Autobuzele  TPL, la un pas de a fi lăsate în drum

·        În baza unui hotărâri a instanţei care datează încă din 2006, TASA a chemat executorii pentru a evacua firma locală de transport călători.

·        După negocieri cu Carabulea, patronul Atlasib, s-a semnat un protocol prin care în termen de 90 de zile Consiliul Local şi TPL va trebui să vină cu contracte de luare în chirie a halelor proprietate a TASA.

·        "Nici nu vreau să mă gândesc la ce ar fi urmat pentru că, în absenţa bazei actuale, problema transportului local era imposibilă de rezolvat", a declarat Darie Romanic, directorul TPL.

·        Interesant este faptul că în timp ce TASA pretinde chirie pentru halele folosite de TPL, în acelaşi timp şi firma municipiului ar putea cere chirie pentru terenul ocupat de halele TASA.

Executorii judecătoreşti şi agenţi ai unei firme de protecţie s-au prezentat ieri dimineaţă la sediul societăţii de transport public local TPL Suceava pentru a evacua mijloacele de transport şi a sigila halele de reparaţii. Darie Romaniuc, directorul general al firmei de transport călători, la care unic acţionar este Primăria Suceava, spune că intervenţia este urmare a unui dosar de evacuare datând încă din anul 2006. "Ne-am judecat, ne judecăm şi acum cu cei de la TASA, şi sperăm ca, până la final, să se ajungă la o înţelegere. La solicitarea TASA, a venit o echipă de executori, agenţi de pază şi reprezentaţi ai unei firme de cadastru care au pus în aplicare acea hotărâre a instanţei", a precizat directorul TPL, adăugând că deşi hotărârea este emisă cu foarte mulţi ani în urmă, până acum cei în drept nu i-au solicitat pe executorii să o pună în aplicare. Romaniuc precizează că, după ce Primăria municipiului Suceava a majorat capitalul social al societăţii cu terenul ocupat acum de clădirile TASA, TPL se judecă cu aceasta din urmă într-un proces de accensiune imobiliară. "Întrucât din anul 2013 noi suntem proprietarii terenului, am solicitat instanţei să stabilească un preţ pe care să-l plătim celor de la TASA pentru clădirile pe care le folosim", arată Romaniuc.  Problema evacuării a fost rezolvată după mai multe ore de discuţii între directorul Darie Romaniuc,  Ilie Carabulea, patronul Atlassib Sibiu şi Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. "După 4 ore de incertitudini, suntem din nou în posesia clădirilor, cu o înţelegere din partea celor de la TASA, ca în termen de 90 de zile să finalizăm nişte contracte de închiriere",  a precizat directorul TPL.

·        "Cei care au greşit vor trebui să plătească, pentru că nu este în ordine se întâmple aceste lucruri.", spus viceprimarul Lucian Harşovschi.

Potrivit protocolului, stabilită urmează a fi şi "valoarea chiriei pentru anii în care au fost folosite clădirile şi bunurile proprietate a TASA". În cauză sunt sume care ar fi datorate începând cu 2012, întrucât până în acel an TPL achitase deja unele daune stabilite de către organele de judecată. "Nici nu vreau să mă gândesc la ce ar fi urmat pentru că, în absenţa bazei actuale, problema transportului local era imposibilă de rezolvat", a conchis Darie Romanic, directorul TPL. Viceprimarul Lucian Harşovschi a declarat că nu înţelege de ce după 2012 cele două părţi nu au mai ajuns la un acord în ceea ce priveşte plata, în continuare, a chiriei către TASA. "Cei care au greşit vor trebui să plătească, pentru că nu este în ordine se întâmple aceste lucruri. Situaţia este deblocată, iar eu cred că se va ajunge la  o soluţie, să nu mai fie nevoie de executorul judecătoresc", spus viceprimarul Lucian Harşovschi.  Interesant este faptul că în timp ce TASA pretinde chirie pentru halele folosite de TPL, în acelaşi timp şi firma municipiului ar putea cere chirie pentru terenul ocupat de TASA. TPL mai are acum doar clădirea administrativă, respectiv cea de birouri, "care este formată din containere".

·        "TASA are intabulat doar terenul de sub clădiri, restul fiind al municipalităţii şi pentru acesta trebuind să plătească chirie sau drept de servitute”, spunea, în urmă cu 9 ani, primarul Ion Lungu.

În 2005, Atlassib Sibiu, prin TASA Suceava, câştiga licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru vânzarea activelor TPS, al cărui actual continuator este TPL. La mezat au fost scoase clădirea administrativă şi garajele societăţii, cu o valoare ce se ridica la 5,5 miliarde lei vechi, mai puţin terenul de sub acestea. Finanţiştii au organizat licitaţia în vederea recuperării unor debite de 46 miliarde lei vechi, pe care TPS le avea la bugetul consolidat la statului. Pe 31 martie 2008, executorul judecătoresc Cezar Ţugui remitea Primăriei o somaţie prin care se aducea la cunoştinţă că, pe 8 aprilie, între orele 11.00 şi 14.00, urma să aibă loc evacuarea Transport Public Local (TPL) din imobilele firmei TASA Suceava.

Însă, pentru contracararea deciziei, juriştii executivului s-a reuşeau să corecteze o eroare materială vizavi de intabularea terenului de către TASA. Primarul Ion Lungu spune că TASA a procedat la intabulare atât cu clădirile achiziţionate prin licitaţie publică de la defuncta societate de transport călători TPS, cât şi cu imobilele neachiziţionate din curtea firmei municipalităţii, executate silit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice.

„Noi am sesizat acest lucru, avem corectura făcută la Cadastru, astfel încât, în prezent, cei de la TASA sunt intabulaţi pe suprafaţă de 4.059 mp, aferentă clădirilor cumpărate, municipalitatea având la dispoziţie circa 15.000 mp. TASA are intabulat doar terenul de sub clădiri, restul fiind al municipalităţii şi pentru acesta trebuind să plătească chirie sau drept de servitute”, evidenţia, atunci, primarul Ion Lungu. La momentul respectiv, municipiul Suceava avea 5 procese cu TASA. Într-unul dintre ele, în calitate de proprietar al terenului, a invocat accesiunea, în virtutea acesteia putând să dobândească dreptul de proprietate asupra construcţiilor în cauză, cu obligaţia de a despăgubi pe TASA cu valoarea materialelor încorporate şi a muncii efectuate în timp.

Păcăliţi cu măriri de salarii, lucrătorii APM au încetat iarăşi lucrul

·        "Am fost amăgiţi că vom face obiectul unor amendamente valabile începând cu luna iunie, însă vom rămâne tot cu salariul din decembrie 2009", a declarat Cristina Elena Cojocaru, reprezentatul protestatarilor. 

·        Din cauza salariilor mai mici de două ori şi jumătate decât ale altor funcţionari, unii protestatari se văd siliţi să se orienteze înspre alte locuri de muncă, ceea ce ar duce la "deprofesionalizarea" instituţiei.

Personalul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava au protestat, ieri, în mod spontan, încetând activitatea cu publicul între orele 11.00 şi 13.00. Salariaţii APM au întrerupt lucru şi în alte două rânduri, solicitând majorarea salariilor la nivelul celor din clasele ocupaţionale similare. După anteriorul protest, acestora li s-au promis o creştere salarială cu 20%, măsură care trebuia să fie aplicată începând cu 1 iunie 2017. Cristina Elena Cojocaru, reprezentantul sindicaliştilor spune că Federaţia Sindicatelor Unite din Mediu a încercat să sensibilizeze factorii de răspundere, "respectiv pe politicieni, deputaţi şi miniştri, dar nu s-a întâmplat nimic". "Am fost amăgiţi că vom face obiectul unor amendamente valabile începând cu 1 iunie 2017, însă s-a tot tergiversat. Aceasta în timp ce în Legea salarizării unitare se spune vom rămâne, până în ianuarie 2018, tot cu salariul din luna martie anul acesta, respectiv cel decembrie 2009", a punctat Cristina Elena Cojocaru. 

Făcând o paralelă, Cojocaru susţine că lucrătorii de mediu au salarii de două ori mai mici decât funcţionarii publici care au beneficiat de măriri începând cu anul 2016. Astfel, la APM un referent superior câştigă 1.333 de lei net pe lună, un consilier asistent-1.668 de lei, iar un consilier superior, cu 25 de ani vechime în muncă, încasează, lunar, în mână, 2.214 de lei. "Toate măririle anterioare de salarii au dus la creşterea preţurilor, iar pentru o colegă de-a noastră, care are un copil cu probleme, reprezintă un lux să-şi cumpere un covrig cu susan. Un alt coleg, care a avut un accident de muncă, trebuie să-şi plătească medicamentele şi serviciile medicale, dar numai are de unde", a precizat reprezentantul sindicaliştilor, menţionând că unii dintre colegi se văd siliţi să se orienteze înspre alte locuri de muncă, mai "bănoase" ceea ce ar duce la "deprofesionalizarea" instituţiei şi domeniului de activitate. Reprezentantul sindicaliştilor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava precizează că aceasta este doar o formă de protest premergătoare grevei generale, mişcare care ar urma să fie declanşată la mijlocul lunii iunie. "Este 30 mai, iar acea ordonanţă de urgenţă mult discutată nu a apărut în Monitorul Oficial, astfel să ştim ce ne aşteaptă. În aceste condiţii,  este prevăzută declanşarea unei greve generale, pe la mijlocul lunii viitoare", a explicat Cristina Elena Cojocaru.

Poliţiştii locali "vânează" rablele lăsate de izbelişte prin Suceava

·        "Îi îndemn pe suceveni să le ducă singuri la REMAT, altfel le ridicăm noi, şi vor trebui să plătească şi amendă", a pus în vedere Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.

·        Întrucât amenda, ridicarea, transportul şi depozitarea ajung şi la 2.000 de lei, niciunul dintre proprietari nu se prezintă pentru a-şi revendica rabla dusă în depozitul Primăriei.

·        Cu prilejul acţiunii din toamna precedentă, 80% din cei 30 de proprietari s-au conformat somaţiei, ridicându-şi de unii singuri maşinile de pe domeniul public.  

Direcţia Poliţei Locale din subordinea Primăriei municipiului Suceava desfăşoară o nouă campanie de ridicarea a rablelor lăsate la întâmplare pe domeniul public. Zilele acestea în vizorul poliţiştilor locali sunt 8 autovehicule abandonate, în principal în zona străzii  "Scurtă", Aleea "Jupiter",  Aleea "Venus" etc,  Didi Viziteu, şeful "Serviciului "Circulaţie", arătând că în toamna lui 2016 s-a pus accent pe cele din cartierele Obcini şi "George Enescu", "iar de acum se coboară înspre Centru şi Burdujeni". Procedura nu este una tocmai facilă, pentru început, pe parbrizul autoturismului fiind aplicată o somaţie scrisă prin care proprietarului i se pune în vedere că trebuie să-şi ridice maşina care ocupă ilegal domeniul public. În acelaşi timp, o înştiinţarea este trimisă şi la domiciliul celui în cauză, tot demersul iniţiindu-se doar atunci când s-a constat că "autovehiculul este vizibil abandonat". "Făcând investigaţii în zonă, este obligaţia noastră să stabilim de cât timp maşina în cauză ocupă domeniul public. Însă, în conformitate cu prevederile legale, pentru a fi considerat  abandonat, autovehiculul trebuie să fi staţionat, în acelaşi loc, cel puţni 1 an de zile", reliefează Didi Viziteu, şeful "Serviciului "Circulaţie" al Direcţiei Poliţei Locale din subordinea Primăriei municipiului Suceava. Tot 1 an este necesar să treacă pentru ca maşinile să fie declarate "fără stăpân",  "vânate" fiind acele autovehicule care nu pot fi identificate în baza plăcuţelor de înmatriculare, dar nici a seriei de pe şasiu. Înspre deosebire de autovehiculele mai noi, la care seria este afişată la nivelul parbrizului, în cazul "vechiturilor" lucrurile merg mai greu, deoarece poliţiştilor locali le este interzis să ridice capota. "De aceea, dăm anunţ în presa locală, precum că proprietarul maşinii cu marca cutare, culoarea cutate, trebuie să ia legătura cu Poliţia Locală, pentru clarifica situaţia maşinii", spune Didi Viziteu.

·        În campania anterioară, 80% din cei 30 de proprietari somaţi s-au conformat, ridicându-şi de unii singuri maşinile de pe domeniul public.  

După scurgerea unei perioade de 30 de zile de la data înştiinţării la domiciliu, la solicitarea Serviciului "Circulaţie" al Poliţiei Locale, primarul Ion Lungu emite dispoziţia prin care autovehiculul cu pricina este declarat abandonat. Odată dispoziţia semnată, poliţiştii locali, împreună cu lucrătorii specializaţi ai societăţii comerciale Merconstrct, vor proceda la ridicarea efectivă a maşinii abandonate şi transportarea acesteia pe un teren proprietate al Primăriei, aflat la ieşire din Iţcani înspre Mitocu Dragomirnei. "Dacă până acum nu am avut unul, acum s-a semnat un contract cu o firmă specializată, care, cu o macara, ridică efectiv autovehiculul şi îl aşează pe o platformă. Astfel, nu mai pot apărea eventualele deteriorări faţă de momentele anterioare, când ridicarea pe platformă se făcea prin tragere cu ajutorul cablurilor",  precizează şeful Serviciului "Circulaţie".   Conform normelor legale în vigoare, hârburile pot fi duse direct la dezmembrare, 

în vederea recuperării cheltuielilor cu ridicarea şi transportul, dar, şi de această dată, se acordă  o perioadă de graţie pentru o eventuală revendicare, iar abia mai apoi se emite  dispoziţia de primar în vederea valorificării la REMAT. 

Întrucât amenda, ridicarea, transportul şi depozitarea ajung şi 2.000 de lei, niciunul dintre proprietari nu s-a prezentat pentru a-şi revendica rabla. "Până acum, nu a venit nimeni să-şi revendice maşinile, iar prin dispoziţie de primar acestea au fost trecute în proprietatea Primăriei şi duse la REMAT, pentru a se recupera banii cheltuiţi", explică Didi Viziteu, şeful "Serviciului "Circulaţie" al Direcţiei Poliţei Locale din subordinea Primăriei municipiului Suceava, menţionând că în cadrul acţiunii din toamna precedentă, 80% din cei 30 de proprietari somaţi s-au conformat, ridicându-şi de unii singuri maşinile de pe domeniul public. Viceprimarul Lucian Harşovchi spune că acţiunea vine fondul unei noi sesiuni a Programului naţional de reînnoire a parcului auto, când sucevenii ar trebui să fie interesaţi să-şi valorifice avantajos hârburile. "S-a deschis noul program şi cetăţenii caută rable pentru a primi bonificaţia. Chiar şi aşa, pe raza municipiului Suceava, Primăria are destule rable şi le va ridica, în continuare, de pe domeniul public. Îi îndemn pe suceveni să le ducă singuri, în Program, la REMAT, altfel le ridicăm noi, şi vor trebui să plătească şi amendă" a pus în vedere Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.     

In memoriam dr. ing. Taraş George Seghedin,

Simpozionul „O viaţă dedicată ocrotirii naturii în Bucovina"

·        Manifestarea are loc cu prilejul Zilei mondiale a mediului, marcată anual pe 5 iunie, şi care în 2017 are ca temă “Conectarea oamenilor la natură”.

Miercuri, începând cu ora 14.00, în Aula din Corpul "E" al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava se va ţine simpozionul „O viaţă dedicată ocrotirii naturii în Bucovina-In memoriam dr. ing. Taraş George Seghedin”, eveniment organizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi Facultatea de Silvicultură a USV. Potrivit lui Vasile Oşean, directorul executiv al APM, manifestarea are loc cu prilejul Zilei mondiale a mediului, marcată anual pe 5 iunie, şi care în 2017 are ca temă “Conectarea oamenilor la natură”. "În concordanţă cu această temă ne propunem să omagiem una dintre personalităţile Bucovinei, respectiv pe dr. ing. Taraş George Seghedin, care a contribuit prin rezultatele muncii sale, dăruirea şi dragostea faţă de natură, la cunoaşterea şi conservarea patrimoniului natural al Bucovinei", a declarat Vasile Oşean, şeful APM. La eveniment au fost invitaţi reprezentaţi ai autorităţilor publice locale, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale şi agenţilor economici. În acest context, Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Facultatea de Silvicultură Suceava şi Asociația "Eudemos", partener în organizarea evenimentului, transmit locuitorilor judeţului Suceava mesajul: “Opriţi-vă o clipă şi lăsaţi-vă bucuraţi de frumuseţea naturii!” "În 2017, tema pentru Ziua mondială a mediului, ne îndeamnă să ajungem în aer liber, în natură, să apreciem frumuseţea şi importanţa sa, să avansăm oamenilor chemarea de a proteja Pământul, mediul în care trăim și să împărtăşim acestora bucuria de a vieţui în comuniune cu lumea înconjurătoare", a mai spus Vasile Oşean, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

Judeţul Suceava asigură 550 de locuri de muncă tinerilor "NEET"

·        În cauză sunt tineri de cel mult 26 de ani care nu urmau vreo formă de educaţie ori de formare profesională, cât şi cei neocupaţi, "NEET" fiind  acronimul de la  "Not in education, employment or training".

Patru angajatori din judeţul Suceava au avut parte de subvenţii acordate de la bugetul statului deoarece au angajat tineri vulnerabili pe piaţa muncii.  Este vorba despre o sumă de 900 de lei pe lună pentru fiecare tânăr  "NEET", respectiv dintre cei care "au vârsta de până la 26 de ani şi nu sunt cuprinşi în vreo formă de educaţie ori de formare profesională şi care nu au un loc de muncă". Conform Ancăi Capverde, purtător de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, până în luna aprilie în Programul de măsuri active au fost cuprinşi un total 944 de tineri. "Au primit informare şi consiliere 944 de tineri, dintre care 542 au obţinut o slujbă prin intermedierea locurilor de muncă, însă cu respectarea condiţiei ca angajatorii să menţină contractul de muncă cel puţin 18 luni", a reliefat Anca Capverde. "NEET" este acronimul pentru "Not in education, employment or training", în această categorie putând fi cuprinşi tineri cu handicap, cei proveniţi din rândul imigranţilor sau din zone izolate, tinerii cu nivel scăzut de studii sau cu venit redus în familie, respectiv cei cu părinţi divorţaţi, care au fost şomeri ori care au un nivel redus de studii. Tot până în luna aprilie, de aceeaşi subvenţie de 900 de lei pe lună au avut parte şi agenţii economici care au încadrat 72 de persoane în vârstă de  peste 45 de ani, precum şi cei care au oferit de lucru la 26 de absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ.      

Contestaţiile au blocat proiecte sucevene de 15 milioane de euro  

·        "Nu au venit fonduri europene în 2014, 2015 şi 2016 şi cred că nu vin nici în acest an", a spus primarul Ion Lungu.

Municipiul Suceava a avut proiecte în valoare de 15 milioane de euro, însă acestea nu au putut fi implementate din cauza contestaţiilor. Primarul Ion Lungu susţine că acestea au fost deblocate abia înspre finele lui 2016, atunci când, pe fondul vremii nefavorabile, lucrările nu mai puteau fi demarate.   "Proiectele de dezvoltare, de anul trecut, ale municipalităţii au fost blocate în contestaţii, iar în mare parte s-au deblocat la sfârşitul anului",  a spus ocupantul fotoliului administrativ din Areni.  Primarul Ion Lungu a făcut aceste afirmaţii cu prilejul aprobării conturilor de execuţie anuale ale bugetelor municipiului Suceava, potrivit cărora, în anul 2016, bugetul municipiului Suceava fost realizat doar 61,36%, faţă de ceea ce a aprobat Consiliul Local la început de an. Fiind an electoral, consilierii fiecărui grup politic au venit cu amendamente populiste, astfel încât votanţii să vadă cât de preocupaţi sunt aleşii de soarta lor. Astfel, deoarece veniturile au fost supraestimate, nici cheltuielile aferente nu mai putut fi făcute. În consecinţă, la secţiunea de funcţionare a autorităţilor administrative execuţia bugetară a atins 79,65%, în timp la secţiunea de dezvoltare realizările sau ridicat la doar 16,47%. De vină pentru nivelul redus al execuţiei la această din urmă secţiune sunt şi întârzierile în apariţia ghidurilor solicitantului aferente proiectelor din programarea ueropeană 2014-2020. "La fel, nu au venit fonduri europene în 2014, 2015 şi 2016 - şi cred că nu vin nici în acest an -, iar acest lucru a dus la un grad de execuţie, destul de mic la investiţii, la dezvoltare", aexplicat edilul-şef Ion Lungu. Ponderea cea mai mare a cheltuielilor a deţinut-o "Învăţământul" cu 41,18%, după care urmează alocările pentru "Combustibil şi energie" cu 13,54%. 

Magistrala rutieră, reabilitată cu fonduri europene de milioane de euro, distrusă de traficul greu    

·        Lucrările au ieşit din garanţie, fiind făcute în anii 2011-2012, iar de atunci au fost parţial distruse de maşinile de mare tonaj care, în drumul înspre, Ucraina, reşedinţa de judeţ.   

·        "Vălurirea" asfaltului, crăpăturile apărute în carosabil, dar şi stricăciunile din jurul gurilor de canal vor fi remediate cu bani din bugetul local, aşa cum s-a convenit cu experţii europeni.

·        Artera va scăpa de agresiunea coloşilor auto doar atunci când va fi terminat tronsonul Şcheia-Moara-DN 85 a centurii ocolitoare.  

Primăria Suceava este nevoită să facă reparaţii costisitoare pe porţiune din magistrala rutieră care străbate reşedinţa de judeţ  de la intrarea dinspre Fălticeni, până la ieşirea înspre Botoşani. Artera principală a fost reabilitată în cadrul unui proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, intervenţii radicale necesitând porţiunea cuprinsă între Bulevardul "Sofia Vicoveanca" şi Calea Obcinilor, care este, dealtfel, cea mai afectată. Vizibilă este "vălurirea" asfaltului, cauzată - cu predilecţie în perioadele de caniculă - de autovehiculele de mare tonaj de pe DE 85, care, în drum înspre  Şcheia, traversează şi această parte a capitalei de judeţ.

 Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei, recunoaşte că aceasta este într-adevăr o problemă şi, întrucât lucrarea a ieşit din garanţie, remedierile se vor face pe cheltuiala bugetului local, aşa cum s-a convenit cu experţii care fac monitorizarea post-proiect. Adjunctul şefului executivului subliniază că s-a emis dispoziţie de efectuare a intervenţiilor, acestea urmând a demara odată cu creşterea temperaturilor. Pe de altă, disconfort creează conducătorilor inclusiv crăpăturile apărute în carosabil, dar şi stricăciunile din jurul gurilor de  canal. "Lucrarea a ieşit din garanţia de 2 ani, dar aceasta este în monitorizare. Am semnat deja dispoziţia, iar când vor fi temperaturi mai ridicate, inclusiv pe timp de noapte, se va trece la efectuarea reparaţiilor. Văluritul este de la traficul greu, iar atunci când au fost cei care fac monitorizarea, de comun acord am convenit să remediem ceea ce s-a stricat", a explicat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava, specificând că stratul afectat se va îndepărta prin frezare, iar în loc va fi turnat un nou covor asfaltic de uzură cu o grosime de 4 centimetri.

Reabilitarea magistralei rutiere, şi altor 14 străzi importante, a obţinut finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013. Indicatorii economici iniţiali pentru executarea efectivă au fost de circa 50 de milioane de lei, însă, la licitaţie, consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica a sub-licitat, câştigând lucrările de reabilitare cu o ofertă de aproximativ 40 de milioane de lei.

Porţiunea cuprinsă între Bulevardul "Sofia Vicoveanca" şi Calea Obcinilor va scăpa de agresiunea coloşilor auto doar  atunci când va fi terminat şi dat în folosinţă tronsonul Şcheia-Moara-DN 85 a centurii ocolitoare a municipiului Suceava.   

Asigurările din agricultura suceveană  sunt la pământ

·        "Grav este că sunt foarte mulţi cei care nu au asigurate culturile agricole, cât şi animalele din sectorul zootehnic", a reliefat Haralampie Duţu, şeful Direcţiei pentru Agricultură.

·        Problema este repusă pe tapet după precipitaţiile sub formă de zăpadă, bruma şi îngheţul de primăvară care au afectat livezile din judeţ.

Fermierii din judeţul Suceava nu acordă atenţia  cuvenită asigurărilor culturilor agricole, cât şi a animalelor pe care le cresc. Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava a declarat că acesta este un lucru foarte grav, o iniţiativă privind înfiinţarea unui fond mutual de asigurări destinat doar agricultorilor fiind abandonată de autorităţile centrale. "S-a încercat, de mai mulţi ani, înfiinţare unui fond mutual care să asigure tot ceea ce însemnă activitate agricolă. Din păcate,  s-a discutat mult, se discută încă, dar nu există nimic concret. Producătorii agricoli sunt lăsaţi să decidă individual, în funcţie de societatea pe care şi-o alege fiecare. Grav este că sunt foarte mulţi cei care nu au asigurate culturile agricole, cât şi animalele din sectorul zootehnic", a reliefat Haralampie Duţu.  Discuţiile asupra asigurărilor survin precipitaţiilor sub formă de zăpadă, brumei căzute în ultima decadă a lunii aprilie şi la finele celei dintâi decade a lunii mai şi îngheţului târziu de primăvară care au afectând livezile din Bazinul pomicol Fălticeni. Oficialul DAJ a reliefat că abordează problema asigurărilor din agricultură la fiecare întâlnire pe care o are cu producătorii agricoli, susţinând că, în lipsa asigurării, fermierii păgubiţi riscă să nu aibă parte de compensaţii. "Producătorii agricoli nu au asigurate culturile sau sunt foarte puţini cei care au făcut acest lucru. De altfel, problema asigurărilor în agricultură este una imediat următoare după cea a asocierii, în ceea ce priveşte problematica abordată în toate acţiunile pe care le avem", a conchis Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. 

Livezile de pe Valea Moldovei, calamitate după al doilea atac de brumă din 10 mai  

·        Până acum, nu există indicii că Guvernul ar acorda despăgubiri pomicultorilor, însă aceştia vor beneficia de reducerea impozitului pe norma de venit.

·        "Am fost sesizaţi despre stricăciuni cauzate de brumă la nuc, viţă de vie şi fasole, dar nu la un nivel la care să se poată vorbi despre calamităţi", a precizat Haralampie Duţu, şeful DAJ.

În judeţul Suceava, primăvara a fost destul de capricioasă, cu ninsori, brume târzii şi cu mari diferenţe de temperatură de la zi la noapte şi de la zi la zi, a informat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, Haralampie Duţu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţene. Potrivit oficialului din agricultura judeţeană, după ninsorile din perioada 20-23 aprilie a urmat bruma din noaptea de 24-25 aprilie, când temperaturile au coborât până la minus 3 grade Celsius. Zăpada nu a dăunat culturilor agricole, în schimb livezile de pe valea râului Moldova, respectiv cele din Bazinul pomicol Fălticeni au fost afectate de brumă. Iniţial, stricăciuni au fost semnalate pe circa 300 de hectare cu meri şi pruni, evaluările făcute pe durata unei săptămâni relevând că de suferit efectiv au avut  aproximativ 100 de hectare cu măr, fără a se înregistra, însă, suprafeţe calamitate. "Conform actelor normative în vigoare prevăd că o cultură poate fi declarată ca fiind calamitată de un anumit fenomen, la un grad de afectare de peste 30%", a precizat Duţu. Directorul executiv reliefează că, din păcate, în noaptea de 10 înspre 11 mai bruma a căzut din nou, atacate fiind tot livezile de pe Valea râului Moldova. Acesta reliefează că, de această dată, situaţia este mai gravă, întrucât paguba produsă în primă fază s-a accentuat. Duţu nu a putut face aprecieri asupra amploarei distrugerilor, procedura de inventariere a pagubelor produse de îngheţul târziu de primăvară, respectiv brumă, fiind încă în desfăşurare.  

Şeful DAJ spune că nu există indicii că Guvernul ar acorda despăgubiri pomicultorilor, însă aceştia vor beneficia de reducerea impozitului pe norma de venit. "Am fost sesizaţi despre stricăciuni cauzate de brumă la nuc, viţă de vie şi fasole, dar nu la un nivel la care să se poată vorbi despre calamităţi. Însă cea mai dureroasă problemă la toate cele menționate este faptul că producătorii agricoli nu au asigurate culturile De altfel, ca prioritate a noastră, problema asigurărilor este una imediat următoarea după cea a asocierii", a explicat Haralampie Duţu, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţene.

Caravana fondurilor europene pentru instituţiile administraţiei publice şi sistemului judiciar    

·        Una dintre activităţile majore a vizat transmiterea optimă a informaţiilor relevante, "astfel încât să se asigure o utilizare eficientă a fondurilor alocate".

·        Printre altele, abordate au fost aspecte care pot fi întâmpinate de beneficiari în diversele etape de elaborare-depunere a proiectelor finanţate prin POCA.

Caravana de promovare POCA 2014-2020, organizată de  Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA AM), a ajuns, ieri, în Suceava. Potrivit Steluţei Bulăceanu, manager public în cadrul Autorităţii de Management, acesta a fost cel de al treilea eveniment de acest gen din ţară, pe lângă responsabilii autorităţii de management, la sesiunea de prezentare participând personal specializat din cadrul instituţiilor administraţiei publice locale şi ale sistemului judiciar. Sub sloganul "Procese simple şi transparente, administraţie şi sistem judiciar eficiente", prezentate au fost finanţări susţinute prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, "aspecte care pot fi întâmpinate de beneficiari şi de potenţialii beneficiari în diversele etape de elaborare-depunere a proiectelor finanţate din program", popularizate fiind şi rezultatelor programului. Prin POCA pot obţine finanţare  autorităţi şi instituţii publice centrale; autorităţi şi instituţii publice locale din judeţe şi municipii; autorităţi şi instituţii publice locale beneficiare de investiţii teritoriale integrate; autorităţi administrative autonome; organizaţii neguvernamentale; parteneri sociali; instituţiile de învăţământ superior acreditate; instituţiile de cercetare; Academia Română şi instituţiile din sistemul judiciar. Caravana are loc în cadrul Proiectului „Sprijin pentru activităţile de publicitate, informare şi comunicare”, una dintre activităţile majore vizând transmiterea optimă a informaţiilor relevante privind POCA 2014-2020, "astfel încât să se asigure o utilizare eficientă a fondurilor alocate". În exerciţiul financiar 2014-2020, din Fondul Social European (FSE), POCA beneficiază de o alocare financiară în valoare de 553,19 milioane de euro. 

Judeţul Suceava, primul loc pe ţară la numărul de cereri pentru subvenţia pe suprafaţă 

·        Pentru cererile înaintate în urmă cu 1 an, adică în campania pe 2016, în conturile fermierilor suceveni au intrat deja 55,28 de milioane de euro.

·        "Este o sumă considerabilă, un real ajutor pentru fermierii suceveni, în vederea eliminării decalajelor faţă de statele dezvoltate, cât şi între judeţul Suceava şi celelalte judeţe", a precizat Eugen Mogoş, şeful APIA. 

Judeţul Suceava ocupă prima poziţie în ţară la numărul de cererilor unice de plată aferente campaniei pe anul 2017.  Eugen Mogoş, directorul executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) a arătat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural că este cel dintâi an în care campania este încheiată la data programată, respectiv pe 15  mai. Acesta a precizat că performanţa se datorează ministrului Agriculturii, Petre Daea, care a manifestat fermitate; personalului APIA, care a lucrat după un program prelungit, chiar şi sâmbăta şi duminica; primarilor înţelegători, cât şi sprijinului instituţiilor judeţene subordonate Ministerului Agriculturii, precum DSVSA. "Au fost depuse 48.363 de cereri, cel mai mare număr aferent unui judeţ la nivel naţional. Suprafaţa solicitată a fost de 200.935 de hectare, cu 1.726 de hectare mai mult faţă de anul trecut, acoperindu-se 95% din cât     s-ar fi putut. Dacă nu s-ar fi înregistrat sincope în unele unităţi teritorial-administrative procentajul ar fi fost mai bine", a spus Eugen Mogoş, referindu-se inclusiv la cazul Salcea, unde câţiva mari arendaşi nu au putut obţine de la Primărie adeverinţa solicitată de APIA. În 2016, cererile unice de plată au putut fi depuse, fără penalizări de întârziere, până pe data 10 iunie. După expirarea acestui termen, solicitările au fost admise, însă cu o reducere a dreptului cu 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziată. Conform APIA, anul trecut, în judeţul Suceava au fost adunate 48.970 de cereri. Pentru campania pe 2016, în conturile fermierilor suceveni intrând  circa 55,28 de milioane de euro. "Este o sumă considerabilă, un real ajutor pentru fermierii suceveni, în vederea eliminării decalajelor faţă de statele dezvoltate, cât şi între judeţul Suceava şi celelalte judeţe", a precizat Eugen Mogoş, directorul executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA).

Zeci de suceveni, amendaţi pentru că au acceptat să muncească la negru   

·        "Este vorba despre o înţelegere între patron şi persoana respectivă, de vină fiind şi lucrătorul, pentru că a acceptat să lucreze fără forme legale", precizează Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava

·        Cele mai expuse domenii la fenomenul muncii la negru sunt construcţiile, comerţul şi transporturile şi, abia mai apoi, activităţile de producţie. 

Munca la negru mai bântuieşte prin judeţ Suceava, chiar dacă  fenomenul nu mai are amploarea din anii '90, când o sigură firmă era depistată şi cu zeci de muncitori fără contracte individuale de muncă. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, spune că, în prezent,  acţiunile instituţiei pe care conduce se axează pe latura preventivă, însă, acolo unde sunt descoperite încălcări ale legislaţiei cu specific acestea sunt sancţionate. Astfel, potrivit inspectorului şef, în cel dintâi trimestrul al anului 2017, în domeniul relaţiilor de muncă lucrătorii specializaţi ai ITM au avut 648 de descinderi la agenţii economici din judeţ, iar ca urmare a deficienţilor constatate la 56 dintre aceştia s-au dat 21 de avertismente şi 20 de amenzi, în valoare de 219.300 de lei. Cele mai multe amenzi au vizat încălcări ale Codului muncii, respectiv negarantarea plăţii salariului minim brut pe ţară; stipularea, în contractul de muncă, a unor clauze contrare dispoziţiilor legale; nerespectarea prevederilor privind munca de noapte, precum încălcarea prevederilor privind  înregistrarea demisiei. 

Acţiunile de control privind diminuarea fenomenului muncii fără forme legale de angajare s-au concretizat în depistarea a 18 persoane fără contracte de muncă, firmele în neregulă fiind amendate cu un total de 140.000 de lei. Inspectorul şef Romeo Butnariu atrage atenţia că sancţionată poate fi inclusiv persoana care acceptă să lucreze la negru, legea prevăzând  că "prestarea muncii fără încheierea unui contract individual de muncă se sancţionează cu  amendă deal 500 de lei la 1.000 de lei".  "Este vorba despre o înţelegere între patron şi persoana respectivă, de vină fiind şi lucrătorul, pentru că a acceptat să lucreze fără forme legale", precizează Butnariu, adăugând că de-a lungul ultimilor ani în această situaţie s-au aflat câteva zeci de suceveni. 

Totodată, primirea la muncă a până la 5 persoane fără  încheierea unui contract de muncă este sancţionată cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.  Conform şefului ITM Suceava, cele mai expuse domenii la fenomenul muncii fără forme legale de angajare sunt construcţiile, comerţul şi transporturile şi, abia mai apoi, activităţile de producţie.  "Contractul de muncă se încheie în formă scrisă între angajat şi angajator, acesta fiind transmis, electronic, la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Însă, uneori, chiar dacă acesta este încheiat, prin omisiune nu este transmis în REVISAL, ceea ce, de asemenea, constituie contravenţiei", a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, avertizând că, dacă un angajator are la lucru fără forme legale mai mult de 5 persoane, fapta intră sub incidenţa legii penale.  

Tineri cu vulnerabilităţi, angajaţi în sondarea pieţei şi analize statistice  

·        Suceava are patru întreprinderi sociale, acestea oferind locuri de muncă beneficiarilor de ajutor social, persoanelor cu handicap, familiilor monoperentale tinerilor post-instituţionalizaţi.

·        Una dintre acestea oferă servicii de sortare şi depozitare a legumelor şi fructelor, "în vederea păstrării calităţii, prospeţimii, cât şi a comercializării la un preţ avantajos".

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă  Suceava a acordat 4 atestate de întreprindere socială. Acestea îşi propun să producă sau să furnizeze bunuri şi servicii în scopul creşterii gradului de ocupare a persoanelor din grupurile vulnerabile. Conform AJOFM, este vorba despre structuri care activează în turism, fabricarea hârtiei, cartonului şi a ambalajelor; depozitarea legumelor şi fructelor, precum şi în servicii sociale pentru tinerii vulnerabili. Astfel, EMI Data promovează egalitatea de şanse pe piaţa muncii, prin angajarea tinerilor cu vulnerabilităţi în activităţi de studiere a pieţei, sondarea opiniei publice şi obiceiurilor de cumpărare, analizarea statistică a rezultatelor, precum şi de dezvoltare de noi servicii.  Cooperativa socială "Art Carton Societate Cooperativă", cu activitate în domeniul produselor din carton ondulat şi ambalaje din hârtie şi carton, oferă locuri de muncă persoanelor din grupurile vulnerabile, cum ar fi beneficiari de ajutor social, persoane cu handicap, familii monoparentale, tineri post-instituţionalizaţi. Pe de altă parte, Agrofarm Bucovina vine pe piaţa de profil cu o ofertă de servicii integrate de sortare şi depozitare a legumelor şi fructelor pentru producătorii din mediul rural, "în vederea păstrării calităţii, prospeţimii şi aspectului produselor, cât şi a comercializării la un preţ avantajos". Nu în cele din urmă, Cooperativa socială "Travel 4 All Societate Cooperativă" desfăşoară activităţi de turism pentru grupuri vulnerabile, respectiv cele incluse în categoriile persoanelor cu handicap, familiilor monoparentale şi tinerilor post-instituţionalizaţi. Legea 219/2015 privind economia socială prevede că un grup de persoane fizice sau de persoane juridice care doresc să-şi asume un rol economic activ în procesul de incluziune socială pot înfiinţa întreprinderi sociale şi întreprinderi sociale de inserţie, prin solicitarea atestării la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. La nivel naţional, organizaţii care respectă principiile economiei sociale, de tipul cooperativelor, asociaţiilor şi fundaţiilor, activează deja în protecţia socială, serviciile sociale, sănătate, bănci, asigurări, producţie agricolă, servicii de proximitate, educaţie şi formare, cultură, sport şi activităţi recreative. 

Gardienii forestieri şi poliţiştii au prins un exploatator de lemn care fenta legea

·        Controlorii i-au dat o amendă de 10.000 lei, agentul economic având de achitat şi 8.500 lei cu titlu de contravaloare a lemnului lipsă. 

Garda Forestieră Suceava şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava au depistat, cu prilejul unei acţiuni de control în comun, un operator economic din zona Putna care a livrat material lemnos fără eliberarea documentelor legale de însoţire. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere face cunoscut că, la terminarea unui parchet de exploatare forestieră, operatorul economic în cauză a semnat actele de reprimire a acestuia, însă cu menţiunea că o mare cantitate de material lemnos a rămas în platforma de lângă drumul auto, urmând să fie transportat într-un termen de 60 de zile şi însoţit de documentele prevăzute de legislaţie. "Ulterior, agentul economic a început exploatarea unei alte partizi, pe aceeaşi suprafaţă, suprapusă peste prima partidă. La controlul efectuat s-a constatat că materialul lemnos, care trebuia să se afle în stoc, fusese transportat fără avizele de însoţire legale, posibil amestecat cu lemnul din a doua partidă", explică Găşpărel. În urma neregulilor depistate, controlorii au aplicat o amendă de 10.000 lei, iar lemnul lipsă, respectiv 40,35 mc, a fost confiscat valoric, în contul acestuia agentul economic având de achitat peste 8.500 lei. "Atragem atenția tuturor celor care exploatează material lemnos, să dea importanța cuvenită atât actelor care se semnează la reprimirea partizilor, cât și menționării corecte a provenienței în avizele de însoțire a lemnului. În caz contrar, pot plăti scump neglijența  sau intenția de fraudare a legilor", precizat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, menţionând că, frecvent, se întâlnesc situaţii în care operatorii economici uită de stocurile de material lemnos care trebuiau transportate în maxim 60 de zile sau care "pretind că nu știu ce cantitate de lemn au declarat în stoc".

Un strop de demnitate

Ce poate fi mai trist decât să vezi pe cineva că-şi denigrează propriul popor şi a sa ţară. Politicieni roşi de ranchiună dau fuga la ambasadori şi la "europeni", turnând de zor din casă. De parcă nu ar putea ei dormi de grija noastră şi nu ar fi ocupaţi doar cu propriile interese. Iar dacă uneori ne ascultă afabil, nu o fac decât pentru a ne exploata slăbiciunile. La fel ca prietenul căruia i te confesezi, doar ca, pe la spate, să te bârfească sau să se bucure de necazul tău. Spălatul rufăriei murdare în public este dizgraţios, iar un strop de demnitate ne-ar prinde bine. Vocea nu ni se mai aude în lume, iar blestemul ereditar al plecăciunii la Înalta Poartă continuă să ne apese. Mai mult, printr-o căpetenie de frunte am intrat în epoca "aspiraţiei" orale la "Marele licurici". În ciuda Marelui Luceafăr al nostru care, firesc, îşi revendica şi nevoile, şi neamul. După zicala "capul plecat, sabia nu-l taie", înghiţim tot ce ni se toarnă pe gât. Pic de patriotism parcă nu mai curge în venele noastre. Nici măcar nu realizăm ce pierdem renegându-şi moştenirea în faţa fetişurilor hyper-civilizaţiei. Unora le pute totul, denigrându-şi ţara pe unde apucă şi de câte ori deschid gura. Am devenit robii unor clişee îngrozitoare, iar alţii ar spune că ne merităm soarta. Nu vreau să fiu patetic, dar nu sunt românii cea mai josnică "naţie" din Univers. De aceea, este dezamăgitor, deprimant, să vezi pe cineva necinstindu-şi propriile origini.                  

            

Suspiciuni de fraudă în două proiecte ale Primăriei Suceava 

·        Cu prilejul unei acţiuni de monitorizare, controlorii europeni au descoperit deficienţe privind îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi a celor din manualul de identitate vizuală.

·         "Neîndeplinirea de către beneficiar a tuturor măsurilor corective  recomandate poate conduce la notificarea unei suspiciuni de neregulă/fraudă", se arată în comunicarea controlorilor.

Primăria municipiului Suceava este obligată la "măsuri corective" după unele deficienţe depistate în urma verificărilor privind finanţările europene nerambursabile. În cauză sunt proiectele şi "Reabilitare străzi, pod, şi pasaj, modernizare parcuri şi creare de staţii modulare de transport în comun" şi "Reabilitare, străzi, poduri, şi pasaj" implementate în programarea finaciară europeană 2017-2013. În ceea cel priveşte pe primul, cu prilejul vizitei de monitorizare de pe 22 martie 2017 s-a constatat că din 24 de plăci "comemorative", doar 3 mai erau pe amplasamentele impuse de finanţatori şi că, totodată, cele 8 staţii modulare de transport în comun amenajate prin proiect fuseseră vandalizate. Drept urmare, controlorii au dispus remedierea deficienţelor cu pricina, aşa cum obligă contractul şi manualul de identitate vizuală aferente proiectului. "Considerăm că neîndeplinirea de către beneficiar a tuturor măsurilor corective  recomandate poate conduce la notificarea unei suspiciuni de neregulă/fraudă, [...] privind deficienţele constatate şi neremediate" se arată în comunicarea controlorilor. Tot pe 22 martie 2017, reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, în numele finanţatorului, au făcut o vizită la faţa locului, constatând că în cadrul Proiectului "Reabilitare străzi, poduri şi pasaj", din 8 plăci permanente, doar una singură nu fusese vandalizată. La fel, în conformitate cu manualul de identitate vizuală, controlorii au impus refacere plăcilor în cauză până pe 30 septembrie 2017. Refacerea geamurilor de protecţie şi sistemului metalic al staţiilor modulare pentru transportul public, a 22 de plăci comemorative", precum şi  a 11 panouri referitoare la demararea procedurilor de achiziţie publică în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2007-2013 se ridică la aproape 35.000 de lei. Aceasta potrivit unui proiect de rectificare a bugetului local supus analizei deliberativului sucevean, în şedinţa ordinară de astăzi.

Poliţiştii locali contra invadatorilor trotuarelor

·        Şoferii care ocupă trotuarele cu maşinile proprietate personală sau cu cele de la serviciu, atentând la libera circulaţie a pietonilor, vor fi aspru sancţionaţi.  

·        "Unii conducători auto sunt foarte iritaţi, ameninţă şi se poartă necuviincios, nevăzând Poliţia Locală ca o instituţie îndrituită şi capabilă se gestioneze situaţiile de acest gen", declară şeful Serviciului "Ordine publică" al Direcţiei Poliţiei Locale.

·        Persoanele fizice care parchează maşinile pe trotuare riscă amenzi cuprinse între 100 de lei şi 1.000 de lei, în cazul persoanelor juridice acestea variind între 250 de lei şi 2.000 de lei.

Serviciului "Ordine publică" al Direcţiei Poliţiei Locale din cadrul Primăriei Suceava sunt hotărâţi să-i determine pe şoferi să recunoască şi respecte dreptul pietonilor de a se deplasa nestingheriţi pe trotuar. Liviu Manoliu, şeful Serviciului "Ordine publică" al Direcţiei Poliţiei Locale din cadrul Primăriei Suceava spune că instituţia desfăşoară controale tematice, însă, în ultimul timp prevenirea şi combaterea parcării ilegale pe trotuare a devenit o prioritate. "Avem acest lucru zilnic în vedere, prin patrulele de ordine publică, dar şi prin cele de la Biroul circulaţie. În primul rând intervenim prin atenţionare, punându-i în vedere conductorului auto că fapta pe care a săvârşit-o constituie contravenţie şi că aceasta se sancţionează", arată Manoliu. Amenzile sunt precedate întotdeauna de avertismente, iar conducătorii auto care nu se conformează sunt invitaţi la sediul Poliţiei Locale pentru stabilirea faptei săvârşite şi clarificarea situaţiei. Cei care nu dau curs invitaţiei poliţiştilor locali, vor trebui să comunice cine a condus autovehiculul la data comiterii faptei. Atunci când comunicarea are loc interiorul intervalului de 5 zile, se va aplica doar amenda pentru parcare interzisă, în caz contrar, adică al necomunicării, sancţiunea fiind de 5 ori mai are. "Unii înţeleg şi se conformează, alţii nu înţeleg sau refuză să înţeleagă.  Aceştia din urmă sunt foarte iritaţi, ameninţă şi se poartă necuviincios, nevăzând Poliţia Locală ca o instituţie îndrituită şi capabilă se gestioneze situaţiile de acest gen", reliefează şeful Serviciului "Ordine publică" al Direcţiei Poliţiei Locale.  

·        Şoferii contestatori ai amenzilor pierd în instanţă, iar cei care nu le achită riscă penalităţi de întârziere, precum şi "pete" în cazierul fiscal.

Conform HCL nr. 155/2013, modificată, oprirea, staţionarea sau parcarea oricărui tip de autovehicule în locuri marcat sau semnalizate ca fiind rezervate pentru taxi şi mijloacele de transport în comun este interzisă, la fel ca şi pe trotuare, mai ales pe cele cu pavele, care se deteriorează sub greutatea maşinilor. Astfel, persoanele fizice care urcă şi uită maşinile pe trotuare riscă amenzi cuprinse între 100 de lei şi 1.000 de lei, în cazul persoanelor juridice acestea variind între 250 de lei şi 2.000 de lei. Pentru necomunicarea datelor solicitate de poliţiştii locali,  şoferii particulari sunt amendaţi cu 500 de lei până la 1.000 de lei, iar cei ai agenţilor economici sunt nevoiţi să achite  de la  1.000 de lei şi 2.500 de lei. Sancţiunile se aplică gradual, în funcţie de gravitatea faptei, la prima abatere dându-se amenda minimă de 100 de lei, respectiv de 250 de lei.  În luna martie, poliţiştii locali de la ordine publică au constatat 83 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 12.050  de lei, incluzând şi pe cele pentru parcările pe trotuare. În aprilie, neregulile pe linie de linişte şi ordine publică au fost sancţionate cu 40 de amenzi, dintre care 32, în valoare de lei 7.100 de lei numai pentru lăsatul ilegal al maşinii pe trotuar. Unii dintre şoferii amendaţi contestă amenzile în instanţă, unde, de regulă, nu au câştig de cauză, iar alţii nu le achită, riscând penalităţi de întârziere, precum şi "pete" în cazierul fiscal. "Uşor, dar sigur, în Suceava începe nu se mai parcheze în staţiile de autobuz, în spaţiile pentru activităţile de taxi şi chiar nici pe trotuare", conchide Liviu Manoliu, purtător de cuvânt, şef al Serviciului "Ordine publică" al Direcţiei Poliţiei Locale din cadrul Primăriei Suceava.