Suceava, oraş comercial

·        De construirea şi funcţionarea complexurilor de retail multinaţionale se leagă existenţa a 5.000 de locuri de muncă din reşedinţa de judeţ.

·        Mallurile, supermarketurile şi hypermarketurile plătesc la buget taxe şi impozite în lipsa cărora finanţarea serviciilor locale ar fi în mod real afectată.

În condiţiile închiderii, de-a lungul anilor, a fostelor întreprinderi din zonele industriale Burdujeni şi Şcheia din municipiul Suceava, implicit ale regresului activităţilor caracteristice acestui sector, expansiunea comerţului cu amănuntul s-a dovedit a fi mai degrabă un mijloc de menţinere la un nivel rezonabil a vieţii economico-sociale din municipiul Suceava. Cel puţin aşa lasă de înţeles primarul  Ion Lungu, conform căruia, în mod direct sau indirect, de înfiinţarea şi funcţionarea marilor complexuri comerciale multinaţionale se leagă 5.000 de noi locuri de muncă, atât pentru reşedinţa de judeţ, cât pentru localităţile învecinate. Pe de altă parte, susţine edilul-şef,  mallurile, supermarketurile, hypermarketurile şi alte mari unităţi de retail şi/sau angro contribuie la bugetul local cu  taxe şi impozite, venituri în lipsa cărora finanţarea obiectivele aferente gestionării serviciilor administrative ar fi în mod real afectată. Lungu este de părere  că ascensiunea complexurilor comerciale în această parte a judeţului şi a ţării se datorează şi aşa-numitului "turism comercial", la shopping în Suceava venind locuitori ai judeţelor vecine, Botoşani, Neamţ şi chiar Iaşi, iar pe lângă cumpărături aceştia apelează şi alte servicii, respectiv la cele turistice clasice, de alimentaţie publică, la staţii de carburanţi etc, lăsându-şi banii în capitala de judeţ sau pe traseu. "Actualul statut comercial al municipiului nu este unul tocmai indezirabil, mai ales că acesta nu este tocmai o noutate, în condiţiile în care, în urmă cu circa 200 de ani, sub influenţele austriece din Bucovina, şi pe fondul poziţiei geografice ocupate, Suceava a fost ridicat la rangul de oraş comercial",  arată şeful executivului din capitala de judeţ.

·        Plasarea în una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, obstacol în calea dezvoltării.

Ion Lungu recunoaşte că, pe de altă parte, Suceava a avut şi are de suferit de pe urma aceleiaşi plasări geografice, la graniţa cu fostul spaţiu ex-sovietic. În consecinţă, investiţiile mari continuă să ocolească această parte a ţării, orientându-se, de preferinţă, înspre zonele central-sudică sau înspre vestul României, unde se află instituţiile administraţiei publice centrale, respectiv înspre cele care asigură legătura facilă cu Occidentul. Judeţul şi municipiul Suceava fac parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, iar dacă iniţial vecinătatea cu Ucraina, ţară aspirantă la aderarea la UE, părea o oportunitate pentru judeţul Suceava, aceasta este, deocamdată, doar una potenţială. Cauzele constau în conflictul ucraineano-rus, dar şi în criza care se manifestă la nivelul Uniunii Europene. Totuşi, Suceava fiind judeţ de graniţă al României şi, totodată al UE, este necesar ca această perspectivă de deschidere să fie exploatată, mai ales în contextul noilor proceduri de trecere de la frontiera comună cu Ucraina. Chiar dacă pe termen scurt judeţul Suceava este ocolit, pe termen scurt, de proiectele de construire de drumuri-expres sau de autostrăzi, legătura cu Occidentul este asigurată pe drumul european DN 17, reabilitat în anii trecuţi, dar şi prin Aeroportul "Ştefan cel Mare", unul adus la standarde ridicate de performanţă din punct de vedere al pistei şi instalaţiilor de monitorizare aterizări-decolări. În prejmă a fost construit, inclusiv cu finanţare nerambursabilă, Centrul Economic "Bucovina", care pune la dispoziţie celor interesaţi spaţii pentru producţie, servicii şi birouri, iar plasarea în imediata vecinătate a Aeroportului "Ştefan cel Mare", dar şi a Capitalei de judeţ constituie avantaje care pot cântări greu în ceea ce priveşte decizia de a investi.

·        Facilităţi pentru firmele care doresc să investească în municipiul Suceava.

De altfel, autorităţile municipale şi judeţene mizează pe afacerile mici şi mijlocii, primarul opinează Ion Lungu că s-a dus vremea marilor fabrici, cu mii de locuri de muncă, pe care doar statul le-ar mai putea susţine. Deschiderea se manifestă atât către firme de producţie şi comerţ, cu toate că, în optica autorităţilor amintite, activitatea industrială nu este una care să aducă mai mulţi bani din impozitul pe venit bugetelor local şi judeţean. Aceasta din moment ce, din păcate, majoritatea lucrătorilor nordul ţării sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. În scopul atragerii capitalului intern şi extern, indiferent de sector, Consiliul Local Suceava urmează să aprobe un proiect de hotărâre care consacră o întreagă serie de facilităţi pentru firmele care doresc să investească în municipiul Suceava. Dat fiind specificul judeţului Suceava, accentul este pus pe servicii turistice, însă nu sunt neglijate nici celelalte categorii de activităţi. Autorităţile municipale sucevene negociază cu reprezentanţi ai unei companii de servicii din domeniul IT, existenţa Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor a Universităţii "Ştefan cel Mare", constituind o oportunitate pentru investitorii de profil. Pe de altă parte, alţii doi investitori şi-au anunţat intenţia de a construi în Suceava o fabrică de echipamente electronice, respectiv una de bere. Astfel, cele prezentate se constituie ca un punct de sprijin al unui demers ştiinţific de identificare a posibilităţilor pe care factorii de decizie din judeţul şi municipiul Suceava le au în ceea ce priveşte compensarea dispariţiei societăţilor din domeniul productiv şi extinderea agresivă a activităţilor comerciale din zona de retail.