Prin PNDR 2007-2013,

Judeţul Suceava, proiecte de aproape 188 milioane de euro în agricultură şi dezvoltare rurală, la un grad naţional de absorbţie de peste 90%

interviu cu Mihai Moraru, director executiv al Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava

·        OJFIR monitorizează 19 proiecte de turism din programarea anterioară, aflate în faza de tranziţie.  

Domnule director, înainte de aborda problematica actuală, am înţeles că în derulare mai sunt proiecte din programarea anterioară. 

Chiar dacă este finalizată de un an şi jumătate, mai sunt proiecte aflate în procedură de tranziţie, un instrument oferit de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale celor aflate într-un anumit stadiu de implementare şi care ar fi putut fi reziliate. La nivelul Judeţului Suceava, cheia a reprezentat-o 31 de investiţii în turism şi agroturism, fosta Măsură 313. În implementare au rămas 19 dintre ele, existând speranţa ca, în luna septembrie şi acestea să fie finalizate, întrucât, exceptând 4 proiecte, celelalte mai au o singură tranşă de plată pe componenta de dotări. Ca exemple de cauze care au dus la trecerea proiectelor în procedura de tranziţie sunt cele privind problemele cu constructorul intrat în insolvenţă, asigurarea cash-flow-ului, semnarea târzie a contractelor. În cazul acestora plăţile de efectuat sunt în jur de 700.000 de euro.  În programarea anterioară, grosul proiectelor îl reprezintă cele de turism, acestea bucurându-se, în judeţul Suceava, de cel mai mare interes. Incluzându-le şi pe cele aflate în tranziţie, putem vorbi, la nivelul judeţului, despre circa 116 proiecte  materializate în acest sector, în general despre unităţi de cazare. Considerăm că este o cifră mai mult decât onorantă, ţinând cont şi de specificul judeţului, care, pe componenta turistică, se află pe un trend ascendent. Sperăm să păstrăm acest trend, întrucât constituie o alternativă  ca sursă de venit, atât pentru gospodării, cât şi pentru investitori, chiar dacă vorbim despre agroturism sau turism clasic. În programarea 2007 - 2013, ponderea cea mai mare au avut-o  investiţiile non-agricole, pe fosta Măsură 312 - "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", alături de Măsură 313 “Încurajarea activităţilor turistice”,  precum şi beneficiarii publici. În cazul acestora  din urmă, plăţile sunt de peste 100 de milioane de euro, din totalul de aproximativ 187 pe total judeţ. Componenta agricolă, a fost, de asemenea, cu rezultatele apreciabile,  prin Submăsura 141, în cadrul căreia agricultorii au beneficiat de câte 1.500 de euro/an, pe o durată de 5 ani, însă mulţi dintre fermieri s-au oprit doar la primii 3 ani, deoarece nu au reuşit să îndeplinească obligaţia asumată, respectiv cea privind creşterea exploataţiei. La aceasta se adaugă Măsura 112 - "Instalarea tinerilor fermieri" şi Măsura 121 - "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectele au fost finanţate atât prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cât şi al grupurilor de acţiune locală. În programarea anterioară am avut 5 GAL, acum există altele noi, acestea - comparate cu nişte micro-agenţii de plăţi - acoperind aproape tot judeţul Suceava. Sperăm să avem proiecte cât mai interesante, în această perioadă GAL pregătindu-se să lanseze propriile sesiuni.

·        Ca plăţi, judeţul Suceava a fost în top atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional.

Unde se plasează judeţul Suceava din punct de vedere al volumului fondurilor europene accesate în domeniu?  

Aşa cum aminteam, la nivelul judeţului Suceava, în programarea 2007-2013 s-au făcut plăţi de 187,9 milioane de euro. Măsura 322, destinată beneficiarilor publici, a avut un volum al plăţilor de 71,14 milioane de euro, aferent celor 34 de proiecte. În urma inundaţiilor din 2010,  Măsura 322D, a avut scopul de a sprijini financiar reconstruirea infrastructurii afectate, finanţate, cu 31,91 milioane de euro, fiind 31 de proiecte. Tot în dreptul beneficiarilor publici menţionăm Măsura 125, pe componenta agricolă fiind implementate 15 proiecte, cu plăţi de 9,64 milioane de euro, iar pe componenta forestieră, prin cele 6 proiecte fiind atrase 7,28 milioane de euro. În cazul beneficiarilor privaţi, Măsura 313, de investiţii în turism, volumul plăţilor - incluzând proiectele în tranziţie, dar şi 8 în centre de informare turistică ale autorităţilor publice - se ridică la 9,82 milioane de euro. Plăţile pentru Măsura 312 - destinată micro-întreprinderilor, cu finanţare nerambursabilă de până la 200.000 de euro de proiect - au fost de 11,69 milioane de euro. În cazul Măsurii privind instalarea tânărului fermier, în judeţ au intrat 4,83 milioane de euro, iar în cel al Măsurii 121 - "Modernizarea exploataţiilor agricole", intrările au însumat 13,40 milioane de euro. Măsura 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" a adus 7,27 de milioane de euro, prin intermediu M 1.4.1 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” s-au plătit 10,02 milioane de euro, iar prin intermediul grupurilor de acţiune locală s-au derulat proiecte de circa 8,6 milioane de euro, GAL în sine beneficiind de 1,81 de milioane de euro. Ca sumă atrasă, respectiv ca plăţi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în programarea anterioară, atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional, judeţul Suceava era în top. Cum am mai spus şi cu altă ocazie, cred că pentru un colectiv de 20 de colegi, este o  realizare frumoasă.                                   

·        În cazul submăsurilor forfetare, la semnarea contractului beneficiarii primesc până la 70%-75% din valoarea proiectului.

Cu ce particularităţi vine noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală în intervalul 2014-2020?  

Pentru început, important de specificat este faptul că toate proiectele cu construcţii-montaj sunt gestionate de colegii de la Centrul Regional Iaşi al AFIR, inclusiv cele din judeţul Suceava, în timp ce proiectele cu achiziţii independente sau plăţi forfetare sunt gestionate de Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Totodată, componenta de beneficiari publici este, de asemenea, gestionată la nivel regional. În ceea ce priveşte noul Programul de Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aceasta vine cu unele particularităţi. În primul rând putem vorbi despre Măsura 4.1, destinată investiţiilor în exploataţiile agricole,  aceasta fiind oarecum asemănătoare fostei Măsuri 121, cu o alocare din PNDR de aproape 1,2 miliarde de euro, la nivel naţional. Submăsura 4.1 are şi un program special pentru sectorul pomicol, iar Submăsura 4.2 se adresează investiţiilor în procesare, inclusiv aici existând o similitudine cu fosta Măsură 123. Tot în programarea 2014-2020, evidenţiem Submăsura 4.3 pentru finanţarea proiectelor de infrastructură de acces agricolă, forestieră şi de irigaţii, cu o alocare de circa 670 de milioane de euro, dintre care 435 de milioane de euro doar pentru componenta de irigaţii. Submăsura 6.1 are în vedere sprijinirea instalării tânărului fermier, care presupune o plată cuprinsă între 40.000 de euro şi 50.000 de euro, în funcţie de valoarea producţia standard a exploataţiei respective. Potrivit ghidului solicitantului, minimul valorii producţiei standard la care se poate instala un fermier este de 12.000 de euro, iar maximul de 29.999 de euro, caz în care sprijinul este de 40.000 de euro, respectiv între 30.000 şi 50.000 de euro, pentru un sprijin de 50.000 de euro.  Submăsura 6.2 este una interesantă şi inedită în acelaşi timp. În cadrul acesteia s-a oferit sprijin pentru start-up sau întreprinderi mai tinere pe piaţă, ajutorul nerambursabil fiind de 70.000 de euro, respectiv 50.000 de euro, iar intensitatea acestuia de 100%. Spectrul este foarte larg, sprijinul de 70.000 de euro acordându-se pentru investiţii în activitățile de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare și de agroturism, iar cel de 50.000 de euro, cu mici excepţii, pentru orice fel de idei, lista codurilor CAEN eligibile fiind disponibila pe pagina de interne a AFIR. La Submăsura 6.4 vorbim despre firme puţin mai avansate, cu finanţare nerambursabilă pentru investiţii non-agricole de până în 200.000 de euro, intensitatea sprijinului fiind de 70% până la 90%.  În cazul Submăsurii 6.3, este vorba despre o sumă de 15.000 de euro, valoarea producţiei standard pentru proiectele eligibile trebuind să fie cuprinsă între 4.000 de euro şi 11.999 de euro. De menţionat este că, în cazul submăsurilor forfetare 6.1, 6.2, 6.3, beneficiarii primesc, la semnarea contractului de finanţare, până la 70%-75% din valoarea proiectului, diferenţa fiind acordată după implementarea proiectului.   

·        Foarte puţine localităţi au rămas pe dinafară, majoritatea putând obţine finanţare în cadrul GAL.

Startul este promiţător, în judeţ apărând şi noi grupuri de acţiune locală.

În ceea ce priveşte beneficiarii publici, este consacrată Submăsura 7.2, cu cele trei componente de drumuri, de apă/apă uzată şi cea educaţională/socială. Submăsura 7.6 acordă sprijin de până la 500.000 de euro pentru proiecte destinate protejării patrimoniului cultural de la nivelul localităţilor din spaţiul rural. La nivelul judeţului Suceava, în actuala programare avem 5 grupuri  de acţiune locală din cea anterioară, respectiv "Bazinul Dornelor", "Bucovina de Munte", "Suceviţa-Putna", "Confluenţe Nordice" şi "Cetatea Bucovinei", al care se adaugă grupuri noi,  "Ţinutul Bucovinei", "Valea Siretului", "Codrii Bucovinei", "Valea Şomuzului" şi "Suceava Sud-Est". Rămân foarte puţine localităţi care nu sunt acoperite de aceste grupuri de acţiune locală. Acesta sunt, aşa cum am mai spus, micro-agenţii de plăţi care identifică, promovează sprijină nevoile specifice ale comunităţilor şi arealului geografic pe care îl reprezintă.          

·        La începutul lunii iunie, erau semnate contracte de finanţare în valoare de peste 50 de milioane de euro.

Înţelegem că deja au fost semnate contracte de finanţare, trecîndu-se la materializarea efectivă a proiectelor.  

La nivelul lunii iunie 2017, în judeţul Suceava putem vorbi despre un număr de 475 de proiecte depuse, fără cele retrase şi cele redepuse, valoarea strict nerambursabilă a acestora fiind de 197,91 de milioane de euro. Pe Submăsurile 7.2, 7.6, 4.3, beneficiarii publici au depus 162 de proiecte, în valoare 154,4 milioane de euro, ponderea acestora fiind, în continuare, foarte mare. Din păcate, la nivel de judeţ partea de irigaţii este neacoperită, însă colegii de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare fac eforturi în acest sens, demarând demersuri pentru constituirea unor organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii. În ceea ce priveşte beneficiarii privaţi, avem înregistrate 295 de proiecte în valoare de 41,96 de milioane de euro, cu menţiunea că încă există sesiuni deschise. Din totalul amintit, la începutul lunii iunie era semnate contracte de finanţare pentru proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro, multe proiecte aflându-se în evaluare, cât şi în curs de contractare. În 2017, pe Submăsura 7.2, beneficiarii publici au depus 57, din care 31 de proiecte sunt destinate modernizării infrastructurii rutiere, 13 proiecte pentru infrastructura educaţională şi 13 pentru apă/apă uzată, iar pe Submăsura 7.6 sunt înregistrate 22 de proiecte, în cea mai mare parte pentru modernizarea sau dotarea de cămine culturale. În cadrul Submăsurii 4.3 s-au adunat 11 proiecte de drumuri agricole, încă 4 proiecte fiind depuse pentru finanţarea drumurilor forestiere. La beneficiarii privaţi, pe Submăsura 6.2 sunt depuse 53 de proiecte, iar pe Submăsura 6.4, până zilele trecute se înregistraseră 46 de proiecte. La Submăsura 4.1 s-au adunat 16 proiecte, dintre care 4 în sectorul vegetal, 4 în sectorul zootehnic, 4 pentru zona montană, 4 pentru ferme de familie. La Submăsura 4.2 “Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole”, sesiunea abia a fost deschisă şi facem un apel la unităţi cu tradiţie în domeniu, respectiv pentru cei care au gândit unităţi noi de procesare să apeleze cu încredere la sprijinul echipei OJFIR Suceava pentru toate întrebările, neclarităţile şi problemele pe care le întâmpină. Pe Submăsura 6.1 "Instalarea tinerilor fermieri", de asemenea neînchisă, erau depuse 31 de proiecte.                  

"Sperăm ca, pe lângă rata înaltă de absorbţie, să avem şi un ritm mai bun."

·        Ce vă propuneţi pentru etapele care urmează? 

Vom avea o vară în care va trebui să depunem eforturi susţinute, astfel încât să fim la înălţimea aşteptărilor beneficiarilor, pe deoparte, cât şi a instituţiei pe care o reprezentăm, pe de cealaltă parte.  Ca instituţie, întotdeauna am fost foarte bine poziţionaţi, atât pe SAPARD, dar şi în programarea PNDR 2017-2013, când am avut un grad de absorbţie de peste 90%. Aceasta nu face decât să ne onoreze, dar şi să ne oblige pe viitor. Referindu-ne la actuala programare, ne aflăm într-o etapă accelerată de evaluare şi contractare, dublată de efectuarea plăţilor pentru proiectele aflate deja în implemetare şi sperăm să implementăm un număr cât mai mare din proiectele contractate - cu succes, fără să avem surprize neplăcute. Oricum, comparându-ne cu alte structuri, care la nivel naţional se ocupă de accesarea fondurilor europene, considerăm că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale stă foarte bine. Aceasta în condiţiile în care AFIR a deschis prima sesiune de depunere de proiecte în anul 2015, fapt care a creat şi un anumit avantaj. Sperăm ca, pe lângă rata înaltă de absorbţie, să avem şi un ritm mai bun.