Trei firme de construcţii au fost amendate cu 21.000 de lei pentru că nu au reparat trotuarele şi carosabilul afectate de săpături

• „Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi” se subliniază într-un comunicat de presă al  Primăriei Suceava

Ca urmare a faptului că, după finalizarea intervenţiilor, constructorii nu au adus la starea iniţială trotuarele sau carosabilul afectate, Primăria Suceava a decis să ia măsura sancţionării contravenţionale a firmelor respective. Astfel, deoarece avizul de săpătură era expirat încă din luna decembrie 2025, iar trotuarul nu a fost refăcut, o amendă de 5.000 lei a fost dată constructorului Mananu Construct Instal. Beneficiarul extinderii conductei şi branșamentului de gaze naturale este firma IdealCons S&T, afectat fiind trotuarul de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Întrucât executantul lucrării nu a respectat angajamentul de refacere a terenului, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, în urma lucrărilor de săpătură firma constructoare Ara Road a fost amendată cu 6.000 de lei. Aceasta executa intervenţii de  extindere a reţelei de alimentare cu apă pe strada „Căprioarei”, beneficiarul fiind municipiul Suceava. Înlocuind conducta şi amenajând branșamente de gaze naturale pentru Delgaz Grid, societatea comercială Oltspera s-a ales cu o sancţiune contravenţională de 10.000 de lei. Măsura a fost decisă din cauză că executantul lucrării s-a sustras de la obligaţia de refacere, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, a terenului afectat de săpături. „Siguranţa şi confortul sucevenilor sunt prioritare. Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi din cauza dezinteresului unor constructori. Toţi constructorii trebuie să înţeleagă că regulile trebuie respectate. De fiecare dată când vom primi sesizări similare, vom reacţiona cu promptitudine” transmite Primăria municipiului Suceava.

 

În 2025

Stimulent financiar din bugetul Sucevei pentru 440 de nou-născuţi 

• Sprijinul  financiar este de 2.500 de lei, cererea trebuind a fi depusă la DAS în termen de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului

Primăria municipiului Suceava continuă să acorde stimulentul financiar pentru nou-născuţi, în baza Hotărârii Consiliului Local Suceava nr. 807 din 30 martie 2023.  Cererea pentru obţinerea sprijinului bănesc de 2.500 de lei trebuie depusă la serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni, care va prelua, totodată, documentaţia pentru acordarea dreptului la alocaţia de stat, cât şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Pentru a beneficia de stimulentul financiar pentru nou-născuţi, este necesar ca părinţii să aibă domiciliul stabil în municipiul Suceava, cu cel puţin 6 luni înainte de naşterea copilului. Sprijinul financiar se acordă o singură dată, dispoziţia de aprobare, respectiv cea de respingere, după caz, urmând a fi emisă în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare depunerii dosarului. Termenul în care poate fi înaintată documentaţia este de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului. Pe lângă cererea tipizată, dosarul va conţine, în original şi copie, actele de identitate ale părinţilor, certificatul de naştere al copilului, extras de cont bancar pe numele titularului, acte doveditoare care atestă calitatea de reprezentant al copilului (hotărâre de divorţ) şi o declaraţie de consimţământ de la unul din părinţi în favoarea celuilalt părinte în contul căruia se va vira stimulentul financiar. Potrivit unei informări Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în anul 2025 au fost înregistrate 440 de cereri de acordare a stimulentului pentru nou-născuţi, valoarea totală acestuia fiind de 1,1 milioane de lei. De asemenea, în anul 2025 au fost înregistrate 688 de cereri pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului şi 25 de cereri pentru plata stimulentului de inserţie mamelor care s-au întors la serviciu înaintea expirării perioadei de 2 ani , respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap).

 Judeţul Suceava a încheiat anul 2025 cu o rată a şomajului în scădere

• Cu 6,65%, aproape dublă faţă de cea media naţională, judeţul  nostru este pe locul al cincilea în topul şomajului

La sfârşitul lunii decembrie a anului 2025, rata şomajului a scăzut în 17 judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit ANOFM, cele mai mari diminuări s-au înregistrându-se în judeţele Covasna, cu 0,33 de puncte procentuale, Neamţ (0,14 de puncte procentuale), Mureş (0,12 de puncte procentuale), Suceava (0,11 de puncte procentuale) şi Dolj (0,10 de puncte). Conform sursei citate, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9,28%), Mehedinţi (9,05%), Vaslui (8,90%), Dolj (8,60%), Suceava (6,65%), Covasna și Galați (6,48%), Sălaj (6,39%), Olt (6,19%), Ialomiţa (5,94%), Călăraşi (5,82%) şi Neamţ (5,66%). La finele anului 2025, judeţul Suceava avea 13.105 de şomeri, între care 3.302 de şomeri indemnizaţi şi 9.903 de şomeri neidemnizaţi. Pe lată aprte, va la finele lunii decembrie 2024, judeţul Suceava consemna o rată a şomajului de 6,68%, întru-un an aceasta crescând cu 0,03 de puncte procentuale. În conformitate cu statisticile Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii decembrie 2025, rata medie a şomajului a fost de 3,29%, judeţul Suceava evidenţiindu-se cu o rată mai mare cu 3,36 de puncte procentuale mai mare, adică aproape dublă faţă de cea de la nivel naţional.

 În ultima lună a anului

Garda Forestieră Suceava: 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare” a sistemului SUMAL

• Pe fondul deficienţelor depistate s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date totalizând 107.000 de lei

În ultima lună anului 2025, personalul Gărzii Forestiere Suceava a făcut 139 de controale privind respectarea regimului silvic. Potrivit inspectorului-şef Mihai Găşpărel,  dintre acestea, 8 au fost controale de fond sau parțiale în păduri, vizate fiind toate formele de proprietate. Astfel, s-a inventariat un volum de 67 mc masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de circa 41.000 de lei, 3 dintre cazuri fiind infracţiuni. Potrivit sursei citate, „o activitate susţinută s-a desfăşurat şi în afara pădurii”, aceasta axându-se pe transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. 

Drept urmare, inspectorii forestieri au desfăşurat 35 de controale pe drumurile publice, verificate fiind şi 8 puncte de prelucrare şi depozitare a lemnului, acţiuni materializate prin confiscarea fizică a 154 mc şi confiscarea valorică a 55 mc de masă lemnoasă. În ceea ce priveşte sistemul informatic SUMAL, şeful Gărzii Forestiere Suceava subliniază că s-au impus 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare a acestuia, făcute fiind verificări şi corectări de stocuri, verificări ale traseelor şi fotografiilor ale transporturilor”. În consecinţă, pe fondul deficienţelor depistate, s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date  totalizând 107.000 de lei.  Mihai Găşpărel mai spune că în domeniul cinegetic s-au efectuat 3 controale tematice; 3 controale privind îndeplinirea criteriilor de licențiere; 7 controale privind respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii; 5 controale privind achitarea tarifelor de vânătoare; o acţiune de prevenire a braconajului şi 19 evaluări a trofeelor de vânat. În urma acestora, gardienii forestieri au întocmit 11 procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice cinegetice, prin care s-au aplicat amenzi în sumă de 11.250 de lei.  Totodată, pentru fapte infracţionale constatate, către organele abilitate înaintate au fost  două sesizări penale, verificate fiind şi 8 petiţii vizând aspecte cinegetice. 

 Pentru plata facturilor la energie electrică

„Aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”, 275 de suceveni au primit ajutor de câte 50 de lei pe lună

Mai locuitori ai municipiului Suceava au beneficiat de ajutor lunar pentru plata facturilor la energia electrică.  Aceasta în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 30 iunie 2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici „aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”. Astfel, în intervalul iulie 2025-decembrie 2026, consumatorii eligibili pot primi de un sprijin financiar de câte 50 de lei pe lună. „Ajutorul se acordă sub forma unui tichet electronic care poate fi folosit doar pentru plata facturilor la energia electrică prin intermediul Poştei Române, exclusiv pentru facturile care conţin locul de consum validat prin aplicaţia EPIDS” se subliniază într-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială a Primărie municipiului Suceava. Conform actului normativ amintit, beneficiază de ajutor financiar, sub forma tichetului electronic persoana singură, cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei, cât şi familiile cu venit net de maximum  1.784 de lei pe membru.  Drept urmare, de pe 28 august până pe 31 ianuarie 2025, cereri au depus 275 de locuitori ai municipiului Suceava, Direcţia de Asistenţă Socială oferind beneficiarilor „sprijin pentru încărcarea solicitării tichetului electronic de energie, în aplicaţia EPIDS”. Tichetele se acordă la cererea beneficiarului, iar solicitarea se depune online, printr-o aplicaţia EPIDS administrată tehnic de către STS. Cererea poate fi făcută şi la oficiului poștal în zona căruia beneficiarul ajutorului declară locul de consum.
 

Parteneriat pentru sănătate: educaţie şi informare medicală în şcolile sucevene

• ISJ şi Colegiul Medicilor promovează vaccinarea anti-HPV în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Colegiul Medicilor Suceava „îşi unesc forţele pentru a sprijini sănătatea viitoarelor generaţii”, anunţă ISJ printr-un comunicat de presă. Aceasta după ce, ieri. prof. Nicolae-Ciprian Anton, inspector şcolar general şi  dr. Laura Coca, preşedinte al Colegiului Medicilor Suceava, au oficializat „un parteneriat strategic care vizează promovarea vaccinării anti-HPV în unităţile de învăţământ” din judeţul Suceava. Scopul principal al colaborării constă în facilitarea accesului elevilor şi părinţilor la informaţii medicale „competente, fundamentate ştiinţific, despre prevenirea prin vaccinare a cancerului de col uterin”. Conform parteneriatului, medicii specialişti suceveni vor fi prezenţi în şcoli, participând la orele de dirigenţie, cât şi la activităţi tematice extraşcolare. De asemenea,  sesiuni de informare vor fi organizate inclusiv în cadrul Programului naţional „Săptămâna altfel”. „Astfel, elevii vor avea ocazia să pună întrebări şi să primească răspunsuri direct de la profesionişti din domeniul sănătăţii. Prioritatea profesorilor şi medicilor suceveni  o reprezintă binele copilului, educaţia pentru sănătate fiind o componentă esenţială în formarea tinerilor. Parteneriatul oferă un cadru de dialog corect, în care deciziile pot fi luate pe baza informațiilor medicale validate, oferite de specialişti” transmite Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, menţionând că „vaccinarea este opţională, şi nu obligatorie”, „decizia aparţinând, în totalitate, părinţilor”.

 Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen

Judeţul Suceava, provocări multiple la frontiera externă a Uniunii Europene

• Menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă se impune pe fondul noilor riscuri de securitate, traficului de emigranţi şi altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi ca urmare conflictul armat din Ucraina

După un an de la aderarea României la Spaţiul Schegen, „evaluarea realizărilor şi a provocărilor este esenţială pentru consolidarea progreselor obţinute”, se subliniază într-o informare a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, în care se menţionează că, la nivelul judeţului Suceava, zona de competenţă a instituţiei este frontieră externă a Uniunii Europene”. În acest context, printre provocările cărora STPF trebuie să le facă faţă enumerate sunt supravegherea unei frontiere externe complexe, cu relief variat; presiunea crescută asupra frontierelor externe ale UE; necesitatea menţinerii unui nivel ridicat de vigilenţă; adaptarea permanentă la noile riscuri de securitate; prevenirea şi combaterea migrării ilegale, a traficului de emigranţi şi a altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi gestionarea situaţiilor generate de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit sursei citate, în anul 2025, rutier, prin sectoarele de frontieră Siret şi Vicovu de Sus, înregistrate au fost 2.779.360 de intrări şi ieşiri de persoane, la care se adaugă altele 12.914 pe cale ferată, prin Vicşani. Pe la Siret şi Vicovu de Sus, frontiera cu Ucraina a fost traversată de 743.499 de mijloace de transport auto, în timp ce pe la Vicşani au tranzitat 2.443 de trenuri. Printre rezultatele relevante ale activităţii din anul 2025, Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava evidenţiază creşterea capacităţii de supraveghere a frontierei, prin utilizarea sistemelor tehnice moderne şi a mijloacelor mobile; optimizarea procedurilor de control la frontiera externă, în conformitate cu standardele Schengen; îmbunătăţirea schimbului de informaţii operative cu structuri naţionale şi europene; participarea la acţiuni comune şi operaţiuni coordonate cu agenţilei europene şi asigurarea unui nivel ridicat de securitate la frontiera externă a Uniunii Europene. Conform informării Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, începând cu data de 9 ianuarie 2026, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret a devenit operaţional sistemul Entry/Exit System care, la  Vicovu de Sus şi la Aeroportul „Ştefan cel Mare”, acesta a fost implementat încă din 10 noiembrie 2025. EES se aplică doar cetăţenilor din statele non-UE, pentru şederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene, respectiv cele de până la 90 de zile. La prima intrare, după activarea sistemului, cetăţenilor respectivi le sunt prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare verificarea făcându-se automat, cu reducerea semnificativă a timpului de aşteptare în frontieră.
 

 

La final de an 2025

Cinci firme sucevene au fost sancţionate de inspectorii ITM pentru muncă la negru

• Agenţii economici în cauză au fost amendaţi cu un total de 120.000 de lei

În ultima lună a anului 2025, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 234 de controale, dintre care 161 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 73 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, ca urmare a neregulilor constatate, controlorii ITM au aplicat 138 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 223.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă, acţiunile de control s-au concretizat în 44 de amenzi totalizând 146.500 de lei. În luna decembrie din 2025, inspectorii ITM au depistat 6 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una a cărei contract individual de muncă nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Alte 5 persoane au fost depistate lucrând fără contract individual de muncă, inspectorul şef Romeo Butnariu informând că respectivilor agenţi economici li s-au aplicat amenzi în sumă de 120.000 de lei. Pe durata controalelor inspectorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă şi netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, inspectorii ITM au mai constat încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi a normelor referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal.

 

În 2025

Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit activităţile sportive cu 2,5 de milioane de lei

• Contracte de finanţare din fonduri publice nerambursabile au fost semnate cu 64 de asociaţii şi fundaţii din domeniile social, cultural, sportiv şi tineret

În anul 2025, Consiliul Judeţean a acordat o consistentă sumă cu titlul de finanţări nerambursabile, proiecte pentru accesarea banilor depunând persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, asociaţii şi fundaţii din judeţul Suceava. Suma provine din fonduri prevăzute în bugetul propriu al CJ, aceasta fiind destinată activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Astfel, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi sportive şi de tineret, în şedinţă a deliberativului judeţean aprobată a fost, cu scopul amintit, suma de 3,56 de milioane de lei. În 2025 s-a ţinut o singură sesiune de atribuire de finanţare din fonduri publice, depuse fiind 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar conform unei informări a Consiliului Judeţean, până la fine anului, cheltuită a fost suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, cea de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive.               

Inspectorii sociali au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin

• Depistate au fost şi 4 situaţii în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani

În urma acţiunii de verificare, în cadrul unei campanii tematice naţionale, inspectorii Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava au identificat deficienţe la „deschiderea şi acordarea dreptului la alocaţie lunară de plasament şi indemnizaţie de sprijin”. De asemenea, nereguli au fost depistate şi în ceea ce priveşte modul de aplicare a prevederilor legale referitoare la prelungirea măsurii de protecţie în cazul tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar şi la demersurile pentru integrarea socio-profesională a acestora. Conform unei informări a AJPIS, verificările au vizat 33 de cazuri de tineri de peste 18 ani, beneficiari ai alocaţiei de plasament, respectiv 19 aflaţi în plasament la servicii sociale de tip rezidenţial, 11 în plasament la o persoană sau familie (beneficiari şi ai indemnizaţiei de sprijin), precum şi încă  3 daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti. În consecinţă, inspectorii sociali au depistat 4 cazuri în care plata alocaţiei de stat pentru copii nu a încetat la împlinirea vârstei de 18 ani, „fapt care a dus la înregistrarea de sume acordate necuvenit”. De cealaltă parte, identificate au fost 3 situaţii în care tinerii aflaţi sub măsura de protecţie socială aveau dreptul la alocaţie de stat, însă „aceasta nu a fost acordată”. Totodată, s-au descoperit două cazuri de acordare necuvenită a alocaţiei de plasament şi indemnizaţiei de sprijin, iar într-un caz, deşi exista dreptul la alocaţia de plasament, plata acesteia nu s-a efectuat. În evidenţa Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava erau înregistraţi, ca beneficiari ai alocaţiei de plasament, 717 de copii şi tineri, dintre care pentru 41 dintre aceştia măsurile de protecţie socială s-au prelungit după împlinirea vârstei de 18 ani.    

 Inspectorii de muncă suceveni au sancţionat 9 angajatori din domeniul administrării proprietăţii comune

• La asociaţiilor de proprietari, aceştia nu asigurau echipament de protecţie, trusă de prim ajutor şi nici control medical periodic

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campania de identificare şi combatere a muncii nedeclarate, cât şi de verificare a modului în care sunt respectate prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatori din domeniul asociaţiilor de proprietari, organizaţii care au rol de administrare a proprietăţii comune. Inspectorul-şef Romeo Butnariu a declarat că scopul controalelor a fost acela de a elimina neconformitățile existente, prin dispunerea de măsuri obligatorii de remediere şi, după caz, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale corespunzătoare. Astfel, pe partea de relaţii de muncă şi combatere a muncii nedeclarate, la acţiune au participat 6 inspectori de muncă din cadrul serviciului  specializat, care au verificat 7 angajatori. Potrivit şefului ITM, Romeo Butnariu, în urma controalelor efectuate, inspectorii din subordine nu au depistat deficienţe. Pe de altă parte, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, controlorii au trecut pe la 12 angajatori, cu un total de 72 lucrători. În consecinţă, pe fondul neregulilor descoperite, 9 angajatori s-au ales cu 17 sancţiuni contravenţionale cu avertisment. Printre deficienţele din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, frecvent constatate sunt cele ţinând de neasigurarea echipamentului individual de protecţie, a trusei de prim ajutor şi a controlului medical periodic.
 

 

Două firme sucevene, deţinătoare de articole pirotehnice,  avertizate de ITM

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a luat măsuri cu deţinătorii de articole pirotehnice care nu au respectat condiţiile referitoare depozitarea şi mişcarea articolelor pirotehnice. Aceasta după ce inspectorii instituţiei sucevene au verificat inclusiv dacă intrarea şi ieşirea acestora se face în baza documentelor prevăzute de lege, cât şi dacă „nu sunt depăşite cantităţile aprobate pentru a fi depozitate”. Verificările au vizat, de asemenea, etichetarea conformă a articolele pirotehnice şi existenţa obligatorie, în limba română, a instrucţiunilor de folosire. „Unul dintre motivele desfăşurării acestei acţiuni a fost faptul că, în perioada Sărbătorilor de iarnă, se înregistrează cazuri frecvente de vătămări corporale produse de utilizarea articolelor pirotehnice de către tineri cu vârsta sub 18 ani” a declarat inspectorul-şef Romeo Butnariu. Astfel, inspectorii ITM Suceava au controlat 6 agenţi economici, iar pentru deficienţele constatate, doi dintre aceştia au fost sancţionaţi contravenţional. Cele două avertismente s-au aplicat din cauză că „în spaţiile de păstrare a articole pirotehnice au fost găsite depozitate şi alte materiale care nu au legătură cu acestea”. 

 Amenajate după viitura din iulie 2025

Podeţele provizorii din Broşteni favorizează aglomerările de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, prin personalul sistemelor hidrotehnice şi serviciilor de hidrologie din subordine, monitorizează evoluţia fenomenelor de iarnă pe cursurile de apă din administrare. Conform unei informări semnată de directorul executiv Daniel Drăgoi, temperaturile variabile duc la formarea de poduri de gheaţă, deplasarea acestora, în perioadele de încălzire, cauzând producerea zăpoarelor şi a inundaţiilor locale. Încă de la începutul anului 2026, în atenţia SGA este râul Neagra, în zona oraşului Broşteni, podeţele provizorii amenajate după viitura din iulie 2025 determinând aglomerări de sloiuri care pun „sub presiune malurile şi infrastructura locală”. Zilele acestea sunt semnalate formaţiuni de gheaţă pe râul Neagra, la circa 500 de metri în aval de confluenţa cu râul Negrişoara, „acolo unde topirea gheţii inundă parţial drumul care face legătura cu Broşteni şi Dârmoxa”. Astfel, pe fondul stricăciunilor provocate de puhoaiele  din vara trecută, accesul către Dârmoxa este posibil doar pe ruta Broşteni-Crucea-Dorna Arini-Panaci. Totodată, în zona localităţii Coşna, „creşterile de nivel care inundă DJ 172D, sunt cauzate de situarea cotei drumului judeţean sub cota de atenţiei a râului pe râul Teşna”. Conform lui Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru asigurarea secţiunii de scurgere şi împiedicarea formării aglomerărilor de gheţuri, de-a lungul anilor s-au amenajat terasamente pe râul Dorna la confluenţa cu râul Teşna, pe râul Dorna la confluenţă cu râul Bistriţa, cît şi pe râul Bistriţa, în comuna Cârlibaba.

Primăria Suceava inventariază adăposturile de protecţie civilă de la subsolurile blocurilor

• Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir recunoaşte că, în timp, acestea au fost transformate în boxe pentru murături, parte de vină având şi asociaţiile de proprietari

Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Suceava, cu sprijinul lucrătorilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, vor inventaria şi verifica starea adăposturilor de protecţie civilă de la subsolul blocurilor. Anunţul este făcut de viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, în cauză fiind vechile spaţii destinate apărării locale antiaeriane (ALA) care, de-a lungul anilor şi-au pierdut funcţionalitatea, fiind transformate în boxe sau dezafectate. „Suntem într-o inventariere împreună cu ISU Suceava, referitoare la absolut toate subsolurile de blocuri. Nu trebuie să ne ascundem, aceasta este realitatea, adăposturile ALA au fost transformate, în ultimii 30 de ani, în zone cu boxe cu murături şi tot felul de alte lucruri” a spus Adjunctul şefului executivului local. Viceprimarul Dan Ioan Cuşnir este de părere că o mare parte de responsabilitate pentru situaţia adăposturilor revine şi preşedinţilor asociaţiilor de proprietari, care „s-au făcut că nu văd ce se întâmplă”. Potrivit unei informări anteriore a IJSU Suceava, o parte dintre adăposturile construite înainte de anul 1990 au suferit modificări majore, prin „recompartimentare faţă de forma iniţială”. Conform sursei citate, în cele mai multe adăposturi de protecţie civilă au fost executate lucrări neautorizate de realizare a instalaţiilor termice, iar instalaţiile electrice și sanitare sunt nefuncţionale. De asemenea, unele adăposturi au ieşirile de salvare blocate, identificate fiind atât zone cu infiltraţii locale, cât şi porţiuni afectate de inundaţii repetate.

 Opt sesizări ale organelor de cercetare penală, înaintate de Garda de Mediu Suceava pentru fapte de natură infracţională

• Activitatea 13 operatori economici a fost suspendată,  comisarii suceveni dând şi amenzi de 3,25 de milioane de lei

În cursul anului 2025, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a organizat 2.302 de inspecţii în domeniul controlului poluării industriale şi în cel al controlului biodiversității, biosecurității şi ariilor naturale protejate. Comisarul-şef Gheorghe Mândruţă informează că 309 de controale planificate au vizat obiective şi instalaţii încadrate în „clasele specifice de risc A-D”. La acestea se adaugă 1.993 de controale neplanificate, între care 1.370 de inspecţii tematice dispuse de Comisariatul General; 405 de inspecţii pentru soluţionarea unor petiţii şi reclamaţii şi 183 de inspecţii comune cu alte autorităţi. Încă 23 de inspecţii au avut loc în urma autosesizării Gărzii Naţionale de Mediu; 6 inspecţii s-au axat pe verificarea modului de respectare a condiţiilor impuse în actele de reglementare; 5 inspecţii au vizat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse la controalele anterioare, o inspecţie având ca scop identificarea de obiective noi. Conform sursei citate, date fiind neconformităților constatate pe durata controalelor, comisarii suceveni au aplicat de 251 de amenzi însumând 3,25 de milioane de lei, cât şi 85 de avertismente. Totodată, comisarii de mediu suceveni au dat şi 17 sancţiuni contravenţionale complementare constând în 13 suspendări de activitate; 3 dispoziţii de desfiinţare a lucrărilor, precum şi o confiscare a unui mijloc de transport. „Pentru faptele de natură infracţională s-au înaintat 8 sesizări ale organelor de cercetare penală. De asemenea, s-a efectuat o propunere de suspendare a actelor de reglementare emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului” a precizat Gheorhge Mândruţă, şeful Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.
 

 Primăria Suceava a luat un împrumut de 30 de milioane de lei pentru încălzirea centralizată a populaţiei în sezonul rece 2025-2026

• „Nu o facem pentru impresie, ci pentru că nevoile sunt multe şi au venit toate deodată” a declarat primarul Vasile Rîmbu,  spunând că Primăria nu „s-a bazat pe promisiuni”
• În această iarnă, de la bugetul de stat nu au mai fost acordate sume pentru funcţionarea sistemelor centralizate de termoficare, AMR interpelând Guvernul în acest sens  

Creditul de trezorerie în valoare de 30 de milioane de lei, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 275 din 2025, a fost prins în bugetul general al municipiului Suceava.  Aceasta după ce, urmare a unei hotărâri a Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor, pe 13 ianuarie 2026 între Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria municipiului Suceava a fost încheiată convenţia de împrumut nr. 333833.  Contractarea împrumutului are drept scop finanţarea cheltuielilor necesare producerii, transportului, distribuirii şi furnizării agentului termic în sezonul rece 2025-2026, cât şi plata facturilor restante aferente prestării serviciului public de termoficare.  Potrivit unui proiect de hotărâre iniţiat de primarul Vasile Rîmbu, aprobat ieri în şedinţa ordinară a deliberativului municipal, măsura este justificată prin „urgenţa asigurării creditelor bugetare pentru prestarea serviciului public de termoficare pentru sezonul rece 2025-2026”. Creditul este contractat de la Ministerul Finanţelor Publice, „din venituri din privatizare”, în contextul în care în actualul sezon rece de la bugetul de stat nu au mai fost acordate sume pentru susţinerea funcţionării sistemelor centralizate de încălzire. Împrumutul are o maturitate de 5 ani, între care perioada de graţie este de 1 an. Dobânda este ROBOR la 3 luni comunicată de BNR în ultima zi a lunii anterioare contractării creditului, plus o marjă de 1,5 puncte procentuale, respectiv de 7,73%, rămânând valabilă pe toată durata contractării creditului. Conform raportului Serviciului „Buget” la Primărie Suceava demersurile au în „vedere necesitatea asigurării serviciului public de termoficare şi respectarea termenelor de plată din graficul de eşalonare încheiat cu furnizorul de agent termic”. Primarul Vasile Rîmbu consideră că este vorba despre „un ajutor, o subvenţie pe banii tuturor, pentru cei care beneficiază de încălzirea centralizată”. „Este un gest consistent de înţelegere, de bunăvoinţă, în condiţiile în care ne-am fi confruntat cu o liberalizare, desigur sarcina fiscală pentru beneficiarii de energie termică ar fi fost mult mai mare. Nu o facem pentru impresie, ci pentru că nevoile sunt multe şi au venit toate deodată.

• Dacă Guvernul va susţine financiar încălzirea centralizată, „creditul acordat va fi reconsiderat”

De aceea, am hotărât să venim în sprijinul acestor beneficiari”  arată şeful municipalităţii. Vasile Rîmbu  a spus că Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a înaintat Guvernului şi primarului Ilie Bolojan necesarul pentru încălzirea locuinţelor în sistem centralizat, însă, conducerea reşedinţei de judeţ nu „s-a bazat pe promisiuni”, luând măsuri astfel încât „energia termică pentru populaţie să fie asigurată”. „Dacă vom primi o asemenea sumă, desigur vom reconsidera creditul acordat” a precizat primarul Vasile Rîmbu. De altfel, de precizat este că, în cazul în care termenele de rambursare prevăzute în scadenţar nu sunt respectate, Ministerul Finanţelor Publice poate sista alimentarea bugetului local cu cote defalcate din impozitul pe venit, sume pentru echilibrare, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale, drepturile asistenţilor personali şi indemnizaţiilor lunare aferente persoanelor încadrate în grad de handicap grav. Reamintim că, în 2025, Consiliul Local a mai aprobat contractarea unui împrumut de 22,55 de milioane de lei, în conformitate cu OUG nr. 25 din 2025 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria statului, „sumă care asigură cofinanţarea unor proiecte extrem importante pentru dezvoltarea municipiului Suceava”. Împrumutul de trezorerie, la fel ca şi celelalte gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, nu este luat în considerare la calcularea gradului de îndatorare a municipiului Suceava, care, în conformitate cu autorităţile administraţiei publice locale,  este de doar 11,75%.  Toate acestea în condiţiile în care Primăria Suceava anunţa intenţia „închiderii”, până la finele anului 2025, a unui credit de 10 milioane de lei contractat anterior cu CEC Bank. De asemenea, în 2026 „lichidate” ar urma să fie un credit de 5 milioane de lei luat de la BCR, unul de 30 de milioane de lei acordat de Ministerul Finanţelor Publice (în baza Hotărârii de Guvern nr. 83 din 27 iulie 2021), cât şi un altul de 6,68 de milioane de euro  perfectat cu KSV Frankfurt Banke.

Avem drept obiectiv dezvoltarea municipiului Suceava, indiferent de emoţii şi comentarii

• a declarat primarul Vasile Rîmbuîn şedinţa Consiliului Local, susţinând că anul 2025 a fost încheiat „mulţumitor, peste aşteptări” şi că în 2026 se va „continua pe aceeaşi linie, chiar multiplicat”

Pentru Primăria municipiului Suceava, auspiciile sub care a început anul 2026 sunt favorabile, mai ales în condiţiile în care există semnale că gradul de încasare a impozitelor şi taxelor locale se va menţine cel puţin la nivelul anului trecut. „Principala noastră preocuparea este de a arăta cetăţenilor municipiului Suceava, unde şi cum sunt cheltuiţi banii  contribuabililor” a spus primarul Vasile Rîmbu în şedinţa Consiliului Local, scoţând în evidenţă că „eforturile investiţionale” ale administraţiei publice municipale „au fost peste cele din sumele colectate din impozite şi taxe locale”. De altfel - a arătat edilul-şef - în totalul veniturilor bugetului Primăriei municipiului Suceava, impozitele şi taxele locale au pondere cuprinsă între 22% şi 27%. De cealaltă parte, sumele defalcate prin Legea bugetului de stat, din taxa pe valoarea adăugată (TVA), cotele din impozitul pe venit şi cele pentru echilibrarea bugetelor locale „sunt duble”. Astfel, dacă în 2025 din impozite şi taxe locale s-au încasat 140 de milioane de lei, „celelalte cote şi defalcări au fost de peste 250 de milioane de lei”. În aceste circumstanţe, Rîmbu a ţinut să reliefeze că la finele anului 2025, Guvernul a impus aprobarea în Consiliul Local al noilor niveluri al taxelor şi impozitelor locale, în caz contrar „sancţiunea fiind cea de neacordare de la bugetul de stat a sumelor amintite”. „Dezvoltarea municipiului Suceava depinde şi de aceste sume, de aceea am adoptat aceste niveluri, strict reglementărilor legale, însă la nivelul minim. Ba chiar, la mijloacele de transport taxa a scăzut faţă de anul 2025, la capacităţi cilindrice mari asigurându-se economii substanţiale” a subliniat şeful executivului reşedinţă de judeţ. Vasile Rîmbu a mai informat că în următoarea şedinţă a Consiliului Local va prezenta un raport asupra exerciţiului bugetar din 2025, rezultat care este „mulţumitor, chiar peste aşteptările de la începutul anului”. „Vom continua pe aceeaşi linie, chiar multiplicat. Pentru că - sper eu - vom mobiliza resurse în plus şi nu va fi rău nici pentru noi, nici pentru cetăţenii municipiului Suceava. Indiferent de emoţiile şi comentariile zilelor noastre, noi trebuie să trecem peste acestea şi să avem drept obiectiv dezvoltarea municipiului Suceava sub toate aspectele” a punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei.   

Scade numărul  sucevenilor care apelează la Cantina de ajutor social

• În 2024 s-au primit 66 de noi de cereri de acordare a mesei, faţă de 36 în anul trecut 
• În 2025, numărul mediu al porţiilor a fost mai mic cu 59 faţă de cel  servit în 2024

Pe durata anului 2025, Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava a aprobat 36 de cereri de acordare a serviciilor Cantinei de ajutor social. Între acestea, 20 de familii au solicitat pentru prima dată asigurarea mesei, în decembrie cantina având un total de 160 de beneficiari. Cei mai mulţi au fost înregistraţi în luna ianuarie 2025, respectiv 192, iar cei mai puţini în iunie, august şi septembrie, respectiv câte 149 de persoane. Pentru 14 persoane cu afecţiuni medicale, cu vârstă înaintată sau nedeplasabile, masa  este distribuită la domiciliu. Cantina de ajutor oferă gratuit sau contra cost prânz şi cină, inclusiv în weekend, în limita alocaţiei de hrană de 22 de lei pe zi. Beneficiarii sunt persoane aflate în situaţii economice deosebite, cum ar fi copii, tineri, pensionari, invalizi, bolnavi cronic, cât şi persoane care temporar nu realizează venituri. Dacă venitul familiei este mai mare decât venitul net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea venitului minim de incluziune, beneficiarii în cauză contribuie cu 30% din venitul net pe persoană. Cu un an înainte, la Direcţia de Asistenţă Socială s-au înregistrat 66 de cereri de acordare a mesei la Cantina de ajutor social, 26 de familii solicitând această facilitate pentru întâia oară. Astfel, în medie, serviciul de ajutor social din structura Primăriei municipiului Suceava a asigurat 211 de porţii pe zi, faţă de media de 152 de porţii din anul 2025. În anul 2024, Cantina de ajutor social de pe strada „Petru Rareş” a făcut obiectul unui proiect de creştere a eficienţei energetice, în noiembrie 2025 Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale emiţând o nouă licenţă de funcţionare, atestând „calitatea şi legitimitatea funcţionării acestui serviciu, în acord cu standardele şi prevederile legale în vigoare”.

 În domeniul produselor alimentare de origine nonanimală Campanie a DSVSA de prevenire a riscurilor pentru sănătatea consumatorilor

• Amenzi vor fi date doar „atunci când sunt identificate riscuri semnificative”, informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând că prelevate vor şi probe pentru determinarea pesticidelor şi contaminanţilor

În lunile ianuarie şi februarie 2026, din dispoziţia conducerii Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, inspectorii sanitari veterinari suceveni vor face controale tematice în domeniul produselor alimentare de origine nonanimală. Conform Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, acţiunile vizează, „în etape”, unităţi pentru fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, patiserii, cofetării, supermarketuri și hipermarketuri, precum şi unităţi de alimentaţie publică înregistrate sanitar veterinar. Verificările urmăresc aspecte esenţiale cum ar fi întreţinerea şi igienizarea corectă a spaţiilor de manipulare a produselor alimentare; condiţiile de prelucrare şi depozitare a materiilor prime şi a celor finite; respectarea cerinţelor de înregistrare, autorizare şi funcţionare; trasabilitatea, etichetarea şi controlul dăunătorilor; implementarea procedurilor HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points) şi a programelor de autocontrol. „Controalele se concentrează pe prevenirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor şi pe consilierea operatorilor din industria alimentară” informează directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, menţionând că sancţiunile vor fi aplicate „în situaţiile în care deficienţele constatate anterior nu au fost corectate”, cât şi „atunci când sunt identificate riscuri semnificative pentru siguranţa alimentelor”. Cu prilejul controalelor sunt prelevate probe pentru analize de laborator, conform Programului de supraveghere şi control, în scopul verificării conformităţii produselor alimentare şi a respectării limitelor maxime admise de pesticide, aditivi şi contaminanţi.
 

 Pentru nereguli în gestionarea deşeurilor

Comisarii de mediu au amendat cu 15.000 de lei două firme care construiau în Moara

• Aceştia au impus şi măsuri de eliminare a impactului negativ asupra terenului şi aerului

Comisarii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava au constatat importante abateri de la respectarea legislaţiei de mediu în vigoare referitoare la gestionarea deşeurilor. Aceasta în urma unor controale efectuate pe şantiere de construcţii din zona limitrofă a municipiului Suceava, mai exact în comuna Moara. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei sucevene,  vizate sunt două societăţi comerciale care desfăşurau lucrări de construire de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. Astfel, pe ăn baza constatărilor făcute pe teren, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei specifice, operatorii economici cu pricina au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi totalizând 15.000 lei. „În cauză s-au stabilit măsuri cu termene de realizare, în vederea remedierii deficientelor constatate. Totodată, au fost impuse măsuri de respectare a obligaţiilor care revin operatorilor în domeniu, în scopul prevenirii, reducerii şi eliminării impactului negativ asupra mediului înconjurător şi a aerului, conform prevederilor Legii nr. 104 din 2011 privind calitatea aerului” transmite Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava.