Faţă de începutul anului

Datoriile curente ale Consiliului Judeţean Suceava şi unităţilor subordonate au crescut cu 23 la sută

• La 37,83 de milioane de lei - mai mare cu 15,78% - se ridica valoarea facturilor neplătite pentru utilităţi şi achiziţionarea de bunuri şi servicii, cât şi a celor emise de constructori
• CJ datorează drepturi salariale de 3 de milioane de lei câştigate în instanţă de către personalul DGASPC, Spitalului Clinic de Urgenţă şi Centrului Cultural

Cu datorii în valoare de 110 de milioane de lei a încheiat judeţul Suceava şi unităţile subordonate Consiliului Judeţean primul semestru al anului 2026. Aşa reiese din Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare la data de 30 iunie, document oferit recent publicităţii. Astfel, potrivit sursei citate, datoriile curente însumau aproximativ 107 de milioane de lei, cu o semnificativă creştere de 19,85 de milioane de lei, adică de 22,87% faţă de începutul anului. În cadrul acestora din urmă, datoriile comerciale au ajuns la 37,83 de milioane de lei, fiind mai mari cu 5,15 de milioane de lei, respectiv cu 15,78%. În cauză sunt facturi neplătite pentru energie electrică, gaze naturale şi apă, sume datorate constructorilor, precum şi cheltuieli neachitate la achiziţionarea de bunuri şi servicii, începând de la combustibil şi consumabile de birou, până la servicii de pază, curăţenie sau mentenanţă. „Cea mai mare parte o reprezintă sumele curente de plată către furnizorii de bunuri servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi Consiliului Judeţean” se subliniază în analiza pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare. În schimb, raportat la 1 ianuarie 2026, o diminuare de 11,65 de milioane de lei (1,64%) s-a înregistrat la „datoriile către bugete, reprezentând, în principal, impozitul aferent veniturilor salariale, contribuţia pentru persoanele cu handicap şi datorii către bugetul de asigurărilor de sănătate, pentru cheltuielile de spitalizare a bolnavilor internaţi ca urmare a unor agresiuni sau vătămări corporale”. O sumă de 32,73 de milioane de lei o reprezintă salariile, contribuţiile sociale către bugetele asigurărilor de sănătate şi pentru pensii, categorie care consemnează, în comparaţie cu debutul anului 2026, o scădere de 273.451 de lei (0,83%). Pe 30 iunie, la 22,85 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri externe nerambursabile, cu un spor de 16,28 de milioane de lei (1,23%), însemnând avansuri primite de la autorităţile de management, cât şi decontări în curs de clarificare, pentru proiectele derulate de Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate. Capitolul „alte datorii” figurează cu obligaţii restante de 1,94 de milioane de lei, cu o scădere de 1,11 milioane de lei (36,38%). Cea mai mare parte  reprezintă sume avansate de primării către Consiliul Judeţean, pentru achitarea, în numele unităţilor administrativ-teritoriale asociate, a ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava în cadrul Proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. La începutul anului 2026, drepturile de natură salarială rezultate din hotărâri judecătoreşti executorii erau de 3,17 de milioane de lei, până la jumătatea anului reuşindu-se achitarea a 143.436 de lei. Conform Raportului de analiză pe bază de bilanţ a situaţiilor financiare încheiate pe 30 iunie 2026, suma rămasă de plătit, cea de 3,03 de milioane de lei, se înregistrează la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi Centrul Cultural „Bucovina”. 

 

Creştere sensibilă a numărului de separări definitive ale cuplurilor

• Un motiv determinant în destrămarea familiilor îl au inclusiv „presiunile economice şi sociale”
• De cealaltă parte, un regres se remarcă la numărul de prezentări în faţă ofiţerului stării civile

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică relevă un declin evident al numărului de cupluri care decid să îşi oficializeze relaţia, specialiştii opinând că „tinerii amână să se căsătorească, în principal din motive financiare şi profesionale”. Deşi urmează trendul naţional de scădere a numărului total de căsătorii încheiate în luna mai a acestui an, comparativ cu luna mai din 2025, judeţul Suceava raportează, în continuare, cifre relativ optimiste. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în judeţ, în luna mai 2026 s-au înregistrat 349 de căsătorii, număr mai mare cu 144 faţă de luna aprilie a anului. Acest salt evolutiv poate fi pus pe seama faptului că, tradiţional, luna mai marchează „deschiderea sezonului de nunţi”. Dar, chiar şi aşa, numărul prezentărilor în faţă ofiţerului stării civile a fost cu 15 mai mic comparativ cu un an în urmă. De cealaltă parte, cu toate că se miza pe o oarecare  detaşare faţă de trendul naţional, în intervalul mai 2025-mai 2026 numărul separărilor definitive a crescut, în mod vizibil, şi în judeţul Suceava. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, doar în luna mai 2026 s-au finalizat 91 de divorţuri, cu 38 mai multe faţă de luna aprilie a aceluiaşi an. Numărul divorţurilor a fost mai mare cu 19 şi în comparaţie cu cel înregistrat în luna mai a anului 2025, experţii susţinând că „un impact determinant asupra destrămării familiilor îl au, printre altele, presiunile economice şi sociale”.

 Reabilitarea sediului DNA Suceava este în faza de contractare a finanţării, la Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est

• Proiectul prevede izolarea termică, schimbarea tâmplăriei şi a acoperişului, reparaţii şi finisaje interioare, cât şi instalarea de panouri fotovoltaice şi pompe de căldură
• Valoarea totală a proiectului se ridică la 7,89 de milioane de lei (cu TVA), iar conform graficului de execuţie, lucrările se vor desfăşura pe durata a 24 de luni calendaristice

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, actualizarea indicatorilor tehnico-economici şi devizului general aferente Proiectului „Reabilitarea clădirii de pe strada <Vasile Bumbac> nr.14”. Fondurile sunt disponibile în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”, iar obiectivul proiectului constă în „implementarea de măsuri de eficienţă energetică şi de reducere a emisiilor cu efect de seră”. La această dată cererea de finanţare se află în faza de contractare, la Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027, structură care a solicitat prezentarea „hotărârii CJ actualizate, în conformitate cu ultima formă a bugetului”. Astfel, noua valoarea totală a proiectului este de 7,89 de milioane de lei (cu TVA), cheltuielile eligibile fiind de 5,20 de milioane de lei (inclusiv TVA). Consiliul Judeţean Suceava va asigura o cofinanţare de 2% din totalul eligibil al proiectului, adică 53.930,25 de lei (inclusiv TVA). Proiectul prevede izolarea termică a faţadelor, cu păstrarea elementelor arhitecturale; schimbarea completă a tâmplăriei şi a acoperişului; reparaţii şi finisaje interioare, cât şi instalarea de sisteme inteligente de management energetic, respectiv de panouri fotovoltaice şi pompe de căldură. După evenimentele din Decembrie 1989, clădirea de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14 din reşedinţa de judeţ a găzduit Inspectoratul Şcolar Judeţean, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor iar, în ultimii ani, şi Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). De altfel, în vederea implementării proiectului, consilierii judeţeni au aprobat darea în folosinţă, pe o perioadă determinată, către această din urmă instituţie, a unor spaţii aparţinând Muzeului Naţional al Bucovinei. Drept urmare, până la finalizarea lucrărilor, STS al DNA se va muta la Muzeul de Istorie, ocupând 10 spaţii cu o suprafaţă utilă de 223,67 de metri pătraţi, aflate la etajul al II-lea şi, parţial, la mansarda „clădirii C1”. Conform graficului de derulare a investiţiei, durata estimată de execuţie a obiectivului este de 24 de luni calendaristice. Imobilul de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14 este proprietate publică a judeţului Suceava, Consiliul Judeţean dându-l în folosinţă gratuită DNA, pentru o perioadă de 15 ani.
 

Sucevenii pot scăpa gratuit de cutii de vopsea, bidoane de diluant, mobilier, saltele, uşi, covoare şi articole vestimentare

• Puncte speciale de colectare a deşeurilor voluminoase sunt amenajate în toate cartierele municipiului reşedinţă

Primăria Suceava informează că, în perioada 17-30 august 2026, pe raza municipiului sunt amenajate puncte speciale pentru colectarea gratuită a deşeurilor voluminoase, dar şi a altor categorii de deşeuri. Punctele de colectare sunt disponibile 24 de ore din 24, astfel încât fiecare locuitor la reşedinţei de judeţ „să poată alege momentul potrivit pentru predarea deşeurilor”. Aşadar, în intervalul 17-23 august sunt deschise punctele din cartierul Obcini, amenajate în parcarea „DimElectronic” şi la intersecţia străzilor „Bistriței” şi „Victoriei”. În aceeaşi perioadă sunt la dispoziţie punctele de colectare de pe strada „Rarău” din cartierul „Cuza Vodă I”, de pe strada „Eroilor” în „Cuza Vodă II”, precum şi punctul de la Piața agroalimentară Burdujeni, în „Cuza Vodă III”. De asemenea, în perioada 24-30 august, în cartierul „George Enescu” puncte de colectare vor funcţiona în parcarea Bisericii „Sfânta Vineri” şi pe Aleea Venus. În cartierul Ițcani deşeurile vor putea fi lăsate în zona Gării, în Centrul municipiului vor fi deschise sunt punctele din Parcul „Simion Florea Marian” şi din zona CEC Bank, în timp ce în cartierul Zamca va fi disponibil punctul din zona Mănăstirii Zamca. În punctele şi în perioadele amintite, locuitorii urbei reşedinţă de judeţ au posibilitatea de a preda gratuit de deşeuri voluminoase cum ar fi mobilier vechi, saltele, uşi, obiecte sanitare, covoare, anvelope şi alte obiecte de uz casnic de mari dimensiuni. Sucevenii pot scăpa inclusiv de deşeuri textile, adică de haine şi articole vestimentare, textile pentru casă, dar şi de alte produse textile. La punctele de colectare pot fi duse inclusiv deşeurile menajere periculoase, categorie în care intră cutiile de vopsea, bidoanele de diluant şi alte deşeuri similare. „Încurajăm pe suceveni să utilizeze aceste puncte de colectare şi să nu abandoneze deşeurile pe domeniul public. Un oraş curat începe cu responsabilitatea fiecăruia dintre noi” transmite Primăria municipiului Suceava.

 Valabil în toată Zonă Metropolitană Suceava

Tarif unic de 3 lei pentru călătoriile achitate cu cardul în mijloacele de transport electrice

• „Este o măsură care simplifică plata călătoriilor” transmite Primăria municipiului Suceava

Începând  de vineri, 14 august 2026, este introdus tariful unic de 3 lei de călătorie pentru plata directă, cu cardul bancar, la terminalele POS montate în autobuzele şi microbuzele firmei de Transport Public Local Suceava. Primăria municipiului Suceava anunţă că măsura a fost adoptată prin Hotărârea nr. 3 din 12 iulie 2026 a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. „Transport Metropolitan Suceava”, aceasta aplicându-se indiferent dacă deplasarea are loc în municipiul Suceava, în Zona I sau în Zona a II-a a Zonei Metropolitane. Călătorii trebuie să ştie că 3 lei pe călătorie este tariful unic pentru plata cu cardul direct la validator, biletul electronic fiind valabil timp de 60 de minute, pe întreaga rază administrativ-teritorială metropolitană. Plata este făcută o singură pentru 60 de minute, iar dacă acelaşi card este apropiat din nou de validator, în intervalul de o oră, „suma de 3 lei nu se mai retrage pentru o nouă validare”. „Este o măsură care simplifică plata călătoriilor şi oferă un tarif unic pentru transportul public din întreaga Zonă Metropolitană Suceava” transmite Primăria municipiului Suceava, menţionând că plata este operată exclusiv la validatoarele POS de culoare galbenă, care permit achitarea contactless, direct cu cardul bancar. Important de reţinut este că respectivul card bancar sau, după caz, telefonul/smartwatch-ul pe care este înrolat cardul, va avea obligatoriu activată funcţia de plată contactless.  

Peste 500 de controale ale inspectorilor sanitari veterinari suceveni şi amenzi de 618.000 de lei date în plin sezon al concediilor

• Sancţiunile au fost aplicate mai ales în cazurile de „pericol direct pentru siguranţa alimentară” a subliniat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful Direcţiei Sanitare Veterinare
• Prelevate au fost probe în vederea determinării depăşirilor limitelor admise ale pesticidelor şi contaminanţilor sau pentru evidenţierea prezenţei unor substanţe interzise

În luna iulie 2026, inspectorii sanitari veterinari au întreprins 503 de acţiuni de control în sectorul produselor alimentare de origine animală şi a celor de provenienţă nonanimală, informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit acestuia, verificările au vizat operatorii din industria alimentară (HoReCa), 181 de controale fiind operate la unităţi de alimentaţie publică, adică în restaurante, pensiuni, rulote, laboratoare de cofetărie, laboratoare de patiserie şi la producători de îngheţată. Alte 186 de acţiuni de control au fost făcute în unităţi de comercializare a produselor alimentare, respectiv în magazine, supermarketuri, hypermarketuri, carmangerii, măcelarii şi depozite alimentare. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au supus verificărilor 26 de unităţi de procesare a laptelui şi de procesare a cărnii; două unităţi de alimentaţie publică din cadrul benzinăriilor; 31 de baruri, stupine şi unităţi de fabricare a pâinii; 17 unităţi de catering pentru evenimente, încă 60 controale având în vizor unităţi autorizate sau înregistrate sanitar veterinar. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, în urma verificărilor au fost aplicate 31 de avertismente şi 53 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor ridicându-se la 618.000 de lei. Verificările s-au derulat conform Programului oficial de supraveghere şi control pentru anul 2026, urmărite cu prioritate fiind întreţinerea şi igienizarea spaţiilor destinate manipulării şi procesării materiilor prime; modul de respectare a regimului de autorizare, înregistrare şi funcţionare a operatorilor; monitorizarea trasabilităţii; implementarea planurilor HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points); rigoarea programelor proprii de autocontrol, cât condiţiile de depozitare şi procesare şi materiilor prime şi a1e produsele finite.

„Echipele de control  s-au axat atât pe consilierea agenţilor economici în aplicarea legislaţiei, dar şi pe remedierea deficienţelor. Sancţiunile financiare au fost aplicate în cazurile în care neregulile nu au fost remediate la termenul impus cu prilejul controalelor anterioare sau în situaţiile în care prezentau pericol direct pentru siguranţa alimentară” a subliniat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA. Printre cele mai frecvente deficienţe constatate de către inspectorii sanitari veterinari se numără abaterile igienico-sanitare legate de întreţinerea spaţiilor, echipamentelor şi utilajelor; operaţiunile necorespunzătoare de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; nerespectarea normelor privind echipamentul de protecţie; lipsa fişelor de aptitudini şi a celor referitoare la starea de sănătate a personalului; neregulile legate de etichetare şi ambalare; lipsa buletinelor de analiză; documentarea deficitară a procedurilor HACCP, dar şi lipsa evidenţelor clare de trasabilitate. Pe durata controalelor, inspectorii DSVSA au prelevat probe de laborator în vederea determinării eventualelor depăşiri ale limitelor admise pentru reziduuri de pesticide, contaminanţi sau a prezenţei unor substanţe interzise. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reaminteşte cetăţenilor că pot semnala orice neregulă din domeniul siguranţei alimentelor apelând numărul de telefon gratuit Call Center 0800.826.787, accesibil din orice reţea.

 

Din cauza înclinării terenului

Un milion de lei pentru lucrări de consolidare la viitoarea creşă din cartierul „Europa”

• O firmă specializată a concluzionat că obligatorii sunt măsuri de stabilizare, consilierii locali aprobând finaţarea amenajării unui zid de sprijin

Consiliul Local a aprobat o finanţare de 1,08 milioane de lei din bugetul municipiului pentru amenajarea a unui zid sprijin la  noua creşă de strada „Paris” nr.1 din cartierul „Europa” al Sucevei. Cu fonduri alocate de Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, la acest moment, pe o suprafaţă de 8.047 mp de pe Dealul „Tătăraşi”, în derulare este proiectul de construire a unei creşe-tip. Unitatea de învăţământ preşcolar va avea 110 locuri pentru 10-11 grupe de copii, fiind prevăzută cu bucătărie, spălătorie, cameră de joacă, pavilion administrativ, cameră pentru părinţi, cameră de acces, cabinet medical, spaţii verzi şi un loc de joacă. Între timp, investigaţiile suplimentare şi expertiza geotehnică efectuate de o firmă specializată au concluzionat că obligatorii sunt lucrări de consolidare impuse fr „declivitatea” terenului, adică de înclinarea acestuia. Conform soluţiei de proiectare, date fiind „condiţiile reale”, suma  de 1,08 de milioane de lei va acoperi, „realizarea unui sistem de fundare format din 91 de piloţi foraţi, cu diametrul de 800 mm şi în lungime de 11 metri”. Lucrările includ executarea forajelor necesare realizării piloţilor; confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură; turnarea betonului în pilonii foraţi; realizarea grinzii de foraj aferentă sistemului de forare, cât şi realizarea elevaţiilor de beton armat pe o lungime de aproximativ 15 metri. Recent, pentru obiectivul de investiţii „Construire creşă mare pe strada „Paris” nr. 1, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a finalizat licitaţia şi a atribuit oficial contractul. Acesta din urmă este în valoare de 18,45 de milioane de lei, acoperind serviciile de proiectare, execuţia efectivă a lucrărilor şi asistenţa tehnică. Reamintim că, din cauza instabilităţii terenului, un zid de sprijin a fost amenajat  şi la obiectivul de investiţii „Construire creşă mare pe strada Mircea Hrișcă” din cartierul “Tinereţii”. Inaugurarea creşei s-a făcut în luna mai 2026, valoarea totală a lucrărilor ajungând la aproximativ 20 de milioane de lei.   

 

Cu 4,8 de tone de grâu la hectar, producţie „peste media istorică a judeţului”

• Având „specific montan şi colinar”, Suceava se situează în a doua jumătate a clasamentului naţional, respectiv între locurile 25 şi 30

Spre deosebire de sudul ţării, lovit de arşiţă, după precipitaţii relativ uniform distribuite în primăvară, în 2026 judeţul Suceava „a beneficiat de un regim termic favorabil pentru culturile de păioase”. Conform Ministerului Agriculturii, datorită temperaturilor ridicate din lunile iunie şi iulie, dar şi a celor de la începutul lui august, recoltarea s-a desfăşurat în bune condiţii, fermierii trecând la eliberarea terenurilor şi pregătirea solului pentru culturile de toamnă. Fermierii suceveni au raportat o calitate superioară a bobului de grâu, indicii de panificaţie fiind ridicaţi. Astfel, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, producţia a atins între 4,2 de tone şi 4,8 de tone la hectar, recolte „peste media istorică a judeţului”. În ceea ce priveşte producţiile totale obţinute în 2026 la nivel naţional, în conformitate cu Asociaţia europeană COCERAL, la grâu „o prognoză optimistă este de aproape 13,8 milioane de tone, în analizele independente din teren”. Faţă de anul trecut, suprafaţa totală cultivată a crescut uşor, la 2,4 milioane de hectare, Institutul Naţional de Statistică arătând că topul judeţelor este condus de Teleorman cu 6,0% din suprafaţa cultivată a ţării, urmat de Dolj (5,9%), Timiș (5,2%), Constanța (5,1%) şi Călăraşi (5,0%). Drept urmare, aceste 5 judeţe cumulează „peste un sfert din suprafeţele şi volumele recoltate la nivel naţional”. Caracterizat de un „specific montan şi colinar”, judeţul Suceava nu se află în topul naţional la producţia de cereale păioase, „structura agricolă fiind axată mai mult pe cartofi şi furaje verzi”. Drept urmare, citând sursele menţionate, de regulă, la producţiile de grâu şi orz Suceava se situează în a doua jumătate a clasamentului naţional, respectiv între locurile 25 şi 30.

 Pe durata a 24 de luni

Stimulent de financiar de 27.000 de lei la prima intrare în câmpul muncii

• Beneficiari pot fi tinerii de 16 până la 30 de ani care nu studiază, nu lucrează şi nu face vreun curs de calificare
• Dacă nou-angajatul îşi dă demisia sau este concediat disciplinar, sumele încasate vor obligatoriu înapoiate

Tinerii NEET care se angajează pentru oară pot avea parte de un stimulent financiar total de până la 27.000 de lei, informează Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.  Prima de stabilitate este introdusă prin OUG nr. 11 din 2026 şi HG nr. 570 din 2026, suma fiind acordată eşalonat, într-o perioadă de maximum 24 de luni consecutive. Este vorba despre 1.000 de lei în fiecare din primele 12 luni şi de câte 1.250 de lei în următoarele 12 luni, plăţi neimpozabile şi scutite de contribuţii sociale. Pentru a primi acest sprijin financiar, prealabil persoana interesată se va înregistra ca şomer în baza de date a AJOFM. Cumulativ, trebuie ca acesta să fie obligatoriu primul loc de muncă din viaţa tânărului, contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul să aibă durată nedeterminată, iar norma de lucru să fie întreagă, pentru un program complet de 8 ore pe zi. Important de precizat este că suma este achitată doar pentru timpul efectiv lucrat în fiecare lună. Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava există restricţii şi excluderi, prima de stabilitate
nefiind acordă dacă angajarea se face în cadrul unei instituţii de stat sau companii cu capital majoritar de stat. De asemenea, dacă raportul de muncă încetează înainte de împlinirea celor 24 de luni, din vina sau la iniţiativa angajatului, respectiv prin demisie sau abatere disciplinară, sumele deja încasate vor fi înapoiate. Totodată, este bine de ştiut că prima de stabilitate nu poate fi cumulată cu alte măsuri de mobilitate sau prime de inserţie active. Acronimul NEET (Not in Education, Employment, or Training) descrie tinerii cu vârsta între 16 și 30 care nu studiază, nu lucrează şi nu urmează un curs de calificare. Pentru înregistrarea ca şomer NEET, înainte de angajare, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava trebuie prezentate actul de identitate; actele de studii sau de calificare (diplomă de bacalaureat, adeverinţă absolvire); declaraţie pe proprie răspundere că solicitantul nu urmează o formă de învăţământ şi că nu lucrează, cât şi adeverinţa medicală din care să rezulte că acesta este clinic sănătos şi apt de muncă.

 

Organizatorii de spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestări sportive trebuie să încheie contracte cu serviciile private de ambulanţă

DSP atrage atenţia autorităţilor că este obligatorie  contractarea de servicii autorizate pentru asistenţă prespitalicească de urgenţă şi transport medical asistat

Organizatorii de evenimente, respectiv de spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestări sportive sunt obligaţi să încheie contracte cu prestatorii de servicii medicale private de urgenţă prespitalicească, informează Direcţia de Sănătate Publică Suceava. Totodată, instituţia suceveană pune în vedere că organizatorilor le revine obligaţia de se asigura dacă prestatorul de servicii medicale de urgenţă prespitalicească deţine autorizaţie de funcţionare pentru tipul de activitate necesară, inclusiv dacă acesta are „capacitatea deplină de a presta respectiva activitate”. „Autorităţilor publice vor aproba desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenţă medicală de urgenţă este asigurată în mod adecvat, conform normelor în vigoare, respectiv de către servicii private de urgenţă prespitalicească care deţin autorizaţie de funcţionare eliberată de către autoritatea de sănătate publică competentă, pentru domeniul de activitate necesar, respectiv pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat” se accentuează într-o informare a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dându-se exemplul unei competiţii sportive, la care prezentă va fi cel puţin o echipă de prim-ajutor calificat cu ambulanţe de tip B. La rându-le, furnizorii privaţi în regim privat, autorizaţi pentru servicii de asistenţă medicală prespitalicească de urgenţă la evenimente sportive, spectacole în aer liber, festivaluri sau de altă natură, au obligaţia de asigura - „inclusiv pentru continuitatea în cazul producerii unui incident” - cel puţin un echipaj medical de urgenţă „condus de asistent medical tip EMU-A/B2 ale căror competenţe să se coreleze cu tipul de ambulanţe utilizate şi autorizate tip B2”.  

 În ciuda numărului ridicat de şomeri,

Firmele sucevene continuă să semnaleze un deficit de forţă de muncă

• La o rată a şomajului dublă faţă de cea naţională, 2.000 de suceveni au reuşit să se angajeze în prima jumătate a anului 2026 

Judeţul Suceava se confruntă, după prima jumătate a anului  2026, cu un paradox economic pe piaţa muncii: deşi rata şomajului a înregistrat un trend descendent, valoarea indicatorului se menţine la aproape dublul mediei naţionale. Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că pe 30 iunie 2026, rata şomajului a fost în scădere cu 0,58% faţă de începutul anului. În timp ce în Suceava a ajuns la 6,23%, plasând judeţul în topul naţional, media pe ţară a ratei şomajului s-a situat la doar 3,20%. Astfel, Suceava se menţine constant pe locul 5 al judeţelor cu cel mai mare număr de şomeri, după „tradiţional-defavorizatele” Vaslui, Mehedinți, Dolj şi Teleorman. O problemă structurală majoră o reprezintă ponderea de circa 78% a şomerilor neindemnizați, adică a persoanelor care nu mai beneficiază de sprijin financiar, fiind „greu integrabile” pe piaţa muncii. În primul semestru al anului 2026, efectiv, prin intermediul programelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 8.086 de şomeri au beneficiat de măsuri active de ocupare, iar 1.934 de persoane au reuşit să se angajeze. În ciuda faptului că numărul total de şomeri este ridicat, firmele locale continuă să caute personal, semnalând un deficit de forţă de muncă calificată. Platformele de recrutare judeţene precum eJobs  afişează pentru Suceava peste 1.300 de oportunităţi de angajare în judeţ, în special în construcţii și amenajări, servicii şi consultanţă financiară, comerţ și distribuţie. În ceea ce priveşte sectorul public, centralizate pe „posturi gov Suceava” sunt ofertele din educaţie, sănătate şi asistenţa socială.

 În zonele turistice din judeţul Suceava

Zeci de operatori economici amendaţi şi sute de kilograme de alimente retrase de la comercializare

• Comisarii pentru protecţia consumatorilor au sancţionat condiţiile igienico-sanitare precare, comercializare de alimente expirate, depozitarea neconformă, lipsa elementelor de identificare, dar şi deficienţe de informare

În acest sezon estival, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Suceava, sub coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), a desfăşurat „acţiuni intense de control axate pe siguranţa turiştilor, dar şi a localnicilor”. Verificările au vizat în special unităţile de cazare şi pensiunile din zonele turistice Gura Humorului, Putna, şi Sucevița, controlate fiind inclusiv restaurantele, terasele, piscinele şi magazinele alimentare. Deşi în mod regulat sunt aplicate sancţiuni, cele mai recente date centralizate din această vară, care includ şi judeţul Suceava, relevă o „intensificare masivă a numărului amenzilor”. Astfel, în campania din prima parte a lunii august, la nivel naţional s-au aplicat peste 611 de amenzi contravenţionale, în valoare de peste 3 milioane de lei. „În zonele cu turism montan şi gastronomic din Bucovina”, comisarii suceveni au procedat la verificarea conformităţii produselor de origine animală, dând peste 260 de amenzi. În judeţ, cu prilejul descinderilor, controlorii au depistat utilizarea unor agregate frigorifice murdare, cu rugină şi cu elemente de etanșare deteriorate; comercializarea de produse din carne, lacpte sau de patiserie cu termen de valabilitate depăşit, dar şi produse ţinute la temperaturi prea ridicate ori chiar la soare. Inspectorii CJPC au mai descoperit produse sau preparate fără etichete care să menţioneze data pregătiri sau eventualele ingrediente alergene, lipsa afişării preţurilor pe unitatea de măsură, cât şi neasigurarea traducerilor în limba română, în cazul provenienţei din import. Nu în cele din urmă, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava au retras de la comercializare sute de kilograme de alimente.
 

 Comisarii de mediu au amendat cu 30.000 de lei o firmă suceveană de aparatură medicală

• Societatea nu deţinea autorizaţie de funcţionare, activitatea acesteia fiind oprită până la intrarea în legalitate

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au  controlat o societate comercială care derula activităţi având ca obiect fabricarea dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale și stomatologice. Pe durata verificărilor, comisarii de mediu suceveni au constatat că agentul economic nu solicitase şi nu deţinea autorizaţie funcţionare pe linie de mediu. Astfel, ca urmare a neconformitățile constatate, operatorul economic respectiv a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei. Potrivit unei comunicat al instituţiei, este interzisă desfăşurarea activităţilor supuse procedurii de autorizare, cu încălcarea obligaţiei de obţinere a documentului în cauză, în conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798 din 2007. Totodată, comisarii de mediu au dispus inclusiv sancţiunea complementară a suspendării a activităţii, până la intrarea în legalitate. „Respectarea legislaţiei de mediu nu este opţională. Operatorii economici au obligaţia de a desfăşura activităţile cu respectarea prevederilor legale și de a deţine actele de reglementare necesare” atrage atenţia omisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, sublniind că acțiunile de control pentru prevenirea și combaterea încălcării legislației privind protecția mediului vor continua.
 

 
În vederea regenerării şi modernizării zonei

Primăria nu exclude posibilitatea exproprierii unor imobile din staţiile de călători din centrul Sucevei   

• Se consideră că acestea nu mai răspund cerinţelor de asigurare a accesibilităţii, confortului şi protecţiei împotriva intemperiilor
•  „Poluarea vizuală” cu mijloace publicitare va dispărea, iar în prejma Curţii Domneşti va fi amenajat un atractiv parc urban

Un studiu de reabilitare urbană a zonei staţiilor de transport public de călători din centrul municipiului Suceava, urmează a fi comandat de Primăria reşedinţei de judeţ. Studiul va analiza posibilitatea amenajării unei piaţete urbane moderne, destinată atât utilizatorilor transportului public , „cât şi desfăşurării unor activităţi culturale, turistice şi sociale”. Aceasta în condiţiile în care construcţiile existente, executate în perioade diferite, „generează o imagine urbană fragmentată”, amplasarea neunitară a firmelor, reclamelor, copertinelor şi a altor mijloace publicitare contribuind la „poluarea vizuală” a centrului urbei. În acelaşi timp, se consideră că staţiile de transport public nu mai răspund cerinţelor privind accesibilitatea, confortul şi protecţia călătorilor împotriva intemperiilor. „Analiza situaţiei existente evidenţiază faptul că ansamblul format din staţiile de transport public şi spaţiile comerciale adiacente nu mai corespunde cerinţelor actuale privind calitatea estetică,  funcţională şi urbanistică specifică unei zone centrale reprezentative” se arată în fundamentarea unui proiect de hotărâre de ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local. Conform propunerii legislative, valorificarea terenului din spatele staţiei de îmbarcare-debarcare din proximitatea Curţii Domneşti are în vedere amenajarea unui parc urban şi a unui spaţiu de relaxare care să contribuie la punerea în valoare monumentul istoric. În acest sens, realizate vor fi spaţii verzi, amenajări peisagistice, alei pietonale, zone de odihnă şi iluminat ambiental, făcându-se inclusiv dotări cu mobilier urban. Valoarea serviciilor de specialitate necesare elaborării documentaţiilor tehnice şi proiectării, care „vor constitui baza tehnică pentru promovarea etapizată a investiţiilor publice destinate regenerării şi modernizării acestei zone” este de 180.000 de lei „În funcţie de concluziile specialiştilor, vor putea fi propuse soluţii de reorganizare a proprietăţilor, inclusiv dobândirea unor imobile necesare realizării investiţiilor de utilitate publică, în condiţiile legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică” se evidenţiază în referatul privind susţinerea aprobării rectificării bugetului local cu suma necesară elaborării studiului de reabilitare a zonei centrale a Sucevei.

În municipiul Suceava

Figurine tridimensionale de copii  folosite la „securizarea zonelor şcolare şi a trecerilor de pietoni”

• Pentru „avertizarea timpurie a conducătorilor auto”,  modelele cu aspect „antropomorfic” vor fi amplasate în prejma şcolilor, grădiniţelor şi locurilor de joacă  

În apropierea de unităţilor de învăţământ, respectiv a şcolilor, grădiniţelor şi a locurile de joacă din municipiul Suceava „se generează un flux intens de pietoni minori, în special în orele de vârf”. Aşa evidenţiază Serviciul „Reparaţii străzi şi sistematizare rutieră” al Primăriei, reclamând „necesitatea stringentă” de suplimentare a măsurilor de semnalizare în zonele cu risc ridicat de accidente. Invocată, în aceste circumstanţe este inclusiv Strategia municipiului Suceava privind creşterea siguranţei rutiere şi protejarea categoriilor vulnerabile de participanţi la trafic. Drept urmare, în şedinţă extraordinară, Consiliul Local va analiza un proiect de alocare de fonduri în vederea achiziţionării de „figurine tridimensionale pentru securizarea zonelor şcolare şi a trecerilor de pietoni”. În sensul materializării propunerii legislative, din bugetul local ar fi urma să fie alocată, prin rectificare, o sumă de 225.060 de lei. Pe lângă amplasarea de figurine tridimensionale cu aspect antropomorfic de statura unui copil cerută este şi introducerea de elemente reflectorizante de înaltă performanţă, acestea reprezentând „o soluţie modernă şi eficienţă de calmare a traficului”. Efectul direct ar consta în „avertizarea timpurie a conducătorilor auto, sporirea vizibilităţii trecerilor de pietoni pe timp de noapte, de ceaţă sau condiţii meteorologice nefavorabile, dar şi în reducerea riscului de <victimizare> a pietonilor în proximitatea instituţiilor şcolare” se susţine în nota de fundamentare a Serviciului „Reparaţii străzi şi sistematizare rutieră” al Primăriei  Sucevei.

 Inspectorii sociali au sancţionat

Nereguli în asigurarea standardelor minime ale serviciilor destinate persoanelor vulnerabile

• „Ori de câte ori sunt constatate abateri se vor aplica măsurile prevăzute de lege” transmite AJPIS,  menţionând că abateri s-au descoperit pe linie de cazare a beneficiarilor

În luna iulie 2026, inspectorii sociali ai Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, alături de cei reţeaua naţională, au participat la o amplă campanie de verificare a respectării standardelor minime de calitate a serviciilor sociale, cât şi a corectitudinii acordării beneficiilor sociale. Inspecţiile  s-au mai axat pe evaluarea regimului licenţelor de funcţionare şi respectarea cerinţelor privind „accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi”. Conform bilanţului oficial al Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), în tota1.s-au efectuat 204 de misiuni de control, acestea fiind soldate cu aplicarea a 34 de sancţiuni contravenţionale însumând 569.000 de lei. Cu prilejul controalelor dispuse au fost, de asemenea, 971 de măsuri de corectarea a deficienţelor. Cele mai frecvente nereguli identificate au constat în lipsa aprobării regulamentelor de organizare şi funcţionare (ROF), dar şi a procedurilor operaţionale. Depistate au fost, de asemenea, probleme de infrastructură, printre acestea identificându-se nerespectarea standardelor obligatorii privind mediul fizic şi cazarea beneficiarilor. Nu în cele din urmă,  menţionată este neîndeplinirea standardelor minime de calitate stabilite prin lege pentru serviciile sociale destinate persoanelor vulnerabile.  „Activitatea de inspecţie socială are un rol esenţial în monitorizarea respectării standardelor de calitate şi a drepturilor beneficiarilor, contribuind la creşterea calităţii serviciilor sociale şi la protejarea persoanelor vulnerabile” transmite Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, menţionând că acţiunile preventive vor continua, iar ori de câte ori sunt constatate abateri se vor aplica măsurile prevăzute de lege.

Cu „decalaje economice structurale majore”

Judeţul Suceava rămâne blocat în subsolul clasamentului câştigurilor salariale

• Economia fiind „dominată de sectoare cu valoare adăugată mică”, media salariilor se menţine constant la un nivel redus
• Spre edificare, diferenţa dintre salariul mediu net lunar al unui bucureştean şi cel al unui sucevean este de 3.336 de lei

În judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a atins, în luna mai 2026, pragul de 4.295 de lei pe lună, fiind mai mare cu 1,3% faţă de luna precedentă, cât şi cu 1,5% în comparaţie cu luna mai a anului 2025. „În ciuda unor creşteri procentuale uşoare de la an la an”, raportate de Direcţia Judeţeană de Statistică , judeţul este constant la coada clasamentului naţional din această perspectivă. Cauza o constituie „decalajele economice structurale majore faţă de regiunile dezvoltate din România”, economia judeţului Suceava fiind „dominată de sectoare cu valoare adăugată mică”. Este vorba despre comerţ, servicii de bază, prelucrarea lemnului şi agricultură, ceea ce explică „menţinerea la un nivel redus a mediei veniturilor”. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că, sub aspect salarial, judeţul Suceava se află „într-o situaţie de decalaj cronic, ocupând unul dintre locurile din subsolul clasamentului naţional”. Pe prima poziţie se situează municipiul Bucureşti, cu cel mai recent salariu mediu net publicat de 7.631 de lei pe lună, urmat de Timiş (6.848 de lei) şi Cluj (6.843 de lei), cât şi de Sibiu (5.679 de lei), Braşov (5.413 de lei) şi Iaşi (5.324 de lei).

• Multe dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt  „greu sau foarte greu de ocupat”

Cu salarii medii nete lunare depăşind 4.000 de lei, în coada ierarhiei rămân judeţele Suceava (4.295 de lei), Teleorman (4.250 de lei), Vaslui (4.135 de lei) şi Vrancea (4.097 de lei). În consecinţă, spre exemplu, diferenţa dintre câştigul salarial mediu net lunar al unui bucureştean şi cel al unui sucevean  este de 3.336 de lei. Conform analizelor furnizate de AJOFM Suceava, presiunea pe salarii este accentuată inclusiv de „problemele structurale ale forţei de muncă”. Astfel, în ceea ce priveşte şomajul, peste 80% dintre şomerii înregistraţi provin din mediul rural, în care „oportunităţile de angajare bine plătite sunt aproape inexistente”. De asemenea, în judeţul Suceava, în jur de 64% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt  din categoriile celor „greu sau foarte greu de ocupat”. La cele enumerate se adaugă migrarea economică, nivelul scăzut al salariilor oferite de angajatorii locali determinând plecarea tinerilor calificaţi înspre judeţe mai atractive precum Cluj şi Iaşi, dar şi la muncă în străinătate.

 August, ultima lună în care mai pot fi vizate carnetele de rentier agricol

• Plata rentei viagere agricole pentru anul precedent se face până, cel mai târziu, pe data de 30 noiembrie 2026
• Anul trecut vizate au fost 83 de carnete, suma autorizată la plată reprezentând echivalentul a 22.054 de euro

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2025, rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele, termenul limită fiind 31 august 2026. Procedura a demarat încă din 2 martie,  aplicarea vizei se făcându-se prin prezenţa fizică la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava, fie prin mijloace electronice de comunicaţii, poştă sau curier. Potrivit APIA Suceava, solicitanţii  trebuie să prezinte următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol; actul de identitate; decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II); procură notarială autentificată, curatelă sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să rezulte că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol. Necesare mai sunt contractele de arendare încheiate până la data de 30 septembrie 2011; extrasul de cont pe numele rentierului agricol şi declaraţia-tip pentru obţinerea vizei anuale. Pentru beneficiarii care au îndeplinit toate formalităţile, plata rentei viagere agricole se face până cel târziu pe 30 noiembrie 2026, prin mandat poştal sau virament bancar, în funcţie de opţiunea exprimată. Cuantumul rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Pe durata anului 2025, respectiv în perioada 1 martie-31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava s-au vizat 83 de carnete ale beneficiarilor rentei viagere agricole, suma autorizată la plată pentru anul anterior fiind de 101.711 de lei, adică de 22.054 de euro.  

 A opta ediţie a titlurilor de stat „Tezaur”

„O nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase” pentru suceveni

• Dobânzi anuale ajung la 7,15%, iar veniturile obţinute nu sunt impozabile

Astăzi  este lansată, a opta ediţie din acest an a Programului de titluri de stat „Tezaur”, informează Administraţia Naţională a Finanţelor Publice Suceava, arătând că aceasta „oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase”. Astfel, până pe 4 septembrie, sucevenii pot investi în titlurile de stat cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,20%, 6,75%, respectiv, 7,15%.  Conform AJFP Suceava, titlurile de stat emise în formă dematerializată au valoare nominală de 1 leu, dobânda anuală achitându-se la termenele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Pot achiziţiona titluri persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, un investitor având posibilitatea efectuării a una uneia sau a mai multor subscrieri. Totodată, prin depunerea unei cereri, există opţiunea anulării subscrierilor deja efectuate pe durata ediţiei. Veniturile obţinute nu sunt impozabile, titlurile de stat fiind transferabile şi răscumpărabile în avans. Până pe 2 septembrie 2026, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” pot fi cumpărate prin platforma ghișeul.ro, iar până 3 septembrie, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Până pe  4 septembrie, acestea sunt disponibile la sediul Trezoreriei Suceava şi până pe 3 septembrie, în mediul urban şi 2 septembrie, în mediul rural, la subunităţile ale Companiei Naţionale Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

„Inundaţiile nu ţin cont de graniţe administrative”,

Proiect România-Ucraina de gestionare a situaţiilor de urgenţă de pe râul Siret 

• „Schimbul rapid de informaţii şi coordonarea intervenţiilor sunt esenţiale”, transmite ABA Siret, precizând că urmărite sunt mărirea capacităţii de reacţie şi reducerea timpului de răspuns, în amonte şi aval de frontieră

La Siret, în judeţul Suceava, a fost lansat Proiectul „Îmbunătăţirea cooperării amonte-aval a stakeholderilor de pe râul Siret privind reziliența la inundaţii”. Este vorba despre un proiect transfrontalier prin care România şi Ucraina îşi propun să consolideze cooperarea şi să îmbunătăţească modul în care autorităţile răspund situaţiilor de urgenţă generate de inundaţiile produse pe râul Siret. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Siret, în calitate de lider de proiect, ai primăriei oraşului Siret, partener în cadrul proiectului, precum şi ai Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Prut şi Siret Cernăuți (Ucraina). Potrivit unui comunicat al ABA Siret, participanţii au scos în evidenţă importanţa cooperării dintre instituţiile din cele două ţări, în condiţiile în care „inundaţiile nu ţin cont de graniţe administrative”. Astfel, o situaţie produsă în amonte, pe teritoriul Ucrainei, poate genera efecte în aval, în România, condiţii care „schimbul rapid de informaţii şi coordonarea intervenţiilor sunt esenţiale”. Proiectul „Îmbunătăţirea cooperării amonte-aval a stakeholderilor de pe râul Siret privind rezilienţa la inundaţii” este finanţat prin Programul Interreg VI-A NEXT România-Ucraina 2021-2027, valoarea  acestuia fiind de 1,55 de milioane de euro. Perioada de implementare este de 24 de luni, în total 1,39 de milioane de euro reprezentând cofinanțarea Uniunii Europene.  Obiectivul proiectului constă în adaptarea la schimbările climatice şi creşterea rezistenţei la dezastre prin mărirea capacităţii de reacţie şi reducerea timpului de răspuns al autorităţilor în situaţii de urgenţă cauzate de inundaţii, pe râul Siret, în amonte de frontieră, pe teritoriul Ucrainei şi în aval de aceasta, în România.