Din cauza nerespectării condiţiilor de autorizare,

DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere şi 21 de suspendare a activităţii unor operatori economici

• Pentru încălcarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor,  în 2025 inspectorii sanitari veterinari au dat amenzi de mai mult de 2 milioane de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava informează că, în anul 2025, în domeniul siguranţei alimentelor, ca urmare a controalelor făcute în unităţi autorizate sanitar veterinar, aplicate au fost 207 amenzi însumând 2,07 milioane de lei, dar şi 201 de avertismente. Potrivit directorului executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, astfel sancţionate au fost deficienţe precum nerespectarea condiţiilor de igienă şi depozitare; etichetarea necorespunzătoare; depozitarea neconformă; lipsa documentelor care atestă sănătatea personalului; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor; desfăşurarea altor activităţi decât cele permise, precum şi lipsa probelor de mâncare colectivă din unităţile care servesc masa. Tot în anul trecut, cu prilejul controalelor mixte desfăşurate în echipe mixte cu lucrătorii Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, confiscată a fost o cantitate de 271,4 kg de peşte şi de produse din carne.  Măsura a fost impusă întrucât cei verificaţi nu au prezentat documentele de provenienţă şi nici documentele care ar fi atestat calitatea şi salubritatea produselor în cauză. În ceea ce priveşte produsele de origine nonanimală, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava au dat 21 de amenzi totalizând 183.600 de lei, la care se adaugă şi 27 de  avertismente. Pe lângă deficienţele menţionate mai sus, sancţionată a mai fost şi lipsa acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Totodată, pe fondul nerespectării condiţiilor de autorizare sau de înregistrare sanitară veterinară prevăzute de legislaţia specifică, DSVSA Suceava a emis 6 ordonanţe de interzicere a activităţii unor operatori economici, dar şi 21 de ordonanţe de suspendare a activităţii.  

 

Casa Judeţeană de Pensii a achitat

Pensii de invaliditate şi de urmaş, de peste 2 milioane de lei, din fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale

• În 4 cazuri de deces din cauza accidentelor de muncă, despăgubirile acordate s-au  ridicat la 141.296 de lei

În vederea reabilitării medicale a asiguraţilor care „au suferit un accident de muncă sau o îmbolnăvire profesională”, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a decontat, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, cheltuieli de 365.824 de lei, anunţă directorul executiv Constantin Boliacu. Potrivit acestuia, pe durata anului  trecut CJP Suceava a înregistrat 87 de accidente de muncă, dintre care 4 au fost urmate de decesul persoanei asigurate în sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale. La acestea se adaugă 19 cazuri de îmbolnăvire profesională confirmate, în acelaşi interval de timp, de Direcţia de Sănătate Publică Suceava.  În cele 4 cazuri de deces de pe urma accidentelor de muncă, despăgubirile acordate au însumat 141.296 de lei, o compensaţie de 6.600 de lei fiind achitată pentru afectarea integrităţii persoanei implicate. Şeful CJP informează, de asemenea, că suma de 643.203 de lei reprezintă contravaloarea indemnizaţiilor plătite lucrătorilor cu incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă, banii fiind decontaţi „pentru angajatorii care au sediul social pe teritoriul judeţului Suceava”. „Pentru un număr mediu de 108 de asiguraţi pe lună, din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în perioada 1 ianurie-31 decembrie 2025, a fost decontată suma de 2,04 de milioane de lei, reprezentând pensii de invaliditate şi de urmaş” a  declarat Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, menţionând că în 87 de cazuri a fost achitată contravaloarea serviciilor medicale acordate prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava.             

 Municipiul Suceava are 43 de cabinete medicale şcolare, deservite de 9 medici şi 48 de asistente

• Bugetul local asigură finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi şi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale şi incinerarea deşeurilor

Compartimentul de Medicina Şcolară Generală din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava cuprinde 34 de cabinete medicale, dintre care unul studenţesc, în acestea desfăşurându-şi activitatea 9 medici şi 48 de asistente medicale. Aşa se arată într-o informare a DAS, conform căreia în anul şcolar 2025-2026 cadrele medicale respective au deservit 22.768 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, cât şi 10.538 de studenţi. Pe durata anului trecut, în cabinetele de medicină şcolară generală au fost acordate 16.830 de consultaţii elevilor cu vârstă de până la 14 ani şi alte 18.310 de consultaţii celor cu vârsta peste 14 ani. De tratamente au beneficiat 10.893 de elevi de până în 14 ani, dar şi 12.623 de elevi de peste 14 ani. În cabinetul studenţesc au fost făcute 8.218 de consultaţii şi 9.612 de tratamente. Între altele, în vederea asigurării asistenţei medicale, medicii şi asistenţii medicali din cabinetele de medicină şcolară generală au fost prezenţi în unităţile de învăţământ în care au avut loc probele scrise ale examenului de evaluare naţională şi ale examenului de bacalaureat, dar şi în unităţi în care s-au susţinut probele din cadrul examenului de certificare profesională şi concursului pentru ocuparea posturilor didactice. Pentru cabinetele medicale şcolare, din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli,  respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava.
 

 

În 2025

Creştere cu aproape 18% a numărului de firme nou-înfiinţate, în ciuda mediului economic neprielnic

• În insolvenţă au intrat cu 45% mai puţini agenţi economici, însă încetarea temporară a activităţii a fost cerută de 9,50% mai mulţi operatori economici

În anul 2025, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înmatriculate 3.105 de operatori economici din judeţul Suceava, faţă de 2.634 de firme în 2024, cu o creştere de 17,88%. Cele mai multe nou-înregistrate sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), respectiv 2.161, urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-739, întreprinderile individuale (II)-194 şi întreprinderile familiale (IF)-11. De cealaltă parte, din cauza problemelor economice, numărul firmelor care şi-au suspendat temporar activitatea a crescut cu 9,59%, respectiv de la 511 în 2024 la 560 în 2025. Pe durata anului 2025, în judeţul Suceava au fost dizolvaţi 1.206 de agenţi economici, cu o creştere de 25,10% în raport cu 2024, când dizolvarea a vizat 964 de firme. În judeţul Suceava, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, numărul profesioniştilor care au intrat în insolvenţă  a cunoscut o diminuare de 45,05%. Astfel, anul trecut, procedura insolvenţei a fost declanşată de 50 de agenţi economici suceveni, comparativ cu 91 în intervalul omolog din 2024. În 2025, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost radiate 1.587 de firme sucevene, cu o scădere de 9,29% raportat la 2024, când obiectul radierii l-au făcut 1.749 de agenţi economici.

 Cu doar două proiecte

Slab interes pentru împădurirea terenurilor degradate din judeţul Suceava

• Finanţare în acest sens este asigurată prin PNRR, obiectul făcându-l suprafeţele poluate, defrişate, erodate, cât şi cele distruse de secetă şi inundaţii    

În primăvara anului 2026, în judeţul Suceava vor fi împădurite 72 de hectare de terenuri degradate şi slab productive, anunţă Garda Forestieră Suceava. În acest sens, contracte de finanţare au fost semnate pentru 50 de hectare de pe raza comunei Todireşti şi 22 de hectare de pe cea a comunei Horodniceni. Finanţarea este asigurată în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta „Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri”, măsură care vizează terenurile degradate, terenurile agricole slab productive, pajiştile şi păşunile cu o valoare ecologică şi economică scăzută. „Solicitanţii de proiecte privind constituirea şi înfiinţarea perimetrelor de ameliorarea terenurilor degradate    s-au orientat spre acest program care a fost gândit să simplifice procedurile de accesare şi care asigură finanţarea din bugetul UE” se subliniază într-o informare a instituţiei sucevene.  Potrivit Gărzii Forestiere în activitatea de împădurire şi reîmpădurire sunt întâmpinate probleme generate de cadrul legal insuficient sau neclar, lipsind reglementările privind controlul anual al regenerărilor, dar şi sancţiunile pentru neîmpădurirea în termen. De asemenea, se remarcă neconcordanţe între legislaţia din domeniul agricol şi cea din domeniul silvic, slabul interes al unităţilor administrativ-teritoriale în identificarea terenurilor degradate, cât şi lipsa de personal la nivel instituţional. În judeţul Suceava terenurile degradate sunt urmare a utilizării intensive a solului care a dus la compactare şi scădere a fertilităţii, dar şi a defrişării pentru păşunat sau construcţii, având ca efect apariţia eroziunii. În zonele miniere, terenurile au fost poluate sau distruse, degradarea terenurilor agricole fiind cauzată şi de „expansiunea oraşelor fără un plan urbanistic bine conceput”. La cele enumerate evidenţiate mai sunt fenomenele meteorologice extreme cum ar fi seceta şi inundaţiile.

Dobânzi anuale de până la 7% pentru investitorii suceveni în titluri de stat „Tezaur”

• Veniturile obţinute nu sunt impozabile, anunţă AJFP Suceava

A doua ediţie din acest an a Programului de titluri de stat „Tezaur”, „care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase”, a fost lansată ieri, anunţă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Titlurile au valoare nominală de 1 leu, sunt emise în formă dematerializată, cu maturitate de 1, 3 şi 5 ani şi cu dobânzi anuale de 6,10%, 6,55%, respectiv de 7%. Potrivit purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, veniturile obţinute din investirea în titluri de stat nu sunt impozabile, iar dobânda este anuală, achitându-se la termenul prevăzut în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat sunt transferabile şi răscumpărabile în avans, în cadrul unei emisiuni existând posibilitatea efectuării a uneia sau a mai multor subscrieri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani, investitorii putând anula subscrierile deja făcute, însă doar în perioada respectivă. Astfel, până pe 4 martie 2026, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma Ghișeul.ro, iar până pe 5 martie, online, numai de către persoanele fizice înregistrate în SPV. Totodată până pe 6 martie 2026, titlurile de stat „Tezaur” sunt disponibile la Trezorerie, iar până 5 martie, în mediul urban, şi până pe 4 martie, în mediul rural, la subunităţile CN Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanțarea datoriei publice.

 
Agricultorii pot depune cererile unice de plată în intervalul 16 martie-5 iunie

• În 2025, campania s-a desfăşurat între 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri, pentru un total de la 199.487 de hectare

Perioada de depunere a cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pentru anul 2026 este stabilită între 16 martie şi 5 iunie 2026. Aceasta conform unui proiect de completare a Ordinului nr. 106 din 2024, pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Reamintim că eligibilă la plată este o suprafaţă minimă totală a exploataţiei de cel puţin 1 hectar, din parcele agricole mai mari de 0,3 hectare. De asemenea, se acordă sprijin financiar pentru sere şi solarii cu suprafaţa minimă de cel puţin 0,03 de hectare, cât şi pentru culturile permanente, pe o parcela minimă este de cel puţin 0,1 de hectare. Pentru a accesa subvenţiile, fermierii se vor prezenta la centrele locale ale APIA, cu dovada utilizării terenului. Este vorba despre documente justificative, cum ar fi contracte de arendă, acte de proprietate, adeverinţe de la Registrul Agricol, toate „valabile şi conforme cu realitatea din teren”. În sectorul zootehnic, datele din Registrul Naţional al Exploatațiilor (RNE) trebuie să fie actualizate înainte de a depune cererea, iar în ceea ce priveşte pajiştile permanente, obligatorie este „respectarea încărcăturii minime de animale sau efectuarea activităţii agricole minime”. În anul 2025, campania s-a desfăşurat în intervalul 3 martie-13 iunie, în judeţul Suceava de la fermieri fiind preluate 38.772 de cereri unice incluzând „ajutoare specifice comunitare şi plăţi în sectoarele vegetal şi zootehnic”. Campania de plăţi în avans s-a derulat în perioada 16 octombrie-30 noiembrie 2025, acestea fiind făcute în lei, la cursul de schimb valutar de 5,0806 de lei pentru 1 euro. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură a autorizat, pentru avansul din toamnă, suma de 77,02 de milioane de lei, echivalentul a 15,15 milioane de euro, finanţare aferentă Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). În baza cererilor primite, suprafaţă agricolă cumulată utilizată de către fermierii suceveni s-a ridicat, în anul 2025, la 199.487,52 de hectare.

 Pentru anul trecut

Termenul de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale este 25 mai 2026

• Formularul trebuie completat şi de către agricultorii care au realizat venituri inclusiv din subvenţii APIA, AJFP transmiţând notificări în acest sens

Persoanele fizice trebuie să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit (Formularul 212), cât şi pentru contribuţiile sociale datorate de către acestea, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

În cauză sunt persoanele care, în anul 2025, au obţinut venituri din chirii, activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, transfer titluri de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, dar şi din transferul aurului de investiţii. La acestea se adaugă persoanele fizice care au realizat venituri din activităţi agricole, piscicultură şi silvicultură, în România și/sau din străinătate şi datorează impozit pe venit. În această categorie se încadrează şi agricultorii beneficiari de subvenţii prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), AJFP transmiţând notificări în acest sens. De cealaltă parte, contribuabilii care nu obţin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de servicii medicale şi medicamente gratuite sau compensate. Persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute de legislaţie, pot achita contribuţia de asigurări de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreţinerea acestora. Pentru veniturile realizate în 2025, dar şi pentru stabilirea impozitului şi contribuţiilor sociale, termenul de depunere a declaraţiei unice este 25 mai 2026. Declaraţia se depune fie online, prin SPV sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie (la registratură) ori prin poştă (cu confirmare de primire), pe adresa organului fiscal pe raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul.
 

 Cu un total de 244.634 de imobile înregistrate

Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică

• Pe primele poziţii se află judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile
• Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT, înregistrarea gratuită în sistemul de cadastru şi carte funciară fiind încheiată în 7 comune

Realizarea lucrărilor sistematice de cadastru şi înscrierea imobilelor în cartea funciară este un proces complex, se arată într-o informare a  Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în care se menţionează că acestea implică interacţiunea dintre deţinătorii de imobile, primării, OJCPI şi persoane autorizate să execute respectivele lucrări. Scopul Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară constă în înregistrarea gratuită a tuturor proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare. PNCCF, a fost planificat a se desfăşura în intervalul 2015-2023, însă, din cauza nerespectării termenelor, s-a decis prelungirea acestuia până la finalizarea înregistrării sistematice. Suceava are incluse în PNCCF 22 de UAT respectiv Drăgoiești, Frătăuții Noi, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Șcheia, Stulpicani, Sucevița, Vama, Cornu Luncii, Dornești, Dumbrăveni, Fântânele, Grănicești, Ilișești, Păltinoasa, Pătrăuți, Satu Mare, Stroiești, Udești și Verești. Din cele 22 de comune, până acum lucrările au fost finalizate 7 unităţi teritorial-administrative, adică în Drăgoiești, Iacobeni, Poiana Stampei, Pojorâta, Sadova, Sucevița și Vama. Potrivit sursei citate, factorii care au generat întârzieri în evoluţia şi aplicarea PNCCF, sunt, în principal, slaba implicare a autorităţilor locale; participarea în număr redus la lucrări a deţinătorilor de imobile; insuficienta implicare a reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor publice care deţin terenuri; implicarea în proces a unui număr mic de persoane autorizate ANCPI, cât şi specificul judeţului Suceava. În conformitate cu informarea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, judeţul Suceava este „complex din punct de vedere al dificultăţii reliefului, cu zone mari de vegetaţie forestieră, cu zone de carte funciară veche, care nu au stimulat participarea persoanelor autorizate, în special în primele etape de finanţare, sub aspectul preţului pe imobil”. Dificultăţi sunt întâmpinate şi din cauza lipsei, „aproape în totalitate a planurilor parcelare în zonele foste cooperativizate, care ar fi trebuit întocmite în procesul de aplicare a legilor fondului funciar”. Totodată, „absenţa planurilor parcelare face dificilă, chiar imposibilă, localizarea corectă a parcelelor din titlurile de proprietate, în condiţiile neprezentării deţinătorilor în etapele de execuţie a lucrărilor de înregistrare sistematică”. Judeţul Suceava este pe locul al şaptesprezecelea în ţară la cadastrarea sistematică, cu un total de 244.634 de imobile înregistrate. Pe primele poziţii sunt judeţele Olt cu 523.753 de imobile înregistrate sistematic, Teleorman cu 507.051 şi Galaţi cu 457.856 de imobile.  

 Anul trecut

Niciun focar de pestă porcină africană în crescătoriile sucevene

• Anul trecut, DSVSA a confirmat şi gestionat 4 cazuri de boală în gospodării ale populaţiei 

Pe durata anului 2025, în judeţul Suceava au confirmate şi gestionate 4 focare de pestă porcină africană din exploataţiile nonprofesionale, respectiv din gospodării ale populaţiei. Potrivit unei informări a Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, „originea probabilă a bolii a fost identificată în urma anchetelor epidemiologice, aceasta  fiind achiziţionarea de porcine fără documentele prevăzute de legislaţia în vigoare”. În alte cazuri originea virusului nu putut fi stabilită, important de menţionat fiind faptul că nu au existat situaţii de „reconfirmare a pestei porcine africană în cadrul aceleiaşi exploataţii”. Totodată, de reliefat este şi aceea că nu au fost înregistrate focare de boală în fermele autorizate de creştere a suinelor. Pe de altă parte, sub aspectul prevenirii şi combaterii pestei porcine africane, cât şi în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de exploataţie conformă, inspectorii sanitari veterinari au făcut 26 de controale în exploataţiile comerciale şi 58 în exploataţiile nonprofesioanle. Potrivit informării citate, cu ocazia acestora, DSVSA a dat două amenzi însumând 2.400 de lei. Astfel, sancţionate au fost nereguli constând în achiziţionarea de porcine în lipsa documentelor prevăzute de legislaţia în vigoare, vânzarea de suine fără  documente, dar şi în utilizarea pentru reproducere a masculilor neautorizaţi. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a întreprins controale în trafic, în echipe mixte cu reprezentaţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean  şi Inspectoratului de Poliţie Judeţean, verificările concretizându-se în amenzi totalizând 82.200 de lei. Pesta porcină africană (PPA) este o boală virală extrem de contagioasă cu mortalitate de până la 100%. Maladia afectează porcii domestici şi mistreţii, pagubele economice fiind mari. Contra virusului PPA nu există vaccin şi nici tratament, singura soluţie rămânând sacrificarea efectivelor afectate. Virusul persistă mult timp în carne şi în mediu, însă nu se transmite la om.

Anul trecut

Sprijin financiar de numai 33.250 de lei pentru refugiaţii ucraineni din Suceava 

În intervalul ianuarie-august 2025, Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Suceava a gestionat 21 de dosare depuse de către persoanele provenite din zona de conflict din Ucraina. Conform DAS, cererile au fost introduse spre validare în platforma STS, creată la nivel naţional, iar centralizatoarele lunare au fost transmise Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava, în vederea decontării sumelor forfetare. În cazul celor 21 de cereri, emise au fost dispoziţii pentru acordare drepturilor financiare forfetare, acestea însumând 33.250 de lei. Aceasta potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1178 din 25 septembrie 2024 privind stabilirea cuantumului, condiţiilor şi acordare a sumei forfetare potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.96 din 2024 referitoare la acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară din partea statului român cetăţenilor străini refugiaţi din Ucraina. Conform informării Direcţiei de Asistenţă Socială, începând cu 1 iulie 2024, condiţiile de sprijinire şi asistenţă umanitară au fost modificate, stabilit fiind un mecanism de acordare a unor sume forfetare. Condiţia de bază pentru obţinerea acesteia este ca beneficiarii să fi intrat în România începând cu data de 1 iulie 2024, în baza permisului de protecţie temporară. Potrivit  noilor reglementări, suma pentru acoperirea cheltuielilor de cazare se acordă numai pentru o singură perioadă de 3 luni.

 

Trei firme de construcţii au fost amendate cu 21.000 de lei pentru că nu au reparat trotuarele şi carosabilul afectate de săpături

• „Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi” se subliniază într-un comunicat de presă al  Primăriei Suceava

Ca urmare a faptului că, după finalizarea intervenţiilor, constructorii nu au adus la starea iniţială trotuarele sau carosabilul afectate, Primăria Suceava a decis să ia măsura sancţionării contravenţionale a firmelor respective. Astfel, deoarece avizul de săpătură era expirat încă din luna decembrie 2025, iar trotuarul nu a fost refăcut, o amendă de 5.000 lei a fost dată constructorului Mananu Construct Instal. Beneficiarul extinderii conductei şi branșamentului de gaze naturale este firma IdealCons S&T, afectat fiind trotuarul de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918”. Întrucât executantul lucrării nu a respectat angajamentul de refacere a terenului, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, în urma lucrărilor de săpătură firma constructoare Ara Road a fost amendată cu 6.000 de lei. Aceasta executa intervenţii de  extindere a reţelei de alimentare cu apă pe strada „Căprioarei”, beneficiarul fiind municipiul Suceava. Înlocuind conducta şi amenajând branșamente de gaze naturale pentru Delgaz Grid, societatea comercială Oltspera s-a ales cu o sancţiune contravenţională de 10.000 de lei. Măsura a fost decisă din cauză că executantul lucrării s-a sustras de la obligaţia de refacere, conform standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, a terenului afectat de săpături. „Siguranţa şi confortul sucevenilor sunt prioritare. Nu putem rămâne fără reacţie atunci când cetăţenii sunt obligaţi să circule prin noroi din cauza dezinteresului unor constructori. Toţi constructorii trebuie să înţeleagă că regulile trebuie respectate. De fiecare dată când vom primi sesizări similare, vom reacţiona cu promptitudine” transmite Primăria municipiului Suceava.

 

În 2025

Stimulent financiar din bugetul Sucevei pentru 440 de nou-născuţi 

• Sprijinul  financiar este de 2.500 de lei, cererea trebuind a fi depusă la DAS în termen de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului

Primăria municipiului Suceava continuă să acorde stimulentul financiar pentru nou-născuţi, în baza Hotărârii Consiliului Local Suceava nr. 807 din 30 martie 2023.  Cererea pentru obţinerea sprijinului bănesc de 2.500 de lei trebuie depusă la serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni, care va prelua, totodată, documentaţia pentru acordarea dreptului la alocaţia de stat, cât şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Pentru a beneficia de stimulentul financiar pentru nou-născuţi, este necesar ca părinţii să aibă domiciliul stabil în municipiul Suceava, cu cel puţin 6 luni înainte de naşterea copilului. Sprijinul financiar se acordă o singură dată, dispoziţia de aprobare, respectiv cea de respingere, după caz, urmând a fi emisă în primele 10 zile lucrătoare ale lunii următoare depunerii dosarului. Termenul în care poate fi înaintată documentaţia este de 126 de zile calendaristice de la venirea pe lume a micuţului. Pe lângă cererea tipizată, dosarul va conţine, în original şi copie, actele de identitate ale părinţilor, certificatul de naştere al copilului, extras de cont bancar pe numele titularului, acte doveditoare care atestă calitatea de reprezentant al copilului (hotărâre de divorţ) şi o declaraţie de consimţământ de la unul din părinţi în favoarea celuilalt părinte în contul căruia se va vira stimulentul financiar. Potrivit unei informări Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în anul 2025 au fost înregistrate 440 de cereri de acordare a stimulentului pentru nou-născuţi, valoarea totală acestuia fiind de 1,1 milioane de lei. De asemenea, în anul 2025 au fost înregistrate 688 de cereri pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului şi 25 de cereri pentru plata stimulentului de inserţie mamelor care s-au întors la serviciu înaintea expirării perioadei de 2 ani , respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap).

 Judeţul Suceava a încheiat anul 2025 cu o rată a şomajului în scădere

• Cu 6,65%, aproape dublă faţă de cea media naţională, judeţul  nostru este pe locul al cincilea în topul şomajului

La sfârşitul lunii decembrie a anului 2025, rata şomajului a scăzut în 17 judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Potrivit ANOFM, cele mai mari diminuări s-au înregistrându-se în judeţele Covasna, cu 0,33 de puncte procentuale, Neamţ (0,14 de puncte procentuale), Mureş (0,12 de puncte procentuale), Suceava (0,11 de puncte procentuale) şi Dolj (0,10 de puncte). Conform sursei citate, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9,28%), Mehedinţi (9,05%), Vaslui (8,90%), Dolj (8,60%), Suceava (6,65%), Covasna și Galați (6,48%), Sălaj (6,39%), Olt (6,19%), Ialomiţa (5,94%), Călăraşi (5,82%) şi Neamţ (5,66%). La finele anului 2025, judeţul Suceava avea 13.105 de şomeri, între care 3.302 de şomeri indemnizaţi şi 9.903 de şomeri neidemnizaţi. Pe lată aprte, va la finele lunii decembrie 2024, judeţul Suceava consemna o rată a şomajului de 6,68%, întru-un an aceasta crescând cu 0,03 de puncte procentuale. În conformitate cu statisticile Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii decembrie 2025, rata medie a şomajului a fost de 3,29%, judeţul Suceava evidenţiindu-se cu o rată mai mare cu 3,36 de puncte procentuale mai mare, adică aproape dublă faţă de cea de la nivel naţional.

 În ultima lună a anului

Garda Forestieră Suceava: 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare” a sistemului SUMAL

• Pe fondul deficienţelor depistate s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date totalizând 107.000 de lei

În ultima lună anului 2025, personalul Gărzii Forestiere Suceava a făcut 139 de controale privind respectarea regimului silvic. Potrivit inspectorului-şef Mihai Găşpărel,  dintre acestea, 8 au fost controale de fond sau parțiale în păduri, vizate fiind toate formele de proprietate. Astfel, s-a inventariat un volum de 67 mc masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de circa 41.000 de lei, 3 dintre cazuri fiind infracţiuni. Potrivit sursei citate, „o activitate susţinută s-a desfăşurat şi în afara pădurii”, aceasta axându-se pe transportul, prelucrarea şi comercializarea materialelor lemnoase. 

Drept urmare, inspectorii forestieri au desfăşurat 35 de controale pe drumurile publice, verificate fiind şi 8 puncte de prelucrare şi depozitare a lemnului, acţiuni materializate prin confiscarea fizică a 154 mc şi confiscarea valorică a 55 mc de masă lemnoasă. În ceea ce priveşte sistemul informatic SUMAL, şeful Gărzii Forestiere Suceava subliniază că s-au impus 180 de intervenţii pentru „buna funcţionare a acestuia, făcute fiind verificări şi corectări de stocuri, verificări ale traseelor şi fotografiilor ale transporturilor”. În consecinţă, pe fondul deficienţelor depistate, s-a procedat la încheierea a 50 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, amenzile date  totalizând 107.000 de lei.  Mihai Găşpărel mai spune că în domeniul cinegetic s-au efectuat 3 controale tematice; 3 controale privind îndeplinirea criteriilor de licențiere; 7 controale privind respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii; 5 controale privind achitarea tarifelor de vânătoare; o acţiune de prevenire a braconajului şi 19 evaluări a trofeelor de vânat. În urma acestora, gardienii forestieri au întocmit 11 procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice cinegetice, prin care s-au aplicat amenzi în sumă de 11.250 de lei.  Totodată, pentru fapte infracţionale constatate, către organele abilitate înaintate au fost  două sesizări penale, verificate fiind şi 8 petiţii vizând aspecte cinegetice. 

 Pentru plata facturilor la energie electrică

„Aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”, 275 de suceveni au primit ajutor de câte 50 de lei pe lună

Mai locuitori ai municipiului Suceava au beneficiat de ajutor lunar pentru plata facturilor la energia electrică.  Aceasta în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 30 iunie 2025 privind introducerea unui mecanism de sprijin pentru consumatorii casnici „aflaţi în situaţie de sărăcie energetică”. Astfel, în intervalul iulie 2025-decembrie 2026, consumatorii eligibili pot primi de un sprijin financiar de câte 50 de lei pe lună. „Ajutorul se acordă sub forma unui tichet electronic care poate fi folosit doar pentru plata facturilor la energia electrică prin intermediul Poştei Române, exclusiv pentru facturile care conţin locul de consum validat prin aplicaţia EPIDS” se subliniază într-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială a Primărie municipiului Suceava. Conform actului normativ amintit, beneficiază de ajutor financiar, sub forma tichetului electronic persoana singură, cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei, cât şi familiile cu venit net de maximum  1.784 de lei pe membru.  Drept urmare, de pe 28 august până pe 31 ianuarie 2025, cereri au depus 275 de locuitori ai municipiului Suceava, Direcţia de Asistenţă Socială oferind beneficiarilor „sprijin pentru încărcarea solicitării tichetului electronic de energie, în aplicaţia EPIDS”. Tichetele se acordă la cererea beneficiarului, iar solicitarea se depune online, printr-o aplicaţia EPIDS administrată tehnic de către STS. Cererea poate fi făcută şi la oficiului poștal în zona căruia beneficiarul ajutorului declară locul de consum.
 

Parteneriat pentru sănătate: educaţie şi informare medicală în şcolile sucevene

• ISJ şi Colegiul Medicilor promovează vaccinarea anti-HPV în unităţile de învăţământ din judeţul Suceava

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Colegiul Medicilor Suceava „îşi unesc forţele pentru a sprijini sănătatea viitoarelor generaţii”, anunţă ISJ printr-un comunicat de presă. Aceasta după ce, ieri. prof. Nicolae-Ciprian Anton, inspector şcolar general şi  dr. Laura Coca, preşedinte al Colegiului Medicilor Suceava, au oficializat „un parteneriat strategic care vizează promovarea vaccinării anti-HPV în unităţile de învăţământ” din judeţul Suceava. Scopul principal al colaborării constă în facilitarea accesului elevilor şi părinţilor la informaţii medicale „competente, fundamentate ştiinţific, despre prevenirea prin vaccinare a cancerului de col uterin”. Conform parteneriatului, medicii specialişti suceveni vor fi prezenţi în şcoli, participând la orele de dirigenţie, cât şi la activităţi tematice extraşcolare. De asemenea,  sesiuni de informare vor fi organizate inclusiv în cadrul Programului naţional „Săptămâna altfel”. „Astfel, elevii vor avea ocazia să pună întrebări şi să primească răspunsuri direct de la profesionişti din domeniul sănătăţii. Prioritatea profesorilor şi medicilor suceveni  o reprezintă binele copilului, educaţia pentru sănătate fiind o componentă esenţială în formarea tinerilor. Parteneriatul oferă un cadru de dialog corect, în care deciziile pot fi luate pe baza informațiilor medicale validate, oferite de specialişti” transmite Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, menţionând că „vaccinarea este opţională, şi nu obligatorie”, „decizia aparţinând, în totalitate, părinţilor”.

 Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen

Judeţul Suceava, provocări multiple la frontiera externă a Uniunii Europene

• Menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă se impune pe fondul noilor riscuri de securitate, traficului de emigranţi şi altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi ca urmare conflictul armat din Ucraina

După un an de la aderarea României la Spaţiul Schegen, „evaluarea realizărilor şi a provocărilor este esenţială pentru consolidarea progreselor obţinute”, se subliniază într-o informare a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, în care se menţionează că, la nivelul judeţului Suceava, zona de competenţă a instituţiei este frontieră externă a Uniunii Europene”. În acest context, printre provocările cărora STPF trebuie să le facă faţă enumerate sunt supravegherea unei frontiere externe complexe, cu relief variat; presiunea crescută asupra frontierelor externe ale UE; necesitatea menţinerii unui nivel ridicat de vigilenţă; adaptarea permanentă la noile riscuri de securitate; prevenirea şi combaterea migrării ilegale, a traficului de emigranţi şi a altor infracţiuni transfrontaliere, dar şi gestionarea situaţiilor generate de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit sursei citate, în anul 2025, rutier, prin sectoarele de frontieră Siret şi Vicovu de Sus, înregistrate au fost 2.779.360 de intrări şi ieşiri de persoane, la care se adaugă altele 12.914 pe cale ferată, prin Vicşani. Pe la Siret şi Vicovu de Sus, frontiera cu Ucraina a fost traversată de 743.499 de mijloace de transport auto, în timp ce pe la Vicşani au tranzitat 2.443 de trenuri. Printre rezultatele relevante ale activităţii din anul 2025, Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava evidenţiază creşterea capacităţii de supraveghere a frontierei, prin utilizarea sistemelor tehnice moderne şi a mijloacelor mobile; optimizarea procedurilor de control la frontiera externă, în conformitate cu standardele Schengen; îmbunătăţirea schimbului de informaţii operative cu structuri naţionale şi europene; participarea la acţiuni comune şi operaţiuni coordonate cu agenţilei europene şi asigurarea unui nivel ridicat de securitate la frontiera externă a Uniunii Europene. Conform informării Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava, începând cu data de 9 ianuarie 2026, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret a devenit operaţional sistemul Entry/Exit System care, la  Vicovu de Sus şi la Aeroportul „Ştefan cel Mare”, acesta a fost implementat încă din 10 noiembrie 2025. EES se aplică doar cetăţenilor din statele non-UE, pentru şederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene, respectiv cele de până la 90 de zile. La prima intrare, după activarea sistemului, cetăţenilor respectivi le sunt prelevate datele biometrice, la călătoriile ulterioare verificarea făcându-se automat, cu reducerea semnificativă a timpului de aşteptare în frontieră.
 

 

La final de an 2025

Cinci firme sucevene au fost sancţionate de inspectorii ITM pentru muncă la negru

• Agenţii economici în cauză au fost amendaţi cu un total de 120.000 de lei

În ultima lună a anului 2025, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 234 de controale, dintre care 161 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 73 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, ca urmare a neregulilor constatate, controlorii ITM au aplicat 138 de sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora însumând 223.500 de lei. În ceea ce priveşte relaţiile de muncă, acţiunile de control s-au concretizat în 44 de amenzi totalizând 146.500 de lei. În luna decembrie din 2025, inspectorii ITM au depistat 6 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una a cărei contract individual de muncă nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Alte 5 persoane au fost depistate lucrând fără contract individual de muncă, inspectorul şef Romeo Butnariu informând că respectivilor agenţi economici li s-au aplicat amenzi în sumă de 120.000 de lei. Pe durata controalelor inspectorilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă au fost cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă şi netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pe lângă acestea, inspectorii ITM au mai constat încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară şi obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, cât şi a normelor referitoare la acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal.

 

În 2025

Consiliul Judeţean Suceava a sprijinit activităţile sportive cu 2,5 de milioane de lei

• Contracte de finanţare din fonduri publice nerambursabile au fost semnate cu 64 de asociaţii şi fundaţii din domeniile social, cultural, sportiv şi tineret

În anul 2025, Consiliul Judeţean a acordat o consistentă sumă cu titlul de finanţări nerambursabile, proiecte pentru accesarea banilor depunând persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, asociaţii şi fundaţii din judeţul Suceava. Suma provine din fonduri prevăzute în bugetul propriu al CJ, aceasta fiind destinată activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Astfel, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi sportive şi de tineret, în şedinţă a deliberativului judeţean aprobată a fost, cu scopul amintit, suma de 3,56 de milioane de lei. În 2025 s-a ţinut o singură sesiune de atribuire de finanţare din fonduri publice, depuse fiind 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar conform unei informări a Consiliului Judeţean, până la fine anului, cheltuită a fost suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, cea de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive.