În primele 6 luni ale anului

Casa de Asigurări de Sănătate a acoperit, cu 168 de milioane de lei, creşterile salariale ale personalului din spitale

• În vederea finanţării unităţilor spitaliceşti s-au achitat 182 de milioane de lei, pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală decontându-se 128 de milioane de lei

Serviciile prestate către asiguraţi, în baza actelor adiţionale şi contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice, au costat Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, doar în prima jumătate a anului 2026, nu mai puţin de 679,379 de milioane de lei. Conform de CAS Suceava, 128,038 de milioane de lei reprezintă plăţi în contul medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, iar 139,152 de milioane de lei în cel al medicamentelor pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ. Instituţia suceveană de asigurări de sănătate a decontat 63,26 de milioane de lei pentru dispozitive şi echipamente medicale şi 58,50 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală de specialitate în ambulatoriu. În primul semestru al anului 2026, contravaloarea serviciilor medicale de hemodializă s-a ridicat la 23,57 de milioane de lei, cea a serviciilor medicale paraclinice atingând 50,50 de milioane de lei. CAS Suceava plătit, de asemenea, 7,07 de milioane de lei pentru materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale de sănătate; 4,63 de milioane de lei pentru servicii medicale din asistenţa medicală primară; 3,39 de milioane de lei pentru asistenţa medicală stomatologică; 2,99 de milioane de lei pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi 4,30 de milioane de lei pentru urgenţa prespitalicească şi transportul sanitar. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, pentru finanţarea spitalelor din judeţ s-a achitat suma de 181,965 de milioane de lei; 1,11 de milioane de lei s-au dat pentru îngrijirile acordate la domiciliu şi încă 10,86 de milioane de lei pentru prestaţii medicale către pacienţii suceveni trataţi în statele membre ale UE. La toate acestea se adăugă 168,728 de milioane de lei, sumă disponibilizată în vederea achitării creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţile spitaliceşti aflate în relaţie contractuală cu CAS Suceava. 

 Inspectorii vamali de la Siret au sesizat organele de cercetare penală pentru 25 de cazuri în care au fost săvârşite infracţiuni

Prejudiciul rezultat în urma reţinerii de bunuri care fac obiectul infracţiunilor este de 882.400 de lei

Pentru nedeclararea valutei, lucrătorii vamali au reţinut 43.300 de dolari americani şi 57.600 de euro

Biroul Vamal de Frontieră Siret a avut, în primul semestru al anului 2026, 85.444 de operaţiuni vamale, respectiv pentru 35.252 de tranzitări, la intrarea în ţară, cât şi pentru 28.701 de tranzitări, la ieşire. Conform unei analize a instituţiei sucevene, controalelor vamale prin scanare au fost supuse 7.376 de camioane, 3.543 de autoturisme şi 21.187 de bagaje. Consecinţă a controlului nefiscal, în scopul combaterii traficului ilicit, inspectorii vamali au reţinut, pentru confiscare, 16.149 de pachete de ţigări în valoare de 403.500 de lei; 108 de litri şi 27 kg de substanţe fitosanitare în valoare de 22.563 de lei; 307 de piei de râs şi de piei de jder în valoare de 115.000 de lei; 4 biciclete şi trotinete electrice în valoare de 19.000 de lei; 695 de bucăţi şi 60 de fiole de medicamente; 525 de bucăţi de mărfuri contrafăcute, precum şi alte bunuri neconforme. „Au fost înaintate către organele de cercetare penală 25 cazuri în care au fost săvârşite infracţiuni. În frontieră nu există posibilitatea efectuării analizelor chimice în vederea stabilirii cu exactitate a produselor confiscate sau reţinute, acestea fiind în sarcina  structurilor care se ocupă de preluare spre valorificare sau distrugere” se subliniază în analiza citată. BVM Siret a înregistrat, totodată, 53 de declaraţii valutare pentru sume care depăşesc 10.000 de euro, declarată fiind o sumă de 2,83 milioane de euro. Pentru nedeclarare, lucrătorii vamali au reţinut 43.300 de dolari americani şi 57.600 de euro. Astfel, prejudiciul rezultat în urma reţinerii de bunuri care fac obiectul infracţiunilor a totalizat 882.400 de lei. Biroul Vamal de Frontieră Siret a întocmit şi 44 de procese-verbale de contravenţie, valoarea amenzilor aplicate însumând 318.000 de lei. Deşi birourile de frontieră nu mai derulează operaţiuni de import generatoare de taxe vamale, la BVF Siret au fost colectate venituri specifice de peste 324.000 de lei.

Produse „potenţial periculoase”, oprite de la comercializare de către comisarii pentru protecţia consumatorului  

Pe linia controlului şi supravegherii pieţei, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava, a derulat, în cel dintâi semestru al anului 2026, 23 de tematici de verificări stabilite la nivel naţional. Astfel, pe durata celor 404 de acţiuni de control, comisarii suceveni au încheiat 336 de procese-verbale de constatare a contravenţiei, iar ca urmare a neregulilor depistate s-au dat amenzi însumând 974.500 de lei. Totodată, controlorii au dispus oprirea de la comercializare a unor produse potenţial periculoase în valoare de 42.297 de lei. Conform unei informări a CJPC, pe toată aria de competenţă, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026 comisarii pentru protecţia consumatorului au avut 804 de acţiuni de control. În conformitate cu sursa citată, controalele s-au finalizat cu 643 de amenzi totalizând de 2,47 de milioane de lei, iar efectiv s-au încasat 627.100 de lei. În acelaşi timp, retrasă definitiv de la comercializare a fost o cantitate de produse în valoare de 49.458 de lei, temporar fiind interzisă vânzarea altor produse în valoare de 47.401 de lei. Unele controale s-au desfăşurat în echipe mixte cu reprezentaţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi ai Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Astfel, în urma unei notificări prin sistemul european de alertă RASFF (Rapid Alert System for Food and Feed), privind un supliment alimentar, pentru retragerea produsului neconform de pe piaţă  s-a  organizat o acţiune de control specifică.

 

DSVSA controlează blocurile alimentare din unităţile de învăţământ şi prestatorii de servicii de caterig pentru acestea

• Campania are ca scop prevenirea apariţiei episoadelor de toxiinfecții alimentare în rândul copiilor
• Inspectorii sanitari veterinari vor sancţiona cu amenzi drastice problemele grave de igienă

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava desfăşoară, în această perioadă, controale tematice în unităţile de învăţământ. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA, informează că acţiunile vizează direct blocurile alimentare din incinta creşelor, grădiniţelor, şcolilor cu program normal, a uităţilor after-school, semi-internatelor şi internatelor, dar şi pe prestatorii de servicii de catering pentru acestea. Obiectivul principal al campaniei îl reprezintă prevenirea apariţiei episoadelor de toxiinfecții alimentare în rândul copiilor, prin verificarea modului de respectare a normelor privind siguranţa alimentelor. În primul rând, DSVSA va monitoriza înregistrarea sanitară veterinară valabilă pentru activităţile desfăşurate, condiţiile de igienă, cât şi întreţinerea spaţiilor de depozitare, preparare  a hranei şi servire a mesei. Controlate sunt, de asemenea, documentele care atestă provenienţa legală a alimentelor, regimul termic de transport şi păstrare a preparatelor, manipularea produselor şi sănătatea personalului. „În situaţia în care vor fi identificate produse alimentare care prezintă un risc iminent pentru sănătatea elevilor, inspectorii sanitari veterinari vor dispune, în regim de urgenţă, măsuri de retragere definitivă din consum a acestora, urmate de dirijarea către unităţi de neutralizare autorizate. În cazurile în care se constată probleme grave de igienă se vor aplica amenzi severe, procedându-se imediat la suspendarea temporară sau interzicerea desfăşurării activităţii blocurilor alimentare sau a cantinelor respective” a declarat  directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. În acest context, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face apel la conducerile unităţilor de învăţământ să dea dovadă de „vigilenţă sporită la recepţia produselor alimentare şi la derularea contractelor cu firmele de catering”.

 

În prima jumătate din 2026

Beneficii sociale pentru mai mult de 280.000 de suceveni, plăţi făcute prin AJPIS   

• Cele mai multe dintre acestea sunt alocaţiile de stat pentru copii, respectiv 138.041

În primele 6 luni ale anului 2026, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a asigurat „cu celeritate” plata beneficiilor de asistenţă socială, transmite, printr-o informare, instituţia suceveană. Conform sursei citate, numărul mediu de beneficiari din perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026 a fost de 280.521 de persoane, cele mai multe fiind alocaţiile de stat pentru copii, respectiv 138.041. Alocaţia de plasament a avut 861 de beneficiari; indemnizaţia de sprijin pentru plasament-285; indemnizaţia pentru tinerii care ies din sistem-381; ajutoarele pentru familiile cu copii-6.298; indemnizaţia pentru creşterea copiilor-6.028, iar stimulentul de inserție-2.381 de beneficiari. Indemnizaţia lunară de concediu în vederea adopţiei a ajuns la 28 beneficiari; indemnizaţia de sprijin pentru susţinerea adopţiei-la 218; indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii HIV-la 337; drepturile persoanelor cu handicap-la 24.665; indemnizaţia TBC-la 159, iar ajutoarele de incluziune-la 10.566 de persoane. Poliţele de asigurare ale beneficiarilor venitului minim de incluziune au fost achitate în cazul a 431 de persoane. AJPIS a plătit ajutoare băneşti pentru un singur refugiat, în timp ce ajutoarele de urgenţă s-au îndreptat către 4 de suceveni aflaţi în situaţii speciale. Sprijinul financiar pentru consumul de energie electrică a fost orientat către 41.009 de beneficiari; ajutoarele la încălzirea cu energie termică înspre 766 de solicitanţi, iar suplimentul la încălzirea cu energie termică către 670 de consumatori. De ajutoare pentru încălzirea cu gaze naturale s-au bucurat 777 de suceveni; de suplimentul la încălzirea cu gaze naturale-1.455; de ajutoare la încălzirea cu energie electrică-46; de suplimentul de încălzire cu energie electrică-12.455; de ajutoare la încălzirea cu lemne-907 şi de suplimentul la încălzirea cu lemne-33.908 de solicitanţi. În cele din urmă, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a achitat subvenţii către asociaţii şi fundaţii cu 500 beneficiari.

 

Finanţele sucevene, două aplicaţii gratuite pentru  simplificarea raportării obligaţiilor fiscale

• Aplicaţiile facilitează identificarea rapidă a neconcordanțelor, precum şi corectarea acestora anterior depunerii declaraţiilor ăn cauză

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava anunţă punerea la dispoziţia contribuabililor a două aplicaţii gratuite, cu rol de simplificare a verificării datelor raportate prin „Declaraţia D406 SAF-T”. Aplicaţia pentru verificarea  acesteia din urmă, îi ajută pe contribuabili să verifice - înainte de depunere - dacă datele conţinute sunt corecte şi complete. În al doilea rând, aplicaţia de evaluare a informaţiilor declarate prin „D406 în șablon D300” permite completarea unui formular de verificare asemănător decontului de TVA, pe baza datelor din SAF-T. În acest mod, „contribuabilii pot vedea mai clar dacă informaţiile raportate prin D406 corespund cu cele declarate prin D300”. Impactul acestor instrumente este unul semnificativ, facilitând identificarea rapidă a eventualelor neconcordanțe dintre raportări, cât şi corectarea acestora, premergător depunerii.  Astfel, scade riscul ca o simplă eroare să ducă la probleme de conformare sau la sancţiuni, în plus AJFP primind date corecte. Aplicaţiile au fost dezvoltate după ce, în etapa pilot, au fost identificate situaţii în care datele transmise conţineau erori sau neconcordanțe. Astfel, prin verificarea anterioară, contribuabilii pot corecta eventualele diferenţe la transmiterea declaraţiilor către AJFP. „Ne dorim ca aceste aplicaţii să se constituie într-un real sprijin, fiind, gratuite, utile şi uşor de folosit. Prin aceste instrumente, contribuabilii pot identifica şi corecta din timp eventualele erori, înainte ca acestea să genereze dificultăţi în îndeplinirea obligaţiilor fiscale” se arată în informarea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.

 

Pentru anul 2025

Fermierii suceveni au luat subvenţii europene de 22,5 de milioane de lei

Anul acesta, „din cauza dificultăţilor economice din agricultură”, plăţile în avans vor fi autorizate mai repede

Pentru cererile depuse în campania din anul 2026, calendarul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură  vine cu o noutate. Astfel, plăţile în avans ar putea demara mai devreme decât data cu care s-au obişnuit fermierii. Aceasta în conformitate cu Regulamentul (UE) 2026/1768, care, „din cauza dificultăţilor economice din agricultură, oferă flexibilitate statelor membre”. Drept urmare, APIA are posibilitatea de a vira banii în conturi înainte de 16 octombrie, dată valabilă în anii anteriori. În etapa finală, respectiv între 2 decembrie 2026-30 iunie 2027, va fi autorizat restul de plată cuvenit fermierilor care au încasat deja avansul. În 2026, Centrul Judeţean Suceava al APIA a derulat campania de primire a cererilor unice de plată în perioada 16 martie-5 iunie. În judeţ au fost depuse 37.062 de cereri pentru o suprafaţă totală de 197.112 de hectare. În campania din anul 2025, în judeţul Suceava s-au înregistrat 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare. Conform unei statistici a Instituţiei Prefectului, până la jumătatea anului 2026, „plăţile au fost autorizate într-un procentaj de 98,60%”. Acestea însumează „114,095 de milioane de lei, echivalentul a 22,457 de milioane de euro, diferenţa de 1,4% trebuind a fi achitată până pe 15 octombrie 2026. Cererile unice de plată reprezintă documentele oficiale prin care fermierii din România solicită subvenţii financiare acordate din fonduri europene şi din bugetul naţional. Subvenţiile sunt gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi sunt destinate sprijinirii producătorilor agricoli care cultivă terenuri sau cresc animale.

 

Programele „Tomata”, „Cartoful de consum” şi „Usturoiul” au adus cultivatorilor suceveni peste 4 milioane de lei  

• În scopul stimulării pieţei locale, Direcţia Agricolă gestionează sprijinul financiar pentru „culturile deficitare”

Circa 300 de fermieri au beneficiat de informare şi sprijin direct la întocmirea documentaţiilor pentru accesarea ajutoarelor de stat şi schemelor de minimis, informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. „Potenţialii beneficiari au fost sprijiniţi cu privire la înscrierea în programele de minimis şi în vederea întocmirii documentaţiilor necesare, printre aceştia numărându-se 172 de fermieri din legumicultură şi 120 de cultivatori de cartofi” precizează DAJ Suceava. Potrivit unei statistici transmisă Instituţiei Prefectului, pentru evaluarea aferentă primelor 6 luni ale anului 2026, după „verificările în teren”, în judeţul Suceava s-au făcut „plăţi în valoare totală de 4,15 milioane de lei”. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava derulează o componentă specifică a ajutoarelor de stat,  respectiv „ajutorul de minimis pentru producţia primară”. Spre deosebire de subvenţiile aferente suprafeţelor mari, administrate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), DAJ gestionează sprijinul financiar destinat direct micilor producători. În cauză sunt „culturile deficitare, scopul constând în stimularea pieţei locale”. Astfel, în anul 2026 Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava are în aria de competenţă trei programe active. Este vorba despre Programul „Tomata”, respectiv „Legume în spaţii protejate”, care oferă 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 mp cu roșii, ardei, castraveți sau gogoșari, legume cultivate în sere şi solarii. De asemenea, prin Programul „Cartoful de consum”, acordat este un sprijin financiar de cel mult 300 de euro pe hectar, beneficiari fiind agricultorii care cultivă minimum 0,3 hectare. Totodată, Programul „Usturoiul” este dedicat susţinerii cultivatorilor locali, „având menirea de reduce importurile masive”. Sprijinul a fost stabilit la 3.000 de euro pe hectarul cultivat cu usturoi, suprafaţa minimă neputând fi mai mică de 3.000 mp.

 

Pentru a contracara aderenţa scăzută din sezoanele trecute

Direcţia de Sănătate Publică declanşează campania de pregătire a vaccinării antigripale

• Statisticile plasează judeţul Suceava pe ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de vaccinare

Încă de la începutul lunii septembrie, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a lansat o campanie de informare privind importanţa vaccinării antigripale. Sub sloganul  „Protejează-te pe tine şi pe cei dragi!”, DSP îi îndeamnă pe suceveni să se adreseze medicului de familie pentru a obţine informaţii despre vaccinul antigripal şi a afla dacă se încadrează în categoriile care beneficiază de vaccinare gratuită sau compensată. Instituţia de sănătate publică îşi propune să mărească receptivitatea populaţiei, statisticile plasând judeţul Suceava pe ultimele locuri la nivel naţional, în ceea ce priveşte rata de vaccinare. Cele mai mari rate de utilizare a reţetelor compensate pentru vaccinul antigripal s-au înregistrat în rândul vârstnicilor şi în cel al persoanelor cu boli cronice severe, cum ar fi diabetul şi afecţiunile cardiovasculare. „Vaccinarea anuală este recomandată pentru toate persoanele, începând cu vârsta de 6 luni, inclusiv pentru adulţii sănătoşi. Spre deosebire de adulţii tineri şi sănătoşi, persoanele de peste 65 de ani prezintă risc mai mare de complicaţii grave, deoarece imunitatea scade odată cu înaintarea în vârstă” subliniază Direcţia de Sănătate Publică. Conform datelor referitoare la sezonul rece precedent, Suceava a fost unul dintre cele mai afectate judeţe din ţară. De exemplu, numai în ultima parte a lunii decembrie 2025, judeţul Suceava înregistra „o explozie epidemică, cu un vârf de 639 de cazuri de gripă clinică raportate într-o singură săptămână”.

 

Fermierii afectaţi de calamităţi trebuie să notifice „situaţiile de forţă majoră” în maximum 15 zile lucrătoare

• În cazul depăşirii termenului legal, notificarea nu este luată în considerare, atenţionează APIA Suceava

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează pe fermieri că situaţiile de forţă majoră şi „circumstanţele excepţionale care afectează culturile sau exploataţiile agricole” trebuie notificate, în scris, în cel mult 15 zile de la producere acestora. „În contextul secetei şi al altor fenomene naturale care pot afecta culturile agricole, fermierii trebuie să se adreseze Centrului Judeţean sau centrelor locale la care au depus cererea de plată, pentru notificarea situaţiei şi depunerea documentelor justificative” precizează sursa citată. „Înştiinţarea cu privire la forţa majoră” va fi însoţită, după caz, de documentele care dovedesc producerea fenomenului şi efectele acestuia asupra culturilor sau exploataţiei. În cazul secetei, îngheţului, inundaţiilor sau tornadelor, pentru care nu există un act normativ naţional de declarare a zonei calamitate, fermierii trebuie să depună, pe lângă „înştiinţarea cu privire la forţa majoră”, procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor cauzate culturilor agricole. În situaţia în care zona în care se află exploataţia este declarată calamitată, printr-un act normativ național, fermierii vor transmite la APIA „înștiinţarea cu privire la forţa majoră”, cât şi actul normativ relevant, potrivit procedurilor aplicabile. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava atrage atenţia că, în cazul depăşirii termenului legal de 15 zile lucrătoare, notificarea nu va mai fi luată în considerare.

 În urma unui control

DSVSA a suspendat temporar activitatea adăpostului pentru câini al Primăriei Suceava

• Două amenzi însumând 27.000 de lei au sancţionat condiţiile necorespuzătoare de hrănire şi adăpare a animalelor, cât şi mizeria din boxe
• Pavimentul este distrus, cu infiltraţii între cuşti, pardoselile nu au fost construite în pantă, iar sistemul de scurgere a dejecţiilor era înfundat

O echipă de control a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a verificat activitatea adăpostului public pentru câinii fără stăpân, de pe strada „Energeticianului”  nr. 9A, administrat de societatea comercială Administraţia Pieţelor, având ca acţionar majoritar Primăria Suceava. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSAl informează că acţiunea de control a urmărit modul în care sunt respectate prevederile legislaţiei sanitare veterinare referitoare la gestionarea şi protecţia câinilor fără stăpân. Echipa de control a fost formată din reprezentanţi ai Serviciului „Control Oficial Sănătate si Bunăstare Animală”, incluzând şi pe medicul veterinar oficial al Circumscripţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava 2 din cadrul DSVSA Suceava. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, pe durata controlului au fost constatate mai multe neconformități referitoare la organizarea şi funcţionarea adăpostului, evidenţa animalelor şi a activităţilor sanitar-veterinare, precum şi la condiţiile şi procedurile aplicabile în cadrul unităţii, constatându-se inclusiv lipsa unui vehicul autorizat destinat transportării câinilor capturaţi. De asemenea, printre neregulilor depistate se numără inexistenţa documentelor care „să ateste” efectuarea inspecţiilor zilnice ale efectivului de animale, cât şi lipsa unor „proceduri documentate privind intervenţia în cazul îmbolnăvirilor şi accidentelor”. Totodată nu s-au găsit contracte încheiate cu organizaţii nonguvernamentale, „existând doar colaborări externe”. La toate acestea se adaugă faptul că adăpostul nu are stabilit un program de vizitare în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale, pentru publicul care intenţionează să adopte câini. 

Pe deasupra, s-a mai constatat o stare de igienă necorespunzătoare, pardoselile boxelor nefiind construite în pantă, scurgerile acestora fiind înfundate, iar pavimentul distrus, cu infiltraţii între boxe. Pe fondul deficienţelor descoperite, echipa de control a dispus o serie de măsuri de remediere, printre care corectarea modalităţii de ţinere a registrului principal, prin completarea tuturor rubricilor, cât şi asigurarea trasabilităţii complete, „fiecare câine intrat trebuind să aibă o finalitate clară: respectiv adoptat, revendicat, menţinut în adăpost sau eutanasiat”. Pe de altă parte, impusă a fost implementarea unui registru sau a unor fişe scrise în care asistentul veterinar să consemneze obligatoriu inspecţiile zilnice efectuate. În cele din urmă, echipa de control a  dispus repararea pavimentului şi a sistemul de scurgerea dejecţiilor, dar şi izolarea boxelor. În consecinţă, controlorii au dat două amenzi însumând 27.000 de lei, sancţionate fiind neasigurarea condiţiilor minime de cazare a câinilor fără stăpân; nerespectarea condiţiilor de îngrijire, hrănire şi adăpare a animalelor; curăţenia proastă a boxelor, cât şi organizarea şi efectuarea transporturilor de produse de origine animală şi de furaje, fără certificate, documente de calitate sau alte documente prevăzute de legislaţia sanitară veterinară în vigoare. Ca măsură complementară, DSVSA Suceava a emis o ordonanţă de suspendare a activităţii adăpostului, pentru 30 de zile, până la remedierea deficienţelor depistate. „După remedierea măsurilor dispuse, operatorul va trebui să notifice DSVSA Suceava în vederea reevaluării obiectivului. Pe durata suspendării activităţii sunt interzise acţiunile de capturare, permisă fiind adoptarea câinilor aflaţi deja în adăpost. Totodată, va fi asigurată, în continuare, asistenţa sanitară veterinară şi îngrijirea animalelor, cu respectarea legislaţiei privind sănătatea şi bunăstarea acestora” a reliefat directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând că Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va monitoriza îndeplinirea măsurilor dispuse şi va reevalua situaţia adăpostului public din Lunca Sucevei.

Lucrând fără autorizaţie de mediu

„Meseriaş” în reparaţii auto, amendat cu 25.000 de lei de către comisarii de mediu suceveni   

• Activitatea persoanei fizice a fost interzisă, aceasta fiind obligată să predea deşeurile depozitate neconform, direct pe sol, către operatori specializaţi în valorificare şi eliminare 

În urma unei sesizări, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a întreprins un control la un amplasament din municipiul Suceava, pe care o persoană fizică desfăşura activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, inclusiv de tinichigerie şi vopsitorie auto. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene,  în timpul verificărilor comisarii de mediu au depistat autovehicule şi componente auto aflate în diferite stadii de prelucrare; echipamente şi materiale specifice activităţilor de service şi vopsitorie; numeroase piese şi componente auto uzate; anvelope, elemente de caroserie din plastic şi metal; cabluri şi alte materiale, cât şi deşeuri depozitate neconform, direct pe sol. Potrivit sursei citate „persoana fizică desfăşura activitatea de service şi vopsitorie auto fără a deţine autorizaţie de mediu”. Astfel, date fiind neconformităţile constatate, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a dat „întreprinzătorului” o amendă de 15.000 de lei pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor direct pe sol, fără asigurarea unor spaţii special amenajate. La aceasta se adaugă încă una de 10.000 de lei, pentru desfăşurarea activităţii fără autorizaţie de mediu. Totodată, dispusă a fost suspendarea activităţii, precum şi interzicerea desfăşurării acesteia până la obţinerea actului de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. De asemenea, comisarii de mediu au impus ca deşeurile descoperite pe amplasament să fie ridicate şi predate către operatori autorizaţi, în vederea valorificării şi eliminării, „cu păstrarea documentelor justificative”. „Acţiunile de control continuă pentru prevenirea şi combaterea activităţilor desfăşurate cu încălcarea legislaţiei de mediu. Respectarea prevederilor legale în vigoare este obligatorie pentru toţi, indiferent de forma sub care este prestată activitatea” accentuează Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.

Cinci ani de la deschiderea Pieţei volante „Din drag de Bucovina”, „model cu potenţial de replicare şi în alte comunităţi”

• Păstrându-se gustul şi tradiţia, dar adăugându-se ambalarea, etichetarea, fiscalizarea, promovarea, certificarea şi plăţile electronice, atins a fost un alt nivel antreprenorial, cu acces către noi pieţe, transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

În urmă cu cinci ani, datorită politicilor publice ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de promovare şi susţinere a producătorilor români, cât şi de dezvoltare a pieţelor locale, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava deschidea porţile primei ediţi a Pieţei volante „Din drag de Bucovina”. Începând de la acel moment, în fiecare sâmbătă, curtea DAJ a devenit locul în care fermierii şi producătorii locali suceveni îşi întâlnesc direct consumatorii, pe mesele acestora din urmă ajungând produse primare şi produse procesate de calitate obţinute în judeţul Suceava. Oferita este diversă, constând în legume şi fructe culese de pe câmpurile şi din solariile locale, lapte şi brânzeturi din fermele Bucovinei, miere, carne şi preparate din carne, pâine cu maia, produse de patiserie, dulceaţă, siropuri, conserve şi multe altele, „în spatele cărora stau familii, gospodării, ferme şi foarte multă muncă”. La început au fost aproximativ 10 producători, însă, dintr-o piaţă de sâmbătă, s-a format „o comunitate de fermieri, producători, consumatori, instituţii, parteneri şi familii care au început să privească altfel produsul local”. Conform DAJ, în primii trei ani, proiectul Piaţa volantă „Din drag de Bucovina” adunase aproximativ 200 de producători, „o parte dintre aceştia fiind tineri întorşi din diaspora, care au ales să transforme activităţile familiei în mici afaceri moderne”. „Familii de gospodari reîntoarse din diaspora au preluat ceea ce au construit părinţii şi bunicii lor şi au dus aceste activităţi la un alt nivel antreprenorial. Au păstrat gustul şi tradiţia, dar au adăugat ambalare, etichetare, fiscalizare, promovare, certificare, plăţi electronice şi acces către noi pieţe” informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană. Mai mult, aceştia s-au asociat, au obţinut certificări pentru produse tradiţionale, produse montane sau produse ecologice, mulţi cucerind pieţe naţionale, magazine precum Profi, Carrefour şi Auchan, băcănii locale, naţionale şi internaţionale, ajungându-se direct şi la comunităţile de români din străinătate. Dar Piaţa volantă nu a însemnat numai comerţ, ci şi lanţ scurt de la producător la consumator, bani care circulă în economia locală, de la fermier, la procesator şi furnizor servicii, remarcându-se „inclusiv o schimbare de mentalitate”. Această evoluţie este recunoscută și la nivel european, EU CAP Network-Rural Pact Community Platform descriind Piața volantă „Din drag de Bucovina” ca pe „un model cu potenţial de replicare în alte comunităţi rurale”. Cei cinci ani de funcţionare au adus numeroase diplome şi trofee de excelenţă „recunoaşteri care ne onorează, dar ne şi obligă să mergem mai departe”.  „Sâmbătă, 5 septembrie, între 08:00 şi 12:00, vă aşteptăm să îi sărbătorim împreună pe cei care au făcut posibilă această poveste, pe fermierii şi producătorii locali suceveni, pe consumatori, parteneri, colaboratori, pe toţi cei care, în aceşti cinci ani, au ales să creadă în produsul local” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava.

 În prima jumătate a anului

Inspectorii sanitari veterinari suceveni au soluţionat 25 de alerte alimentare

• Semnalate au fost 4 cazuri de suspiciune de toxiinfecție alimentară, însă numai unul singur a fost confirmat

Inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au făcut, în primele 6 luni ale anului 2026, 2.029 de controale în domeniul siguranţei alimentare, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc.   Potrivit şefului DSVSA, verificările au vizat pieţe agroalimentare, abatoare, carmangerii, măcelarii, laboratoare de cofetărie, laboratoare de patiserie, restaurante, pensiuni, cantine, unităţi de catering, fast-fooduri, baruri, unităţi de comercializare alimente de tip hypermarket, supermarket şi magazin alimentar, cât şi depozite alimentare. Pe durata controalelor, constatate au fost o serie întreagă de deficienţe, ocazii cu care s-au aplicat un  124 de sancţiuni contravenţionale însumând 1,48 de milioane de lei, cât şi 120 de avertismente. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au dispus confiscarea şi orientarea înspre incinerare, în unităţi specializate, a 193,1 kg de produse de origine animală şi non-animală. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc subliniază că în primele 6 luni ale anului în curs, în judeţul Suceava s-au înregistrat 4 cazuri de suspiciune de toxiinfecție alimentară la om, dintre care numai unul singur caz s-a confirmat. Pe de altă parte, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face cunoscut că în semestrul întâi au fost evaluate şi încadrate în grupa de risc 183 de unităţi de procesare, comercializare şi depozitare a produselor alimentare de origine non-animală. În urma celor 280 de controale, la iveală au ieşit nereguli precum nerespectarea condiţiilor de igienă, etichetarea deficitară, depozitarea necorespunzatoare, dar şi lipsa documentelor de sănătate a personalului din unităţile de procesare, depozitare şi comercializare a produselor alimentare de origine non-animală. Date fiind abaterile de la legislaţia sanitară veterinară depistate, inspectorii DSVSA Suceava au dat 22 de amenzi totalizând 157.400 de lei, precum şi 14 avertismente. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc mai informează că în prima jumătate a anului 2026 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a soluţionat 25 de alerte alimentare, dintre care 19 în Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF) şi 6 alerte în sistemul de Asistenţă Administrativă şi Cooperare. 
 

Municipiul Suceava fiind acţionar majoritar

Primarul Vasile Rîmbu critică maniera în care au fost stabiliţi membrii Consiliului de Administraţie al ACET 

• „Nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET” a opinat şeful  executivului sucevean

Irina Vasilciuc nu a mai fost împuternicită ca membru în Consiliul de Administraţie al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava. Aceasta deoarece, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, primarul Vasile Rîmbu a retras de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre supus aprobării plenului. „Retrag acest proiect de hotărâre pentru că nu mai sunt îndeplinite condiţiile valabile la iniţierea acestuia. Urmează ca, în perioada următoare să fie finalizate toate etapele procedurale prevăzute de legislaţia specifică şi să se iniţieze, prin intermediul structurii responsabile cu guvernanţa corporativă, un proiect de hotărâre care să vizeze toate societăţile la care municipiul Suceava este acţionar” a declarat şeful executivului local, menţionând că, astfel, se urmăresc respectarea strictă a exigenţelor legale, protejarea patrimoniului şi a intereselor locuitorilor      municipiului Suceava  În acest context, Vasile Rîmbu a criticat,  „cu respectul cuvenit”, structura de ordonanţă corporativă din cadrul Primăriei, punând în vedere că, „acolo unde este acţionar unic sau acţionar majoritar, municipiul Suceava trebuie să aibă reprezentanţi în forurile de conducere, în speţă în consiliile de administraţie”. Primarul i-a reproşat lui Alexandru Moldovan, secretarul municipiului, coordonatorul structurii cu pricina, că „maniera de fixare a boardului SC ACET Suceava, la care Primăria municipiului Suceava are peste 64% din acţiuni, nu a fost în ordine”. Edilul-şef a reamintit că, la nivel naţional, Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) este un corp al administratorilor de întreprinderi publice din România, „iar noi nu trebuie să facem numiri ca la o strânsură la nuntă în Bucovina, de unde să iei şeful de sală, muzicantul ori fiul popii şi să îl pui în fruntea ACET”.

• „În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul” arată prmarul Vasile Rîmbu

Ocupantul foliului administrativ din
Areni accentuează că operatorul unic regional pentru servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare, „este o întreprindere extrem de importantă în peisajul economic al municipiului Suceava, confortul cetăţenilor contând foarte mult, motiv din care acolo este necesar mult profesionalism”. „Dacă cineva mizează pe faptul că contribuţia municipiului Suceava va fi afectată în favoarea altor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ se înşeală amarnic. Dacă îşi închipuie că pot lua cele 18 milioane de lei pe care noi le avem acolo, într-un aşa zis depozit într-un cont special constituit din profit, redevenţe, dividende, şi le vor duce unde cred unii de cuviinţă, se vor înşela. Suceava este un oraş cu multe probleme din punctul acesta de vedere, şi ne interesează foarte, foarte mult serviciile de calitate şi prompte. Domnule secretar general, vă rog să reluaţi studierea manierei de fixare a conducerii ACET, a respectării Legea, iar noi, în calitatea de acţionari majoritari, cu cei doi viceprimari reprezentanţi în AGA, să intervenim şi să nu lăsăm lucrurile degenereze” a reliefat şeful executivului local din reşedinţa de judeţ, adresându-i-se direct lui Alexandru Moldovan. Vasile Rîmbu a ţinut să menţioneze că s-a simţit dator să aducă aceste informaţii în prim-plan „ca o atenţionare că este necesar ca treburile să fie un pic reglate sau chiar mai mult”. Şeful municipalităţii şi-a arătat nemulţumirea inclusiv de modul în care s-a constituit Asociaţia Judeţeană de Apă şi Canalizare (AJAC) Suceava, „care dictează, în pofida faptului că noi suntem autoritatea cu cea mai mare pondere în acţionariat”. „Nu intru în duel cu nimeni, nu arunc mănuşa nimănui, dar nu este o problemă care să fie lăsată aşa. În joc este un program investiţional foarte puternic, pe fonduri europene, iar acesta trebuie să-şi facă efectul. Dacă se merge în judeţ şi se intervine la reţelele private sau nefuncţionale, angajaţi fiind banii Sucevei, nu este în ordine. Comparaţia cu nunta în Bucovina  este doar o glumă, însă darul nostru de nuntă nu va fi de 18 milioane de lei, care să ajungă în altă parte decât în municipiul Suceava” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.

Dr. Petrea Dulgheru demontează „falsul grosolan” care i se înscenează în legătură cu gestionarea caninelor fără stăpân din Vatra Dornei    

• Acesta susţine că în 6 ani firma sa „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini” din municipiul staţiune
• Încetarea colaborării cu Primăria a avut drept cauză neasumarea, de către primarul Ile Boancheş ,a investiţiilor necesare autorizării padocului

Dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava a „denunţat”, ieri, într-o conferinţă de presă,  „linşajul mediatic, cu acuzaţii grosolane şi minciuni sfruntate” la care a fost supus. Demersul survine evenimentelor din spaţiul cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân din judeţul Suceava, dar şi „acuzelor nefondate” la adresa firmei sale, dar şi a unor colegi medici veterinari. Dr. Dulgheru arată că în luna martie 2018, când „staţiunea era plină de haite de câini ciobănești care atacau oamenii și animalele”, Primăria Vatra Dornei a scos la licitaţie, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), „prestări de servicii, activităţi veterinare, monitorizare şi tranchilizare a câinilor fără stăpân”. Pentru 2018, bugetul local asigura, 16.800 de lei, adică 1.400 lei pe lună, „bani care nu acopereau nici motorina folosită la capturarea și deplasarea zilnică la adăpost”. Prin firma sa, dr. Petrea Dulgheru avea gânduri mari, intenţionând să construiască un padoc „eficient şi economic” care să deservească inclusiv cele 11 comune din Bazinul Dornelor. „La rugămintea primarului Ilie Boacheș am acceptat să fac această activitate josnică de hingher - cum spuneau unii - însă în condiţiile unui adăpost modern, după proiectele de la Codlea şi Alba Iulia. Am investit în cuști, în armă cu tranchilizante și am început treaba” povesteşte dr. Petre Dulgheru, menţionând că, printr-un referat, s-a adresat Consiliului Local, cerând sprijin în vederea derulării procedurilor şi efectuării dotărilor necesare autorizării padocului.  În urma „discuţiilor aprinse cu primarul”, eforturile făcute s-a concretizat doar parțial, pe parcurs Ilie Boancheș bătând în retragere şi afirmând că prioritară era cofinanțarea proiectelor europene pentru reţelele de apă şi canalizare.

Ca o consecinţă, pe 30 noiembrie 2023, încetarea colaborării devenise inevitabilă, Primăria neasumându-şi susţinerea investiţiilor obligatorii la autorizare. La acel moment, în Vatra Dornei mai rămăseseră doar 6 câini fără stăpân, „dornenii și turiştii deplasându-se prin oraş fără frică”. Astfel, în 6 ani, mai precis în 72 de luni, dr Petrea Dulgheru, „a reușit, în condiţii foarte grele, să tranchilizeze și să adăpostească în padoc 750 de câini”. Date fiind cele relatate, „printr-un fals grosolan” unele persoane şi organizaţii neguvernamentale  „interesate” îl acuză pe dr. Petrea Dulgheru că în decembrie 2023 a transferat 90 de câini din Vatra Dornei la adăpostul de câini din Berchișești, cât şi de eutanasieri abuzive. „La sfârşitul lunii noiembrie 2023 am încheiat colaborarea cu Primăria Vatra Dornei pentru că nu s-au făcut investițiile în vederea autorizării. Odată cu plecarea mea, primarul a hotărât să închidă padocul și să externalizeze serviciul. A luat legătura cu domnul dr. Țăranu de la adăpostul din Berchişeşti și a predat câinii. Precizez, de asemenea, că în 6 ani am eutanasiat doar 8 câini, numai cu decizia primarului, toţi fiind foarte bătrâni şi bolnavi, adăpostiţi în padoc de peste 8 ani” subliniază dr. Petrea Dulgheru, menţionând că „pentru insultele aduse” va face plângere penală și va cere daune morale. În ceea ce priveşte acuzele „mizerabile” privind sumele încasate în cei 6 ani de societatea comercială „Dulgheru Farmvet” de la Primăria Vatra Dornei, acestea s-ar ridica la 259.880 de lei, raportat la 72 de luni însemnând câte 3.609 lei lunar, în condiţiile în care medicul veterinar angajat era plătit cu 5.000 de lei, inclusiv „dările către stat”. „La acestea se adăugau vaccinările antirabice, motorina, maşina mea personală, contravaloarea armei, manopera pentru tranchilizare, tranchilizantele şi cuştile special confecţionate pentru câini. Iar pentru umilinţa mea, care făceam ziua și noaptea monitorizarea, hrănirea în locuri speciale, pentru ai putea tranchiliza, nu meritam nici un leu?” se întreabă retoric dr. Petrea Dulgheru, preşedintele al Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, fost director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.     

 Administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure spaţii speciale destinate producătorilor agricoli locali

• Acestea trebuie să reprezinte 40% din totalul suprafeţei comerciale, „esenţial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”
• „Legea interzice vânzarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terţe persoane” atenţionează  Direcţia Agricolă

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a organizat o întâlnire cu reprezentanţii administraţiilor pieţelor din principalele localităţi ale judeţului, tematica abordată fiind aplicarea prevederilor Legii nr. 145 din 2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Participanţi au fost responsabili ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice al Inspectoratului de Poliție Judeţean, cât şi cei ai administraţiilor pieţelor din Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Siret, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Verești, Dolhasca, Vatra Dornei, Dolhasca, Broșteni, Vicovu de Sus, Marginea, Calafindești şi Solca. Conform DAJ, discuţiile s-au axat pe atribuţiile administrațiilor piețelor, pe imperativul abordării unitare în ceea ce priveşte accesul producătorilor agricoli la comercializare, organizarea spaţiilor destinate acestora, documentele obligatorii pe care trebuie să le deţină, dar şi pe respectarea regulilor de identificare a produselor. Astfel, s-a evidenţiat că administratorii pieţelor sunt obligaţi să asigure producătorilor agricoli spații distincte și semnalizate, acestea reprezentând minimum 40% din totalul suprafeţei comerciale existente, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor. Totodată, analizate au fost responsabilitățile administrației pieței privind supravegherea existenţei documentelor necesare la locul de vânzare și afișarea corespunzătoare a etichetei produsului. Accent deosebit s-a pus pe deţinerea atestatului de producător şi a carnetul de comercializare, „principiul esențial fiind ca produsele comercializate să provină din propria fermă sau gospodărie”. „Legea interzice comercializarea, în baza carnetului de comercializare, a produselor cumpărate de la terțe persoane” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, menţionând că eticheta trebuie să permită identificarea producătorului şi a produsului, a originii acestora, date obţinerii, cât şi a preţului de vânzare.
 

 Până în luna august

Primăria Suceava, „nicio o plată neonorată, nicio factură neachitată”

• „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” dă asigurări  administratorul public al Irina Vasilciuc

„Niciun credit bugetar, şi pentru care s-au creat disponibilităţi, nu va fi lăsat neutilizat, astfel încât finanţele publice vor asigura, în mod eficient, serviciile şi programele de investiţii” a declarat Irina Vasilciuc, manager public al municipiului Suceava. Afirmaţia oficialului sucevean survine unei analize bugetare care a reliefat că, la acest moment, încasarea veniturilor este una „corespunzătoare”, neexistând vreo „factură restantă, nicio o plată neonorată, în scadenţa de 30 de zile”. „Din acest punct de vedere suntem într-o stare foarte corectă faţă de partenerii noştri de lucrări şi de servicii”, a evidenţiat Irina Vasilciuc, pe fondul aprobării, de către consilierii locali, a proiectului de hotărâre privind rectificarea bugetului.  Potrivit administratorului public, rectificativul a intervenit pe fondul unor importante economii cu salariile, „cu certitudine, la această dată, Primăria nemaiavând nevoie de 5 milioane de lei”. Drept urmare, din acest din urmă  total o sumă de 3 milioane de lei va fi orientată înspre susţinerea financiară a salubrităţii şi a asigurării energiei termice pentru începutul de sezon rece 2026-2027. Necesitatea suplimentării finanţării pentru serviciile în cauză vine în condiţiile în care lunile de iarnă ale anului 2026 „au fost mai grele”, dar şi ca urmare a majorării tarifelor. Totodată, la rectificare, acoperite au fost cheltuielile suplimentare neprevăzute la aprobarea bugetului, respectiv cele făcute cu programul de „regenerare urbană”, acestea însumând mai mult de 2 milioane de lei. Este vorba, în principal, de banii necesari „pentru se face curăţenie acolo unde procesul de demolare a garajelor şi construcţiilor neautorizate a lăsat o cantitate enormă de deşeuri”. În cele din urmă, din Fondul de rezervă la dispoziţia autorităţile administraţiei publice locale,  „o sumă consistentă de bani” a luat calea serviciului de reperaţii şi întreţinere a străzilor”. „O să avem bani pentru salubritate, reparaţii la străzi şi achitarea primei părţi a facturilor la termoficare” a conchis Irina Vasilciuc, administrator public al municipiul Suceava.

 
La solicitarea operatorului serviciului de termoficare

Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat ar putea plăti mai mult pentru încălzirea locuinţelor

• „Noi am mers în continuare cu subvenţionarea, dar nu ştim cât de lung sau de scurt va fi drumul acesteia, în condiţiile liberalizării preţului la gaze naturale” spune Vasile Rîmbu, şeful municipalităţii

Primăria municipiului Suceava a fost notificată de furnizorul de energie termică în legătură cu intenţia de modificare a tarifului la serviciul prestat, anunţă primarul Vasile Rîmbu, precizând că un proiect de hotărâre având ca obiect solicitarea operatorului serviciului de termoficare va fi propus spre dezbatere şi aprobare legislativului local. „Am primit o înştiinţare de la furnizor, iar o modificare, după cum o ştim noi, din 1990 încoace, este doar în sensul creşterii. Vom trece prin Consiliul Local aprobarea acestui tarif, însă va trebui să ne gândim cum reglăm partea subvenţionată de Primărie cu cea suportată de către cetăţenii de la reţeaua centralizată” a precizat edilul-şef. 

Vasile Rîmbu a semnalat că mai puţini sunt  branşaţii la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, decât sucevenii care au centrale individuale pe gaze naturale. 

De aceea, crede şeful executivului sucevean, locuitorii reşedinţei de judeţ nu ar trebui să fie în acelaşi mod „afectaţi de noille influenţe”. „Noi am mers în continuare cu subvenţionarea, dar nu ştim cât de lung sau de scurt va fi drumul acesteia, în condiţiile liberalizării preţului la gaze naturale. Este o chestiune de perspectivă, iar în zilele următoare vom discutat acest subiect, mai pe îndelete şi mai justificat, cu calculele necesare” a conchis Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. În prezent, preţul local al energiei termice, facturat efectiv pentru consumul populaţiei, este de 206,36 de lei/MWh (inclusiv TVA), rămânând neschimbat,  adică la nivelul aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20 din 31 ianuarie 2024. În urmă cu un  an, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Suceava dispune de 48 de puncte termice urbane, prin intermediul cărora erau alimentate 14.828 de apartamente în blocuri de locuinţe, 81 de case particulare, 387 de agenţi economici şi 38 de unităţi bugetare. La acestea se adăugau încă 13 puncte termice cu distribuţie proprie. În iarna trecută, Primăria municipiului Suceava a luat un credit de trezorerie în valoare de 30 de milioane  de lei, împrumutul  având drept scop finanţarea cheltuielilor necesare producerii, transportului, distribuirii şi furnizării agentului termic, cât şi plata facturilor restante aferente prestării serviciului public de termoficare. Măsura  a fost justificată prin „urgenţa asigurării creditelor bugetare pentru prestarea serviciului public de termoficare pentru sezonul rece 2025-2026”. 

 Pentru că nu pot fi „defrişaţi”

Cei 2.241 de pomi fructiferi care fac mizerie pe trotuare şi străzi vor fi „coafaţi”

• Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir spune că s-a făcut un inventar, majoritatea cetăţenilor din zonele în cauză cerând eliminarea duzilor, corcoduşilor şi cireşilor cu pricina
• „Vom încerca o toaletare, de natură să-i împace şi pe cei care vor ca să rămână copacii în peisaj, dar şi pe cei care vor să fie mai curat” arată primarul Vasile Rîmbu

Autorităţile locale din municipiul Suceava caută soluţii pentru rezolvarea disconfortului cauzat de pomii fructiferi, atât în ceea ce priveşte salubritatea, dar şi estetica urbană. Aspectul a fost semnalat în şedinţa ordinară a Consiliului Local, de către alesul Mihai Doru Anghelea (USR), care a arătat că mulţi dintre suceveni reclamă că „la intrarea în bloc sunt nevoiţi să calce pe un covor de fructe coapte”. Consilierul municipal a remarcat că fructele căzute se transformă „într-un fel de compost”, pentru „o curăţenie mult mai intensă” solicitând o colaborare mai strânsă cu Serviciul de salubritate. Pe fondul interpelării, viceprimarul Dan Ioan Cuşnir a informat că în interiorul municipiului reşedinţă sunt inventariaţi 2.241 de duzi, corcoduşi şi cireşi, majoritatea cetăţenilor din zonele în cauză cerând eliminarea pomilor cu pricina. „Ne asumăm să tăiem 2.241 de copaci din Suceava şi plantăm alţii în loc, cu speranţa că în 3, 5 sau 7 ani ar ajunge la aceeaşi înălţime cu a celor îndepărtaţi? a întrebat retoric Dan Ioan Cuşnir, menţionând că o hotărâre de acest gen poate fi luată cu votul consilierilor, însă nu înainte de a fi căutate alte soluţii. La rându-i, primarul Vasile Rîmbu a recunoscut că este „un fenomen care deranjează foarte mult, fructele căzând atât pe maşini, pe trotuare, dar şi pe străzi”. „Este clar că avem o problemă din acest punct de vedere, deoarece nu putem defrişa acei pomi. Nu putem tăia 2.421 de pomi la maturitate, care sunt greu de înlocuit şi mai ales să ajungă la fel” a subliniat şeful executivului municipal. Primarul s-a exprimat, mai degrabă, pentru „coafarea” duzilor, corcoduşilor şi cireşilor, astfel încât fructele să nu mai cadă pe trotuare, iar deranjul provocat să fie cât mai mic. „Numărul este extrem de mare, vom vedea cum vom proceda, pentru că oricât de mult ar interveni cei de la salubritate, petele de la cireşele negre ies foarte greu. Vom încerca o toaletare, de natură să-i împace şi pe cei care vor ca să rămână copacii în peisaj, dar şi pe cei care vor să fie mai curat, mai confortabil, în deplasarea lor pe străzile sau aleile respective” a accentuat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.