalizat modernizarea staţiei de îmbarcare-debarcare a călătorilor, aflată la Policlinica Suceava, un spaţiu special al acesteia fiind dedicat iubitorilor de literatură. Edilul-şef Vasile Rîmbu anunţă că, deoarece sucevenii au apreciat ideea „culturii stradale”, primele volume au fost deja aşezate pe stand, astfel încât, în continuare, cititorii să devină „motorul acestui proiect şi să de viaţă cărţilor oferite, citite şi date mai departe”. Şeful municipalităţii spune că îşi doreşte ca timpul de aşteptare a mijloacelor de transport să fie transformat într-unul de reflecţie, „într-o invitaţie la deconectare”. 

„Frumuseţea acestui proiect este că fiecare poate contribui cu o carte pe care o are acasă, <captivă> sub praf, în bibliotecă, schimbând astfel starea de spirit a celor care aşteaptă autobuzul sau, poate, doar trec prin zonă. O carte nu ne aparţine pe deplin, ale noastre sunt doar orele întâlnirii cu aceasta. Să lăsăm deschis acest cerc al binelui, ca un exerciţiu de încredere şi civilizaţie pe care vă invit să-l construim împreună. Vă predau această iniţiativă cu toată încrederea că veţi avea grijă de ea ca de un bun propriu” punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. În iunie, Primăria municipiului Suceava a reabilitat complet Piaţeta statuii poetului naţional Mihai Eminescu, din prejma Teatrului Municipal „Matei Vişniec”. Cu prilejul comemorării „Luceafărului poeziei româneşti”, materializat a fost şi conceptul „raftul cu cărţi”, care cuprinde exclusiv opere ale lui Mihai Eminescu.  

Cu prilejul „Săptămânii verzi”

„Viaţa din adâncuri”, „călătorie imaginară în lumea apelor”

• Specialiştii DJM le-a vorbit micuţilor din Stroieşti despre secretele şi importanţa protejării habitatelor acvatice

Odată cu începutul noului an şcolar, continuăm şi activităţile de educaţie pentru protecţia mediului, prin întâlniri menite să îi apropie pe cei mici de natură şi să le trezească interesul pentru protejarea acesteia. Aşa informează Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava, evidenţiind că „un nou an şcolar, este un  alt start al activităţilor educative dedicate protejării mediului”.  Potrivit unui comunicat de presă al DJM, în cadrul Programului „Săptămâna verde”, instituţia suceveană a fost alături de copiii de la Grădiniţa cu Program Normal de pe lângă Şcoala Gimnazială Stroiești. Tema întâlnirii, „Viaţa din adâncuri”, s-a constituit într-o călătorie imaginară în lumea apelor, dezvăluite fiind aspecte inedite ale mediului acvatic şi vieţuitoarelor din adâncuri. Micuţilor li s-a vorbit nu doar despre lumea marină, ci şi despre specii deosebite autohtone, precum lostriţa şi aspretele. Curiozitatea copiilor a fost completată cu un „test de creativitate”, cei mici realizând colaje cu vieţuitoare marine, reprezentând valurile şi construind, „prin culoare şi imaginaţie, propria lor lume subacvatică”. „Prin astfel de activităţi, fiecare început de an şcolar devine şi un prilej de a cultiva respectul pentru natură, responsabilitatea faţă de mediul înconjurător şi dorinţa de a proteja biodiversitatea” arată Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava, mulţumind copiilor şi cadrelor didactice pentru „frumoasa incursiune în lumea apelor” şi reliefând că „Săptămâna verde” este „despre descoperire, implicare şi mici paşi prin care, împreună, construim un viitor mai verde”.

 În primele 6 luni ale anului

Casa de Asigurări de Sănătate a acoperit, cu 168 de milioane de lei, creşterile salariale ale personalului din spitale

• În vederea finanţării unităţilor spitaliceşti s-au achitat 182 de milioane de lei, pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală decontându-se 128 de milioane de lei

Serviciile prestate către asiguraţi, în baza actelor adiţionale şi contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice, au costat Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, doar în prima jumătate a anului 2026, nu mai puţin de 679,379 de milioane de lei. Conform de CAS Suceava, 128,038 de milioane de lei reprezintă plăţi în contul medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, iar 139,152 de milioane de lei în cel al medicamentelor pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ. Instituţia suceveană de asigurări de sănătate a decontat 63,26 de milioane de lei pentru dispozitive şi echipamente medicale şi 58,50 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală de specialitate în ambulatoriu. În primul semestru al anului 2026, contravaloarea serviciilor medicale de hemodializă s-a ridicat la 23,57 de milioane de lei, cea a serviciilor medicale paraclinice atingând 50,50 de milioane de lei. CAS Suceava plătit, de asemenea, 7,07 de milioane de lei pentru materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale de sănătate; 4,63 de milioane de lei pentru servicii medicale din asistenţa medicală primară; 3,39 de milioane de lei pentru asistenţa medicală stomatologică; 2,99 de milioane de lei pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi 4,30 de milioane de lei pentru urgenţa prespitalicească şi transportul sanitar. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, pentru finanţarea spitalelor din judeţ s-a achitat suma de 181,965 de milioane de lei; 1,11 de milioane de lei s-au dat pentru îngrijirile acordate la domiciliu şi încă 10,86 de milioane de lei pentru prestaţii medicale către pacienţii suceveni trataţi în statele membre ale UE. La toate acestea se adăugă 168,728 de milioane de lei, sumă disponibilizată în vederea achitării creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţile spitaliceşti aflate în relaţie contractuală cu CAS Suceava.