Murăturile de Milişăuţi, sucul
mere de Fălticeni păstrăvul afumat, caşcavalul, chişca şi afinata de Bucovina vor
ajunge pe mesele consumatorilor din UE
·
România se află, "pe un loc neonorant" în
Europa, cu doar 4 produse tradiţionale atestate, până în 2020, circuitul
european urmând a fi introduse încă 14 produse, inclusiv din Suceava.
·
"Cunosc potenţialul judeţului Suceava şi este
păcat să nu profităm de acesta", a reliefat Ionuţ Diaconeasa,
consilier al ministrului Agriculturii.
În cadrul unei campanii
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia pentru Agricultură
Judeţeană Suceava a găzduit ieri o dezbatere pe marginea schemelor de calitate
europene, cu accent pe pompvarea pe ţa Uniunii Europene a produselor
tradiţionale româneşti, inclusiv a celor din judeţul Suceava. Participanţi
au fost Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, Daniela Popa,
consilier de specialitate ăn cadrul aceluiaşi minister, prof. dr. Mircea Oroian, decanul Facultăţii de
Inginerie Alimentară a Universităţii "Ştefan cel mare" Suceava" şi Ion Corduneanu, directorul executiv al
Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. De cealaltă
parte, la acţiune au participat reprezentanţi ai producătorilor din domeniile
vegetal, al cărnii şi laptelui, reprezentanţii administraţilor publice locale,
grupurilor de acţiune locală, Consiliului Judeţean, precum şi cei ai altor
instituţii. Gazda manifestării, Haralampie Duţu, directorul executiv al
Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană a precizat că judeţul Suceava are un
potenţial deosebit în ceea ce priveşte produsele tradiţionale. Şeful DAJ a apreciat că în condiţiile în
care de marile sărbători creştine ale neamului românesc turiştii sunt aşteptaţi
cu toate "bunătăţile" culinare, existenţa şi dezvoltarea pensiunilor
turistice constituie o alternativă pentru producătorii agricoli, inclusiv
pentru cei de produse tradiţionale. "Această întâlnire a fost
organizată în ideea că vom mai face încă un pas cât de mic pentru mai bine în
acest domeniu, în judeţul Suceava" a spus Haralampie Duţu. Ionuţ
Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, coordonator al campaniei de
promovare a produselor tradiţionale româneşti, a precizat că ţara noastră se află,
din acest punct de vedere, "pe un loc neonorant" în Europa, cu doar 4
produse atestate. Consilierul a precizat
că a venit în Suceava pentru identifica noi produse tradiţionale şi a face paşi
concreţi de includere a acestora pe piaţa de profil. "La nivel
naţional, vrem să creştem acest număr la 14 produse pe care intenţionăm să le
introducem în circuitul european. Cunosc potenţialul judeţului Suceava şi este
păcat să nu profităm de acesta", a precizat Diaconeasa. Consilierul
ministrului Agriculturii a subliniat că producătorii tradiţionali sunt
"oarecum izolaţi", menţionând că aceştia ar trebui să adere la
schemele de calitate europene, care le oferă nu doar protecţia numelui şi
originii geografice, ci şi promovare pe pieţele europene. "Sper ca anul
acesta să constituim în Suceava un grup aplicant pentru promovarea la nivel
european a unui produs pe care îl stabilim de comun acord", a explicat
Ionuţ Diaconeasa, consilier al lui Petre Daea, ministrul Agriculturii, punctând
că asocierea ar trebui să fie punctul forte al producătorilor tradiţionali din
această parte a ţării.
·
Doar prim asociere, producătorii tradiţionali pot răzbate
în lupta cu marile concerne.
Prof. dr. Mircea Oroian,
decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară, consideră că produsele tradiţionale
pot reprezenta viitorul micilor întreprinzători din domeniul alimentar sucevean,
întrucât acestora le este greu să se bată "cu marile concerne" din
domeniu. "Nu este uşor să certificaţi un produs, dar eu consider că este
şansa dumneavoastră să rezistaţi pe o piaţă concurenţială. Însă, doar prin
asociere puteţi răzbate", s-a adresat celor prezenţi universitarul
Mircea Oroian. Daniela Popa, consilier de specialitate în cadrul Ministerului
Agriculturii, a remarcat numărul mare al celor prezenţi, în comparaţie cu acţiunile
desfăşurate în celelalte judeţe din ţară. Daniela Popa a menţionat că, în urma
consultărilor, din judeţul Suceava propuneri de plasare în Uniunea Europeană s-au
în legătură cu unele produse tradiţionale precum murăturile de Milişăuţi, păstrăvul
afumat de Bucovina, chişca de Bucovina, caşcavalul de Bucovina, afinată de
Bucovina şi sucul mere de Fălticeni.
·
"Produsul este făcut în casă, precum odinioară, ca
la mama acasă".
La întâlnire a luat parte
şi Cristina Şagău, producător de dulceaţă şi zacuscă, cu 5 produse tradiţionale
atestate pe piaţa naţională. Este vorba despre dulceaţa de trandafir, dulceaţa
de nuci verzi, dulceaţa de gutui, povirla şi dulceaţa de cireşe amare negre. Aceasta
a evidenţiat că produsul tradiţional atestat este o marcă protejată de
Ministerul Agriculturii, existând o mare diferenţă faţă de cel care apare
piaţă. "Produsul este făcut în casă, precum odinioară, ca la mama
acasă, în ceaun de tuci, fără aditivi, conservanţi sau alte produse adăugate.
Nu suntem novice în meserie, fiind pe piaţa de 3 ani. Lumea început să ne
cunoască prin intermediul Asociaţiei >, mai ales pentru calitatea produselor noastre" , ne-a spus Cristina
Şagău, producător de produse tradiţionale din Sfântul Ilie, adăugând că speră
ca, până în 2020, dulceaţa marcă proprie să pătrundă pe piaţa europeană.
