Faţă de primele 8 luni din 2025
Salt de peste 42% al numărului firmelor
sucevene intrate în insolvenţă
- De cealaltă parte, în scădere este numărul de noi înmatriculări, la ONRC fiind înregistraţi cu 4,15% mai puţini agenţi economici
Ştirile la vremea lor
Faţă de primele 8 luni din 2025
Salt de peste 42% al numărului firmelor
sucevene intrate în insolvenţă
În 38 de localităţi rurale sucevene
Echipe comunitare integrate pentru
sprijinirea populaţiei vulnerabile
La Vicovu de Sus
Comisarii de mediu, amendă de 15.000
de lei pentru abandonarea deşeurilor din construcţii în spaţii neautorizate
Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii
Naţionale de Mediu a identificat, pe un teren din oraşul Vicovu de Sus, cantităţi
semnificative de deşeuri depozitate direct pe sol, informează instituţia
judeţeană. S-a întâmplat în timpul unei acţiuni de control, comisarii de mediu
suceveni depistând, astfel, resturi din construcţii şi demolări, cum ar fi moloz
şi bucăţi de beton, deşeuri cu conţinut de azbest sub forma unor plăci din
azbociment, dar şi deşeuri menajere, ambalaje din plastic, ambalaje din carton,
recipiente, saci şi alte materiale. Procedându-se în consecinţă, urmare a
încălcării legislaţiei privind regimul deşeurilor, „persoana responsabilă” a
fost sancţionată cu amendă în valoare de 15.000 de lei. Totodată, controlorii au
impus ridicarea şi predarea deşeurilor către un operator autorizat; păstrarea
documentelor justificative; interzicerea permanentă a abandonării, cât şi a depozitării
deşeurilor în spaţii neautorizate. „Depozitarea necontrolată a afectat aspectul
terenului şi vegetaţia existentă, prezentând un potenţial impact asupra
mediului. Deşeurile nu se abandonează, ci se gestionează responsabil” transmite
Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.
Fenomenul de uscare prematură a
arborilor afectează însemnate suprafeţe din pădurile judeţului Suceava, se
arată în Raportul privind starea mediului al Direcţiei Judeţene de Mediu. Potrivit
acestuia, una dintre cauzele majore o reprezintă schimbările climatice, determinate
de creşterea temperaturii, „agresivitatea tot mai accentuată a razelor
ultraviolete şi aridizarea climatului”. Toate acestea sunt generatoare de
secete de lungă durată, ploi şi ninsori însemnate cantitativ pe unitate de timp
şi suprafaţă, dar şi de îngheţuri timpurii sau târzii. În conformitate cu Raportul
DJM, cele mai afectate de uscare sunt” arboretele de răşinoase din afara
arealului lor natural, unde deficitul hidric este foarte pronunţat”. Astfel, pe
specii la care s-a manifestat uscarea anormală în 2025, suprafaţa de pădure afectată
însumează 2.488,3 de hectare. Este vorba despre 122,9 de hectare de brad, 2.350
de hectare de molid, la care se adaugă şi 15,3 de hectare foioase, respectiv de
fag. Deşi mai puţin pretenţios la regimul hidric comparativ cu bradul, molidul
este foarte sensibil la vânt, cât şi la greutatea zăpezii. În plus, răşinoasele
vătămate constituie un mediu prielnic gândacilor de scoarţă, care, prin
infestare rapidă, produc uscarea în masă a acestora. „Uscarea prematură a
arborilor provoacă mari daune economice, prin reducerea creşterii pe suprafeţe
extinse, valoarea scăzută a lemnului extras şi cheltuielile suplimentare de
împădurire. Monitorizarea permanentă este indispensabilă punerii în evidenţă a
riscului la speciile cele mai afectate de fenomenul de debilitare şi uscare,
cât şi a distribuţiei fizico-geografice a acestuia” se subliniază în Raportul
privind starea mediului în judeţul Suceava, în anul 2025.DGASPC a deschis
Procedură de adopţie pentru 83 de
copii din sistemul sucevean de protecţie
În prima jumătate a anului 2026,
La 1,20 de miliarde lei au ajuns arieratele
firmelor sucevene, AJFP recuperând peste
61% din datoriile istorice
Pesimism în
privinţa evoluţiei economice
Mediul de
afaceri s-a deteriorat mult şi foarte mult, susţin peste 81% dintre IMM
Antreprenorii
reclamă scăderea cererii, creşterea costurilor cu munca, a preţurilor energiei
şi combustibililor
Există o percepţie masivă în legătură cu deteriorarea mediului de afaceri în 2026, faţă de 2025, este una dintre concluziile unui sondaj de opinie realizat de IMM România în trimestrul al III-lea al anului în curs. Aceasta potrivit lui Florin Jianu, preşedintele IMM România, care a prezentat rezultatele studiului într-o conferinţa de presă organizată în preambulul Galei oamenilor de afaceri. Astfel, 81,4% dintre întreprinzători consideră că „mediul de afaceri s-a deteriorat mult şi foarte mult”, antreprenorii mici şi mijlocii nesimţind vreun „efect pozitiv al politicilor publice pentru mediul de afaceri”. Sondajul a mai revelat că legislaţia europeană privind munca, comerţul şi protecţia datelor generează birocraţie şi costuri, scăderea cererii şi creşterea cheltuielilor cu forţa de muncă fiind printre principalele probleme reclamate de către antreprenori. La acestea se adaugă mărirea preţurilor energiei electrice şi combustibililor, din studiu răzbătând o tendinţă de stagnare în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, cât şi un „pesimism în privinţa evoluţiei economice”.
Legat de acest din urmă aspect, „cea mai
aşteptată măsură de antreprenori, de la viitorul Guvern, este reducerea
impozitării forţei de muncă”. În cadrul conferinţei de presă, Beniamin Lucescu,
preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) a semnalat că
scăderea accizei la motorină „nu se vede la pompă”, accent punând şi pe consecinţele
noului sistem de taxare TollRo, operaţional de pe 1 octombrie şi care
înlocuieşte rovinieta pentru vehiculele de marfă. Felix Caprariu, preşedintele
IMM Bucureşti-Ilfov a atras atenţia asupra scăderii competitivităţii IMM
româneşti, cauzată de creşterea costurilor cu energia. Nu în cele din urmă, Roman
Boca, administrator al unei companii sucevene de servicii medicale, a confirmat
că „preţurile la energie, combustibili şi gaze impactează enorm de mult asupra
activităţii acesteia”, la fel ca şi deprecierea leului în faţa monedei europene.
La sfârşitul săptămânii trecute, Patronatele IMM din judeţul Suceava a organizat, la Prestige Plaza Suceava, ediţia 2026-a a Galei oamenilor de afaceri, „un eveniment de referinţă pentru comunitatea locală de business”. Gala a reunit antreprenori, manageri şi specialişti, „într-un context dedicat dialogului, schimbului de experienţă şi recunoaşterii performanţei antreprenoriale”. Nu au lipsit reprezentanţii instituţiilor publice locale şi naţionale, care lucrează direct cu fiscalitatea, finanţarea, piaţa muncii, cei ai mediului academic, culturii şi ai organizaţiilor neguvenamentale. Gala oamenilor de afaceri a celebrat, ca în fiecare an, rezultatele obţinute de companiile şi antreprenorii care contribuie la dezvoltarea economică a judeţului Suceava.
Manifestarea se ţine anual, cea de-a 32-a ediţie a adus în prim-plan rezultatele şi performanţele mediului de afaceri, creând, în acelaşi timp, „un context în care antreprenorii să se întâlnească, să discute şi să construiască noi relaţii profesionale”. Prezentatorii au fost Cătălina Biholar, jurnalist şi Ştefan Manolache, vicepreşedinte al Patronatului IMM Suceava. În deschiderea manifestării, Liliana Agheorghicesei, preşedintele Patronatelor IMM din judeţul Suceava, adresând un mesaj de bun-venit participanţilor, cărora le-a mulţumit şi le-a urat să rămână „uniţi, puternici şi integri”. „Gala oamenilor de afaceri nu este doar despre cifre, profit sau trofee. Este despre oameni, despre curajul de a începe, puterea de merge mai departe atunci când este greu, despre echipe, responsabilitate şi credinţa că putem construi aici, în Bucovina, în România, lucruri de care să fim mândri. În spatele fiecărui premiu stau multe zile de muncă, decizii dificile, riscuri asumate şi, pe deasupra, oameni care au ales să nu renunţe. De aceea, îi felicit din suflet pe toţi cei nominalizaşi şi premiaţi” a spus Liliana Agheorghicesei, mulţumindu-le, de asemenea, partenerilor şi sponsorilor.
S-au adresat celor prezenţi Florin Jianu, preşedintele
IMM România, Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliul Judeţean, prof. univ dr.
ing. Mihai Dimian, ministru interimar al Educaţiei şi Cercetării, Irina
Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuţi şi Olimpia Doru,
de la IMM Argeş. Premiate au fost 9 firme care au
ajuns, „30 de ani
business în România, însemnând continuitate într-un mediu care s-a schimbat
profund, ca legislaţie, tehnologie, pieţe, modele de consum şi concurenţă”.
Trofee s-au acordat la categoriile excelenţă în antreprenoriat, „brand
sucevean”, cercetare hi-tech şi inteligenţă artificială, tineri antreprenori de
succes, contribuţii la dezvoltarea comunităţii, acestora adăugându-li-se premiile
speciale ale IMM Suceava. Pe scenă au urcat „branduri în expansiune, afaceri din tehnologie,
gastronomie şi servicii, alături de educaţie și societate civilă, care împreună,
conturează o parte importantă din energia economică şi civică a Sucevei”. Ediţia din acest an a fost precedată de Forumul
Intelligent Money Academy, un proiect naţional destinat antreprenorilor şi
managerilor din România, organizat de Antena 3 CNN şi jurnalistul Adrian Ursu,
premiat, de asemenea, alături de colegii săi, Ana Iorga şi Mircea Badea. Printre
invitaţii speciali a fost şi Elisabeta Lipă, „una dintre marele campioane ale
sportului românesc”. „Ambientul” muzical
al serii a fost oferit de formația „Milenium” şi Ansamblul de copii „Stejarul” din
Cajvana, care a prezentat un moment artistic specific Bucovinei.
Doi angajatori au fost
sancţionaţi pentru muncă nedeclarată
Pentru modernizarea Serviciului
Public de Ocupare
AJOFM Suceava caută amatori
pentru 12 funcţii publice de execuţie vacante
O viaţă activă şi demnă pentru vârstnicii beneficiari ai serviciilor sociale ale DGASPC
Casa de Pensii, „mai mult decât o instituţie, ci o uşă mereu deschisă, în sprijinul vârstnicilor
La un operator economic din
Moldoviţa
Avize false emise pentru însoţirea
materialului lemnos, descoperite de către gardienii forestieri
Specializată în tratamentul afecţiunilor psihiatrice
Secţia de
Psihiatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, proiect de prevenire a bolilor mintale şi asigurarea diagnosticului
precoce
Unitatea
medicală din Burdujeni îşi desfăşoară activitatea încă din anul 1969, lucrările
de reabilitare şi modernizare vizând creşterea semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor
La rectificarea bugetară operată
de Consiliul Judeţean Suceava, bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
„Sfântul Ioan cel Nou” se majorează, pe partea de cheltuieli, cu 5,51 de
milioane de lei. Suma serveşte obiectivului „Reparaţii capitale, reabilitare şi
modernizare a pavilioanelor Spitalului de Psihiatrie” pentru „lucrări
suplimentare de consolidare/rezistenţă şi securitate la incendiu”. O propunere
legislativă aflată pe ordinea zi a şedinţei ordinare a deliberativului judeţean
reliefează că „finanţarea este asigurată
din excedentul bugetar, înregistrat în anii precedenţi de unitatea sanitară”, respectiv de SCJU. De
evidenţiat este că la Secţia de Psihiatrie se implementează Proiectul
„Îmbunătăţirea sistemului de sănătate mintală în zona de graniţă Suceava-Cernăuți.
ROUAcare”, finanţat prin Programul „Interreg VI-A Next România-Ucraina
2021–2027”. Lucrările au demarat oficial în august, investiţia în valoare de 4,7
milioane de lei (fără TVA), derulată prin intermediul Consiliului Judeţean
Suceava având durata de execuţie de 12 luni. Pentru a creşte standardele de
siguranţă, confort şi eficienţă energetică, proiectul prevede intervenţii
complexe la nivelul tuturor pavilioanelor Secţiei, refacerea integrală a instalațiilor
sanitare, electrice şi a celor termice, cât şi restructurarea completă a
grupurilor sanitare. De asemenea, instalate vor fi sisteme moderne de detectare
a incendiilor, supraveghere şi control al accesului, iar pentru încălzire vor
fi folosite şi pompe de căldură aer-apă. Totodată, prevăzut este şi un ascensor,
iar pentru evacuarea de urgenţă amenajată urmează a fi inclusiv o scară
exterioară. Pe lângă intervenţiile la „pavilioanele istorice” din Burdujeni,
proiectul prevede construirea unui centru nou destinat sănătăţii mintale şi
prevenirii dependenţelor. Pe toată durata execuţiei, activitatea medicală şi
personalul Secţiei de psihiatrie din Burdujeni au fost relocate la Spitalului Vechi din
Suceava, respectiv în pavilionul în care a funcţionat anterior Secţia „Îngrijiri
paliative”. Parte componentă a Spitalului Clinic
Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Secţia de Psihiatrie
Burdujeni este o structură medicală specializată
în tratamentul afecţiunilor psihiatrice. Unitatea de Psihiatrie îşi desfăşoară
activitatea încă din anul 1969 pe amplasamentul pe care, în anul 1878, a fost
înfiinţat primul aşezământ de binefacere pentru îngrijirea bolnavilor din
Burdujeni şi localităţile învecinate. Proiectul îşi propune îmbunătăţirea activităţii de prevenire a bolilor
mintale şi asigurarea unui diagnostic precoce. Această abordare
directă urmăreşte să crească semnificativ calitatea vieţii pentru pacienţii din
judeţul Suceava (România) şi Regiunea Cernăuţi (Ucraina).
Judeţul Suceava va fi reprezentat la Târgul Internaţional de Turism din Varșovia
La cererea
Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor
Două milioane
de lei pentru „reconfigurarea” capelei paraclis a Seminarului Teologic Liceal
Primăria municipiului Suceava
sprijină financiar Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, în vederea continuării lucrărilor
de la Seminarul Teologic Liceal „Mitropolitul Dosoftei”. Este vorba despre extinderea,
recompartimentarea interioară şi reconfigurarea faţadei capelei paraclis, prin
votul aleşilor municipali din bugetul Sucevei putând fi disponibilizată suma de
1,98 de milioane de lei. În acelaşi timp, de o alocare financiară ar urma să
beneficieze şi Biserica Creştină Baptistă nr. 3 „Betleem” Suceava, pentru „lucrări
de reparaţii curente la interior şi exterior”. Acestea constau în înlocuirea
tâmplăriei, repararea faţadei şi refacerea platformei existente, autorităţile
locale contribuind cu 70.000 de lei. Reamintim că, în luna iulie 2026, la
cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, legislativul local a aprobat acordarea
a 3 milioane de lei pentru continuarea
lucrărilor la Corpul C al Centrului Eparhial „Mitropolit Silvestru”.
Fondurile sunt acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 82 din 2001 care se referă la stabilirea unor forme
de spijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase din
România. Potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca
sume, în completarea fondurilor proprii necesare la întreţinerea şi
funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru
construirea ori repararea lăcaşurilor de cult; conservarea şi întreţinerea
bunurilor aparţinând cultelor, care fac parte din patrimoniul cultural naţional
mobil; amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase; construirea şi
repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau centrelor de cult,
unităţilor de învăţământ teologic; construirea, amenajarea şi repararea
clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală a
unităţilor de cult.
De mâine
Thermonet
pregăteşte încălzirea locuinţelor sucevenilor branşaţi la sistemul centralizat
În termen de 180 de zile
Operatorii de servicii de
comunicaţii de pe viitoarea „reţea rutieră inteligentă” trebuie să îşi mute cablurile
în subteran
În caz contrar, pentru
implementarea unui proiect de modelare urbană în valoare de 23 de milioane de
euro, Primăria va trece la eliberarea amplasamentelor
În vederea măririi frecvenţei şi
scurtării timpilor de parcurs, 777 de semafoare
sincronizate în „undă verde” vor detecta autobuzele electrice şi le vor acorda
prioritate
Municipiul Suceava pune la
dispoziţia operatorilor interesaţi posibilitatea utilizării infrastructurii de
canalizație în baza contractului-tip de subînchiriere, un proiect de hotărâre
în acest sens fiind supus aprobării plenului Consiliului Local, în şedinţa
ordinară de mâine. Măsura vine în perspectiva implementării Proiectului „Sistem
integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării traficului şi
îmbunătăţirii calităţii vieţii”, vizaţi fiind operatorii de comunicaţii de pe
traseul lucrărilor. În cauză sunt cei de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”,
Bulevardul „1 Mai”, Bulevardul „Ana Ipătescu”, Bulevardul „George Enescu”, Calea
Obcinelor, cât şi de pe străzile „Ștefan cel Mare”, „Petru Rareș”, „Vasile
Alecsandri”, „Mihai Eminescu”, „Mărăști”, „Universității şi „Nicolae Bălcescu”,
pe care reţeaua de cabluri aeriene va fi desfiinţată. Finanţat din fonduri
europene, materializarea proiectului amintit presupune realizarea unor lucrări
de modernizare a infrastructurii stradale şi a celei de iluminat public,
inclusiv înlocuirea unor stâlpi de iluminat. În aceste condiţii, cablurile
aeriene amplasate pe pe aceştia din urmă vor fi afectate, necesară fiind mutarea
în subteran, prin utilizarea sistemului de canalizaţie. „Operatorii care doresc
să îşi menţină serviciile şi reţelele vor putea încheia un contract de
subînchiriere cu municipiul Suceava. Astfel, pentru a permite acestora să
procedeze la relocarea infrastructurii proprii, se propune un termen de 180 de
zile de la data aprobării hotărârii, în vederea desfiinţării cablurilor aeriene
şi mutării acestora în infrastructura subterană” se subliniază în referatul de
aprobare a iniţiativei legislative, menţionându-se că după expirarea termenului
stabilit, Primăria va trece la eliberarea „amplasamentelor necesare
modernizării infrastructurii de iluminat public şi a domeniului public”. Proiectul
„Sistem integrat de management şi modelare urbană destinat fluidizării
traficului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii” este finanţat cu peste 23 de
milioane de euro prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Obiectivul
principal al acestuia constă transformarea infrastructurii rutiere într-o reţea
inteligentă care oferă întâietate transportului public de persoane. Printre
altele, 36 de intersecţii vor fi modernizate, iar 777 de semafoare vor fi sincronizate
prin „undă verde”. Semafoarele vor detecta autobuzele electrice din trafic, acordându-le
prioritate, mărind frecvenţa şi scurtând timpii de parcurs.
Fiind într-o stare necorespunzătoare
Strada „Stadionului” din Iţcani
va intra în modernizări de 1,66 de milioane de lei
Scumpire cu 12% a energiei termice facturate sucevenilor racordaţi la sistemul centralizat de termificare
În sezonul rece 2026-2027, locuitorii municipiului Suceava, beneficiari
ai serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, vor plăti mai
mult pentru încălzirea locuinţelor. Aceasta din cauza majorării preţului de
producere a energiei termice în centrala de cogenerare pe biomasă, cererea
operatorului economic aflat sub contract cu Primăria Suceava urmând a fi
analizată în şedinţa ordinară a Consiliului Local. Societatea comercială
Bioenergy Suceava solicită o creştere de la 140,85/MWh la 166,16 lei/MWh,
respectiv una de 25,3 lei/MWh, reprezentând un salt de 15%. Demersul este
justificat prin majorarea preţului de achiziţionare a masei lemnoase folosită
la producerea energiei termice, autorii propunerii legislative fiind primarul
Vasile Rîmbu şi viceprimarul Dan Ioan Cuşnir.