Trei din zece cabinete veterinare sucevene sunt în pragul falimentului

·        Cauza principală o reprezintă scăderea dramatică a efectivelor de animale domestice care „asigurau existenţa medicilor veterinari de liberă practică, atât prin sumele primite de la bugetul de stat, cât şi prin cazuistica rezolvată de fiecare dintre aceştia pe raza proprie de activitate”.

·        Printre cabinetele pe cale se închidă, încasând anual între 14.500 de lei şi 28.000 de lei, bani insuficienţi pentru susţinerea activităţii, se numără cabinetele din Baia, Bălcăuţi, Buneşti, Cîrlibaba, Crucea, Dorneşti, Gura Humorului, Mitocu Dragomirnei, Muşeniţa, Ostra, Pătrăuţi, Rădăşeni şi Satu Mare.

·        „Am ajuns în această situaţie pentru că politicile în domeniul zootehniei au fost catastrofale, marea majoritate a locuitorilor de sate sunt bătrânii, care nu mai cresc animale, iar tinerii nu sunt încurajaţi să lucreze în zootehnie, plecând peste graniţe”, semnalează dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari Suceava.         

Pe 26 martie, medicii veterinari de liberă practică suceveni vor protesta în Bucureşti, nemulţumiţi că Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu le-a ascultat păsurile. Sucevenii vor pleca cu un autocar să fie  alături de colegii din ţară, cu toţii cerând actualizarea tarifelor pentru serviciile prestate, aprobarea programului de lucru cu jumătate de normă, precum şi o formă de cointeresare sau de stimulare în vederea păstrării personalului medical veterinar care doreşte să continue să practice la ţară. Dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari Suceava susţine că respectivele tarife serviciilor sunt cele stabilite încă din anul 2013, în condiţiile în care cheltuielile cu plata personalului, cheltuielile materiale şi cele de mentenanţă au crescut în mod simţitor. Conform preşedintelui CJMV Suceava, reglementările legale privind calculul şi plata obligatorii ale contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor de sănătate la nivelul salariului minim pe economie, cât şi pentru normă întreagă, face, practic, imposibilă şi plata asistenţilor medicilor de liberă practică. Aceştia din urmă cer, de asemenea, efectuarea în primăvară a inspecţiilor privind efectivele de animale, astfel încât să se lucreze pe un existent real pe toată durata anului 2018 şi a se elibera în mod corect documentele APIA necesare obţinerii formelor de sprijin de la UE şi de la bugetul de stat. Dulgheru arată că respectivele inspecţii au fost mutate în toamnă, „când animalele sunt la păşune, în vârful muntelui, şi nu pot fi verificate”. Important este de precizat şi faptul că plata pentru acest serviciu se face în primele luni ale anului următor, ceea ce îi pune pe deţinătorii cabinetelor medicale veterinare să nu-şi poată onora la timp obligaţiile către bugetele statului pentru anul curent. „Noi nu cerşim, dar grav este faptul că noi nu ne putem plăti dările la stat”, a subliniat preşedintelui CJMV.

·        Dacă în anul 1999, în judeţul Suceava erau crescute 270.000 de bovine, în 2013 se ajunsese la 180.000, pentru ca în 2017 să se coboare până la 105.000 de capete.

Petrea Dulgheru a tras ieri, într-o conferinţă de presă, un semnal de alarmă asupra viitorului profesiei de medic veterinar de liberă practică, semnalând că peste jumătate din cele 95 de cabinete specializate din judeţul Suceava, 50% sunt într-o situaţiei financiară gravă, iar 30% în pragul falimentului. „Ne întrebăm ce se va întâmpla cu localităţile judeţului Suceava, dar şi din ţară care, nu peste mult timp, vor rămâne fără medici de liberă practică?”, s-a întrebat retoric dr. Petrea Dulgheru. Preşedintele CJMV reliefează că activitatea sanitară veterinară a fost dată în concesiune în anul 1999, atunci când în judeţul Suceava erau crescute, spre exemplu, 270.000 de bovine, care, pe lângă celelalte animale domestice, „asigurau existenţa medicilor veterinari de liberă practică, atât prin sumele primite de la bugetul de stat, cât şi prin cazuistica rezolvată de fiecare dintre aceştia pe raza proprie de activitate”. Conform dr. Dulgheru, după o involuţie dramatică a efectivelor, într-un judeţ aflat pe primul loc în ţară din acest punct de vedere, în anul 2013, la ultima stabilirea a tarifelor, se ajunsese la 180.000 de bovine, pentru ca, în 2017, să se coboare la 105.000 de capete. Astfel, în perioada  2014-2017, veniturile realizate de cabinetele medicale veterinare din localităţile judeţul Suceava au scăzut cu 2,6 de milioane de lei vechi, respectivi cu circa 25%. Printre cabinetele aflate în pragul falimentului, încasând anual între 14.500 de lei şi 28.000 de lei, bani insuficienţi pentru susţinerea activităţii, se numără cabinetele din Baia, Bălcăuţi, Buneşti, Cîrlibaba, Crucea, Dorneşti, Gura Humorului, Mitocu Dragomirnei, Muşeniţa, Ostra, Pătrăuţi, Rădăşeni şi Satu Mare. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care, pentru o activitate cât de cât normală, respectiv pentru plata concesiunii, redevenţei, cheltuielilor materiale, cheltuielilor de personal şi obligaţiilor către stat, veniturile minime anuale ar trebui să fie de 55.000 de lei. „Există pericolul să nu mai rămână niciun specialist în agricultură, iar medicul veterinar este singurul la care apelează cetăţenii şi care deserveşte comunitatea. Am ajuns în această situaţie pentru că politicile în domeniul zootehniei au fost catastrofale, marea majoritate a locuitorilor de la sate sunt bătrânii, care nu mai cresc animale, iar tinerii nu sunt încurajaţi să lucreze în zootehnie, plecând peste graniţe”, a punctat  dr. Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor Veterinari Suceava.