În urma unui control

Comisarii de mediu suceveni, amendă de 60.000 de lei pentru colectare ilegală de deşeuri metalice

• Activitatea operatorului economic a fost suspendată până la intrarea în legalitate

Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu continuă acţiunile de control pentru combaterea activităţilor ilegale care pun în pericol mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei, informează comisarul-şef Gheorghe Mîndruţă. Potrivit acestuia, în urma unei verificări recente, comisarii de mediu suceveni au identificat un agent economic care colecta şi depozita deşeuri feroase, respectiv fier vechi, fără a deţine autorizaţie de mediu. Gheorghe Mîndruţă spune că activitatea de gestionare a deşeurilor - desfăşurată fără acte de reglementare -  poate genera „un grad sporit de poluare şi de afectare a mediului înconjurător”. În consecinţă, în acest caz s-a luat măsura sancţionării contravenţionale a operatorului economic cu amendă în valoare de 60.000 lei, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005. De asemenea, stabilită a fost, până la intrarea în legalitate, inclusiv sancţiunea complementară de suspendare a activităţii agentului economic. „Nerespectarea legislației de mediu nu este o opțiune. Orice activitate de colectare, valorificare sau eliminare a deșeurilor trebuie să se desfășoare strict în cadrul legal, protejând resursele naturale și comunitatea” subliniază Gheorghe Mîndruţă, şeful Comisariatului Judeţean Suceava Gărzii Naţionale de Mediu.

 Indemnizaţii diminuate la vârful conducerii Consiliul Judeţean Suceava

• Venitul preşedintelui CJ porneşte de la indemnizaţia de 30.603 de lei, cele ale vicepreşedinţilor şi administratorului public de la 27.980 de lei, în comparaţie cu 2024 acestea scăzând cu 2.000 de lei, respectiv cu 1.000 de lei
• Coborând pe scară ierarhică, salariile de bază au rămas neschimbate, la nivelul inferior al „piramidei” şoferul având 6.006 de lei pe lună, muncitorul calificat-4.389 de lei, iar îngrijitorul-4.216 de lei  

Consiliul Judeţean Suceava a publicat lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean şi a drepturilor salariale stabilite conform Legii nr.153 din 2017, cu modificările şi completările ulterioare, valabile pe 31 martie 2026. În conformitate cu aceasta, în ceea ce priveşte funcţiilor de demnitate publică, preşedintele Consiliului Judeţean are o indemnizaţie lunară de 30.603 de lei (cu 2.000 de lei mai puţin faţă de anul 2024), cei doi vicepreşedinţi beneficiind de câte 27.048 de lei, la fel ca şi administratorul public al judeţului (cu câte 1.000 de lei în minus comparativ cu anul 2024). De precizat este faptul că indemnizaţiile lunare ale preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean se majorează cu până la 40%, dacă aceştia implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă. De acelaşi beneficiu au parte şi personalul instituţiei care fac parte din echipele de proiect, în perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii. Majorarea respectivă se acordă în funcţie de numărul de ore prestat, numărul, tipul şi valoarea proiectelor aflate în implementare, pentru care unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de beneficiar. În rândul funcţionarilor publici, salariul de bază al secretarului judeţului este de 19.220 de lei, iar al arhitectului-şef cel de 17.398 de lei. Un director executiv are un salariu de bază  maxim de 17.398 de lei pe lună, cel al unui şef de serviciu fiind de cel mult 15.742 de lei. În funcţie de grad sau treaptă profesională, consilierii, consilierii juridici, consilierii de achiziţii publice - superiori, principali sau asistenţi -, precum şi auditorii au câte salariul de bază variind între 6.656 de lei şi 9.467 de lei şi pe lună.  Un referent  superior este angajat cu salariul de bază de 5.744 de lei. În  cadrul personalului contractual, în funcţie grad-treaptă profesională, şeful de  serviciu cu studii superioare are salariul de bază lunar de 12.128 de lei, iar consilierii cu studii superioare de la cabinetelor preşedintelui sau vicepreşedinţilor sunt remuneraţi lunar cu un salariu de bază de 10.644 de lei. La funcţiile specifice domeniului autorităţii, conform gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, pentru inspectorii sau consilierii de specialitate este stabilit un salariu de bază lunar de 10.644 de lei, iar pentru referent cel de 6.584 de lei pe lună. În domeniul administrativ, potrivit gradelor, treptelor profesionale, gradaţiilor şi studiilor, inspectorii sau consilierii de specialitate au salariul de bază lunar variind între maximum 6.699 de lei şi minimum 6.006 de lei.  Şoferul cu gradul I şi studii medii sau generale are un salariu de bază de 6.006 de lei pe lună, în aceleaşi condiţii muncitorul calificat fiind plătit cu un salariu de bază de 4.389 de lei pe lună. În cele din urmă, pentru un îngrijitor cu studii medii sau generale este stabilit un salariu de bază lunar de 4.216 de lei. Lista cu funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Suceava şi cu drepturile salariale aferente acestora poate fi consultată pe pagina web a instituţiei, iar în conformitate cu acest document, la indemnizaţiile şi salariile de bază lunare pot fi adăugate şi alte beneficii salariale, în funcţie de diverse activităţi desfăşurate, cât şi de condiţiilor în care acestea au loc.

 Medicamentele gratuite şi compensate, o cincime din totalul tratamentelor şi serviciilor medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate

La capitolul „Servicii medicale şi medicamente”, nu mai puţin de 1,27 de miliarde de lei a avut la dispoziţie Casa de Asigurări de Sănătate Suceava pentru plata serviciilor medicale şi farmaceutice, precum şi a dispozitivelor medicale, „sumă utilizată în proporţie de 99,99%”. Conform unei informări a instituţiei sucevene, anul trecut, în cazul medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, CAS Suceava a făcut plăţi însumând 264,546 de milioane de lei, cheltuielile la acest subcapitol reprezentând 20,82% din totalul serviciilor medicale decontate. La medicamentele pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale de sănătate, plăţile s-au ridicat la 264,996 de milioane de lei, însemnând 20,86% din  valoarea însumată a serviciilor medicale decontate. În cadrul programelor de sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a achitat contravaloarea medicamentelor eliberate după cum urmează: 54,76 de milioane de lei pentru boli rare; 483,550 de milioane de lei pentru boli neurologice; 55,10 de milioane de  lei pentru diabet zaharat; 1,44 de milioane de lei pentru tratamentul stării posttransplant; 97,76 de milioane de lei pentru afecţiuni oncologice; 4,13 de milioane de lei pentru hemofilie şi 11.240 de lei pentru boli endocrine. La cele de mai sus se adaugă 48,92 de milioane de lei pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice cuprinşi în programul cost-volum. Prin acelaşi program, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a mai decontat medicamente pentru tratamentul bolnavilor cu boli rare (1,50 de milioane de lei), bolnavilor cu afecţiuni neurologice  (715.720 de lei), bolnavilor cu tulburări depresive majore (130.060 de lei, cât şi pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni renale (14.020 de lei).
 

„Obezitatea și patologiile asociate”, tema celei de-a XIV-a ediţii a „Zilelor medicale ale Sucevei”

Conferinţa „Zilele medicale ale Sucevei”, având ca tematică  „Obezitatea şi patologii asociate” se va desfăşura, în acest, în intervalul 28-30 mai 2026. Organizator este Colegiul Medicilor Suceava, în parteneriat cu Facultatea de Medicină şi Ştiinţe Biologice a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Conform Colegiului Medicilor Suceava, cea de-a XIV-a ediţie a „Zilelor medicale ale Sucevei” va beneficia de „expertiza şi experienţa unor nume marcante ale comunităţii medicale din România”. „Conferinţa este un eveniment de referinţă pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. Aceasta reuneşte medici din toate specialităţile, cadre universitare şi cercetători, pentru a discuta pe marginea celor mai actuale teme din medicină şi ştiinţele biologice” transmite  Colegiului Medicilor Suceava. Manifestarea include  comunicări ştiinţifice, dezbateri, diverse prezentări tematice deschise, dar şi momente de socializare. În acelaşi timp se desfăşară şi Ediţia a II-a a Congresului Facultăţii de Medicină şi Ştiinţe Biologice, dezbaterile fiind găzduite de Complexul Prestige Plaza Suceava şi de Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Invitat special este prof. dr. Mihai Craiu, profesor universitar la disciplina Pediatrie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București, coordonator al Proiectului de informare „Spitalul virtual de copii”. Prof. dr. Mihai Craiu este „un susţinător fervent al vaccinării, promovând constant importanţa imunizării, ca metodă esenţială de prevenire a bolilor infecțioase”. Prin comunicările sale, dr. Mihai Craiu abordează subiectele legate de vaccinare „într-un mod accesibil și ușor de înțeles pentru publicul larg, combătând miturile și informaţiile eronate răspândite în mediul online”.

 La sfârşitul primului trimestru al anului

Datorii de peste 35 de milioane de lei către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări ai Consiliului Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă

La sfârşitul trimestrului întâi, Consiliul Judeţean Suceava şi unităţile subordonate aveau datorii totale de 91,60 de milioane de lei, se arată în Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026. După primele 3 luni ale anului, datoriile curente erau de 88,53 de milioane de lei, înregistrându-se, potrivit sursei citate, o creştere de 1,56% faţă de începutul anului”. Astfel, între acestea, în valoare de 35,52 de milioane de lei - mai mari cu 8,69% - în evidenţă erau datoriile comerciale, în pondere majoritară reprezentând restanţe curente de plată către furnizorii, de bunuri, servicii şi lucrări ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” şi Consiliului Judeţean. Fiind în creştere cu 0,31% în comparaţie cu debutul anului, datoriile către diverse bugete însumau 11,89 de milioane de lei, însemnând, în principal, impozit pe veniturile salariale şi contribuţia pentru protecţia persoanelor cu handicap, aferente lunii martie. La acestea se adăugau datorii la bugetul asigurărilor de sănătate, în contul cheltuielilor de spitalizare pentru bolnavii internaţi în urma unor agresiuni sau vătămări corporale. O sumă de 32,64 de milioane de lei reprezenta salarii, contribuţii şi alte drepturi sociale, „cu o scădere de 1,12%, respectiv de 370.509 de lei faţă de soldul de la începutul anului”. În conformitate cu situaţiile financiare amintite, la finele primelor 3 luni ale anului 2026, la 6,49 de milioane de lei se ridicau datoriile din operaţiuni cu fonduri europene nerambursabile, cu „o scădere nesemnificativă de 1,23 de milioane de lei”, însemnând avansuri primite de la autorităţile de management şi decontări în curs de clarificare pentru proiecte postaderare derulate de Consiliul Judeţean. Cu o diminuare de 38,04%, totalizând 1,89 de milioane de lei, figura capitolul „alte datorii”, în cea mai mare parte fiind vorba despre sume încasate de Consiliul Judeţean de la unităţile administrativ-teritoriale din judeţ pentru plata ratelor şi dobânzii la creditul contractat de judeţul Suceava pentru finanţarea Proiectului „Suceava - Utilităţi şi mediu la standarde europene”. În ceea ce priveşte datoriile necurente de 3,07 de milioane de lei, în conformitate cu Raportul de analiză pe bază de bilanţ privind situaţiile financiare încheiate pe 31 martie 2026, acestea erau în scădere cu 3,39% faţă de începutul anului, „cea mai mare parte reprezentând drepturi de natură salarială câştigate în instanţă în anii anteriori şi care urmează a fi plătite salariaţilor în exerciţiile financiare viitoare”. 

 La venirea sezonul cald, DAJ Suceava semnalează

Riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale

• Fermierii trebuie să urmărească avertizările transmise de autorităţi, acordând atenţie protejării culturilor, utilizării resurselor de apă şi prevenirii a incendiilor

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava se alătură „demersului instituţional judeţean pentru prevenirea şi reducerea riscurilor generate de fenomenele specifice sezonului cald”. Aceasta în contextul Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, prin care a fost aprobat Planul de măsuri privind prevenirea şi reducerea riscului de manifestare a situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Suceava. Decizia survine apropierii sezonului cald, „care poate aduce riscuri reale pentru agricultură şi comunităţile rurale, constând în temperaturi extreme, caniculă, secetă pedologică, reducerea resurselor de apă, incendii de vegetaţie sau de mirişti, precum şi alte fenomene meteorologice periculoase”. „Direcţia pentru Agricultură Judeţeană susţine informarea, responsabilizarea şi cooperarea activă cu fermierii, producătorii agricoli, autorităţile locale şi celelalte instituţii competente. În aceste circumstanţe, prevenirea, vigilenţa şi buna colaborare între instituţii şi cetăţeni devin esenţiale” se subliniază într-un comunicat al instituţiei sucevene. DAJ recomandă fermierilor să acorde o atenţie sporită protejării culturilor agricole, utilizării raţionale a resurselor de apă, respectării măsurilor de prevenire a incendiilor şi urmăririi permanente a informărilor şi avertizărilor oficiale transmise de autorităţi. „Responsabilitatea, informarea corectă şi intervenţia la timp pot limita pierderile şi proteja atât munca fermierilor, cât şi siguranţa comunităţilor locale. Suntem alături de fermieri, pentru un judeţ mai pregătit, mai responsabil şi mai rezilient” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Campania „Fii pregătit pentru siguranţa ta şi a celor din jur” este iniţiată de Instituţia Prefectului judeţului Suceava şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava. 

Sterilizarea, singura modalitate eficace de stârpire a câinilor fără stăpân

• „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic” este de părere dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA

Singura cale eficace de prevenire a înmulţirii şi abandonării câinilor o reprezintă campaniile de sterilizare, indiferent dacă acestea sunt finanţate de primării sau organizate de organizaţiile neguvernamentale. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava spune că necesară este o mai intensă conştienzarea populaţiei în acest sens, în principal sterilizaţi trebuind a fi câinii din mediul rural, întrucât o femelă dă naştere, „cu probabilitate, la 10-12 pui pe an”. Şeful DSVSA face acest apel în condiţiile în care cele 11 adăposturi de pe raza judeţului Suceava sunt aproape pline, în timp ce numărul adopţiilor a scăzut în mod considerabil. De aceea, singurul mod în care poate fi gestionat fenomenul constă în diminuarea numărului exemplarelor fertile, astfel încât „răul să fie tăiat de la sursă, iar acestea nu se mai multiplice”. 

Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc susţine că foarte importantă este implicarea factorilor responsabili pentru sterilizarea „din poartă în poartă”, în echipe mixte formate inclusiv din lucrători ai primăriilor. Şeful DSVSA mai precizează că, în normal, sterilizarea caninelor se face „pe banii proprietarului”, însă există organizaţii neguvernamentale care derulează gratuit campanii de acest fel. „Cu cât mai multe asociaţii se vor implica în această activitate - iar primăriile o vor susţine - cu atât numărul de câini de pe stradă va fi mai mic. Sperăm că aceste campanii ale primăriilor şi organizaţiilor neguvernamentale vor ajuta. Rog pe toţi primarii să se implice mai mult, pentru că a avea mai puţini câini fără stăpân, înseamnă ca, pentru început, să gestionăm, prin modalitate amintită, animalele care au stăpân” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că „aceste campanii trebuieîntreţinute pe toată durata anului şi să nu fie sporadice”.

 

La sfârşitul primului trimestru

Judeţul Suceava, pe locul al patrulea la scăderea numărului de şomeri, înaintea Capitalei

• Cu 6,56%, una dublă faţă de media de 3,25%, Suceava are a cincia cea mai mare rată a şomajului din ţară

În ultima lună a trimestrului întâi al anului 2026, numărul de şomeri a scăzut în 39 de judeţe, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, odată cu încheierea lunii martie, Suceava se număra printre judeţele cu  cele mai mari diminuări, respectiv una de 414 persoane, în raport cu luna precedentă. Pe primele poziţii din acest punct de vedere s-au situat judeţul Teleorman, cu o scădere de 759 de persoane, Dîmboviţa, cu 471 de persoane şi Iaşi, cu 469 de persoane. Judeţul Suceava ocupa locul patrulea, cu o reducere a numărului de şomeri cu 414 persoane, urmat de municipiul Bucureşti, cu o diminuare de 140 de persoane. La finele lunii martie, în ţară, numărul total de şomeri era de 259.969 de persoane, cu 7.573 de persoane sub cel înregistrat la sfârşitul lunii aprilie. La nivel naţional, la finele lunii martie 2026, rata şomajului a fost de 3,25%, cu 0,09 de puncte procentuale mai mică decât cea de la sfârşitul lunii precedente. Rata şomajului a a coborât în 39 de judeţe, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele Teleorman, cu 0,70 de puncte procentuale, Dîmboviţa, cu 0,30 de puncte procentuale, Caraș-Severin, cu 0,28 de puncte procentuale, Vaslui şi Satu-Mare, cu câte 0,26 de puncte procentuale. Conform statisticii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Vaslui (8,84%), Mehedinţi (8,69%), Dolj (8,60%) şi Teleorman (8,33%). Pe 31 martie 2026, Suceava se situa pe poziţia a cincia, cu o rată a şomajului de 6,56%, urma fiind, în ordine descrescătoare, de judeţele Sălaj (6,45%), Galaţi (6,26%), Călăraşi (6,21%), Covasna (6,11%), Olt (6,05%), Ialomiţa (5,83%) şi Neamţ (5,59%).

 Din bugetul propriu

Consiliul Judeţean finanţează nerambursabil proiectele „realiste şi bine fundamentate” ale asociaţiilor şi fundaţiilor

• Anul trecut, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară, Programul privind acordarea, din bugetul propriu, a finanţărilor nerambursabile pentru activităţi nonprofit de interes judeţean.  „Consiliul Judeţean a căutat, în fiecare an, în limita posibilităţilor, să sprijine activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, respectiv a asociaţiilor şi fundaţiilor” se arată în fundamentarea proiectului de hotărâre, în care se subliniază că „finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit”. În 2026, Consiliul Judeţean Suceava, ca autoritatea finanţatoare, acordă finanţări nerambursabile pentru asistenţă socială; programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural; activităţi de tineret; educaţie civică; sănătate publică şi activităţi sportive. În 2025, în bugetul judeţean a fost prinsă suma de 3,56 de milioane de lei, ţinută fiind o singură sesiune de atribuire, în cadrul căreia depuse au fost 74 de cereri. În urma procedurii de licitaţie s-au parafat 68 de contracte de finanţare, iar până şa sfârşitul anului s-a cheltuit suma de 3,25 de milioane de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă socială, 300.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi de 250.000 de lei pentru activităţi de tineret. Cu alocare de 50.000 de lei s-au derulat proiecte de educaţie civică, iar cu 60.000 de lei proiecte de sănătate publică. Însă, de departe, cea mai mare sumă, una de 2,5 de milioane de lei, a luat calea activităţilor sportive. „Atragerea societăţii civile în procesul de dezvoltare economică şi socială a judeţului este foarte importantă, sugestiile şi propunerile venite din partea sectorului neguvernamental fiind, de cele mai multe ori, realiste şi bine fundamentate” se evidenţiază raportul de aprobare semnat de Gheorghe Şoldan, preşedintele Consiliului Judeţean. Regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general este reglementat de Legea nr.350 din 2025.
 

 

Părăsind sistemul de protecţie specială, 133 de tineri au primit 1,86 de milioane de lei

Numărul tinerilor beneficiari ai serviciilor de protecţie specială a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anul 2025, respectiv cu 153

Tinerii care au beneficiat de o măsură de protecţie specială, şi au împlinit vârsta de 18 ani, pot opta pentru rămânerea în sistem  şi continuarea acordării respectivelor servicii, informează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava. De asemenea, conform legislaţiei în vigoare, tinerii în cauză au ca variantă primirea unei indemnizaţii lunare reprezentând de 4,8 ori valoarea indicatorului social de referinţă (ISR), de 660 de lei, în prezent. Beneficiază de indemnizaţie, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, tinerii care fac dovada că urmează o formă de învăţământ la zi sau cei cu un loc de muncă. Plata indemnizaţiei se face prin intermediul Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială Suceava. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava, în anul 2025, pentru 133 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a fost acordată suma de 1,86 de milioane de lei. La începutul anului 2026, în sistemul de protecţie specială erau cuprinşi 946 de beneficiari, dintre care 61 erau de tineri în vârstă de peste 18 ani. Între aceştia din urmă, 34 de tineri erau în plasament în servicii publice de tip rezidenţial, iar 22 în plasament în servicii private de tip rezidenţial. Numărul tinerilor aflaţi în sistemul special de protecţie a scăzut de la 214 în anul 2015 la 61 în anu 2025.

 Pentru prevenirea aglomeraţiei

APIA a primit cererile  fermierilor şi sâmbătă şi duminică

• Campania de depunere se încheie pe 5 iunie, neîncadrarea în termen ducând la „pierderea sprijinului financiar”

Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava reaminteşte fermierilor că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată eferente campaniei din anul 2026 este 5 iunie, inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse, de aceea, în vederea evitării aglomeraţiei şi a eventualelor întârzieri care pot conduce la corecţii financiare, APIA face apel la fermierii să se prezinte „din timp” la centrul judeţean sau cel local, după caz. Drept urmare, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, activitatea de primire a cererilor s-a desfăşurat şi în zilele de sâmbătă, 16 mai, şi duminică, 17 mai 2026. Cererea de plată, inclusiv declaraţia de suprafaţă, se completează prin aplicaţia geospațială AGI online. În cazul accesării schemelor din sectorul zootehnic fermierii vor trebui să completeze declaraţia specifică sectorului, înainte de accesarea AGI online, conform programării stabilite cu funcţionarii APIA. „Fermierii sunt îndemnaţi să valorifice această oportunitate şi să depună la APIA cererile de plată până la data limită de 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat” transmite Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava.
 

 În primul trimestru

Consiliul Judeţean a restituit finanţatorului 550.000 de lei dintr-un proiect cu fonduri externe nerambursabile

• Pe de altă parte, pentru proiecte în implementare cu finanţare PNRR, încasată a fost suma de aproape 3 milioane de lei 

La nivelul Consiliului Judeţean şi instituţiilor subordonate, în primul trimestru al anului 2026, pentru proiectele în derulare cu fonduri externe nerambrusabile s-au făcut plăţi de numai 767.780 de lei. Potrivit situaţiilor financiare de la sfârşitul primelor 3 luni ale anului în curs, pe partea de venituri, de la bugetul de stat, cu titlul de subvenţii, s-au încasat doar 144.734 de lei, la care se adaugă 604.057 de lei reprezentând fonduri externe nerambursabile. Conform sursei citate, în cazul unui proiect cu fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2024-2020, Consiliul Judeţean Suceava a restituit finanţatorului 543.403 de lei, sumă reprezentând cheltuieli neeligibile. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), pentru proiecte în implementare Consiliul Judeţean şi unităţile subordonate au făcut plăţi de 2,44 de milioane de lei. De cealaltă parte, la secţiunea venituri Consiliul Judeţean a încasat 2,91 de milioane de lei, „o parte din încasări reprezintăând sume aferente plăţilor efectuate din surse proprii în anul 2025”.
 

 

Majorări ale indemnizaţiilor pentru copiii cu dizabilităţi şi sprijinului financiar destinat familiilor cu venituri reduse

• „Continuă sprijinirea copiilor şi familiilor vulnerabile, prin măsuri de reducere a riscului de excluziune socială şi a dificultăţile socio-economice” transmite AJPIS Suceava

Din luna mai 2026, pentru o serie de drepturi sociale se aplică noi cuantumuri, „menite să ofere un sprijin suplimentar beneficiarilor”, informează că Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava. Astfel, pentru copiii încadraţi în grad de handicap grav, indemnizaţia creşte de la 463 de lei la 548 de lei; pentru copiii cu handicap accentuat de la 232 lei la 397 de lei, în cazul copiilor cu handicap mediu majorarea fiind de la 80 de lei la 199 de lei. Tot din luna mai 2026, familiile monoparentale cu venit net lunar ajustat de până la 393 lei primesc 227 de lei pentru 1 copil; 451 de lei pentru 2 copii; 675 de lei pentru 3 copii şi 900 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. În cazul familiilor monoparentale cu venit net lunar ajustat mai mare de 393 lei, dar până la 998 lei, sprijinul acordat este de 202 de lei pentru 1 copil; 394 de lei pentru 2 copii; 593 de lei pentru 3 copii şi 786 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. De asemenea, familiile cu venit net lunar ajustat de până la 393 de lei beneficiază de 186 de lei pentru 1 copil; 372 de lei pentru 2 copii; 556 de lei pentru 3 copii şi 741 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. În cazul familiilor cu venit net lunar ajustat mai mare de 393 lei şi de până la 998 lei se acordă 145 de lei pentru 1 copil; 288 de lei pentru 2 copii; 431 de lei pentru 3 copii; 571 de lei pentru 4 sau mai mulţi copii. „Continuă sprijinirea copiilor şi familiilor vulnerabile, de reducere a riscului de excluziune socială şi a dificultăţile socio-economice” transmite Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava.

 Urşii în căutare de hrană dau târcoale turmelor de oi scoase la păşunat

• DSVSA recomandă protejarea acestora cu garduri electrice, câini de pază, surse de lumină stroboscopică sau de zgomote, ciobanii putându-se dota cu sprayuri anti-urs

Conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava atrage atenţia că odată cu urcarea ovinelor la munte, la stâne, au început să apară urşii, în căutare de hrană. În aceste circumstanţe, directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc pune în vedere că este foarte important ca toţi crescătorii să-şi adăpostească corespunzător animalele, inclusiv cu împrejmuiri cu garduri electrice şi, bineînţeles, cu câini de pază, „care să dea de veste despre apropierea urşilor”. După toate informaţiile, în judeţul Suceava efectivele de urşi sunt mai mari decât cele optime, cazuri de atacuri fiind deja semnalate la în zonele Vatra Dornei şi Brodina. De-a lungul timpului, pe lângă mortalităţi la ovine, s-au înregistrat şi situaţii de deces la oameni, dr. Mihai Voloşeniuc recomandând oierilor să dea dovadă de maximă vigilenţă. Aceasta mai ales dacă se deplasează pe suprafeţe împădurite sau cu pâlcuri de vegetaţie, cazuri în care, pentru a limita pericolul, ar trebui fie însoţiţi de câini. În vederea micşorării riscului, este interzisă hrănirea urşilor, resturile alimentare din preajma stânei atrăgându-i şi determinându-i să revină. 

Pe durata nopţii, oile trebuie adunate în ţarcuri solide, amplasate în locuri deschise, şi nu în locuri cu vegetaţie densă şi vizibilitate redusă. Gardurile cu energie electrică de la generatoare reprezintă cea  recomandată metodă de protejare, alături de sursele de lumină stroboscopică, aparatele cu ultrasunete sau de produse zgomote. Ciobanii îşi pot procura spray anti-urs, acesta fiind considerat cel mai eficient mijloc de protejare personală non-letală. Nu în cele din urmă, la îndemână este utilizarea câinilor de stână

, pentru o turmă medie fiind nevoie 4-5 de ciobăneşti adulţi agresivi cu urşii. La debutul sezonului de păşunat la munte, şeful DSVSA recomandă crescătorilor să procedeze la vaccinarea antirabică a câinilor, deoarece, „dacă unul dintre aceştia este muşcat de către o vulpe bolnavă, virusul poate fi  transmis mai departe”. „De obicei, câinii apără turma şi sperie vulpile, fapt care explică înregistrarea unor cazuri mai rare de rabie la ovine, decât la bovine. Unde sunt oi, sunt şi câini, iar aceştia îndepărtează vulpile, principalul vector al virusului rabic din mediul silvatic” explică dr. Mihai Sorin Voloşeniuc director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

 
Farmacii notificate pentru

Împuterniciţi care au ridicat medicamente în baza reţetelor eliberate după decesul asiguraţilor

• Casa de Asigurări de Sănătate s-a judecat într-un caz privind restituirea contribuţiilor reţinute din pensia peste 4.000 de lei, dar şi pentru recuperarea contravalorii serviciilor medicale acordate pacienţilor suceveni în UE

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a fost parte în 39 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată. Conform unei informări privind activitatea din anul trecut a CAS, între acestea 20 de litigii au avut ca obiect pretenții la servicii medicale, modul de acordare a concediilor medicale şi a indemnizaţiilor, anularea unor rapoarte de control, cât şi suspendarea de acte administrative. Un număr de 8 procese au urmărit recuperarea sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de care au beneficiat pacienţii suceveni pe teritoriul statelor membre UE, în baza cardurilor şi formularelor europene. Un litigiu a avut ca obiect suportarea contravalorii tratamentelor făcute în străinătate, iar un altul s-a referit la „restituirea sumelor reţinute cu titlul de contribuţii de asigurări de sănătate, asupra pensiilor care depăşesc 4.000 de lei lunar”, conform dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 130 din 2021, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din 2022. Între altele, consilierii juridici ai instituţiei sucevene au notificat 20 de împuterniciţi care au ridicat din farmacii medicamente în baza prescripţiilor medicale eliberate după decesul asiguraţilor, 280 de notificări vizând farmaciile care au eliberat medicamente către persoane care nu erau asigurate la data acordării acestora. „Diligenţe” au fost depuse şi în procesele cu foştii angajaţi, care simultan „beneficiau şi de salariu şi de pensie”. „Activitatea consilierilor juridici din cadrul CAS Suceava constă în reprezentarea intereselor instituţiei în fața instanțelor de judecată, asigurând indirect apărarea intereselor asiguraților. CAS reprezintă interesele acestora pentru asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale suportate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” se precizează informarea Casei de Asigurări de Sănătate Suceava. 

 Reconfigurare estetică şi funcțională a zonei pietonale centrale a municipiului Suceava

• Dalele actuale vor fi înlocuite cu piatră naturală, amenajate urmând a fi o fântână arteziană cu jocuri de apă şi lumini, insule de umbrire, dar şi terase, „sub reguli stricte de design”
• Primarul Vasile Rîmbu spune că în acest an va fi întocmit studiul de fezabilitate, se vor derula procedurile de atragere a finanţării, lucrările pe teren putând începe în cursul anului 2027

Primăria Municipiului Suceava demarează un amplu proces de reconfigurare estetică şi funcțională a zonei pietonale centrale. Iniţiativa primarului Vasile Rîmbu vizează „transformarea esplanadei într-un reper urban european, calitatea materialelor şi confortul cetăţeanului fiind prioritare”. „Este nevoie de o reconfigurare estetică şi funcţională. Obiectivul nostru este să transformăm esplanada centrală într-un spaţiu public modern şi aerisit, eliminând fragmentarea actuală şi degradarea care afectează imaginea oraşului”, a declarat primarul Vasile Rîmbu. Potrivit edilului-şef, proiectul propune o abordare arhitecturală nouă, menită să corecteze „deficienţele actuale ale pavajului şi mobilierului stradal”. Astfel, dalele actuale vor fi înlocuite cu piatră naturală în tonuri calde, rezistentă la trafic şi intemperii, amenajată urmând a fi o nouă fântână interactivă, cu jocuri de apă şi lumini, integrată direct în paviment, la momentul opririi jeturilor spaţiul redevenind complet pietonal. În plan este amenajarea de insule de umbrire, spaţiile verzi fiind regândite drept „oaze de relaxare şi umbră, esenţiale în zilele caniculare”.Pe esplanadă vor fi instalate bănci noi, coşuri de gunoi ecologice şi sisteme de iluminat inteligent, modernizarea Centrului incluzând şi o componentă de dezvoltare a sectorului HoReCa, prin suplimentarea numărului de terase, „însă sub reguli stricte de design”. Astfel, interzise sunt culorile stridente şi materialele plastice neconforme, umbrelele şi mobilierul teraselor încadrându-se în regulamentul local, astfel încât să asigure „un aspect elegant şi ordonat”. De asemenea, amplasarea teraselor se va face fără a bloca fluxul pietonal, fiind prevăzute şi zone dedicate deplasării cu bicicleta. Şeful municipalităţii sucevene a ţinut să evidenţieze că planul de modernizare nu se limitează la nivelul solului. „Acesta face parte dintr-o viziune unitară care a început deja cu reabilitarea fațadelor clădirilor rezidenţiale, eliminarea cablurilor aeriene și a aparatelor de aer condiţionat montate haotic. De asemenea, proiectul se va armoniza cu reabilitarea Curții Domnești și a Teatrului Municipal <Matei Vișniec> a subliniat  Vasile Rîmbu, primarul Suceavei, menţionând că în acest an va fi întocmit studiul de fezabilitate, vor fi derulate procedurile de atragere a finanţării, iar „lucrările pe teren vor începe în cursul anului 2027”.

Cu 32 de milioane de euro

Digitalizare în 28 de unităţi de învăţământ din municipiul Suceava  

• Echipamente digitale au ajuns 830 de săli de clasă, dotate fiind 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice

Primăria anunţă finalizarea Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”. Potrivit primarului Vasile Rîmbu, pentru materializarea acestuia au fost încheiate 24 de contracte de achiziţie publică, perioada de implementare încheindu-se pe 31 mai 2026. „La sfârşitul acestei luni se finalizează implementarea proiectului Edudigital în toate unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Suceava. Finanţat prin PNRR, acesta a avut valoarea de peste 32 de milioane de lei, pentru 30.000 de produse, 1.500 de repere de mobilier şi echipamente digitale pentru 830 de săli de clasă” a declarat Vasile Rîmbu.  Printre altele, dotate au fost 25 de laboratoare de informatică, 19 laboratoare de ştiinţe, 19 cabinete şcolare, 5 ateliere de practică şi 26 de cabinete psihopedagogice. Contractul de finanţare  a Proiectului „Edudigital-Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante în municipiul Suceava”, având valoares de 32,52 de milioane de lei, a fost semnat încă din 2023. Proiectul îşi propunea modernizarea şi digitalizarea a 28 de unităţi de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal de pe raza reşedinţei de judeţ, aducând „un avans semnificativ în calitatea procesului educaţional şi în pregătirea elevilor pentru lumea tehnologică în continuă evoluţie”. Proiectul prevedea, printre altele, dotări cu echipamente digitale, materiale didactice şi mobilier pentru desfăşurarea în condiţii moderne a activităţii educaţionale. Drept exemple pot fi date furnizarea de materiale de specialitate la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”-477.030 de lei fără TVA şi furnizarea de materiale şi echipamente specialitate şi echipamente digitale pentru ateliere de practică la Colegiul Naţional „Samuil Isopescu”-477.030 de lei fără TVA.

 Casa de Asigurări a decontat

Tratamente în unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania pentru 23 de suceveni

• De acestea au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava eliberează formulare europene la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din ţările Uniunii Europene. Instituţia suceveană informează că, astfel, în 2025 eliberate au fost 3.319 de asemenea documente, în acest total 23 fiind formulare S2 (E112), prin care persoanele asigurate pot beneficia de tratament în statele membre ale UE. Acestea din urmă sunt aprobate numai în condiţiile în care tratamentul se regăseşte printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de bază, dar nu poate fi acordat „în intervalul de timp necesar, în mod normal, pentru obţinerea acestuia în România”. În acelaşi timp, în considerare sunt luate „starea curentă de sănătate a persoanei solicitante şi evoluţia probabilă a bolii”. În baza formularelor S2 (E112), pacienţii suceveni care au mers să se tratameze în străinătate s-au adresat unor unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania. De tratamente au beneficiat persoane cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, oncologice şi cu boli ale sistemului circulator. În cazul serviciilor medicale obţinute în statele UE de către asiguraţii suceveni - beneficiari ai cardurilor sau formularelor europene -, pe durata anului  trecut Casa de Asigurări de Sănătate Suceava făcut decontări aferente a 2.323 cazuri. Astfel, suma decontată pentru servicii medicale de care au beneficiat cei în cauză în statele membre ale Uniunii Europene şi în Regatul Unit al Marii Britanii, conform cererilor înregistrate, s-a ridicat la 19,15 milioane de lei. Începând cu 1 ianuarie 2007, în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al UE, persoanele asigurate în România pot beneficia de cardul european de asigurări sociale de sănătate. Acesta poate fi utilizat în situaţii de urgenţă, în anul 2025 CAS Suceava eliberând 6.867 de carduri europene, cu 15% mai multe comparativ cu anul 2024. Formularele europene care atestă calitatea de asigurat, respectiv S1, E106, E121, E109, garantează posesorilor acestora accesul la pachetul de bază de servicii medicale.

 Sucevenii pot împrumuta statul contra unor dobânzi de până la 7,40% 

• Veniturile obţinute din investiţiile în titlurile de stat nu sunt impozitate

Până 5 iunie 2026, sucevenii pot investi în titlurile de stat „Tezaur” cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani, la dobânzi anuale de 6,30%, 6,90%, respectiv 7,40%, informează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată. Dobânda este anuală şi se plăteşte la termenele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. Pot achiziţiona titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. În cadrul unei emisiuni, un investitor „are libertatea” de a efectua una sau mai multe subscrieri, existând şi posibilitatea anulării acestora, însă doar în perioada de subscriere. Conform Oanei Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, veniturile obţinute din investirea în titlurile de stat lansate de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului „Tezaur” sunt transferabile şi răscumpărabile în avans. Până pe 3 iunie 2026, titlurile de stat pot fi cumpărate prin platforma ghișeul.ro, iar până pe 4 iunie 2026, online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul privat virtual (SPV).Totodată, până pe 5 iunie, acestea sunt disponibile la sediul Trezoreriei, iar până pe 4 iunie, în mediul urban, şi 3 iunie, în mediul rural, la subunităţile Companiei Naţionale Poşta Română. Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.
 

 Investiţii majore în „plămânul verde” al Sucevei

• Nu mai puţin de 8 parcuri vor intra în lucrări de modernizare cu finanţare din fonduri europene, cât şi din bugetul local
• „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă” transmite Primăria municipiului reşedinţă de judeţ

Primăria Suceava anunţă investiţii majore în „plămânul verde” al municipiului. Aceasta pe fondul alocării prin bugetul aprobat pentru 2026 a unor importante sume destinate modernizării a 8 parcuri şi zone de agrement, „combinând fondurile europene nerambursabile cu veniturile proprii”. Potrivit unui comunicat al administraţiei publice locale, Parcul „Şipote” şi Curtea Domnească, „simbolurile istorice ale Sucevei vor deveni zone de agrement de nivel european”. Astfel, în ceea ce priveşte Parcul „Şipote”, continuă demersurile de transformare în zonă de agrement modernă, pentru lucrări de amenajare fiind  disponibilă suma de 15,27 de milioane de lei. De asemenea, cu o alocare de 15,56 de milioane lei, dintr-un proiect total de peste 32 milioane lei, în acest an demarează restaurarea Curţii Domneşti, „acest simbol al istoriei noastre”. Totodată, cu finanţare europeană de 14,67 milioane lei se va schimba harta verde a municipiului, „5 parcuri emblematice din cartiere beneficiind de reabilitare”. În cauză sunt Parcul „Mărășești”, Parcul Central „Prof. Ioan Nemeș”,  Parcul Universităţii „Ştefan cel Mare”, Parcul Ițcani (de pe strada Gării) şi Parcul „Bloc T1”. Nu în cele din urmă, din veniturile proprii ale bugetului local, intervenţii de modernizare vor avea loc în Parcul Areni şi Parcul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou. Lucrările includ refacerea aleilor pietonale şi a sistemului de iluminat public; montarea de mobilier urban modern constând în bănci, coşuri de gunoi şi rastele pentru biciclete; amenajarea spaţiilor verzi, plantări de arbori şi instalarea de sisteme de irigaţii, cât şi crearea de spaţii de joacă şi „zone de relaxare pentru toate vârstele”. „Vrem ca fiecare cartier să aibă un spaţiu verde modern la câţiva paşi de casă. Investiţia în parcuri este o investiţie în sănătatea şi calitatea vieţii sucevenilor” transmite Primăria municipiului Suceava.