Mentalitate păguboasă: documentelor de arhivă, privite ca documente nefolositoare

·        „Majoritatea neajunsurilor din domeniu au la origine de modul defectuos de raportare a documentelor de arhivă”, rată şefa Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Simona Palagheanu.

·        Disfuncţionalităţile din domeniu au drept cauze necunoaşterea cadrului normativ care reglementează activitatea de arhivă, iar pe de altă parte, în neaplicarea prevederilor legale în materie.

Anul trecut, lucrătorii specializaţi ai Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale a avut în jur de 200 de acţiuni de control şi de asistenţă de specialitate la instituţii creatoare şi deţinătoare de documente, cu prioritate la instituţii publice, respectiv la cele din justiţie, administraţie şi din învăţământ. Pe lângă elementele pozitive, declară şefa Serviciului, s-a remarcat perpetuarea unor disfuncţionalităţi ale căror principale cauze rezidă, pe de o parte, în necunoaşterea cadrului normativ care reglementează activitatea de arhivă, iar pe de altă parte, în neaplicarea prevederilor legale în materie.  „Majoritatea acestor neajunsuri au la origine de modul defectuos de raportare a documentelor de arhivă, care sunt privite ca documente nefolositoare, mentalitate păguboasă adânc înrădăcinată în mintalul colectiv românesc”, a arătat Simona Palagheanu, precizând că, pe durata verificărilor, au fost recomandate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de administrare, păstrare şi punere în valoare a arhivelor, precum şi de prevenire a situaţiilor care pot duce la comiterea unor contravenţii sau chiar infracţiuni. Conducerea instituţiei  sucevene evidenţiază că, până la momentul înfiinţării structurilor specializate, situaţia alarmantă a lipsei spaţiilor de depozitare, cât cea privind unele omisiunile legislative privind competenţele de gestionare şi administrare a documentelor cu valoare practică, au cauzat prejudiciu grav cetăţenilor îndreptăţiţi la reconstituirea drepturilor salariale sau altor drepturi. Deblocarea situaţiei s-a realizat, în fapt, prin înfiinţarea unor operatori economici prestatori de servicii arhivistice, care să încheie contracte de depozitare cu societăţile de lichidare, realizându-se, astfel, asigurarea spaţiilor de depozitare şi condiţiilor de utilizare ulterioară a acestor arhive, în beneficiul cetăţenilor care solicită acte doveditoare a drepturilor.

·        Instituţiile chemate prin Legea falimentului să aplice procedura lichidării judiciare, nu au avut în preocupările lor şi recuperarea arhivelor.

Şefa Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale mai precizează că, iniţial, instituţiile chemate prin Legea falimentului să aplice procedura lichidării judiciare, adică instanţa judecătorească, judecătorul sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor şi comitetul creditor, care ar trebui să vegheze, din timp, ca arhivele să fie pregătite pentru depunere la Arhivele Naţionale, nu au avut în preocupările lor şi acest aspect. „Asemenea exemple, care sfidează legea, nu sunt cazuri singulare”,  a subliniat şefa SJANR. Potrivit Simonei Palagheanu, în judeţul pot fi date ca exemplu societăţile comerciale Bogdania Rădăuţi şi Avicola Suceava, la vremea respectivă, situaţia arhivele acestor societăţi nefiind reglementată de către Tribunalul Suceava. Pe de altă parte, Arhivele Naţionale Suceava nu au fost notificate, lichidatorii desemnaţi cu procedura de insolvenţă a acestor societăţi nu erau cuprinse în aria de competenţă a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, Reprezentanţa Suceava, documentele fiind păstrate în spaţiile care au fost achiziţionate, prin multiple tranzacţii, de către firme care nu aveau competenţe de administrare a arhivelor. Soluţionarea problemelor cauzate de depozitarea arhivelor acestor societăţi sa reuşit în anul 2010, prin preluarea lor de către un prestator privat de servicii arhivistice.