În ciuda numărului ridicat de şomeri,

Firmele sucevene continuă să semnaleze un deficit de forţă de muncă

• La o rată a şomajului dublă faţă de cea naţională, 2.000 de suceveni au reuşit să se angajeze în prima jumătate a anului 2026 

Judeţul Suceava se confruntă, după prima jumătate a anului  2026, cu un paradox economic pe piaţa muncii: deşi rata şomajului a înregistrat un trend descendent, valoarea indicatorului se menţine la aproape dublul mediei naţionale. Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că pe 30 iunie 2026, rata şomajului a fost în scădere cu 0,58% faţă de începutul anului. În timp ce în Suceava a ajuns la 6,23%, plasând judeţul în topul naţional, media pe ţară a ratei şomajului s-a situat la doar 3,20%. Astfel, Suceava se menţine constant pe locul 5 al judeţelor cu cel mai mare număr de şomeri, după „tradiţional-defavorizatele” Vaslui, Mehedinți, Dolj şi Teleorman. O problemă structurală majoră o reprezintă ponderea de circa 78% a şomerilor neindemnizați, adică a persoanelor care nu mai beneficiază de sprijin financiar, fiind „greu integrabile” pe piaţa muncii. În primul semestru al anului 2026, efectiv, prin intermediul programelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 8.086 de şomeri au beneficiat de măsuri active de ocupare, iar 1.934 de persoane au reuşit să se angajeze. În ciuda faptului că numărul total de şomeri este ridicat, firmele locale continuă să caute personal, semnalând un deficit de forţă de muncă calificată. Platformele de recrutare judeţene precum eJobs  afişează pentru Suceava peste 1.300 de oportunităţi de angajare în judeţ, în special în construcţii și amenajări, servicii şi consultanţă financiară, comerţ și distribuţie. În ceea ce priveşte sectorul public, centralizate pe „posturi gov Suceava” sunt ofertele din educaţie, sănătate şi asistenţa socială.

 În zonele turistice din judeţul Suceava

Zeci de operatori economici amendaţi şi sute de kilograme de alimente retrase de la comercializare

• Comisarii pentru protecţia consumatorilor au sancţionat condiţiile igienico-sanitare precare, comercializare de alimente expirate, depozitarea neconformă, lipsa elementelor de identificare, dar şi deficienţe de informare

În acest sezon estival, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Suceava, sub coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), a desfăşurat „acţiuni intense de control axate pe siguranţa turiştilor, dar şi a localnicilor”. Verificările au vizat în special unităţile de cazare şi pensiunile din zonele turistice Gura Humorului, Putna, şi Sucevița, controlate fiind inclusiv restaurantele, terasele, piscinele şi magazinele alimentare. Deşi în mod regulat sunt aplicate sancţiuni, cele mai recente date centralizate din această vară, care includ şi judeţul Suceava, relevă o „intensificare masivă a numărului amenzilor”. Astfel, în campania din prima parte a lunii august, la nivel naţional s-au aplicat peste 611 de amenzi contravenţionale, în valoare de peste 3 milioane de lei. „În zonele cu turism montan şi gastronomic din Bucovina”, comisarii suceveni au procedat la verificarea conformităţii produselor de origine animală, dând peste 260 de amenzi. În judeţ, cu prilejul descinderilor, controlorii au depistat utilizarea unor agregate frigorifice murdare, cu rugină şi cu elemente de etanșare deteriorate; comercializarea de produse din carne, lacpte sau de patiserie cu termen de valabilitate depăşit, dar şi produse ţinute la temperaturi prea ridicate ori chiar la soare. Inspectorii CJPC au mai descoperit produse sau preparate fără etichete care să menţioneze data pregătiri sau eventualele ingrediente alergene, lipsa afişării preţurilor pe unitatea de măsură, cât şi neasigurarea traducerilor în limba română, în cazul provenienţei din import. Nu în cele din urmă, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Suceava au retras de la comercializare sute de kilograme de alimente.
 

 Comisarii de mediu au amendat cu 30.000 de lei o firmă suceveană de aparatură medicală

• Societatea nu deţinea autorizaţie de funcţionare, activitatea acesteia fiind oprită până la intrarea în legalitate

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au  controlat o societate comercială care derula activităţi având ca obiect fabricarea dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale și stomatologice. Pe durata verificărilor, comisarii de mediu suceveni au constatat că agentul economic nu solicitase şi nu deţinea autorizaţie funcţionare pe linie de mediu. Astfel, ca urmare a neconformitățile constatate, operatorul economic respectiv a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei. Potrivit unei comunicat al instituţiei, este interzisă desfăşurarea activităţilor supuse procedurii de autorizare, cu încălcarea obligaţiei de obţinere a documentului în cauză, în conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1798 din 2007. Totodată, comisarii de mediu au dispus inclusiv sancţiunea complementară a suspendării a activităţii, până la intrarea în legalitate. „Respectarea legislaţiei de mediu nu este opţională. Operatorii economici au obligaţia de a desfăşura activităţile cu respectarea prevederilor legale și de a deţine actele de reglementare necesare” atrage atenţia omisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, sublniind că acțiunile de control pentru prevenirea și combaterea încălcării legislației privind protecția mediului vor continua.
 

 
În vederea regenerării şi modernizării zonei

Primăria nu exclude posibilitatea exproprierii unor imobile din staţiile de călători din centrul Sucevei   

• Se consideră că acestea nu mai răspund cerinţelor de asigurare a accesibilităţii, confortului şi protecţiei împotriva intemperiilor
•  „Poluarea vizuală” cu mijloace publicitare va dispărea, iar în prejma Curţii Domneşti va fi amenajat un atractiv parc urban

Un studiu de reabilitare urbană a zonei staţiilor de transport public de călători din centrul municipiului Suceava, urmează a fi comandat de Primăria reşedinţei de judeţ. Studiul va analiza posibilitatea amenajării unei piaţete urbane moderne, destinată atât utilizatorilor transportului public , „cât şi desfăşurării unor activităţi culturale, turistice şi sociale”. Aceasta în condiţiile în care construcţiile existente, executate în perioade diferite, „generează o imagine urbană fragmentată”, amplasarea neunitară a firmelor, reclamelor, copertinelor şi a altor mijloace publicitare contribuind la „poluarea vizuală” a centrului urbei. În acelaşi timp, se consideră că staţiile de transport public nu mai răspund cerinţelor privind accesibilitatea, confortul şi protecţia călătorilor împotriva intemperiilor. „Analiza situaţiei existente evidenţiază faptul că ansamblul format din staţiile de transport public şi spaţiile comerciale adiacente nu mai corespunde cerinţelor actuale privind calitatea estetică,  funcţională şi urbanistică specifică unei zone centrale reprezentative” se arată în fundamentarea unui proiect de hotărâre de ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local. Conform propunerii legislative, valorificarea terenului din spatele staţiei de îmbarcare-debarcare din proximitatea Curţii Domneşti are în vedere amenajarea unui parc urban şi a unui spaţiu de relaxare care să contribuie la punerea în valoare monumentul istoric. În acest sens, realizate vor fi spaţii verzi, amenajări peisagistice, alei pietonale, zone de odihnă şi iluminat ambiental, făcându-se inclusiv dotări cu mobilier urban. Valoarea serviciilor de specialitate necesare elaborării documentaţiilor tehnice şi proiectării, care „vor constitui baza tehnică pentru promovarea etapizată a investiţiilor publice destinate regenerării şi modernizării acestei zone” este de 180.000 de lei „În funcţie de concluziile specialiştilor, vor putea fi propuse soluţii de reorganizare a proprietăţilor, inclusiv dobândirea unor imobile necesare realizării investiţiilor de utilitate publică, în condiţiile legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică” se evidenţiază în referatul privind susţinerea aprobării rectificării bugetului local cu suma necesară elaborării studiului de reabilitare a zonei centrale a Sucevei.

În municipiul Suceava

Figurine tridimensionale de copii  folosite la „securizarea zonelor şcolare şi a trecerilor de pietoni”

• Pentru „avertizarea timpurie a conducătorilor auto”,  modelele cu aspect „antropomorfic” vor fi amplasate în prejma şcolilor, grădiniţelor şi locurilor de joacă  

În apropierea de unităţilor de învăţământ, respectiv a şcolilor, grădiniţelor şi a locurile de joacă din municipiul Suceava „se generează un flux intens de pietoni minori, în special în orele de vârf”. Aşa evidenţiază Serviciul „Reparaţii străzi şi sistematizare rutieră” al Primăriei, reclamând „necesitatea stringentă” de suplimentare a măsurilor de semnalizare în zonele cu risc ridicat de accidente. Invocată, în aceste circumstanţe este inclusiv Strategia municipiului Suceava privind creşterea siguranţei rutiere şi protejarea categoriilor vulnerabile de participanţi la trafic. Drept urmare, în şedinţă extraordinară, Consiliul Local va analiza un proiect de alocare de fonduri în vederea achiziţionării de „figurine tridimensionale pentru securizarea zonelor şcolare şi a trecerilor de pietoni”. În sensul materializării propunerii legislative, din bugetul local ar fi urma să fie alocată, prin rectificare, o sumă de 225.060 de lei. Pe lângă amplasarea de figurine tridimensionale cu aspect antropomorfic de statura unui copil cerută este şi introducerea de elemente reflectorizante de înaltă performanţă, acestea reprezentând „o soluţie modernă şi eficienţă de calmare a traficului”. Efectul direct ar consta în „avertizarea timpurie a conducătorilor auto, sporirea vizibilităţii trecerilor de pietoni pe timp de noapte, de ceaţă sau condiţii meteorologice nefavorabile, dar şi în reducerea riscului de <victimizare> a pietonilor în proximitatea instituţiilor şcolare” se susţine în nota de fundamentare a Serviciului „Reparaţii străzi şi sistematizare rutieră” al Primăriei  Sucevei.

 Inspectorii sociali au sancţionat

Nereguli în asigurarea standardelor minime ale serviciilor destinate persoanelor vulnerabile

• „Ori de câte ori sunt constatate abateri se vor aplica măsurile prevăzute de lege” transmite AJPIS,  menţionând că abateri s-au descoperit pe linie de cazare a beneficiarilor

În luna iulie 2026, inspectorii sociali ai Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, alături de cei reţeaua naţională, au participat la o amplă campanie de verificare a respectării standardelor minime de calitate a serviciilor sociale, cât şi a corectitudinii acordării beneficiilor sociale. Inspecţiile  s-au mai axat pe evaluarea regimului licenţelor de funcţionare şi respectarea cerinţelor privind „accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi”. Conform bilanţului oficial al Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), în tota1.s-au efectuat 204 de misiuni de control, acestea fiind soldate cu aplicarea a 34 de sancţiuni contravenţionale însumând 569.000 de lei. Cu prilejul controalelor dispuse au fost, de asemenea, 971 de măsuri de corectarea a deficienţelor. Cele mai frecvente nereguli identificate au constat în lipsa aprobării regulamentelor de organizare şi funcţionare (ROF), dar şi a procedurilor operaţionale. Depistate au fost, de asemenea, probleme de infrastructură, printre acestea identificându-se nerespectarea standardelor obligatorii privind mediul fizic şi cazarea beneficiarilor. Nu în cele din urmă,  menţionată este neîndeplinirea standardelor minime de calitate stabilite prin lege pentru serviciile sociale destinate persoanelor vulnerabile.  „Activitatea de inspecţie socială are un rol esenţial în monitorizarea respectării standardelor de calitate şi a drepturilor beneficiarilor, contribuind la creşterea calităţii serviciilor sociale şi la protejarea persoanelor vulnerabile” transmite Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, menţionând că acţiunile preventive vor continua, iar ori de câte ori sunt constatate abateri se vor aplica măsurile prevăzute de lege.

Cu „decalaje economice structurale majore”

Judeţul Suceava rămâne blocat în subsolul clasamentului câştigurilor salariale

• Economia fiind „dominată de sectoare cu valoare adăugată mică”, media salariilor se menţine constant la un nivel redus
• Spre edificare, diferenţa dintre salariul mediu net lunar al unui bucureştean şi cel al unui sucevean este de 3.336 de lei

În judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a atins, în luna mai 2026, pragul de 4.295 de lei pe lună, fiind mai mare cu 1,3% faţă de luna precedentă, cât şi cu 1,5% în comparaţie cu luna mai a anului 2025. „În ciuda unor creşteri procentuale uşoare de la an la an”, raportate de Direcţia Judeţeană de Statistică , judeţul este constant la coada clasamentului naţional din această perspectivă. Cauza o constituie „decalajele economice structurale majore faţă de regiunile dezvoltate din România”, economia judeţului Suceava fiind „dominată de sectoare cu valoare adăugată mică”. Este vorba despre comerţ, servicii de bază, prelucrarea lemnului şi agricultură, ceea ce explică „menţinerea la un nivel redus a mediei veniturilor”. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă relevă că, sub aspect salarial, judeţul Suceava se află „într-o situaţie de decalaj cronic, ocupând unul dintre locurile din subsolul clasamentului naţional”. Pe prima poziţie se situează municipiul Bucureşti, cu cel mai recent salariu mediu net publicat de 7.631 de lei pe lună, urmat de Timiş (6.848 de lei) şi Cluj (6.843 de lei), cât şi de Sibiu (5.679 de lei), Braşov (5.413 de lei) şi Iaşi (5.324 de lei).

• Multe dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt  „greu sau foarte greu de ocupat”

Cu salarii medii nete lunare depăşind 4.000 de lei, în coada ierarhiei rămân judeţele Suceava (4.295 de lei), Teleorman (4.250 de lei), Vaslui (4.135 de lei) şi Vrancea (4.097 de lei). În consecinţă, spre exemplu, diferenţa dintre câştigul salarial mediu net lunar al unui bucureştean şi cel al unui sucevean  este de 3.336 de lei. Conform analizelor furnizate de AJOFM Suceava, presiunea pe salarii este accentuată inclusiv de „problemele structurale ale forţei de muncă”. Astfel, în ceea ce priveşte şomajul, peste 80% dintre şomerii înregistraţi provin din mediul rural, în care „oportunităţile de angajare bine plătite sunt aproape inexistente”. De asemenea, în judeţul Suceava, în jur de 64% dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt  din categoriile celor „greu sau foarte greu de ocupat”. La cele enumerate se adaugă migrarea economică, nivelul scăzut al salariilor oferite de angajatorii locali determinând plecarea tinerilor calificaţi înspre judeţe mai atractive precum Cluj şi Iaşi, dar şi la muncă în străinătate.

 August, ultima lună în care mai pot fi vizate carnetele de rentier agricol

• Plata rentei viagere agricole pentru anul precedent se face până, cel mai târziu, pe data de 30 noiembrie 2026
• Anul trecut vizate au fost 83 de carnete, suma autorizată la plată reprezentând echivalentul a 22.054 de euro

Pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2025, rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele, termenul limită fiind 31 august 2026. Procedura a demarat încă din 2 martie,  aplicarea vizei se făcându-se prin prezenţa fizică la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava, fie prin mijloace electronice de comunicaţii, poştă sau curier. Potrivit APIA Suceava, solicitanţii  trebuie să prezinte următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol; actul de identitate; decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II); procură notarială autentificată, curatelă sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să rezulte că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol. Necesare mai sunt contractele de arendare încheiate până la data de 30 septembrie 2011; extrasul de cont pe numele rentierului agricol şi declaraţia-tip pentru obţinerea vizei anuale. Pentru beneficiarii care au îndeplinit toate formalităţile, plata rentei viagere agricole se face până cel târziu pe 30 noiembrie 2026, prin mandat poştal sau virament bancar, în funcţie de opţiunea exprimată. Cuantumul rentei viagere agricole este echivalentul în lei a 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut, respectiv contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan dat în arendă. Pe durata anului 2025, respectiv în perioada 1 martie-31 august, la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava s-au vizat 83 de carnete ale beneficiarilor rentei viagere agricole, suma autorizată la plată pentru anul anterior fiind de 101.711 de lei, adică de 22.054 de euro.  

 A opta ediţie a titlurilor de stat „Tezaur”

„O nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase” pentru suceveni

• Dobânzi anuale ajung la 7,15%, iar veniturile obţinute nu sunt impozabile

Astăzi  este lansată, a opta ediţie din acest an a Programului de titluri de stat „Tezaur”, informează Administraţia Naţională a Finanţelor Publice Suceava, arătând că aceasta „oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase”. Astfel, până pe 4 septembrie, sucevenii pot investi în titlurile de stat cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,20%, 6,75%, respectiv, 7,15%.  Conform AJFP Suceava, titlurile de stat emise în formă dematerializată au valoare nominală de 1 leu, dobânda anuală achitându-se la termenele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Pot achiziţiona titluri persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, un investitor având posibilitatea efectuării a una uneia sau a mai multor subscrieri. Totodată, prin depunerea unei cereri, există opţiunea anulării subscrierilor deja efectuate pe durata ediţiei. Veniturile obţinute nu sunt impozabile, titlurile de stat fiind transferabile şi răscumpărabile în avans. Până pe 2 septembrie 2026, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” pot fi cumpărate prin platforma ghișeul.ro, iar până 3 septembrie, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Până pe  4 septembrie, acestea sunt disponibile la sediul Trezoreriei Suceava şi până pe 3 septembrie, în mediul urban şi 2 septembrie, în mediul rural, la subunităţile ale Companiei Naţionale Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

„Inundaţiile nu ţin cont de graniţe administrative”,

Proiect România-Ucraina de gestionare a situaţiilor de urgenţă de pe râul Siret 

• „Schimbul rapid de informaţii şi coordonarea intervenţiilor sunt esenţiale”, transmite ABA Siret, precizând că urmărite sunt mărirea capacităţii de reacţie şi reducerea timpului de răspuns, în amonte şi aval de frontieră

La Siret, în judeţul Suceava, a fost lansat Proiectul „Îmbunătăţirea cooperării amonte-aval a stakeholderilor de pe râul Siret privind reziliența la inundaţii”. Este vorba despre un proiect transfrontalier prin care România şi Ucraina îşi propun să consolideze cooperarea şi să îmbunătăţească modul în care autorităţile răspund situaţiilor de urgenţă generate de inundaţiile produse pe râul Siret. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Siret, în calitate de lider de proiect, ai primăriei oraşului Siret, partener în cadrul proiectului, precum şi ai Direcţiei de Bazin a Resurselor de Apă Prut şi Siret Cernăuți (Ucraina). Potrivit unui comunicat al ABA Siret, participanţii au scos în evidenţă importanţa cooperării dintre instituţiile din cele două ţări, în condiţiile în care „inundaţiile nu ţin cont de graniţe administrative”. Astfel, o situaţie produsă în amonte, pe teritoriul Ucrainei, poate genera efecte în aval, în România, condiţii care „schimbul rapid de informaţii şi coordonarea intervenţiilor sunt esenţiale”. Proiectul „Îmbunătăţirea cooperării amonte-aval a stakeholderilor de pe râul Siret privind rezilienţa la inundaţii” este finanţat prin Programul Interreg VI-A NEXT România-Ucraina 2021-2027, valoarea  acestuia fiind de 1,55 de milioane de euro. Perioada de implementare este de 24 de luni, în total 1,39 de milioane de euro reprezentând cofinanțarea Uniunii Europene.  Obiectivul proiectului constă în adaptarea la schimbările climatice şi creşterea rezistenţei la dezastre prin mărirea capacităţii de reacţie şi reducerea timpului de răspuns al autorităţilor în situaţii de urgenţă cauzate de inundaţii, pe râul Siret, în amonte de frontieră, pe teritoriul Ucrainei şi în aval de aceasta, în România.

Scăderea dramatică a nivelului apei din fântânile de suprafaţă

• În localităţile de pe platouri înalte, fenomenul are un „impact direct asupra calităţii vieţii, agriculturii şi economiei locale”
• Operatorii de foraje raportează un „record” de solicitări pentru a se ajunge „la acvifere de adâncime, de peste 25-40 de metri”

În judeţul Suceava, temperaturile extreme şi lipsa precipitaţiilor au condus la o diminuare critică a pânzei freatice, condiţii în care Sistemul de Gospodărire a Apelor şi conducerea primăriilor monitorizează permanent situaţia, activând protocoalele de criză. Astfel, în localităţile în care reţelele centralizate locale folosesc captări de suprafaţă sau „izvoare diminuate”, recomandată este furnizarea apei după un program restricționat. Autorităţile sucevene reamintesc localnicilor că apa din reţeaua publică este destinată strict consumului casnic şi adăpării animalelor, fiind interzisă folosirea acesteia pentru udarea grădinilor. Deoarece o mare parte a populaţiei rurale din judeţul Suceava depinde încă de surse individuale de alimentare, scăderea pânzei freatice de suprafaţă generează probleme majore, având „impact direct asupra calităţii vieţii, agriculturii şi economiei locale”.  Potrivit operatorilor privaţi de „execuţie foraje puţuri” din judeţul Suceava, remarcat este „un volum record” de solicitări pentru a se ajunge „la acvifere de adâncime, de peste 25-40 de metri”, urmărită fiind „securizarea necesarului minim de apă pentru uz casnic şi adăparea animalelor”. Se întâmplă în localităţi aşezate pe pante sau platouri înalte, respectiv în comunele Adâncata, Moara, Todirești şi Mălini, având fântâni tradiţionale cu adâncimi cuprinse între 7 metri şi 15 metri, puternic afectate în perioada aceasta. Conform sursei citate, de evidenţiat este şi fenomenul de „furare a apei”, gospodăriile care deţin puţuri mai adânci „captând puţinul debit rămas în fântânilor vecine, mai de suprafaţă”. În satele cu fântânile în pericol de secare, în care populaţia nu dispune de alte surse, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava, în colaborare cu primăriile locale, este pregătit să distribuie atât apă menajeră, cu autospecialele, cât şi apă potabilă îmbuteliată.

 

Pentru a economisi energie

Sediul Primăriei Suceava nu va mai fi iluminat pe timpul nopţii

• Încărcarea maşinilor electrice este restricţionată, luminile din zonele de agrement vor fi stinse după ora 00:00, iar iluminatul stradal va funcţiona la intensitate redusă
• „Aceste măsuri au ca scop utilizarea responsabilă a energiei electrice şi contribuţia la menţinerea stabilităţii sistemului energetic național” transmit autorităţile locale

În contextul deficitului energetic şi al necesităţii protejării Sistemului Energetic Național (SEN), autorităţile administraţiei publice din municipiului Suceava anunţă implementarea unor măsuri de reducere a consumului de energie electrică. Astfel, în vederea optimizării acestuia din urmă şi a eficientizării sistemelor publice, la sediul Primăriei  iluminatul ornamental al clădirii va fi oprit pe timpul nopţii, în timp ce încărcarea maşinilor electrice va fi evitată în intervalul de consum ridicat, respectiv între orele 19:00 și 23:00. De asemenea, iluminatul ambiental din Zona de agrement din Lunca Sucevei va fi oprit după ora 00:00; luminile din Parcul „Tătărași” vor fi stinse după ora 00:00, iar iluminatul stradal va funcţiona la intensitate redusă (75%) în intervalul orar 21:00 - 00:00, Conform autorităţilor locale, în intervalul orar 00:00 - 05:00, prin sistemul de telegestiune implementat încă din anul 2019, pentru cele peste 7.000 de corpuri de iluminat LED,  iluminatul public avea deja intensitatea redusă cu 50%. Printre măsurile luate se mai numără reducerea consumului de energie în clădirile publice, prin limitarea iluminatului interior în afara programului de lucru; oprirea echipamentelor electrice neesențiale în perioadele de vârf de consum, dar şi monitorizarea permanentă a consumurilor energetice şi adaptarea măsurilor în funcţie de evoluţia situaţiei la nivel naţional. Demersurile Primăriei vin în completarea unor măsuri specifice pentru reducerea presiunii asupra rețelei electrice implementate deja de societatea comercială Transport Public Local (TPL) Suceava. „Toate aceste măsuri au ca scop utilizarea responsabilă a energiei electrice şi contribuţia la menţinerea stabilităţii sistemului energetic naţional” transmite Primăria Sucevei.

Variola ovinelor şi caprinelor a ajuns la hotarele judeţului Suceava

„Boala poate avea efecte dramatice, mergându-de chiar până la lichidarea efectivelor” atrage atenţia Mihai Sorin Voloşeniuc şeful DSVSA, după ce un focar a apărut în judeţul Iaşi

O campanie de informare şi inspecţii are loc deja în exploataţiile de la limita cu judeţul vecin, crescătorii fiind rugaţi să semnaleze orice schimbare a stării de sănătate a animalelor   

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava solicită crescătorilor să anunţe despre eventualele cazurilor suspecte de îmbolnăvire a rumegătoarelor mici. Aceasta după ce, în judeţul vecin Iaşi a apărut un focar de variolă ovină, „boala ajungând, din păcate, aproape de Suceava”. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, anunţă că, în acest context, DSVSA desfăşoară o campanie de informare şi inspecţii în exploataţii, în special în cele de la limita cu judeţul Iaşi, „în care sunt crescute efective importante de oi”.  La nivel naţional, Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor  (ANSAVA) a măsuri de împiedicare a răspândirii bolii, de evitat fiind organizarea de „aglomerări de animale vii, în scopul comercializării”, cât şi mişcările interjudeţene ale ovinelor şi caprinelor. „Dacă, totuşi, sunt cumpărate ovine sau carpine, achiziţia se va face doar cu acte în ordine. De asemenea, acestea vor fi ţinute sub observaţie clinică, separat de celelalte animale, deoarece boala poate avea efecte dramatice, mergându-e chiar până la lichidarea efectivelor” atrage atenţia şeful DSVSA. Având „un caracter foarte contagios”, variola este o boală virală gravă care, în principal, afectează ovinele şi caprinele. Maladia se răspândeşte rapid într-o turmă şi produce pierderi economice semnificative. Variola se transmite prin contactul direct cu animalele infectate, prin contactul indirect cu lichidul veziculelor sau pustulelor, dar şi prin inhalarea prafului din crustele descuamate.

Virusul mai poate fi răspândit prin secreţiile nazale, oculare şi orale, prin obiecte contaminate, furaje şi echipamente. Semnele clinice şi simptoamele bolii constau în leziunile cutanate în jurul botului, nasului, urechilor, pleoapelor, pe abdomen şi picioare. De asemenea, sunt remarcate febra, scăderea apetitului, depresia şi letargia, lăcrimarea excesivă, secreţiile nazale, inflamarea ganglionilor limfatici, cât şi leziunile de la nivelul mucoaselor. Boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea variază în funcţie de gravitatea focarului şi de starea generală de sănătate, putând ajunge până la 50%. Boala nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, însă oricare semne de variolă ovină/caprină trebuie raportată imediat la DSVSA. Virusul fiind foarte rezistent la uscăciune, mediul rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă sunt esenţiale pentru prevenirea răspândirii bolii.

„Rugăm crescătorii să ne semnaleze orice modificare a stării de sănătate animalelor. Boala nu are efecte asupra omului, însă acesta poate fi vector  al acesteia. Virusul variolei este rezistent la uscăciune, crustele de pe corpul animalelor fiind preluate pe îmbrăcăminte, transmis inclusiv cu prilejul tunderii mieilor, dar şi prin furaje. De aceea, este recomandată folosirea echipamentelor de protecţie, iar ustensilele vor fi obligatoriu dezinfectate”  subliniază dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Conform evidenţelor, în judeţul Suceava sunt înregistrate oficial circa 130.000 de ovine şi aproximativ 17.000 de caprine.     

Judeţul Suceava a primit sub jumătate din numărul biletelor de tratament repartizate în urmă cu un an

• Aceasta din cauza aprobării cu întârziere a bugetului şi semnării târzii a contractelor cu staţiunile balneare
• De pe 1 septembrie, numărul de bilete va fi majorat, susţine Constantin Boliacu, şeful Casei Judeţene de Pensii

Casa Judeţeană de Pensii Suceava a înregistrat 5.820 de cereri pentru acordarea biletelor de tratament in staţiunile balneare, informează directorul executiv Constantin Boliacu. Până la jumătatea lunii iulie de la forul tutelar judeţului Suceava repartizate i-au fost 1.044 de bilete, mult mai puţine decât în aceeaşi perioadă din anii anteriori. Potrivit şeful CJP, cauza constă în aprobarea cu întârziere a bugetului asigurărilor sociale, inclusiv semnării întârziate a contractelor cu staţiunile care oferă respectivele servicii. Constantin Boliacu susţine că în lunile septembrie şi octombrie numărul biletelor repartizate va creşte în mod consistent, astfel, recuperându-se din cazurile în aşteptare. „Există asigurări că, începând cu 1 septembrie, va fi majorat numărul de bilete repartizat judeţului Suceava de Casa Naţională de Pensii. Astfel, vom putea onora un număr cât mai mare de cereri venite din partea persoanelor îndreptăţite” spune directorul executiv Constantin Boliacu, menţionând că în acelaşi interval din 2025, judeţul beneficiase deja de alocări însumând 2.220 de bilete, însemnând mai mult decât dublul din anului în curs. Cele mai solicitate staţiuni rămân cele de pe litoral, din vestul ţării, respectiv Felix, şi din sud, adică Herculane. De cealaltă parte, cererea  este mai redusă pentru unităţile din administrarea Ministerului Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale.  În 2025, la CJP s-au depus 6.874 de cereri, iniţial pentru judeţul Suceava repartizate fiind 2.848 de bilete de tratament balnear. Ulterior, „la solicitarea conducerii instituţiei”, alocat a fost un supliment de 1.378 de bilete, ajungându-se la un total 4.226 de bilete. Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete solicitanţilor în drept, în limita locurilor asigurate în unităţile de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii, cât şi a celor contractate cu alte unităţi de profil. Persoanele beneficiare ale biletelor de tratament trebuie să se prezinte la sediul Casa Judeţeană de Pensii Suceava cu trimiterea în regim special de la medic, cu cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară plecării în staţiune. Biletele de tratament balnear pot fi folosite în staţiuni cu profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv, neurologic, ginecologic, precum şi în altele.

 Casă a căsătoriilor la Iulius Mall

• Acum cununiile civile sunt oficiate într-un spaţiu de la subsolul Primăriei

Noua Casă a căsătoriilor va fi găzduită, de la finele lunii octombrie 2026, de un imobil aflat zona comercială din Lunca Sucevei.  Anunţul este făcut de către primarul Vasile Rîmbu, care spune că este vorba despre o locaţie din Complexul Iulius Mall Suceava. Căsătoriile urmează a fi oficiate în noua clădire începând cu a III-a decadă a lunii octombrie, spaţiul fiind în curs de amenajare. Potrivit şefului municipalităţii sucevene, decizia a fost luată „cu respect faţă de memorabila zi când emoţiile unesc două destine care aleg acelaşi drum”. „Multe cupluri - pe bună dreptate - cu ironie amară îşi dau coate atunci când coboară în subsolul Primăriei (..o spun cu jenă), acolo unde urmează să-şi rostească promisiunea care le va schimba viitorul” spune Vasile Rîmbu, primarul Sucevei, opinând că, inclusiv prin noua iniţiativă se are în vedere ca „acel DA! să fie simţit pe măsura iubirii cu care este rostit”. În prezent, Serviciul „Stare civilă” funcţionează în sediul Primăriei de pe Bulevardul „1 Mai” nr.5 A, sala oficială în care se ţin cununiile civile fiind la subsolul clădirii. În ultimele decenii, la cerere, cu aprobarea primarului şi în conformitate cu prevederile legale, cununiile civile s-au mai oficiat în biserici, la statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare, la Muzeul satului bucovinean, precum şi în grădinile sau saloanele private ale restaurantelor din municipiu în care au loc petrecerile. Pentru o lungă perioadă, înaintea evenimentele din Decembrie 1989, cât şi în primii ani după Revoluţie, Casa căsătoriilor a funcţionat într-o clădire de pe strada „Republicii”, spatele Magazinului „Bucovina”, ulterior fiind ocupată de Forumul Democrat al Germanilor. Până la mutarea în Areni, din anul 2002, Primăria Suceava şi-a desfăşurat activitatea în actualul Palat al Justiţiei, unde, de asemenea, s-au oficiat şi căsătoriile.
 

 Menţinându-se la „un nivel de curgere funcţional”,

Debitele râurilor Siret, Suceava, Moldova şi Bistrița se situează „sub mediile multianuale”

• Lacurile de acumulare de la Bucecea şi Rogojeşti „asigură tranzitul volumelor necesare pentru alimentarea cu apă potabilă şi utilitară”

În judeţul Suceava, seceta pedologică prelungită şi temperaturile caniculare din această vară au provocat o scădere accentuată a debitelor pe principalele cursuri de apă. Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, „deşi bazinele hidrografice montane din regiune s-au comportat mai bine decât cele din sudul şi vestul ţării, deficitul de apă acumulat în sol se resimte puternic în comunităţile locale”. Astfel, conform monitorizărilor oficiale realizate la nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, debitele principalelor râuri sunt, în general, în continuă scădere, fiind alimentate aproape exclusiv din rezervele subterane. Totuşi, cursurile râurilor Siret, Suceava, Moldova şi Bistrița se menţin la „un nivel de curgere funcţional”, însă debitele acestora se situează „sub mediile multianuale specifice acestei perioade a anului”. De cealaltă parte, cursurile de apă de dimensiuni mici din zonele de deal şi podiş, cum ar fi cele din arealele Mitocu Dragomirnei, Adâncata şi Todirești „au debite extrem de reduse sau au secat pe anumite porţiuni”. În ceea ce priveşte acumulările hidrotehnice, „barajele de importanţă majoră din regiune îşi menţin coeficientul de umplere la un nivel stabil, asigurând continuitatea pentru sistemele centralizate mari”  de alimentare cu apă a localităţilor. Situate la graniţa judeţelor Suceava şi Botoșani, lacurile de acumulare de la Bucecea şi Rogojeşti „compensează debitele scăzute ale râului Siret şi asigură tranzitul volumelor necesare pentru alimentarea cu apă potabilă şi utilitară”. În vederea unui management eficient, Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava evaluează zilnic debitele cursurilor de apă, „pentru a preveni crizele de alimentare în localităţi”.

 Primăria Suceava anunţă finalizarea proiectului de  extindere pe verticală a clădirii Şcolii Gimnaziale „Miron Costin”

• Prin mansardare a crescut numărul sălilor de curs, acestea fiind dotate cu echipamente didactice şi tehnologice moderne

 La sfârşitul luni septembrie se va încheia Proiectul „Extinderea pe verticală, dotarea clădirii şi adaptarea sistemului de educaţie la evoluţia tehnologică” de la Şcoala Gimnazială „Miron Costin”, informează Primăria municipiului Suceava. „Având în vedere scopul şi obiectivele proiectului, cei mai importanţi beneficiari sunt elevii unităţii de învăţământ. Aceştia vor beneficia de o infrastructură modernă şi atractivă, prietenoasă cu mediul şi eficientă energetic, adaptată cerinţelor educaţionale actuale, de formare a viitorilor profesionişti” se arată într-un comunicat al administrativului municipal.   Semnat pe 25 iunie 2024, proiectul are valoarea de 9,45 de milioane de lei, este implementat în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 6 „O regiune educată”, termenul de finalizare fiind 25 septembrie 2026. Proiectul s-a axat pe suplimentarea prin mansardare a numărului spaţiilor destinate învăţământului, „insuficiente în cadrul clădirii existente”. Totodată, Şcoala Gimnazială „Miron Costin” face obiectul digitalizării şi dotării cu echipamente didactice și tehnologice moderne, „în vederea adaptării acesteia la cerinţele educaţiei contemporane”. Nu în cele din urmă, la nivelul unităţii de învăţământ din Burdujeni prevăzute sunt „măsuri de desegregare, în vederea extinderii principiului educaţiei incluzive, prin asigurarea accesului la învăţământul de masă a elevilor aparţinând grupurilor vulnerabile”.
 

Vizând reducerea presiunii din sistemul energetic

TPL modifică programul de încărcare a acumulatorilor mijloacelor de transport electrice

• Nu se vor face alimentări în vârful de consum de dimineaţă 07:00-10:00, nici în cel de seară, 16:00 şi 23:00
• Graficul de circulaţie al autobuzelor nu va avea de suferit, programul curselor rămânând neschimbat

În contextul deficitului de energie înregistrat la nivel de ţară, societatea comercială Transport Public Local (TPL) Suceava anunţă implementarea unor măsuri imediate de reducere a presiunii asupra Sistemului Energetic Naţional. În acest sens, conducerea firmei subordonată autorităţilor administraţiei publice locale informează că procesul de încărcare a acumulatorilor autobuzelor şi microbuzelor electrice „se suspendă în perioadele de consum maxim”. În consecinţă, pentru protejarea reţelei electrice, nu se fac încărcări în intervalul orar 07:00-10:00, considerat vârful de consum de dimineaţă, dar şi între orele 16:00 şi 23:00, vârful de consum de seară. Drept urmare, alimentarea mijloacelor de transport electrice ale flotei TPL va fi realizată „exclusiv în intervalele cu consum redus şi producţie energetică optimă”. Astfel, pe durata nopţii se va face încărcarea principală, iar în intervalul orar 10:00-16:00 va avea loc încărcarea secundară, în această din urmă perioadă, „producţia ridicată de energie din surse fotovoltaice contribuind la stabilizarea Sistemului Energetic Naţional”. Chiar luate fiind aceste măsuri, graficul de circulaţie al autobuzelor nu va fi afectat, programul curselor rămânând neschimbat. Conducerea TPL face un apel la solidaritate, mulţumind pentru „înţelegere, sprijin şi spirit civic”.„Adresăm un apel tuturor sucevenilor să dea dovadă de solidaritate şi responsabilitate civică. Îi rugăm ca, în măsura posibilităţilor, să reducă sau să amâne consumul de energie electrică în locuinţe în aceleaşi intervale critice 07:00-10:00 şi 16:00-23:00. Aceasta prin evitarea utilizării maşinilor de spălat, uscătoarelor de rufe şi boilerelor electrice în perioadele în cauză, respectiv prin mutarea consumului către orele de prânz sau pe timpul nopţii” transmite” firma Transport Public Local, accentuând că „fiecare dintre noi poate contribui la reducerea încărcării reţelei şi la prevenirea unor avarii în sistemul energetic”.

 
Faţă de prima jumătate a anului trecut

Creştere cu aproape 54% numărului firmelor intrate în insolvenţă

• În cauză sunt agenţii economici care nu mai au capacitatea de a plăti salariile şi datoriile către furnizori, bănci şi stat
• În acelaşi timp, au crescut cu 14,16% cazurile de dizolvare, numărul radierilor de la ONRC fiind cu 3,51% mai mare

În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026, din judeţul Suceava, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost în înmatriculaţi 1.517 de noi agenţi economici. Între operatorii nou-constituiţi domină cele 904 de societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL). Acestea sunt urmate de 466 de persoane fizice autorizate (PFA), 132 de întreprinderi individuale (II), 12 întreprinderi familiale (IF) şi două cooperative agricole (CA). Comparativ cu acelaşi interval al anului 2025, creşterea este de 3,27%, în perioada de referinţă amintită înmatriculate fiind 1.469 de noi firme. Este vorba despre 1.000 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 359 de persoane fizice autorizate (PFA); 101 de întreprinderi individuale (II), 9 întreprinderi familiale (IF). Conform unei statistici a ONRC, în cel dintâi semestru al anului 2026, în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 40 de profesionişti. Raportat la totalul de 26 din perioada omoloagă a anului 2025, aceasta corespunde unui salt cu 53,85% a numărului firmelor care au declanşat procedura în cauză. Într-o asemenea situaţie sunt agenţii economici care nu mai dispun de fonduri băneşti pentru achitarea salariilor şi datoriilor scadente către furnizori, bănci şi către stat, respectiv a taxelor, impozitelor şi contribuţiilor. De evidenţiat este că, în acelaşi timp, numărul suspendările de activitate a scăzut de la 304 în primele 6 luni ale anului precedent, la 257 în acelaşi interval din anul în curs. Astfel, consemnată este o diminuare de 15,48% a numărului firmelor care, din diferite motive, au decis să-şi înceteze temporar activitatea. O evoluţie ascendentă este întâlnită în cazul dizolvărilor, adică de la 558 de agenţi economici în primul semestru al anului 2025, la 622 în semestrul omolog din 2026, ceea ce înseamnă o creştere de 14,16%. În cele din urmă, după 6 luni trecute din anul curent, radiate de la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului au fost 855 de firme sucevene. Numărul acestora este cu 3,51% mai mare în comparaţie cu intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2025, în care  „şterşi” din evidenţe au fost 826 de agenţi economici din judeţul Suceava.  

 
Prin „Sistem Next Generation 119”

Telefonul copilului este adaptat la comportamentul online al „nativilor digitali”

• Noua platformă digitală integrată facilitează raportarea abuzurilor „atunci când un apel telefonic clasic este imposibil sau periculos de realizat”
• Din 2022, în judeţul Suceava au fost înregistrate 3.293 de apeluri, identificate fiind 138 de situaţii critice şi 335 de cazuri complexe preluate direct

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie desfăşoară o campanie naţională de sesiuni de informare dedicată Proiectului „Sistem Next Generation 119”, numărul unic naţional destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor. La finele lunii iulie, o asemenea  sesiune s-a consumat în Suceava, scopul constând în instruirea specialiştilor şi autorităţilor privind „noile instrumente digitale şi procedurile rapide de intervenţie”. „Sistem Next Generation 119” reprezintă un proiect strategic naţional de modernizare implementat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), „menit să transforme linia telefonică clasică 119 într-o platformă digitală integrată complexă”.  Sistemul adaptează modalitatea de raportare la comportamentul online al copiilor şi adolescenţilor, aşa-zişilor „nativi digitali”, „facilitând raportarea abuzurilor atunci când un apel telefonic clasic este imposibil sau periculos de realizat”.

 Sistemul introduce canale de comunicare moderne şi securizate, accesibile de pe orice dispozitiv inteligent, drept exemple fiind date chat live pentru suport, chatbot multilingv, formulare rapide de alertare, cât şi resursele video şi interactive. Conform Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), de la lansarea telefonului copilului, în 2022, şi până la sfârşitul primului semestru din 2026, în judeţul Suceava au fost înregistrate nu mai puţin de 3.293 de apeluri. În volumul total gestionat în această perioadă multianuală, identificate au fost 138 de situaţii critice, acestea necesitând deplasarea operativă şi intervenţia imediată, în teren, a echipei mobile. De asemenea, 335 de cazuri complexe au fost preluate direct pentru „evaluare detaliată, monitorizare continuă şi consiliere psihologică de specialitate”. „Un apel la 119 poate schimba destinul unui om. Prin unirea eforturilor echipelor formate din specialişti de la diferite instituţii putem avea o intervenţie mai rapidă în cazurile de abuz asupra copiilor. Nimeni nu poate reuşi singur” a declarat, cu acest prilej, Dan Ionuţ Adomniţei, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. La telefonul copilului 119 sunt pot fi reclamate abuzul fizic, abuzul emoțional, abuzul sexual, neglijarea, dar şi exploatarea prin muncă.