05 ianuarie 2016

În această iarnă, concedieri colective de la zece firme sucevene
·        Disponibilizaţi sunt 539 dintre cei 1.254 de salariaţi ai societăţilor aflate în această situaţie, respectiv circa 30% din total.
·        „Odată cu îmbunătăţire vremii, implicit cu reînceperea lucrărilor, personalul disponibilizat va fi reangajat cu prioritate”, subliniază Romeo Butnariu, şeful ITM.
În intervalul septembrie-noiembrie 2015, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost înregistrate 10 notificări de concedieri colective pentru sezonul rece 2015-2016. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că acestea provin din domenii precum, construcţiile civile, construcţiile industriale, extracţia pietrişului şi nisipului, dar şi din activitatea de colectare a reziduurilor. Afectaţii de disponibilizări sunt 539 din cei 1.254 de salariaţi ai societăţilor aflate în această situaţie, respectiv circa 30% din total, invocate fiind finalizarea lucrărilor angajate, dar şi condiţiile meteorologice nefavorabile activităţii prestate. Totodată, măsura trimeterii „la vatră” a muncitorilor a fost luată ca urmare a restrângerii activităţii, reorganizării acesteia şi închiderii punctelor de lucru la care activitatea nu se poate desfăşura pe timp de iarnă, precum şi în vederea diminuării costurilor operaţionale. De regulă, în domeniile amintite nu se lucrează 3 luni, angajaţii fiind rechemaţi la muncă din martie „În special în domeniul construcţiilor, concedierile au fost făcute pentru perioada sezonului rece, respectiv pentru lunile decembrie, ianuarie şi februarie, urmând ca odată cu îmbunătăţire vremii, implicit cu reînceperea lucrărilor, personalul disponibilizat să fie reangajat cu prioritate”, a subliniat Romeo Butnariu.         
Cu două sezoane în urmă, adică în iarna 2013-2014, la ITM au fost înregistrate 13 notificări privind concedierile colective de muncă, firmele în cauză manifestându-şi intenţia de a disponibiliza 734 din 4.870 de angajaţi pe care îi aveau, adică sub 15% total. Printre domeniile de activitate cele mai afectate au fost construcţiile, construcţiile industriale şi civile, drumurile, podurile, construcţiile hidrotehnice, extracţia pietrişului şi nisipului, producerea de betoane şi mortare, activităţile de pază şi protecţie, lucrările de instalaţii sanitare, încălzire şi aer condiţionat, silvicultura şi comerţul.