Inspectorii sociali au identificat

Beneficii de asistenţă socială încasate necuvenit de către 2.455 de suceveni

• Numărul acestora a crescut cu 551 de persoane, iar din suma de 7,93 de milioane de lei primită pe nedrept, prin plată voluntară s-a reuşit recuperarea a 4,81 de milioane de lei

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Suceava pune „un accent deosebit pe activitatea de identificare şi recuperare a debitelor, ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite”, arată directorul executiv Eugen Bogdan Filip. Conform şefului AJPIS, în anul 2025 inspectorii  sociali au identificat nu mai puţin de 2.455 de cazuri de încasare neîndreptăţită a unor beneficii de asistenţă socială, mai multe cu 551 faţă de anul anterior. În urma demersurilor privind depistarea acordării necuvenite a acestor beneficii, stabilit a fost şi prejudiciul cauzat bugetului de asigurări sociale. Potrivit AJPIS Suceava, valoarea debitelor constituite prin decizii de recuperare s-a ridicat la 7,93 de milioane de lei. Raportat la aproape 1.308 de milioane de lei plăţi făcute de AJPIS în întregul an 2025, prejudiciul bugetar reprezintă 0,61% din totalul acestora. De la beneficiarii „pe nedrept” s-a reuşit recuperarea a 6,83 de milioane de lei, dintre care 4,81 de milioane de lei prin plată voluntară. De asemenea, debite de 1,58 de milioane de lei au fost transmise şi confirmate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. La sumele deja menţionate se adaugă 1,75 de milioane de lei, debite calculate pe 31 decembrie 2024, în final gradul de recuperare a debitelor fiind de 70,33%.  

 Încă din prima lună a anului 

Inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de 214.000 de lei

• Pe lângă lipsa contractelor de muncă, aceştia au constatat că nu s-a făcut controlul medical periodic al personalului, nefiind desemnaţi nici lucrătorii care să aplice primul ajutor

În luna ianuarie 2026, inspectorii Inspectoratului Teritorial de  Muncă Suceava au avut 258 de controale, dintre care 184 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 74 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, în urma deficienţelor constatate, aplicate au fost 140 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală amenzilor fiind de 214.000 de lei. Doar pe linia relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au dat 39 de amenzi însumând 186.000 de lei. Cu prilejul verificărilor, depistate la muncă au fost 4  persoane fără contract individual de muncă, cât şi o persoană  care lucra în afara programului stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial. Pentru muncă nedeclarată, 3 angajatori s-au ales cu amenzi totalizând 130.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, s-au mai constatat nereguli referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară; ţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat; netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor; acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună a anului 2026, inspectorii specializaţi au făcut 74 de controale, cele 5 amenzi aplicate însumând 28.000 de lei. Printre deficienţele descoperite de către controlori se numără cele referitoare la faptul că nu s-a făcut controlul medical periodic al personalului, fişa de aptitudini nefiind ataşată la fişa individuală de instruire ssm. De asemenea, s-a mai depistat că lipseau deciziile de desemnare a lucrătorilor care să aplice primul ajutor, dar şi instruirea privind securitatea şi sănătatea în muncă.
 

 La DGASPC Suceava

Asistenţi personali profesionişti calificaţi printr-un proiect cu finanţare europeană

• De suport şi sprijin pentru reintegrarea în comunitate vor beneficia 20 de persoane adulte cu dizabilităţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava implementează Proiectul „Reţeaua APP. Suport pentru o viaţă independentă în comunitate pentru persoanele cu dizabilități”. Directorul executiv Dan Ionuţ Adomniţei informează că, la nivel naţonal, valoarea totală a contractului de finanțare este de 69,36 de milioane de lei, respectiv 58,96 de milioane de lei finanţare eligibilă nerambursabilă, 10,40 de milioane de lei reprezentând cofinanţarea beneficiarului și partenerilor. Proiectul se derulează până pe 31 mai 2028, obiectivul general al acestuia constând în creşterea accesului la servicii de asistenţă personală profesionistă de calitate pentru 500 de persoane adulte cu dizabilităţi din România. Proiectul este implementeat cu sprijinul a 23 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, grupul ţintă fiind format din 500 de persoane care vor fi recrutate, selectate, calificate şi angajate ca asistenţi personali profesionişti în sistemul social, „ale căror costuri salariale vor fi acoperite pe perioadă determinată”. La nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, 20 de persoane vor fi calificate în ocupaţia de asistenţi personali profesionişti, iar 20 de persoane adulte cu dizabilităţi vor beneficia de suport şi sprijin pentru reintegrarea în comunitate. La nivel naţional, proiectul îşi propune creşterea gradului de informare şi conştientizare cu privire la dreptul la o viaţă independentă în comunitate pentru minimum 500 de persoane cu dizabilități adulte. De asemenea, urmărită este extinderea cu 500 persoane a capacităţii reţelei naţionale de asistenţi personali profesionişti, „pentru a asigura abordarea centrată pe persoană”. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, Prioritatea P7 „Sprijin pentru persoanele cu dizabilități”, parteneri fiind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
 

Administratorul public Irina Vasilciuc:

Scutirea de impozitul pe clădiri a cabinetelor stomatologice poate intra sub incidenţa ajutorului de stat

• 
  Opinia a fost emisă după ce grupul USR din Consiliul Local Suceava a cerut facilităţi fiscale similare celor de care beneficiază medicii de familie

Aplicarea diferenţiată a impozitului pe clădirile proprietate sau aflate sub o altă formă de administrare ale medicilor de familie, vizavi de cele în care îşi desfăşoară activitatea medicii stomatologi a fost abordată în şedinţa ordinară a Consiliului Local Suceava. Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava, a precizat în plenul şedinţei, că deliberativele locale sunt obligate să aprobe scutiri pentru clădirile proprietate ale medicilor de familie, „fără să existe un dubiu vreun legat de acestea”, însă, de cealaltă parte, nu pot acorda facilităţi sau scutiri fiscale cabinetelor medicale „care se definesc drept unităţi medicale private”. Vasilciuc susţine că „individual, pentru fiecare cabinet de medicină privată - având în vedere raportarea la piaţa concurenţială - este nevoie de un studiu de impact privind ajutorul de stat. Aceasta în condiţiile în care Codul fiscal obligă autorităţile locale să acorde respectiva scutire doar medicilor de familie care nu percep o contra-prestaţie pentru serviciile medicale în cauză. „Ajutorul de stat este o chestiune extrem de important a fi definită, în caz contrar riscându-se aspecte greu de remediat în relaţionarea pe piaţa publică de servicii. Prestaţiile tarifare ale cabinetelor de medicină stomatologică nu pot fi discutate pentru toate serviciile, în general. Fiecare cabinet de medicină stomatologică are propriile condiţii şi tarife, de aceea trebuie făcută o analiză amănunţită” a reliefat administratorul public.

 Precizările au survenit propunerii aleşilor municipali ai USR, ca şi medicilor dentişti să li se acorde scutire la plata impozitului pe clădirea în care este prestat serviciul medical, beneficiu valabil pentru cabinetele medicilor de familie. „Vorbim despre cea mai subfinanţată ramură medicală: stomatologia. Impactul social este foarte mare, însă nu şi cel bugetar. Este vorba despre 210 de cabinete medicale stomatologice din municipiul Suceava, iar scutirea ar fi un ajutor real pentru medici şi pentru cetăţeni”   a spus Cristina Sbârnea, consilier local USR. Vasilciuc a mai subliniat că Codul fiscal face referiri cu privire la subiect, dar în Consiliul Local Suceava nu a fost propus şi analizat vreodată un proiect de hotărâre în acest sens. „A generat această abordare, faptul că există o <virgulă> în Codul fiscal care presupune - însă nu apriori, fără niciun fel de analiză -, să putem acorda scutiri la impozitul pe clădire unităţilor sanitare private, şi doar pentru acea parte din clădire în care nu se desfăşoară activităţi decât strict profesional medicale, respectiv cele economice definite de lege, şi care, de-a lungul anilor, niciodată nu au fost acordate de Consiliul Local. Răspunsul nostru este strict pe lege şi va fi formulat tuturor iniţiatorilor acestor petiţii” a subliniat Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava,

 

Inspectorii ITM au depistat

Muncă la negru în hoteluri şi restaurante

• Cu un total de 120.000 de lei au fost amendate 3 firme, sancţionate fiind inclusiv depăşirea timpului de muncă şi refuzul aplicării creşterii remuneraţiei după 24 de luni de salariu minim

O campanie de combatere a muncii nedeclarate la angajatorii cu activitate în domeniile hoteluri şi alte facilităţi de cazare, restaurante şi servicii de alimentaţie publică a desfăşurat Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, informează inspectorul-şef Romeo Butnariu, menţionând că verificată a fost inclusiv respectarea prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. Potrivit şefului ITM, pentru muncă nedeclarată, cu amenzi însumând 130.000 de lei au fost sancţionaţi 3 angajatori. Astfel, în urma celor 38 controale efectuate, inspectorii din subordine au dat 3 amenzi totalizând 120.000 de lei pentru primirea la serviciu, fără încheierea contractului de muncă, a 3 lucrători, dar şi o alta de 10.000 de lei, în cazul depăşirii duratei timpului de muncă în cazul unui salariat angajat cu timp parţial. De asemenea, 3 avertismente    s-au aplicat în situaţii de nerespectare a regimului orelor suplimentare şi neevidențierea timpului real de muncă. Printre neregulile frecvent constatate se mai numără încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, nerespectarea reglementărilor referitoare la acordarea sporului pentru repausul săptămânal modificat, cât şi a celor cu privire la majorarea salariului după 24 de luni în care angajatul a beneficiat de salariul minim. Pe fondul celor depistate, s-au dispus inclusiv 60 de măsuri de remediere a deficienţelor. În domeniul Securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherea pieţei, inspectorii de muncă au controlat de 20 angajatori, încălcarea legislaţiei fiind sancţionată cu 30 de avertismente. Cele mai des întâlnite abateri au fost depăşirea termenelor pentru testarea periodică a instalaţiilor electrice, prizelor şi echipamentelor, pentru a preveni electrocutarea şi incendiile, nesemnalizarea căilor de circulaţie şi nesemnarea fişelor de protecţie a muncii de către toţi cei implicaţi în procesul de instruire.

 Inspectorii antifraudă suceveni au sesizat parchetele competente în 19 cazuri de prejudiciere a bugetului de stat

• Prejudiciul total se ridică la 36,35 de milioane de lei, anul trecut confiscările în numerar, de bunuri şi de venituri din activităţi ilicite însumând 5,73 de milioane de lei

În anul 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava au controlat 723 de contribuabili din judeţul Suceava, identificând obligaţii fiscale datorate şi neachitate. În cauză sunt impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, dar şi alte obligaţii, valoarea acestora însumând 50,60 de milioane de lei. Totodată, inspectorii antifraudă fiscală au identificat abateri pentru a cărora sancţionare contravenţională au dispus aplicarea a 53 de avertismente şi a 361 de amenzi totalizând 4,87 de milioane de lei. Potrivit Sabinei Zereş, şeful Serviciului comunicare, relaţii publice şi mass media al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, confiscările în numerar, de bunuri şi venituri din activităţi ilicite s-au ridicat la 5,73 de milioane de lei,. Pe de altă parte, în 19 cazuri s-a identificat şi calculat prejudiciu total din 36,35 de milioane de lei, cauzat bugetului de stat, situaţii în care au fost sesizate parchetele competente. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Suceava au procedat la verificări documentare, dintre care 46 au fost finalizate cu emiterea de decizii de impunere pentru recuperarea unor creanţe fiscale ajungând la 10,29 de milioane de lei. „Inspectorii antifraudă au efectuat atât acţiuni de monitorizare şi control RO e-Transport la transportul rutier de marfă pe drumurile naţionale şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi acţiuni de îndrumare desfăşurate în scopul creşterii gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale care le revin contribuabililor” se subliniază în informarea privind activitatea Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală (DRAF) Suceava în anul 2025.

 Inspectorii suceveni pentru controlul rutier au imobilizat 207 de autovehicule cu defecţiuni tehnice

• Valoarea amenzilor date ca urmare a neregulilor depistate se ridică la peste 1 milion de lei

Inspectorii Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR-CJ Suceava) au făcut, pe durata anului trecut, 1.312 de controale. Dintre acestea, 776 s-au desfăşurat în trafic, incluse fiind şi 18 verificări determinate de producerea unor accidente de circulaţie. Alte 300 de controale s-au axat pe sediile operatorilor de transport, 183  au avut loc la şcolile pentru obţinerea permisului de conducere, 36 la autogări, iar 27 la sediile furnizorilor şi beneficiarilor de „bunuri divizibile”. Potrivit unei informări a ISCTR, semnată de inspectorul-şef de stat Nistor Duval, controalele în trafic s-au lăsat cu 207 de imobilizări asupra autovehiculelor identificate cu abateri, 21 de suspendări ale dreptului de utilizare, cât şi cu 8 imobilizări ale autovehiculelor la care s-au descoperit defecţiuni tehnice. Conform sursei citate, cu prilejul acţiunilor de control organizate pe durata anului 2025, inspectorii ISCTR au întocmit 1.360 de procese verbale de contravenţionale, valoarea amenzilor date însumând peste 1 milion de lei. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier este organismul tehnic permanent specializat în subordinea Ministerului Transporturilor, asigurând, la nivel naţional, inspecţia şi controlul respectării reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere. Vizate sunt condiţiile de efectuare a activităţilor de transport rutier, activităţilor conexe transportului rutier şi a celor de pregătire a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere; siguranţa transporturilor rutiere şi protecţia mediului; starea tehnică a vehiculelor rutiere; masele şi/sau dimensiunile maxime admise pe drumurile publice şi masele totale maxime autorizate; tariful de utilizare şi tariful de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

 

Judeţul Suceava

Investiţii în creşterea conectivităţii regionale şi dezvoltarea infrastructurii strategice

• „Alături de modernizarea infrastructurii rutiere naţionale, în derulare sunt proiecte privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare” evidenţiază prefectul Traian Andronachi

Lucrările la podul de pe DN29A, km 22+859 peste râul Siret, la Zvoriștea, sunt în curs, iar contractul pentru întreţinerea pe timp de iarnă, Lotul 7 al Secţiei Naţionale de Drumuri SDN Suceava, continuă până la 31 martie 2026. Anunţul a fost făcut de Traian Adronachi, prefectul de Suceava, cu prilejul evaluării îndeplinirii Planului de acţiuni din 2025 al instituţiilor publice şi serviciilor desconcentrate ale ministerelor. Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte drumurile şi podurile, finalizate au fost aplicarea covorului asfaltic pe DN17A km 61+717 – 67+790 şi reabilitarea podului pe DN15C km 66+332, peste pârâul Râșca.Şeful Instituţiei Prefectului judeţului Suceava a reliefat că, în anul 2025, în domeniul transporturilor şi infrastructurii, alături de modernizarea infrastructurii rutiere naţionale, s-au derulat şi proiecte privind dezvoltarea infrastructurii aeroportuare. Sub acest din urmă aspect, în desfăşurare este modernizarea şi extinderea Aeroportului „Ştefan cel Mare”, coordonată de Consiliul Judeţean Suceava. Astfel, studiul de fezabilitate şi expertiza tehnică au fost contractate pe 7 mai 2025, iar serviciile de proiectare au fost demarate pe 18 mai, cu predarea documentaţiei programată pentru 19 noiembrie 2025.  Totodată, la Aeroport Suceava reluat este proiectul de amenajare a unui terminal cargo, declanşată fiind procedura de achiziţie publică pentru elaborarea temei de proiectare şi a studiului de fezabilitate. „Aceste investiţii sporesc siguranţa circulaţiei, conectivitatea regională şi dezvoltarea infrastructurii strategice a judeţului Suceava” a evidenţiat prefectul Traian Andronachi.

 Analizele au confirmat

Pestă porcină africană la 11 suine dintr-o gospodărie din Corpaci

• Imediat s-a procedat la ecarisarea porcinelor moarte, dar şi a cărnii rezultate după sacrificare unora, instituită fiind zona de protecţie şi  supraveghere de 10 km care în localităţi de pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani

Un caz de pestă porcină africană  a fost depistat la o exploataţie necomercială din satul Corpaci, comuna Zamostea, informează Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşenic,  precizează că virusul PPA a afectat un efectiv de 11 suine, proprietarul anunţând îmbolnăvirea doar după ce 4 porcine au murit, iar alte „6 capete tineret au fost sacrificate”. Date fiind cele petrecute, crescătorul s-a prezentat cu probe la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, pentru emiterea unui diagnostic. Rezultatul a ieşit pozitiv la prezenţa virusului pestei porcine africane, iar drept consecinţă DSVSA a impus măsurile legale, conform Regulamentului 594 din 2023. Astfel, ucis a fost şi ultimul porc rămas în exploataţie, toate carcasele şi produsele rezultate de la animalele sacrificate fiind confiscate. 

De asemenea, Unitatea locală de sprijin din Zamostea, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali ai Circumscripţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară a oraşului Siret, cât şi a celor ai Serviciului Control Oficial Sănătate şi Bunăstare Animala din cadrul DSVSA, a procedat la ecarisarea porcinelor moarte, dar şi a cărnii rezultate după sacrificare.  Totodată, a fost stabilită zona de protecţie şi  supraveghere de 10 km care a include localităţi de pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani, în care sunt stabilite măsuri de restricţie a circulaţiei animalelor şi de supraveghere a porcinelor. În acelaşi timp, este în curs activitatea de „catagrafiere de urgenţă” a porcinelor din zona afectată. „Pe această cale atragem atenția crescătorilor de porcine să anunţe orice caz de îmbolnăvire sau mortalitate medicului veterinar din localitate” face apel dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

Judeţul Suceava a depăşit cu aproape 3% planul de încasare a veniturile bugetare  

• În 2025, încasările de 5.745,65 de milioane de lei au fost mai mari cu 794,44 de milioane de lei faţă anul anterior
• Somaţiilor, popririlor şi sechestrelor li se datorează 9,25% din total, respectiv suma de 531,38 de milioane de lei

Judeţul Suceava şi-a realizat programul de încasare a veniturilor bugetare la nivelul planificat şi comunicat de Direcţia Generală de Planificare, Monitorizare şi Sinteză din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Aşa rezultă dintr-o analiză a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava privind evaluarea planului de acţiuni din anul 2025. Conform informării prezentate în şedinţa Colegului prefectural, gradul de realizare a programului de încasare a veniturilor bugetare nete - indicator cumulat pentru anul 2025 - este de 102,93%. Astfel, în anul trecut, AJFP Suceava a colectat un total de 5.745,65 de milioane de lei, ceea ce înseamnă cu 163,63 de milioane de lei peste nivelul programat de 5.582,02 de milioane de lei. În comparaţie cu anul 2024, când s-au adunat 4.951,21 de milioane de lei, în 2025 veniturile bugetare colectate au fost mai mari cu 794,44 de milioane de lei. În ceea ce priveşte evaluarea impactului măsurilor de executare silită asupra încasărilor bugetare, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2025, pe această cale s-a încasat suma de 531,38 de milioane de lei. Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, consecinţă a aplicării somaţiilor, popririlor, popririlor la terţi, sechestrelor pe bunuri mobile şi pe bunuri imobile, suma amintită reprezintă 9,25% din totalul veniturilor încasate la bugetul de stat consolidat, respectiv cele de 5.745,65 de milioane de lei.

 În Câmpulung Moldovenesc

Comisarii de mediu au dat amenzi de 35.000 de lei pentru încălcarea prevederilor privind Sistemul de Garanţie Returnare

• Operatorii economici au „obligaţia de a respecta cadrul legal privind SGR” , transmite Comisariatul de Mediu

Recent, comisarii Comisariatului Judeţean Suceava al Gării Naţionale de Mediu au desfăşurat o serie de controale pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, vizând operatorii economici care comercializează ambalaje supuse Sistemului Garanție Returnare (SGR). În urma verificărilor efectuate - informează instituţia sucveană – ca urmare a neconformităţilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 4 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor însumând 35.500 de lei. Potrivit sursei citate, amenzile au fost date pe fondul încălcării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1074 din 2021 privind stabilirea Sistemului de Garanţie Returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile, precum şi a legislaţiei în vigoare referitoare la gestionarea deşeurilor. Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu reaminteşte operatorilor economici că au „obligaţia de a respecta cadrul legal aplicabil SGR, în vederea protejării mediului și a asigurării unui sistem eficient de colectare a ambalajelor”. Sistemul de Garanție Returnare (SGR) este un mecanism obligatoriu prin care consumatorii plătesc o garanţie 0,5 lei la achiziționarea unei băuturi (apă, suc, bere, vin) în ambalaje de sticlă, plastic sau metal. Suma este recuperată integral la returnarea ambalajului gol în magazine, „scopul fiind reciclarea şi reducerea poluării”.

 Sub incidenţa codurilor de ger,

„Creştere mare” a numărului persoanelor fără adăpost cazate la Centrul social de noapte din Suceava

• În creşterea sunt şi sumele decontate din bugetul local, una de 45.675 de lei în decembrie, pentru 21 de persoane asistate, şi cea de 55.020 de lei, în ianuarie, pentru 35 de persoane cazate

Primăria municipiului Suceava va semna cu Asociaţia „Lumina lină” Suceava un contract de finanţare de 280.000 de lei, reprezentând cofinanţarea cheltuielilor de funcţionare a Centrului social de noapte şi reinserţie socială a  persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”. Potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, aceasta înseamnă alocarea a sumei de 600 de lei pe lună şi beneficiar pentru un număr mediu de 25 de persoane. Iniţial, valoarea estimată a contractului, până pe 31 decembrie 2025, fusese de 180.000, modificarea prevederilor acestuia survenind înregistrării unor condiţii meteorologice severe. „Având în vedere faptul că lunile decembrie şi ianuarie au fost cu temperaturi foarte scăzute - fiind sub incidenţa codurilor de ger - s-a înregistrat o creştere mare a numărului de beneficiari, (...) situaţie care generează şi o creştere a sumelor decontate în aceste două luni” se arată în referatul de aprobare semnat de primarul Vasile Rîmbu şi viceprimarul Daniel Ungurian. Conform referatului, în luna decembrie 2025, pentru un număr mediu de 21 de persoane asistate, „majoritatea pentru întreaga lună”, s-a cerut decontarea a 45.675 de lei. De asemenea, în ianuarie 2026, în medie cazate au fost 35 de persoane, estimarea decontului fiind de 55.020 de lei. Conform proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipiului Suceava, pentru intervalul 1 decembrie 2025-30 aprilie 2026 a acestui sezon rece, din bugetul local alocată ar urma să fie suma de 105 de lei pe lună şi beneficiar, reprezentând valoarea cheltuielilor de funcţionare a Centrului social de noapte şi reinserţie socială a persoanelor fără adăpost „Sfânta Vineri”.
 

 Despăgubire de peste 150.000 de lei pentru proprietarul sucevean a 164 de ovine bolnave de scrapie sacrificate  

• Într-un caz de leucoza enzootică bovină, valoarea despăgubirii încasată de crescător a fost de 2.187 de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face verificări în teren pentru avizarea corectitudinii şi a veridicităţii deconturilor întocmite de către medicii de liberă practică împuterniciţi, privind acţiunile sanitare veterinare suportate din bugetul de stat, corelate cu decontările materialelor şi produselor de utilizate. Astfel, conform prevederilor Ordinului nr. 171 pentru aprobarea procedurii privind decontarea acţiunilor sanitare veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, ale celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, identificarea şi înregistrarea bovinelor, ovinelor, caprinelor, suinelor şi ecvideelor de către medicii veterinari oficiale zonali,  în 2025 DSVSA a controlat 106 circumscripţii sanitare veterinare de asistenţă. În ceea ce priveşte acordarea de compensaţii financiare pentru pagubele suferite de proprietarii de animale, anul trecut în judeţul Suceava au fost întocmite două dosare de despăgubire. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, este vorba despre cazul unei bovine sacrificată după ce a fost confirmată cu leucoza enzootică, valoarea despăgubirii încasată de crescătorul din Poieni Solca fiind de 2.187 de lei. De asemenea, un focar de scrapie în localitatea Soloneţ a afectat 164 de ovine, proprietarul fiind despăgubit cu un total de 150.567 de lei. Leucoza enzootică bovină este o boală infecţioasă cronică, tumorală, cauzată de virusul leucemiei bovine, care afectează sistemul limfatic al bovinelor adulte. Scrapia este o boală neurodegenerativă fatală a oilor şi caprelor, caracterizată prin scărpinat intens şi tulburări nervoase. Face parte dintre encefalopatiile spongiforme transmisibile, boală fără tratament cunoscut, care necesită măsuri stricte de eradicare, prin sacrificarea în totalitate a turmei.
 

 Tichetele de grădiniţă, de 133 de lei pe lună, se acordă şi în 2026

• Anul trecut, în Suceava au fost 224 de beneficiari ai stimulentului destinat achiziţionării de produse alimentare, articole de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite  

În anul 2026, valoarea stimulentului educaţional, cunoscut sub numele de „tichet social pentru grădiniţă”, acordat conform Legii nr. 248 din 2015, se menţine la nivelul stabilit în perioada anterioară, fiind raportat la indicatorul social de referinţă. Sprijinul financiar are drept scop stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din medii defavorizate, repectiv creşterea accesului la educaţie. Conform Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei, în anul 2025 în municipiul Suceava au fost acordate 224 de tichete, respectiv 155 în intervalul ianuarie-iulie, iar 69 în perioada  septembrie decembrie. Tichetul social pentru grădiniţă are o valoare de 133 de lei pe lună pentru fiecare copil care participă la învăţământul preşcolar, îndeplinind condiţiile de frecvenţă. Beneficiarii sunt copiii din familii defavorizate, respectiv din cele cu venituri mici, care frecventează zilnic grădiniţa. Tichetul poate fi folosit exclusiv pentru achiziţionarea de produse necesare preșcolarilor, cum ar fi produse alimentare, articole de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite. „În fiecare lună sunt verificate toate condiţiile de acordare a acestui drept, una dintre condiţiile de bază fiind frecvenţa regulată a copiilor la grădiniţă” se subliniază într-o informare a Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, în care se menţionează că unităţile de învăţământ preşcolar au obligaţia de a transmite, până la data de 5 a lunii, situaţia centralizatoare privind prezenţa din luna anterioară. „Deşi ambele au scop educaţional”, tichetele sociale pentru grădiniţă, conform Legii 248 din 2015, nu trebuie confundate cu cardurile educaţionale de 500 de lei, reprezentând sprijin pentru rechizite şi care se acordă o singură dată într-un an şcolar.
 

 Până la aprobarea bugetului

TPL nu are prevederi bugetare acoperitoare pentru cheltuielile cu transportul metropolitan de călători  

• Odată cu „majorarea flotei auto”, creşterea numărului de kilometri parcurşi şi a celui de salariaţi, cheltuielile medii lunare cu energia electrică s-au mărit cu 134.600 de lei, cele cu „remuneraţia” personalului sporind cu 363.000 de lei

În condiţiile în care bugetul municipiului Suceava pentru anul 2026 şi, implicit cel al societăţii comerciale Transport Public Local Suceava, nu a fost aprobat, prestatorul serviciului de transport electric de persoane este în imposibilitatea de a acoperi legal cheltuielile cu energie electrică şi cele de personal. Ca urmare a extinderii activităţii TPL, odată cu preluarea şi a transportului metropolitan de călători, în trimestrul al IV-lea din 2025 cheltuielile de exploatare au înregistrat o creştere semnificativă de la 2,381 de milioane de lei la 2,939 de milioane de lei, respectiv cu 23% comparativ cu media consemnată până la sfârşitul lunii septembrie. În cadrul acestora, în special media lunară a cheltuielilor cu energia electrică a cunoscut o creştere de la 309.700 de lei la 444.300 de lei, însemnând un plus de 134.600 de lei. Totodată, cheltuielile cu remuneraţia personalului s-au mărit de la o medie lunară de 1,750 de milioane de lei la una de 2,113 de milioane de lei,  adică cu un supliment de 363.000 de lei. Sporul este justificat prin „majorarea flotei auto care deserveşte activitatea de transport”, creşterea totalului de kilometri parcurşi, cât şi a numărului de salariaţi.  „Creşterea cheltuielilor de exploatare menţionate anterior are ca efect neîncadrarea în execuţia bugetară în limita cotei de 1/12  din cheltuielile totale aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale anului precedent” se subliniază într-o adresă înaintată autorităţilor administraţiei publice municipale, prin care conducerea firmei cere acestora să aprobe o majorare, „având ca reper cheltuielile din ultimul trimestru din anul 2025”, cele de circa 3 milioane de lei, incluzând şi rectificarea bugetară operată. Cererea TPL Suceava face obiectul unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, iniţiatori fiind primarul Vasile Rîmbu şi viceprimarul Dan Ioan Cuşnir, care propun ca, până la aprobarea bugetului firmei pe anul 2026, limita de cheltuieli să fie de 1/3 din cheltuielile trimestrului al IV-lea al anului 2025.  

Dispăruţi de pe lista de aşteptare pentru o locuinţă ANL

• În 2025, în evidenţe erau 370 de cereri ale sucevenilor, însă 139 de solicitanţi nu şi-au actualizat dosarele
• În totalul rămas, 62 sunt „priorităţi”, repartizarea locuinţelor făcându-se „în limita fondului disponibil” 

Lista cuprinzând solicitanţii care au acces la locuinţe cu chirie pentru tineri construite prin Programul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (AL)  va fi aprobată de Consiliul Local Suceava în şedinţa ordinară a lunii februarie, prilej cu care revizuită este şi ordinea de prioritate în soluţionarea cererilor. Pe listă figurează 231 de dosare, faţă de 370 în urmă cu un an, respectiv cu 139 mai puţine, diminuarea putând fi pusă pe seama neactualizării documentaţiei necesare sau renunţării la cerere. Din totalul numărului de solicitanţi, 62 sunt pe lista de priorităţi, în cazul unor punctaje egale dosarele urmând a fi departajate în funcţie de situaţia locativă de la data repartizării. Mai apoi, printre altele, în calcul este luat criteriul privind vechimea cererii, cât şi cele referitoare la starea civilă şi starea de sănătate a beneficiarilor. Repartizarea locuinţelor se face „în limita fondului disponibil”, contând atât numărul locuinţelor libere din fondul existent, cât şi al celor care ar putea fi construite în cadrul programului de locuinţe pentru tineri. Conform legislaţiei în vigoare, titularul cererii de repartizare a unei locuinţe pentru tineri, destinată închirierii, trebuie să fie major, de până la 35 de ani la data înaintării solicitării şi „să poată primi repartiţie pentru locuinţă în cel mult 60 de luni de la împlinirea acestei vârste”. Este obligatoriu ca beneficiarul să fie ocupant al unui loc de muncă, iar acesta, precum şi ceilalţi membri ai familiei, trebuie să nu mai fi deţinut o altă locuinţă proprietate sau să aibă o locuinţă cu chirie, proprietate de stat, a Primăriei sau a firmei în care lucrează, atât în municipiul Suceava ori în localităţi limitrofe, situate la maximum 10 km faţă de urbea reşedinţă. De asemenea, este obligatoriu ca solicitantul să îşi desfăşoare activitatea în Suceava sau în localităţi limitrofe aflate la maxim 10 km de municipiul amintit.

 În 2025

Cărţi funciare deschise în 37 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava

• În 15 comune, în desfăşurare sunt sarcinile specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială, informează Vasilică Sorinel Luchian, director executiv al OJCPI

 În judeţul Suceava, continuă, pe sectoare cadastrale, înregistrarea sistematică a imobilelor,

lucrări circumscrise Programului Naţional de Înregistrare a Imobilelor pe sectoare cadastrale, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2016. Actul normativ reglementează „accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin proceduri simplificate de înregistrare sistematică, precum şi creşterea numărului imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară”. În aceste circumstanţe, pe parcursul anului 2025, ca urmare a finalizării unor lucrări de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale, în judeţul Suceava au fost înfiinţate cărţi funciare în 37 de administrativ-teritoriale. Conform lui Vasilică Sorinel Luchian, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, în 15 comune în plină desfăşurare este şi acţiunea de realizare a sarcinilor specifice lucrărilor tehnice de cadastru pe întreaga unitate administrativ-teritorială. În cauză sunt Frătăuţii Noi, Şcheia, Stulpicani, Cornu Luncii, Dorneşti, Dumbrăveni, Fântânele, Grăniceşti, Ilişeşti, Păltinoasa, Pătrăuţi, Satu Mare, Stroieşti, Udeşti şi Vereşti. Toate aceste din urmă proceduri au fost încheiate în comunele Pojorâta, Poiana Stampei, Iacobeni, Sadova, Suceviţa, Drăgoieşti şi Vama. Totodată, în intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2025, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava a eliberat 349 de titluri de proprietate pentru aproximativ 227,5 hectare de terenuri agricole şi 52 de titluri de proprietate pentru  337 de hectare de terenuri forestiere. În aceeaşi perioadă, în sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară s-au făcut 342.765 de înregistrări. 
 

 Conform AJPIS Suceava

Tichetele electronice de energie de 50 lei pe lună se vor acorda până la sfârşitul anului 2026

• Acesta sunt folosite exclusiv la plata facturilor pentru energie electrică, recomandată fiind atenţie la corectitudinea completării datelor din cerere  

Sprijinul acordat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 35 din 2025 pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică continuă până la finalul anului 2026, informează Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, printr-un comunicat de presă. AJPIS reaminteşte că sprijinul constă în acordarea unui tichet electronic de energie în valoare de 50 lei lunar, sumă care poate fi  folosită exclusiv pentru plata facturilor de energie electrică aferente locului de consum declarat. Astfel, până pe 31 decembrie 2026, consumatorii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pot să depună cereri prin aplicaţia EPIDS, fie online, fie prin intermediul oficiilor poştale sau al primăriilor. AJPIS recomandă atenţie deosebită la completarea cererii în aplicaţia EPIDS, în special în ceea ce priveşte corectitudinea datelor de identificare, respectiv nume, prenume, CNP şi valabilitatea actului de identitate, dar şi a datelor aferente locului de consum. Aceasta deoarece introducerea eronată a acestor informaţii poate conduce la invalidarea sau neeligibilitatea cererii. Important de reţinut este faptul că veniturile înregistrate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi la Casa Naţională de Pensii Publice nu se completează în cerere, acestea fiind verificate automat. Totodată, Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava menţionează că, după transmiterea cererii în aplicaţie, aceasta nu mai poate fi modificată. În situaţia identificării unor erori, este necesară anularea cererii iniţiale ,i depunerea unei noi solicitări cu datele corecte. La nivel naţional, până în prezent au fost înregistrate  peste 1 milion de, ceea ce evidenţiază „interesul constant pentru această măsură de sprijin şi necesitatea menţinerii protecţiei acordate gospodăriilor vulnerabile”.
 

 Unul din patru pensionari suceveni primeşte indemnizaţia minimă socială de 1.281 de lei pe lună  

• Lunar, peste 10.000 de lei iau 311 de beneficiari din judeţ, în timp ce pentru 2.120 de pensionari Casa de Pensii achită sub 1.281 de lei pe lună

Cei mai mulţi pensionari din judeţul Suceava beneficiază de indemnizaţia minimă socială, arată o statistică a Casei Judeţene de Pensii Suceava, conform căreia câte 1.281 de lei pe lună primesc 34.764 de îndreptăţiţi, adică 24,67% din totalul beneficiarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Potrivit sursei citate, între 1.281 de lei şi 1.500 de lei pe lună încasează 10.066 de pensionari (7,14% din total), iar de la 1.501 de lei până la 2.000 de lei pe lună au parte 20.986 de pensionari, adică un procentaj de 16,89%. Pensii variind între 2.001 de lei şi 3.000 de lei pe lună ajung la 30.983 de pensionari suceveni, respectiv 21,99% dintre cei din evidenţa CJP, către 34.168 de pensionari, respectiv 24,25%, achitându-se, lunar, între 3.001 de lei şi 5.000 de lei. Între 5.001 de lei şi 10.000 de lei pe lună încasează 7.509 de pensionari (5,33%), iar peste 10.000 de lei pe lună au 0,22% din total, adică 311 de beneficiari. De menţionat este că o categorie defavorizată este cea a 2.120 de pensionari din alte sisteme (1,50%), aceştia luând sub 1.281 de lei pe lună. La sfârşit de decembrie 2025, CJP Suceava avea în evidenţe 101.655 de pensionari de limită de vârstă, 1.473 de beneficiari de pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, 14.820 de pensionari de invaliditate, 16.456 de beneficiari ai pensiilor de urmaşi, 5.722 de pensii pentru agricultori, cât 768 pentru veterani. Potrivit Casei Judeţeane de Pensii, în judeţul Suceava pensia medie netă pentru limită de vârstă era de 2.740 de lei pe lună. Pensia media a anticipată a avut nivelul lunar de 3.928 de lei, pensia anticipată media parţială s-a ridicat la 2.284 de lei, pensia de medie de invaliditate (fără indemnizaţie socială) a fost de 919 de lei, în timp ce pensia medie de urmaş a atins valoarea de 1.336 de lei pe lună.

 

Prin Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare

Amenajări de desecare la Baia şi Rădăuţi

• Acestea sunt în faza de întocmire a documentaţiei de avizare lucrărilor de intervenţie, informează Florin Nicolae Răzvan Florea, şeful FTIF Suceava  

Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava urmăreşte comportarea amenajării de desecare, scurgere şi colectare de la Salcea, investiţie făcută pentru prevenirea inundaţiilor şi eliminarea excesului de umiditate. Finalizate în iunie 2025, lucrările se află în perioada de garanţie, cu termen iunie 2028, informează directorul Florin Nicolae Răzvan Florea. Finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, valoarea iniţială estimată a obiectivului de investiţii fiind de aproape 31 milioane de lei fără TVA. În principal, lucrările au constat în drumuri de exploatare agricolă cu rol de antieroziune; canale marginale; podeţe la canalele marginale; uniformizarea versanţilor; însămânţări pe terenurile uniformizate şi înfiinţarea de plantaţii cu specii forestiere. Printre multe altele, executate au fost drenuri absorbante din tuburi; traverse de fund; praguri, baraje şi ziduri de sprijin din gabioane, cu scop de stopare a eroziunilor în adâncime. Pe de altă parte, potrivit şefului FTIF Suceava, proiectul de reabilitare a amenajării de desecare Baia-Rădăşeni-Fântâna Mare se află în faza întocmire a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI). De altfel, expertiza tehnică este în desfăşurare, aşteptat fiind avizul comisiei tehnico-economice de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Florin Nicolae Răzvan Florea, directorul FTIF Suceava, mai subliniază că în aceeaşi fază este şi obiectivul de investiţii privind reabilitarea amenajării de desecare Rădăuţi, judeţul Suceava, în curs fiind, şi în acest caz, expertiza tehnică. Filiala Teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Suceava este în subordinea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, exploatând, administrând, întreţinând şi reparând amenajările de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau domeniul privat ale statului, declarate de utilitate publică.