Criză de forţă de muncă

·        "Judeţul Suceava are resurse de forţă de muncă, dar nu se fac angajări deoarece salariile sunt destul de mici, în raport cu alte variante, oportunităţi ", este de părere Anca Capverde, purtător de cuvânt al AJOFM.

·        Sucevenii nu sunt dispuşi la mobilitate în interiorul ţării, preferând-o pe cea externă, unde ştiu că ştiu că riscă, dar şi că au posibilitatea de a câştiga mai mult.

În judeţul Suceava, şomajul pare să piardă tot mai mult teren. Aceasta dacă luăm în considerare statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, conform cărora, de la începutul anului 2017, rata şomajului este pe un trend continuu descrescător, care nu s-a mai înregistrat până acum. Rata judeţeană a şomajului a fost la finele lunii aprilie de 4,62%, faţă de 5,77% la sfârşitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnă o diminuare de 1,15 puncte procentuale. Fenomenul este unul inedit şi din perspectiva reducerii ratei şomajului în lunile de iarnă, când de regulă, indicatorul se înscrie pe o curbă ascendentă. "Este o scădere importantă în condiţiile unei consecutivităţi care nu prea se întâlneşte. Aceasta vine chiar din decembrie şi ianuarie, luni în care, în anii anteriori, rata şomajului creştea sau, în cel mai bun caz, stagna", a evidenţiat Anca Capverde, de la Compartimentul "Comunicare, presă şi relaţii publice" al AJOFM. Oficialul AJOFM opinează că această situaţie este urmare a creşterii cererii de forţă de muncă, atât din partea angajatorilor locali, cât şi a celor naţionali şi chiar europeni. Astfel, în Suceava sosesc tot mai multe anunţuri de angajări din zonele dezvoltate din vestul ţării, dar nu numai, judeţe care, având o rată a şomajului mică, nu au de unde face încadrări. "Este clar, că suntem într-o criză a ofertei de forţă de muncă, ceea ce explică şi creşterea numărului de angajări din ultimele luni. La instituţia noastră fac presiuni inclusiv angajatori din vestul ţării, care, telefonic sau prin poşta electronică, ne solicită să le publicăm ofertele", arată Capverde, menţionând că în Timiş şi Bucureşti rata şomajului este în jurul a 1%.

·        Pe lângă salariu, angajatori din Alba Iulia şi Arad îi curtează pe suceveni cu transport, masă şi cazare gratuite.

În ciuda faptului că judeţul Suceava deţine o poziţie fruntaşă la migrarea în înspre ţările Uniunii Europene, Anca Capverde crede că, în această parte a României, resursa de mână lucru nu este pe epuizate. După primele 4 luni ale lui 2017, judeţul are cu 3.118 şomeri mai puţini, raportat la intervalul omolog al anului anterior, dar continuă să se situeze peste media pe ţară a ratei şomajului, care, în martie, era la nivelul de 4,55%. "Judeţul Suceava are resurse de forţă de muncă, dar nu se fac angajări deoarece salariile sunt destul de mici, în raport cu alte variante, oportunităţi", este de părere responsabilul Compartimentul "Comunicare, presă şi relaţii publice". La AJOFM Suceava s-au primit solicitări de publicare a ofertelor de angajare unor agenţi economici din Alba Iulia şi Arad. Pentru a-i convinge pe suceveni să accepte relocarea, aceştia vin cu pachete avantajoase, pe lângă salariu asigurându-se transport, masă şi cazare gratuite. "Evident, în perioada de probă nu se asigură câştiguri foarte mari, însă acestea sunt compensate cu masa şi cazarea gratuite, ulterior intervenind şi un parcurs de creştere a salariilor", precizează  responsabilul AJOFM. Anca Capverde crede că sucevenii, românii, în general, sunt puţin predispuşi la mobilitate în interiorul ţării, preferând-o pe cea externă, unde ştiu că ştiu că riscă, dar şi că au posibilitatea de a câştiga mai mult. "Nu sunt foarte multe cazuri de migrare înspre judeţele cu deficit de forţă de muncă, sucevenii spunând că dacă tot pleacă, măcar să se ducă peste hotare. Mai dispuşi la mobilitate sunt tinerii, care vor să cunoască lumea, să se desprindă de locurile în care ai crescut, să evadeze, să trăiască experienţe noi", explică  Anca Capverde.

·        Bărbaţii sunt mai afectaţi de şomaj decât persoanele de sex feminin.

La sfârşitul lunii aprilie 2017, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau 10.989 de şomeri, dintre care 4.313 femei, ceea poate însemna că bărbaţii sunt mai afectaţi de şomaj decât persoanele de sex feminin. La aceeaşi concluzie am ajunge şi dacă avem în vedere că din totalul  de 3.463 de şomeri în plata ajutorului de şomaj, 1.935 sunt bărbaţi şi numai 1.528 provin din rândul reprezentantelor sexului frumos. Într-un clasament al şomajului, pe primul loc se află zona municipiului Suceava, cu 3.888 de şomeri, urmată, în ordine descrescătoare, de zonele Fălticeni, cu 2.160 de şomeri; Rădăuţi cu 1.981; Gura Humorului cu 1.389; Cîmpulung Moldovenesc cu 804 şi Vatra Dornei, cu 758 de şomeri. Clasamentul nu este relevant, întrucât, la o populaţie activă mare este normal ca şi numărul de şomeri să fie unul pe măsură. În ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă vacante, cel mai prost din această perspectivă stau municipiile Fălticeni şi Vatra Dornei, în timp ce municipiul Rădăuţi este într-o poziţie favorabilă. "La numărul de locuri de muncă, Fălticeni, la egalitate cu Vatra Dornei, se evidenţiază cu cea mai scăzută ofertă, ultimul caz, aportul venind din turism. Municipiul Rădăuţi stă foarte bine, cu o diversificare vizibilă a locurilor de muncă, iar scăderea numărului de şomerii este evidentă", a conchis Anca Capverde, de la Compartimentul "Comunicare, presă şi relaţii publice" al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.