Pentru împărţirea a 6% din impozitul pe venit

Unităţile administrativ-teritoriale sucevene cer Consiliului Judeţean 1,63 de miliarde de lei, adică de 37 de ori mai mult decât totalul alocat prin Finanţele Publice

Cu votul deliberativului, repartizată va fi suma de 43,79 de milioane de lei, una de 10 ori mai mică faţă de cea care ar putea acoperi cheltuielile cu funcţionarea primăriilor

Multe dintre acestea îşi asigură cu greu necesarul pentru plata salariilor, facturilor la utilităţi, ajutoarelor sociale şi subvenţiilor la transportul public şi energia termică

Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a retras, „pentru o mai bună dezbatere”, proiectul de hotărâre privind repartizarea a 43,79 de milioane de lei, alocată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Este vorba despre suma reprezentând 6% din impozitul pe venit destinat bugetelor locale, decizia survenind, în şedinţa ordinară a deliberativului, ridicării unor obiecţii ridicate de grupul liberal al aleşilor judeţeni. Fondurile trebuiau deja repartizate integral comunelor, oraşelor şi municipiilor „pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi a cheltuielile de funcţionare pe care le au unităţile administrativ-teritoriale din judeţ”. În fundamentarea proiectului de hotărâre se evidenţiază că în cauză sunt acele cheltuieli pe care, „în mod justificat, unităţile administrativ-teritoriale nu le pot finanţa din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”. Încă din martie 2026, Consiliul Judeţean Suceava a solicitat celor 114 de unităţi administrativ-teritoriale să înainteze cereri pentru acordarea de sume cu destinaţia amintită, după centralizarea acestora rezultând un necesar judeţean de 1,636 de miliarde de lei,  respectiv unul de peste 37 de ori mai mare decât disponibilul de repartizat. 

De remarcat este faptul că, în această din urmă sumă intră nu mai puţin de 423,333 de milioane de lei, bani ceruţi pentru asigurarea cheltuielilor cu funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale. În cauză este totalitatea sumelor destinate activităţilor curente şi obligatorii pentru ca primăriile şi instituţiile din subordine să îşi poată desfăşura activitatea zilnică şi să presteze servicii publice către cetăţeni. Îngrijorător este că acestea sunt de circa 10 ori mai mari decât totalul de 43,79 de milioane de lei dat înspre repartizare Consiliului Judeţean, însemnând, printre altele, cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi contribuţii sociale; facturi curente pentru energie electrică, gaze, apă, internet, salubritate; ajutoare sociale de urgenţă, tichete sociale, indemnizaţii pentru persoane cu handicap, cât şi fonduri acordate pentru compensarea biletelor de transport public şi subvenţii la energia termică destinată populaţiei. Conform hotărârii proiectului de hotărâre amânat ieri, în şedinţa deliberativului judeţean, municipiilor urmează a li se repartiza un total de 4,31 de milioane de lei. Cea mai mare sumă ar ajunge la Fălticeni, adică 1,7 milioane de lei, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei putând primi, fiecare, câte 600.000 de lei, în timp ce către reşedinţa de judeţ este prevăzută a se orienta o sumă de numai 813.000 de lei. Consiliul Judeţean propune ca primăriilor din cele 11 oraşe să li se repartizeze 3,7 milioane de lei, alte 35,78 de milioane de lei urmând a lua calea celor 98 de comune.           

 DNA  „descinde” la Muzeul Naţional al Bucovinei

• Deoarece la sediul actual se vor face lucrări de reabilitare cu finanţare europeană nerambursabilă, Serviciul Teritorial Suceava îşi va desfăşura activitatea în 10 spaţii ale Muzeului de Istorie

Consilierii judeţeni au aprobat darea în folosinţă, pe o perioadă determinată, Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor spaţii aparţinând Muzeului Naţional al Bucovinei. La acest moment, instituţia anticorupţie îşi desfăşoară activitatea într-un imobil de pe strada „Vasile Bumbac” nr. 14, proprietate publică a judeţului Suceava, dat  anterior, de Consiliul Judeţean, în folosinţa gratuită a DNA, pentru o perioadă de 15 ani. Clădirea urmează să facă obiectul unor „măsuri de eficienţă energetică şi de reducerea a emisiilor de gaze cu efect de seră,  (...) astfel încât să se asigure un spaţiu modern, sigur şi accesibil pentru toţi utilizatorii”. Aceasta după ce Consiliul Judeţean a depus, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, în vederea atragerii de finanţare, Proiectul „Reabilitare clădire situată în municipiul Suceava, strada <Vasile Bumbac>”. Fondurile sunt disponibile în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”, Obiectivul specific „Promovarea măsurilor de eficienţă energetică şi reducere a emisiilor cu efect de seră”. Potrivit fundamentării proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean, Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a solicitat „alocarea unor spaţii necesare funcţionării”, din imobilul de pe strada „Ştefan cel Mare”, nr. 33, concomitent cu „suspendarea, pe perioada executării lucrărilor, a folosirii gratuite a spaţiilor din imobilul de pe strada <Vasile Bumbac>”. Admiterea la finanţare a proiectului de reabilitare a fost confirmată pe 30 martie 2026, pe 10 iunie fiind primită scrisoarea pentru demararea etapei contractuale, la semnarea contractului fiind necesar acordul proprietarului de pe strada „Vasile Bumbac” nr.14, în speţă a Consiliului Judeţean. Serviciul Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va ocupa, la Muzeul de Istorie, 10 spaţii cu o suprafaţă utilă de 223,67 de metri pătraţi, aflate la etajul al II-lea şi, parţial, la mansarda clădirii C1.

 În urma controalelor inspectorilor DSP

„Activităţile de alimentaţie pentru evenimente”, sancţionate cu amenzi de 19.000 de lei

• Produsele perisabile erau păstrate în condiţii frigorifice necorespuzătoare, personalul nu avea efectuat examenul medical obligatoriu, iar operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie lăsau de dorit

Serviciul Control al Direcţiei de Sănătate Publică a făcut 37 de verificări la agenţii economici din judeţul Suceava care desfăşoară „activităţi de alimentaţie de tip catering pentru evenimente”. Instituţia suceveană informează că, pe fondul deficienţelor constatate, inspectorii sanitari au dat 8 amenzi în valoare de totală de 19.000 de lei. Conform sursei citate, între acestea, 4 amenzi însumând 6.400 de lei au sancţionat nemarcarea vizibilă a suprafeţelor de lucru, ustensilelor şi a spaţiilor frigorifice, „pentru identificarea scopului de folosire pe tipuri de alimente”. O altă amendă, de 5.000 de lei a vizat neefectuarea examenelor medicale obligatorii stabilite prin legislaţia sanitară în vigoare pentru personalul care deservea unitatea supusă controlului. Cu o sancţiune contravenţională de 1.600 de lei s-a ales o unitate care „nu asigura controlul şi nu înregistra temperatura în spaţiile frigorifice în care erau păstrate produsele alimentare perisabile”. Amendă de 3.000 de lei au dat inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava pentru neefectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor şi suprafeţelor de lucru, „în condiţiile stabilite de normele igienico-sanitare”. În cele din urmă, încă o sancţiune contravenţională de 3.000 de lei au aplicat inspectorii DSP în cazul nerespectării obligaţiei de a păstra, timp de 48 de ore, în spaţii frigorifice şi în recipiente curate, acoperite şi etichetate, câte o probă din fiecare fel de mâncare servită.

 Judeţul Suceava are 116 de unităţi cu activitate de „catering”

• În urma controalelor, pe fondul neregulilor legate de prepararea şi livrarea mâncării gătite, inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 30.000 de lei şi 11 avertismente

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a făcut controale la 38 de unităţi cu obiect de activitate catering/restaurant, „evaluând cerinţelor de igienă şi de siguranţa alimentelor, spaţiilor, facilităţilor şi echipamentelor destinate preparării mesei”. Astfel, urmărită a fost „asigurarea unui înalt nivel de protejare a sănătăţii consumatorilor, având în vedere riscul pe care îl reprezintă prepararea şi livrarea mâncării gătite, salatelor, sosurilor etc, către colectivităţi mari, copii de vârstă preșcolară, elevi, vârstnici, persoane cu dizabilități şi persoane spitalizate”. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, ca urmare a neconformităţilor constatate şi a încălcării prevederilor legislaţiei în domeniu, inspectorii sanitari veterinari suceveni au dat 3 amenzi în valoare totală de 30.000 de lei, dar şi 11 avertismente. Cele mai frecvente nereguli depistate cu prilejul verificărilor au constat în lipsa planului de autocontrol sau existenţa unui plan incomplet;  depozitarea necorespunzătoare a materiei prime şi produselor finite; condiţii de igienă precare şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizarea sau efectuarea ineficientă a acestora; carnete de sănătate cu termenul de valabilitate depăşit, precum şi lipsa documentelor doveditoare a cursurilor de sănătate frecventate de către personal. „Pentru a preveni apariţia riscurilor privind siguranţa alimentară, inspectorii DSVSA vor sancţiona pe toţi operatorii economici care nu respectă normele şi cerinţele de igienă” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Potrivit „catagrafiei oficiale”, în evidenţa DSVSA Suceava există 116 de unităţi înregistrate ca având activitate de „catering”. Este vorba despre unităţi cu spaţii, dotări şi instalaţii adecvate în care au loc recepţia de materii prime de origine animală şi nonanimală, dar şi depozitarea şi prelucrarea acestora în produse destinate valorificării către alte unităţi de vânzare cu amănuntul sau către consumatorii finali.
 

Până la 9.409 de lei pe lună pentru întreţinerea asistaţilor din centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi

• Acestea fac parte din reţeua de servicii sociale a DGASPC, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare”

Stabilirea costului mediu lunar de întreţinere pe beneficiar asistat în centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu dizabilităţi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava face obiectul unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean.  Valorile costului mediu lunar de întreţinere propuse spre aprobare sunt stabilite diferenţiat în funcţie de tipul şi specificul serviciului social şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 426 din 2020. Astfel, pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în centre de îngrijire şi asistenţă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este de 9.310 de lei, în cazul persoanelor adulte cu handicap rezidente în centrele de abilitare şi reabilitare acesta fiind propus la 9.717 de lei. De asemenea, în ceea ce priveşte persoanele adulte cu handicap rezidente în centre pentru viaţă independentă, standardul minim de cost pe lună şi beneficiar este fundamentat la nivelul de 9.409 de lei, iar pentru persoanele adulte cu handicap rezidente în locuinţe protejate, la 8.463 de lei. Potrivit DGASPC, aprobarea costului mediu lunar de întreţinere este necesară la punerea în aplicare a dispoziţiilor privind contribuţia lunară de întreţinere, dar şi pentru asigurarea unui cadru unitar de organizare şi finanţare a serviciilor sociale rezidenţiale destinate acestei categorii de persoane. În situaţia persoanelor adulte cu dizabilităţi care au părăsit centrele de îngrijire şi asistenţă şi centrele de abilitare şi reabilitare, beneficiind de servicii sociale de locuire asistată în comunitate, respectiv în locuinţe protejate, acestea se bucură, în perioada şi în condiţiile prevăzute de lege, de standardul de cost aferent centrului rezidenţial din care provin. Serviciile sociale care fac obiectul proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean sunt organizate şi funcţionează în cadrul reţelei de servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi administrate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, „reconfigurată ca urmare a procesului de restructurare şi dezinstituţionalizare, cu respectarea prevederilor legale şi a standardelor specifice minime de calitate aplicabile”.

Rezultatele economiei circulare:

Comunităţi mai curate, utilizare responsabilă a resurselor şi protejare a mediului înconjurător

• Un exemplu îl reprezintă Ambro Suceava, unde prin transformarea maculaturii în carton ondulat şi noi  ambalaje, redus masiv este volumul de resturi care ar ajunge la groapa de gunoi

Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului a găzduit Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate”, informează Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii de Mediu. Potrivit instituţiei sucevene, evenimentul a fost dedicat promovării economiei circulare, dezvoltării infrastructurii de mediu şi identificării soluţiilor pentru o gestionare eficientă a deşeurilor. La manifestare au participat Marius Andrei Niță, comisar-general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, George Mîndruță, comisar-şef al Comisariatului Judeţean Suceava, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice, autorităţilor locale, operatorilor de servicii şi ai mediului de afaceri. Conform sursei citate, discuţiile au evidenţiat importanţa colaborării dintre instituţiile publice, autorităţile locale şi operatorii economici, „pentru atingerea obiectivelor de mediu şi implementarea principiilor economiei circulare, în concordanţă cu politicile naţionale şi europene”. „Garda Naţională de Mediu susţine iniţiativele care contribuie la dezvoltarea unor comunităţi mai curate, utilizarea responsabilă a resurselor, cât şi la protejarea mediului înconjurător” transmite Comisariatul Judeţean Suceava al instituţiei. Conferinţa naţională „Economia circulară: implementare, investiţii & rezultate” constă într-o o serie de evenimente organizate de FADI, Asociaţia „EcoAtitudine şi InfoMediu Europa”, desfăşurate în România, pe durata anului 2026, „cu scopul de a transforma deşeurile în resurse şi de a accelera tranziţia verde a companiilor”. Unul dintre cele mai relevante exemple de economie circulară funcţională, analizat în iulie 2026, îl reprezintă societatea comercială Ambro Suceava. În cadrul companiei, deşeurile de hârtie şi maculatură sunt transformate integral în carton ondulat şi ambalaje noi. Astfel,  prin reintegrarea în fluxul economic, redus masiv este volumul de resturi care ajung la groapa de gunoi.

 
Cu sau fără atestat de producător şi carnet de comercializare

Creşte numărul de producători care oferă la vânzare legume şi fructe pe marginea drumurilor

• Comercianţii trebuie să se prezinte la sediul DSVSA pentru a obţine documentele necesaredesfăşurării în condiţii legale a acestei activităţi

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava recomandă primăriilor care închiriază spaţii sau îşi dau acordul asupra desfăşurării activităţii de comercializare a legumelor şi fructelor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale să verifice dacă respectivii comercianţi, „care au o formă de organizare juridică, sunt şi deţinători ai documentului de înregistrare sanitară veterinară, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 111 din 2008. Totodată, în cazul în care deţin inclusiv mijloace auto pe care le folosesc pentru transportul legumelor şi fructelor, comercianţii trebuie să prezinte şi documentul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţă alimentară a autovehiculului. Însă, mai înainte de toate acestea, producătorii primari sunt obligaţi să aibă atestat de producător şi carnet de comercializare. 

DSVSA face acest demers având în vedere faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere a numărului de comercianţi şi producători primari care oferă la vânzare fructe şi legume în apropierea drumurilor europene, drumurilor naţionale şi drumurilor judeţene. „Producătorii primari trebuie să se adreseze primăriilor de domiciliu pentru obţinerea atestatului de producător şi carnetului de comercializare. În cazul în care nu deţin documentele de înregistrare sanitară veterinară, primăriile sunt rugaţi sî informeze operatorii economici, respectiv comercianţii, să se prezinte la sediul DSVSA pentru a obţine documentele necesare în vederea desfăşurării activităţii de comercializare în condiţii legale” reliefează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv la Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. 

 

Aflându-se în extremă dificultate

Comuna Păltinoasa primeşte 1,5 milioane de lei pentru asigurarea alimentării cu apă

• Din Fondul de rezervă al CJ, în comuna Boroaia ar urma să ajungă 1 milion de lei pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor

Deliberativul judeţean va repartiza o sumă de 2,5 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava pentru două unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate. Distribuirea se face în baza solicitărilor şi justificărilor acestora, „solicitări pe propria răspundere a ordonatorilor principali de credite ai primăriilor respective”. În cauză este comuna Păltinoasa, care ar putea primi 1,5 milioane de lei pentru asigurarea alimentării cu apă. De asemenea, în comuna Boroaia ar urma să ajungă 1 milion de lei, sumă menită să acopere cheltuielile făcute pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse în perioada 22-28 mai 2025. Consilierii judeţeni vor delibera, totodată, în legătură cu repartizarea a încă 251.000 de lei din Fondul de rezervă, conform documentelor doveditoare, către persoane fizice ale cărora situaţii sunt unele de extremă dificultate. Este vorba despre 28 de persoane, sumele care urmează a fi acordate variind între 2.000 de lei şi 40.000 de lei. În baza principiului solidarităţii, prevăzut de Legea nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, din Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului Judeţean pot fi alocate sume „unor persoane şi unităţi administrativ-teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate”.

Ziua Inspecţiei Muncii

Peste un sfert de secol de „realizări importante şi angajament continuu faţă de respectarea legislaţiei muncii”

•  „Inspectoratul Teritorial de Muncă garantează, în continuare, răspuns prompt la solicitări, urmărind asigurarea unui climat de muncă sigur şi decent” transmite Romeo Butnariu, şeful instituţiei sucevene

Inspectoratul Teritorial de Muncă a aniversat, la sfârşitul săptămânii, 27 de ani de „activitate dedicată protejării drepturilor lucrătorilor şi asigurării unui mediu de muncă sigur şi echitabil”. Inspecţia Muncii a fost înfiinţată prin Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, fiind organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii și Solidarităţii Sociale. „Această zi marchează peste un sfert de secol de realizări importante şi angajament continuu faţă de respectarea legislaţiei muncii şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă” arată Romeo Buntariu, şeful ITM Suceava. Acesta evidenţiază că Inspectoratului Teritorial de Muncă are ca obiectiv principal atingerea unui nivel înalt de încredere în rândul angajatorilor şi salariaţilor, dând dovadă de „responsabilitate şi receptivitate la sesizările angajaţilor, acestea fiind soluţionate cu celeritate”. Totodată, opinează inspectorul-şef, pe linia exercitării atribuţiilor generale şi specifice comunicării îi revine un rol important şi instructiv în procesul de informare şi consiliere permanentă atât a angajatorilor, cât şi a angajaţilor, cu privire la importanţa cunoaşterii şi respectării legislaţiei muncii. „Cu ocazia Zilei Inspecţiei Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava mulţumeşte tuturor angajatorilor şi angajaţilor pentru încrederea acordată şi garantează, în continuare, răspuns prompt la solicitări, urmărind asigurarea unui climat de muncă sigur şi decent. La mulţi ani şi succes tuturor colegilor, angajatorilor şi angajaţilor de pe piaţa muncii a judeţului Suceava!” transmite Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava. Principalul scop al inspectoratelor teritoriale de muncă este de acela de a urmări îndeplinirea de către angajatori a obligaţiilor legale în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei produselor, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă. De asemenea, urmărită este „asigurarea unui climat de lucru din care să lipsească discriminarea sau hărţuirea lucrătorilor”, alte atribuţii constând în cercetarea sesizărilor şi efectuarea inspecţiilor pe teren.

 În prejma Sărbătorilor de iarnă

Consiliul Judeţean acordă tichete sociale de 250 de lei persoanelor cu pensie minimă garantată

• Un beneficiar va primi prin Poştă câte 5 bonuri valorice de 50 de lei, acestea fiind destinate exclusiv achiziţionării produselor alimentare
• În judeţul Suceava erau aproximativ 36.000 de potenţial beneficiari ai sprijinului, în bugetul pe 2026 fiind prinsă suma de 9 milioane de lei

Consiliul Judeţean va aproba, în şedinţă ordinară, Regulamentul de acordare a tichetelor sociale pentru persoanele care încasează pensia minimă garantată. Iniţiativa are ca scop protejarea persoanelor care, din cauze de natură „economică, fizică psihică sau socială, nu au posibilitatea de a-şi asigura singure nevoile sociale şi de a-şi dezvolta propriile capacităţi şi competenţe pentru integrare socială”. „Pensionarii care încasează indemnizaţia socială, cunoscută drept pensie minimă garantată, reprezintă una dintre cele mai expuse şi vulnerabile categorii sociale din judeţul nostru. În contextul macroeconomic actual, marcat în ultimii ani de o inflaţie volatilă şi de creşteri substanţială a preţurilor la bunurile de consum curent, puterea de cumpărare a acestor persoane a fost sever afectată” arată Nicolae Robu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre, în care se menţionează că „perioada Sărbătorilor aduce o presiune financiară suplimentară asupra bugetului, şi aşa destul de restrâns al unui pensionar cu venit minim”. În scopul derulării în condiţii optime a acestui program social, în bugetul judeţean pe anul 2026 a fost prinsă o suma de 9 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, la începutul anului în judeţul Suceava erau aproximativ 36.000 de potenţial beneficiari ai acestui sprijin financiar. Listele urmează a fi puse la dispoziţie de Casa Judeţeană de Pensii, mecanismul distribuire direct la domiciliu, prin intermediul Poştei Române, „eliminând complet barierele birocratice şi eforul fizic”. Calendarul de distribuire va fi stabilit de Consiliul Judeţean, astfel încât tichetele să ajungă la beneficiari înaintea Sărbătorilor de iarnă. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean vor beneficia de tichete sociale persoanele care locuiesc în judeţul Suceava, au calitatea de pensionari în sistemul public de pensii şi încasează pensia minimă garantată de 1.286 de lei pe lună. Beneficiarul eligibil va primi câte 5 bonuri valorice, fiecare având valoarea de 50 de lei, acestea fiind destinate exclusiv achiziţionării produselor alimentare. Este interzisă folosirea bunurilor valorice la cumpărarea de băuturi alcoolice sau de produse din tutun.

 

Din bugetul judeţului Suceava

Recompense de câte 3.000 de lei pentru copiii înotători şi juniorii hanbalişti, performeri la competiţii naţionale

Consiliul Judeţean va premia sportivii din judeţul Suceava care au obţinut rezultate remarcabile la Campionatul naţional de înot pentru copiii de 10 ani, de la Bacău, din perioada 20-21 iunie 2026. Este vorba despre Rebeca Maria Pană care a ocupat locul I  din 112 de participanţi la proba de „50 de metri bras feminin”, cât şi poziţia a IV-a din 114 de competitori la proba „50 de metri fluture feminin”. De asemenea, Adelle Dayana Cioltan şi-a adjudecat locul al III-lea din 120 de intraţi în cursă la proba de 50 de metri liber feminin”, dar şi poziţia a V-a din 112 de participanţi la proba „50 de metri spate feminin”. De asemenea, sub îndrumarea Federaţiei Române de Handbal, trei dintre echipele de handbal masculin ale Clubului Universitar din Suceava , antrenate de foste glorii ale sucevean, au obţinut locul I şi de două ori locul al II-lea la turneele finale de handbal masculin pentru juniori I, juniori III şi juniori IV desfăşurate la Turda, Suceava şi Reşiţa. Astfel, Clubul Universitar din Suceava - recunoscut la nivel naţional ca un adevărat centru de în descoperirea şi formarea tinerilor talente la handbal - a oferit, de-a lungul ultimelor decenii, numeroase nume sportului românesc, se subliniază în fundamentarea proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean Suceava. În total, premii de câte 3.000 de lei fiecare, însumând 162.000 de lei vor ajunge la 54 de sportivi, reflectând „interesul autorităţii publice judeţene în promovarea, susţinerea sportului de performanţă, precum şi în recunoaşterea valorilor din activitatea sportivă judeţeană”.    

 În sistemul centralizat

Calitatea apei potabile pentru populaţiei este corespunzătoare în proporţie de 94%

Sancţionând neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia specifică, DSP a dat 4 amenzi însumând 73.000 de lei

În atenţia Direcţiei de Sănătate Publică Suceava rămân unele aspecte care necesită monitorizare şi măsuri continue pentru asigurarea conformităţii sistemelor de alimentare cu apă potabilă. Potrivit DSP, în acest din urmă sens, în derulare sunt lucrări de modernizare şi reabilitare a unor componente ale infrastructurii de alimentare cu apă menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite consumatorilor casnici. 

Pe durata anului 2026, de la furnizorii de apă potabilă în sistem centralizat prelevate au fost 98 de probe pentru determinări fizico-chimice şi tot atâtea pentru analize microbiologice. Astfel, dacă în primul caz 15 probe au avut neconformităţi în ceea ce priveşte parametrii amoniu, mangan şi fier, probele microbiologice s-au dovedit a fi corespunzătoare. „O parte a neconformităţilor a fost remediată, iar altele sunt în curs de remediere, astfel încât populaţia să fie deservită cu apă care se conformează parametrilor de potabilitate” evidenţiază DSP.    Date fiind aceste circumstanţe, în judeţul Suceava, în cursul anului 2026 calitatea apei potabile distribuită populaţiei în sistem centralizat a fost corespunzătoare în proporţie de 94%. „Acest procentaj s-a datorat unei bune colaborări între specialiştii implicaţi în asigurarea calităţii apei potabile, cât şi cu cei care asigură monitorizarea calităţii acesteia” informează Direcţia de Sănătate Publică. Totuşi, semnalează instituţia suceveană, de „colaborare deficitară” a dat dovadă un administrator al sistemului public, care nu s-a conformat solicitărilor repetate privind depunerea planurilor de monitorizare a calităţii apei potabile furnizate, precum şi a documentaţiei de reevaluare igienico-sanitară a sistemului. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia în domeniul apei potabile, Serviciul „Control în Sănătate Publică” al Direcţiei de Sănătate Publică a dat, în 2025, dar şi în perioada trecută din 2026, câte 4 amenzi, totalizând, în fiecare an, 73.000 de lei.  

Inspectorii de muncă suceveni sancţionează firmele care nu cresc salariul minim

• Angajatorii sunt obligaţi să procedeze la majorare, din luna iulie netul plătit salariaţilor fiind cu 125 de lei mai mare
• Cei care nu se conformează riscă amenzi de 5.000 de lei de fiecare angajat, avertizează Romeo Butnariu, şeful ITM   

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava anunţă că începând cu 1 iulie au intrat în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 146 din 2026 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, fără a include sporuri şi alte adaosuri, acesta este de 4.325 de lei lunar, pentru un program normal de lucru mediu de 166,667 de ore pe lună, reprezentând 25,949 de lei pe oră. Potrivit reglementărilor amintite, salariul de bază minim net ajunge la 2.699 de lei pe lună, suma finală încasată efectiv de către angajat fiind cu 125 de lei mai mare. Astfel, prin încheierea unui act adițional la contractul individual de muncă, angajatorii sunt obligaţi să mărească drepturile salariale aflate sub acest plafon, iar modificările vor fi transmise în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES). Inspectoratul Teritorial de Muncă pune în vedere că stabilirea unui salariu sub cel minim brut pe ţară constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendzi cuprinse între 3.000 de lei şi 5.000 de lei pentru fiecare persoană în cazul căreia s-a constatat nerespectarea dispoziţiilor legale, însă fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 de lei. „Scopul majorării constă în asigurarea echităţii sociale, protejarea drepturilor angajaţilor şi prevenirea fenomenului muncii nedeclarate sau subdeclarate. Nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară atrage sancţiuni administrative, amenda fiind aplicată pentru fiecare contract individual de muncă identificat în această situaţie”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, menţionând că, din această lună, inspectorii din subordine vor verifica modul în care angajatorii aplică noile reglementări.

Prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027

Municipiul Suceava are finanţate 13 proiecte de investiţii în valoare de peste 72 de milioane de euro

„Continuăm să lucrăm cu aceeaşi responsabilitate (...), pentru că dezvoltarea unui oraş se măsoară în rezultate pe care oamenii le văd şi le folosesc în fiecare zi” transmite conducerea executivului

Proiectele iniţiate încă din anii trecuţi vizează domeniile educaţiei, mobilităţii urbane, spaţiilor verzi, eficienţei energetice a clădirilor publice şi al regenerării urbane şi turismului sustenabil

Primăria Municipiului Suceava implementează, prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, 13 proiecte de investiţii în valoare totală de 72,67 de milioane de lei, informează conducerea administraţiei publice locale. Preluată este o informare a Agenţiei de Dezvoltare Regional Nord-Est, în care se menţionează că rezultatul urmărit este „un oraş care arată altfel: şcoli reabilitate, trafic fluidizat, parcuri noi şi un reper istoric readus la viaţă”. „Apreciem perseverenţa şi seriozitatea municipiului Suceava în tot acest parcurs de dezvoltare şi îi asigurăm tot sprijinul de care este nevoie pentru a avea rezultatele aşteptate. De la sălile de clasă la autobuze electrice, de la parcuri la monumente istorice, fiecare proiect este gândit pentru a avea un impact direct pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a sucevenilor” reliefează Agenţia de Dezvoltare Regional Nord-Est. Astfel, în domeniul educaţiei enumerate proiectele Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaționale la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”, în valoarea de 2,15 de milioane de euro, cu termen finalizare 31 decembrie 2026; Reabilitarea infrastructurii educaționale la Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” (3,03 milioane de euro), cu termen finalizare 31 decembrie 2026; Extinderea pe verticală şi dotarea Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”, (1,82 de milioane de euro), cu termen finalizare 24 septembrie 2026; Construirea unei grădiniţe noi în cartierul Obcini (4,26 de milioane de euro), termen finalizare 30 aprilie 2028. Pe partea de mobilitate urbană, Suceava derulează proiectele Sistem de transport public ecologic metropolitan, Etapa a II-a, în valoare de 14,80 de milioane de euro, cu termen finalizare 30 iunie 2027 şi Sistem integrat de management şi modelare urbană pentru fluidizarea traficului, de 23,17 de milioane euro, cu termen de încheiere 31 octombrie 2027. În ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor publice în implementare sunt proiectele de Creştere a eficienţei energetice a Şcolii Gimnaziale nr. 10, în valoare 2,51 de milioane de euro, cu  termen finalizare 31 octombrie 2026; Creşterea eficienţei energetice a Şcolii Gimnaziale nr. 5 „Jean Bart”, (1,61 de milioane euro), cu termen finalizare 28 februarie2027; Creşterea eficienţei energetice a Şcolii Gimnaziale nr. 6, (2,16 de milioane de euro), cu termen finalizare 31 octombrie 2026 şi Reabilitarea energetică a Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir”, (3,87 de milioane de euro), cu termen finalizare 31 mai 2027. 

În sectorul spaţiilor verzi, în curs de materializare sunt proiectul  Zona de agrement Parc Șipote, în valoare de 4,33 de milioane de euro, cu termen de finalizare 29 februarie 2028 şi cel de Reabilitare a parcurilor publice, (2,92 de milioane de euro”, cu termen finalizare 30 noiembrie 2027. Pe latura de regenerare urbană şi turism sustenabil, demarate sunt  proiectele de Reabilitare a Curţii Domnești, în valoare de 6,03 de milioane de euro şi termen finalizare 29 februarie 2028. Potrivit Primăriei Suceava, „cel mai amplu proiect din acest pachet” finanţat „Regio” este Sistemul integrat de management urban al traficului, în valoare de 23,17 de milioane de euro, „o investiţie ambiţioasă care schimbă fundamental modul în care circulă sucevenii în oraş”. Totodată, pe pagina oficială web a administraţiei publice locale din reşedinţa de judeţ, care preia o postare a Agenţiei de Dezvoltare Regional Nord-Est,  se arată că până la finalul anului 2026, din Programul Regional Nord-Est solicitată va fi o finanţare nerambursabilă în valoare totală de 9,72 de milioane de euro. „În spatele acestor cifre sunt lucruri concrete pentru fiecare dintre noi: şcoli modernizate, trafic mai bine gestionat, transport public mai eficient, parcuri noi şi patrimoniu istoric pus în valoare. Fiecare proiect are o sursă de finanţare, un calendar de implementare şi obiective clare. Mulţumim ADR Nord-Est pentru parteneriat şi pentru încrederea acordată municipiului Suceava. Continuăm să lucrăm cu aceeaşi responsabilitate şi vom informa constant comunitatea despre stadiul fiecărui proiect, pentru că dezvoltarea unui oraş se măsoară în rezultate pe care oamenii le văd şi le folosesc în fiecare zi” transmite Primăria municipiului Suceava.

 Vizită de documentare a legumicultorilor suceveni la Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău

• Discuţiile cu directorul Costel Vînătoru, recunoscut cercetător, s-au axat pe importanţa păstrării biodiversităţii agricole, dezvoltării soiurilor româneşti şi adaptării acestora la schimbările climatice şi exigenţele pieţei

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava consideră că una dintre cele mai importante investiţii constă în „apropierea producătorilor locali de institutele de cercetare, acolo unde sunt dezvoltate soiurile şi tehnologiile care stau la baza agriculturii de mâine”. În acest context, o delegaţie a legumicultorilor din judeţul Suceava a făcut o vizită de documentare şi de schimb de experienţă la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, instituţie de referinţă pentru conservarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului genetic vegetal al României. Astfel, participanţii au luat contact cu infrastructura modernă de cercetare şi tehnologiile de conservare şi ameliorare a resurselor genetice vegetale, prezentate fiindu-le şi soiurile româneşti aflate în diferite etape de cercetare şi omologare. Conform unei informări al DAJ, un moment deosebit l-a reprezentat dialogul cu dr. ing. Costel Vînătoru, director-preşedinte al Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău, cercetător recunoscut la nivel naţional şi internaţional pentru contribuţiile sale în domeniul horticulturii şi al resurselor genetice vegetale. 

Discuţiile s-au axat pe importanţa păstrării biodiversităţii agricole, a dezvoltării soiurilor româneşti, cât şi adaptării acestora la provocările generate de schimbările climatice şi de cerinţele tot mai exigente ale pieţei. „Astfel de întâlniri contribuie la consolidarea colaborării dintre cercetare şi producţie, oferind fermierilor posibilitatea de a cunoaşte direct rezultatele muncii cercetătorilor şi de a identifica soluţii inovatoare pentru propriile exploataţii. Încurajăm producătorii agricoli să privească cu încredere către soiurile autohtone şi rezultatele cercetării din institutele de profil. Acestea reprezintă nu doar o parte  esenţială a patrimoniului agricol, ci şi o soluţie pentru dezvoltarea unor exploataţii competitive, reziliente şi bine adaptate la condiţiile climatice”. Printre participanţii la vizita de documentare s-au numărat Vasile Mătrășoaia și Liliana Achiţei, producători suceveni de legume, înscrişi în Programul naţional „Ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
 

 Comisarii de mediu au făcut

Sesizare penală pe numele unei firme care a importat şi introdus pe piaţă o substanţă periculoasă

• Pe lângă aceasta, comercializând gaze fluorurate cu efect de seră, agentul economic a fost amendat cu 9.500 de lei

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu Suceava a făcut verificări privind respectarea legislaţiei de mediu care reglementează comercializarea gazelor fluorurate cu efect de seră, anunţă instituţia suceveană. În consecinţă, deoarece nu respecta prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856 din 2002 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, unui operator economic care introduce pe piaţa naţională asemenea de produse s-au dat două sancţiuni contravenţionale însumând 9.500 de lei. Totodată, în cauză către organele competente a fost înaintată o sesizare penală pentru nerespectarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a importării şi introducerii pe piaţă a unei substanţe periculoase restricţionate, conform Regulamentului (UE) nr. 573/2024 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Totodată, în vederea remedierii neconformităţilor constatate, comisarii de mediu au dispus măsuri în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare. „Continuă acţiunile de control şi monitorizare pentru prevenirea faptelor care afectează mediul, cât şi pentru asigurarea respectării legislaţiei de mediu. Respectarea legii înseamnă responsabilitate faţă de mediu şi de generaţiile viitoare” subliniază Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţională de Mediu.  

Odată cu recoltatul păioaselor

Fermierii au interdicţie la arderea miriştilor

• Nerespectarea „normele de condiţionalitate” determină aplicarea de penalităţi la plata sprijinului financiar

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava atrage atenţia fermierilor cu privire la interzicerea arderii miriştilor şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, menţionând că „normele de condiţionalitate sunt obligatorii pentru întreaga exploataţie agricolă şi pe tot parcursul anului de cerere”. Drept urmare, fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor, respectiv paiele de cereale, vrejii de plante proteice sau de cartof, cocenii de porumb, tulpinile de floarea-soarelui şi cele de rapiţă etc. În ceea ce priveşte pajiştile permanente, în cauză sunt vegetaţia uscată existentă pe păşuni şi fâneţe, miriştea şi resturile vegetale rămase în urma păşunatului sau după recoltarea fânului, precum şi vegetaţia invazivă sau cea dăunătoare covorului ierbos. Prin interzicerea arderii, fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură, cât şi la menţinerea nivelului de materie organică din sol. APIA a încheiat cu Garda de Mediu şi ISU un protocol privind monitorizarea modului de respectare a normelor referitoare la interdicţia de a arde miriştile, vegetaţia uscată, resturile vegetale şi a vegetaţiei pajiştilor permanente situate în situ-rile „Natura 2000”. „În cazul în care se constată că o anumită parcelă a fost arsă din cauze necunoscute, pentru a evita eventualele sancţiuni fermierii vor prezenta la APIA copia după procesul-verbal de intervenţie întocmit de ISU sau copia după plângerea depusă la secţia de Poliţie pe raza căreia s-a produs arderea. De asemenea, după finalizarea cercetărilor va fi prezentată şi copia documentului de soluţionare a sesizării făcute” transmite Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, subliniind că „neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalităţi”.

 În urma controalelor DSVSA

Două restaurante au activitatea suspendată încă din prima lună a sezonului concediilor

• Inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de 334.000 de lei şi au dispus confiscarea a 170 kg din carne şi produse din carne

Sute de controale a organizat şi întreprins Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava pe durata lunii anterioare, scopul constând în prevenirea toxiinfecţiilor alimentare în sezonul estival. Astfel, pe linia siguranţei alimentare, 192 de acţiuni de control au vizat magazine, hypermarketuri, carmangerii, măcelării şi depozite alimentare, iar altele 124 s-au oprit asupra restaurantelor, pensiunilor turistice, rulotelor fast-food, pizzeriilor, laboratoarelor de patiserie, laboratoarelor de cofetărie şi fabricilor de îngheţată.  Inspectorii sanitari veterinari au descins, de asemenea, în 44 de unităţi de procesare a cărnii şi de unităţi de procesare a laptelui, 12 unităţi de produse de origine non-animală, 9 pieţe, târguri, dar şi la evenimente organizate cu prilejul diverselor sărbători. Totodată,  controalele au avut în vizor 7 unităţi de alimentaţie publică din cadrul staţiilor de alimentare cu carburanţi, iar 3 verificări au fost operate la unităţi din categoria creşe, grădiniţe, tabere şcolare sau after-school. Potrivit unui comunicat de presă, în baza ordinului prefectului judeţului Suceava, Bogdan Păstrăv, 35 de acţiuni de control s-au făcut în echipe mixte ale DSVSA, Direcţiei de Sănătate Publică, Inspectoratului Teritorial de Muncă şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, acestea ţinta fiind „unităţile care desfăşoară activităţi de tip catering pentru evenimente”. Astfel, în total, verificări au avut loc la 426 de unităţi autorizate sau unităţi înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, acestea soldându-se cu 28 de amenzi însumând 334.000 de lei, dar şi cu 30 de avertismente. Inspectorii sanitari veterinari au dispus confiscarea a 170 kg din carne şi produse din carne, precum şi suspendarea activităţii a două restaurante. Printre neconformităţilor care au condus la aplicarea de sancţiuni se numără condiţiile precare de igienă, depozitarea şi manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, desfăşurarea de activităţi în spaţii neautorizate sanitar veterinar, etichetarea necorespunzătoare şi lipsa planului de autocontrol, cu buletine de analiză. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava reaminteşte că neregulile în domeniul siguranţei alimentare pot fi sesizate apelând numărul de telefon 0230/522.848, cele ale circumscripţiilor sanitare veterinare, precum şi tel verde 0800.826.787.
 

 

Lucrând fără autorizaţie şi poluând mediul, un tăietor în piatră s-a ales cu amendă de 10.000 de lei

• Desfăşurarea de activităţi în lipsa actelor de reglementare este aspru pedepsită, avertizează comisarii de mediu

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu Suceava au sancţionat recent o persoană fizică care desfăşura activităţi de tăiere, fasonare şi finisare a pietrei, fără a deţine autorizaţie de mediu. „Acest caz trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toţi cei care aleg să lucreze <la negru> sau fără a avea avizele necesare. Riscurile financiare şi blocarea activităţii depăşesc cu mult costurile şi efortul de a fi în legalitate. Intră în legalitate înainte de a fi prea târziu!” transmite instituţia suceveană. Comisarii de mediu semnalează că tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei, dar şi a altor materiale asemănătoare, generează praf, zgomot şi deşeuri „care afectează comunitatea şi ecosistemul local”. Drept urmare, în cazul depistat de controlori „consecinţele au fost imediate şi drastice”, operatorul cu pricina fiind sancţionat contravenţional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. La aceasta din urmă se adaugă şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii, până la obţinerea tuturor actelor de reglementare. „Fie că eşti persoană fizică sau persoană juridică, protejarea mediului şi respectarea legii nu sunt opţionale. Solicită actele de reglementare de la Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului” îndeamnă Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu.

 În 2026

Primăria Suceava susţine handbalul universitar cu 2 milioane de lei   

• Ramurile sportive componente ale Clubului Sportiv Municipal sunt finanţate cu 235.000 de lei
• Alocările din anul acesta sunt propuse la circa 3 milioane de lei, faţă de peste 5,7 milioane de lei în 2022  

În bugetul din anul 2026 al municipiului Suceava, pentru finanţarea proiectelor derulate de structurile sportive de drept public, înfiinţate în baza Legii nr. 69 din 2000 a educaţiei fizice şi sportului, este prevăzut un total de 2,963 de milioane de lei. Conform regulamentului aprobat prin HCL nr. 2 din 31 ianuarie 2024, Primăria a organizat prima sesiune de evaluare şi selectarea a proiectelor din cadrul Programului „Promovarea sportului de performanţă”. La aceasta sesiune s-au prezentat doi candidaţi cu 8 proiecte, în cauză fiind Clubul Sportiv Universitar Suceava şi Clubul Sportiv Municipal Suceava. În urma analizării în Comisia de evaluare şi selecţie, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de eligibilitate şi criteriile de finanţare „de către toate structurile sportive solicitante”. Suma solicitată din bugetul local este de 2,235 de milioane de lei, dinte care 2,074 de milioane de lei pentru „categoria sportivă seniori” şi 161.000 de lei pentru „categoria sportivă copii, cadeţi, juniori şi tineret”. Astfel, Clubul Sportiv Universitar Suceava, handbal seniori, beneficiază de o alocare de 2 milioane de lei. Clubul Sportiv Municipal Suceava primeşte, la categoria seniori, adică 33.000 de lei pentru rugby, 20.000 de lei pentru tir cu arcul, 21.000 de lei pentru volei şi 34.000 de lei pentru atletism. Tot la CSM Suceava, în cadrul categoriei copii, cadeţi, juniori şi tineret, boxul este finanţat cu 17.000 de lei, canotajul cu 90.000 de lei şi tirul sportiv cu 20.000 de lei. Spre comparaţie, prin proiectul de buget pentru anul în 2022, pentru finanţarea ramurilor sportive din reşedinţa de judeţ era propusă o sumă de 5,71 de milioane de lei. Finanţările nerambursabile sunt acordate în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi de sponsorizări. Astfel, sprijinul financiar din bugetul local trebuie însoţit de o contribuţie de minim 10% din valoarea totală a proiectului propus de beneficiar.