Circa 1.300 de metri de sloiuri de gheată
periculoase, eliberate de Sistemul de Gospodărire Apelor pe râurile Bistriţa şi
Dorna
·
„Aglomerarea
nu a blocat scurgerea apei, dar ar fi putut pune în pericol obiectivele aflate
pe maluri”, reliefează
şeful SGA.
·
Pentru
executarea unui şenal la confluenţa celor două râuri, la faţa locului au fost
concentraţi 11 muncitori, cu 2.000 de saci de nisip, două motopompe, două
excavatoare, un buldozer şi o autobasculantă.
·
Meteorologii
au anunţat căderi relativ bogate de precipitaţii lichide, însă este de aşteptat
ca fenomene periculoase să nu mai aibă loc, mai ales că zona cu risc a fost
deblocată.
Lucrătorii Sistemul de Gospodărire a Apelor
Suceava au intervenit, în două zile la rând, la îndepărtarea pericolului de
crearea de baraje de gheaţă pe cursurile de apă din zona de munte şi de inundare
a riveranilor, odată cu creşterea accentuată a temperaturilor atmosferice. Astfel,
informează Daniel Drăgoi, director executiv al SGA, în municipiul Vatra Dornei,
duminică seara, în jurul orei 19.30, s-a intervenit la dislocarea podului de
gheaţă de pe râul Dorna, din zona Staţiei de apă „Roşu”. Acesta s-a blocat la
confluenţa râurilor Bistriţa şi Dorna, formându-se o aglomerare de gheţuri de 300
de metri pe cel dintâi curs de apă, precum şi alta de aproximativ 900 de metri,
pe cel de al doilea.
„Aglomerarea nu
a blocat scurgerea apei, dar ar fi putut pune în pericol obiectivele aflate pe
maluri”, reliefează şeful SGA. În scopul prevenirii înregistrării eventualelor
pagube, Sistemul de Gospodărire a Apelor a deplasat la faţa locului forţe şi
mijloace de intervenţie pentru executarea unui şenal la confluenţa Dornei şi
Bistriţei. Astfel, baza SGA Suceava a participat cu un trailer pentru mutarea
utilajelor; un excavator JCB cu braţ lung; un excavator JCB cu braţ scurt şi un
buldozer „Katerpilar”.
La acţiune au luat parte formaţia Cîmpulung Moldovenesc
a SGA, cu 5 muncitori, 1000 de saci cu
nisip şi o motopompă, precum şi formaţia Gura Humorului, cu 6 muncitori şi, la
fel cu 1.000 de saci cu nisip şi o motopompă. Intervenţiile de duminică au fost
coordonate de Viorel Nechifor, director tehnic al Serviciului „Exploatare” al
Administraţiei Bazinale a Apelor Bacău şi de Daniel Drăgoi, director executiv
al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. Intervenţiile au continuat
inclusiv ieri, după ora 8.00, pe râul Bistriţa, la aproximativ 400 de metri în
aval de confluenţa cu râul Dorna, unde SGA Suceava a deplasat două excavatoare
care au îndepărtat podul de gheaţă existent în zona respectivă. Potrivit directorului
executiv Daniel Drăgoi, pentru zilele acestea meteorologii au anunţat căderi
relativ bogate de precipitaţii lichide, însă este de aşteptat ca fenomene
periculoase să nu aibă loc, mai ales că zona periculoasă de confluenţa dintre
Bistriţa şi Dorna a fost deblocată.
„În urma intervenţiei, aglomerarea de gheţuri s-a deplasat în aval, abia râului fiind liberă”, a ţinut să reliefeze şeful SGA, adăugând că fenomenele de îngheţ de pe cursurile de apă din Bazinul hidrografic Bistriţa sunt monitorizate în permanenţă, în colaborare cu personalul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, căruia Daniel Drăgoi aduce mulţumiri „pentru colaborarea şi sprijinul acordate pe parcursul desfăşurării evenimentelor”. Sistemul de Gospodărire a Apelor a anunţat că au fost şi încă mai există posibile zone de risc la dezgheţul rapid. Astfel, pe râurile Bistriţa de atenţie sporită mai au parte tronsoanele Şesuri-Cîrlibaba; Cîrlibaba-Ciocăneşti; Iacobeni-confluenţa cu pârâul Ciotina; Argestru-confluenţă cu Dorna; Dorna-Staţia Hidrometrică Dorna Areni; Staţia Hidrometrică Dorna Areni-Orotoaia; Ortoaia-Călineşti; Călineşti-Cheile Zugrenilor; Zugreni-Zona Colacu; Zona Colacu-Crucea şi Crucea-limita cu judeţului Suceava cu judeţul vecin. Pe acestea sunt întâlnite gheaţă la maluri, poduri de gheaţă cu alternanţă de gheaţă la maluri sau gheaţă la maluri în alternanţă cu râu liber. Acelaşi probleme sunt în monitorizare pe râul Dorna, pe tronsoanele „Izvoare”-confluenţă cu pârâul Dornişoara; confluenţa pârâului Dornişoara cu pârâul Teşna şi, respectiv la confluenţa pârâului Negrişoara cu Staţia Hidrometrică Dorna Candreni. Nu în cele din urmă, la 200 de metri în amonte de Staţia Hidrometrică Dorna Candrenilor,este formată o aglomeraţie de gheţuri care măsoară 200 de metri lungime.
„În urma intervenţiei, aglomerarea de gheţuri s-a deplasat în aval, abia râului fiind liberă”, a ţinut să reliefeze şeful SGA, adăugând că fenomenele de îngheţ de pe cursurile de apă din Bazinul hidrografic Bistriţa sunt monitorizate în permanenţă, în colaborare cu personalul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, căruia Daniel Drăgoi aduce mulţumiri „pentru colaborarea şi sprijinul acordate pe parcursul desfăşurării evenimentelor”. Sistemul de Gospodărire a Apelor a anunţat că au fost şi încă mai există posibile zone de risc la dezgheţul rapid. Astfel, pe râurile Bistriţa de atenţie sporită mai au parte tronsoanele Şesuri-Cîrlibaba; Cîrlibaba-Ciocăneşti; Iacobeni-confluenţa cu pârâul Ciotina; Argestru-confluenţă cu Dorna; Dorna-Staţia Hidrometrică Dorna Areni; Staţia Hidrometrică Dorna Areni-Orotoaia; Ortoaia-Călineşti; Călineşti-Cheile Zugrenilor; Zugreni-Zona Colacu; Zona Colacu-Crucea şi Crucea-limita cu judeţului Suceava cu judeţul vecin. Pe acestea sunt întâlnite gheaţă la maluri, poduri de gheaţă cu alternanţă de gheaţă la maluri sau gheaţă la maluri în alternanţă cu râu liber. Acelaşi probleme sunt în monitorizare pe râul Dorna, pe tronsoanele „Izvoare”-confluenţă cu pârâul Dornişoara; confluenţa pârâului Dornişoara cu pârâul Teşna şi, respectiv la confluenţa pârâului Negrişoara cu Staţia Hidrometrică Dorna Candreni. Nu în cele din urmă, la 200 de metri în amonte de Staţia Hidrometrică Dorna Candrenilor,este formată o aglomeraţie de gheţuri care măsoară 200 de metri lungime.