Descinderi pentru depistarea comercianţilor care fură la cântar

·        „Se află dinainte despre aceste controale şi, deseori, noi nu mai avem pe cine controla”, arată Vasile Chirileasa, şeful Serviciului Judeţean de Metrologie Legală

Lucrătorii Serviciului Judeţean de Metrologie Legală Suceava, împreună cu reprezentanţi ai Poliţiei, Jandarmeriei şi Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului vor desfăşura acţiuni de control a mijloacele de cântărire folosite de comercianţi în relaţia directă cu cumpărătorii. Controalele vor avea loc la iniţiativa prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, solicitarea fiind făcută după ce un raport al Serviciului Judeţean de Metrologie Legală Suceava, prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, nu a evidenţiat niciun caz de înşelăciune la cântar şi, de asemenea, nicio sancţiune contravenţională aplicată în domeniu. „Trebuie să abordăm acest aspect al cântăririi în zona publică, la contactul direct al comerciantului cu consumatorul”, a subliniat Florin Snescu.   

Vasile Chirileasa, şeful Serviciului Judeţean de Metrologie Legală, spune că instituţia pe care o conduce are doar un singur inspector cu atribuţii pe această linie şi că, pe de altă parte,  responsabilii din pieţelor agroalimentare nu mai sunt obligaţi să verifice respectivele mijloace de măsurare. „Fenomenul este mai greu de controlat acum, întrucât s-a schimbat legislaţia prin care administraţia pieţei era obligată să verifice mijloacele de măsurare închiriate sau să le controleze pe cele introduse din afară”, arată Chirileasa.

Şeful SJML Suceava a ţinut să precizeze că, de regulă, descinderile în pieţe, organizate în colaborarea cu poliţişti şi jandarmii, nu s-au bucurat de prea mare succes, comercianţii fiind anunţaţi din timp că urmează să fie controlaţi. „Se află dinainte despre aceste controale şi, deseori, noi nu mai avem pe cine controla. Cine trebuie să ştie, este informat, şi cunoaşte că a doua zi se vor face controale”, a arătat Vasile Chirileasa, şeful Serviciului Judeţean de Metrologie Legală, menţionând că majoritatea reclamaţiilor pe care trebuie să le rezolve vizează instalaţiile de măsurare a consumului de energie termică şi energie electrică.     

Tendinţă de comasare a terenurilor arabile din judeţul Suceava

·        „A picat un număr de fermieri mici, care şi-au dat terenul în arendă unor fermieri mari”, a precizat Nicoleta Cheler, şeful Serviciului „Măsuri de sprijin” al APIA Suceava.

În judeţul Suceava se poate vorbi despre o tendinţă de comasarea a terenurilor, este concluzia oficialilor Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, după numărarea cererilor de plată înregistrate în campania SAPS din 2013, cea pentru acordarea subvenţiilor pe suprafaţă. „Ceea ceste îmbucurător în acest an, este faptul că numărul de cereri a scăzut puţin, cu câteva sute faţă de campania precedentă. În schimb, a crescut suprafaţa pentru care se solicită plata, cu circa 3000 de hectare, ceea ce însemnă că, în judeţul Suceava, există tendinţa de comasarea terenurilor”, reliefează Nicoleta Cheler, şeful Serviciului „Măsuri de sprijin” al APIA Suceava.

Cu 57.724 de solicitări, comparativ cu 58.300, cu un an în urmă,  judeţul Suceava deţine supremaţia din acest punct de vedere, acestea reprezentând 6% din cele peste 1 milion de cereri adunate în toate centrele APIA din ţară. La nivel naţional, cu 225.878 de hectare pentru care se va primi plata pe suprafaţă, judeţul Suceava se află la mijlocul clasamentului, respectiv pe locul 20, cu 3% din totalul de peste 9 milioane de hectare potenţial eligibile în ţară. Conform responsabilului APIA Suceava, comparativ cu din 2012, anul acesta numărul agricultorilor care au solicitat sprijinul în cauză a scăzut cu 600. „A picat un număr de fermieri mici, care şi-au dat terenul în arendă unor fermieri mari. Avem multe contracte de arendă noi, care şi-au mărit suprafeţele”, a precizat Nicoleta Cheler, şeful Serviciului „Măsuri de sprijin” al APIA Suceava, menţionând că fenomenul se manifestă în comunele învecinate municipiului Fălticeni, precum şi în nordul judeţului, în localităţi precum Bălcăuţi şi Vicşani. Campania de primire a cererilor de plată în cadrul schemelor/măsurilor de sprijin pe suprafaţă, pentru anul 2013 s-a desfăşurat perioada 1 martie-15 mai, pentru intervalul 16 mai-10 iunie percepându-se penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. După data de 11 iunie 2013, nicio o solicitare de sprijin depusă, nu a mai fost admisă. 

În construcţii, continuă se muncească la negru

·        Trei agenţi economici care au primit la muncă 5 persoane fără  forme legale,  angajatorii cu pricina fiind amendaţi cu un total de 50.000 de lei.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a avut o campanie de identificare şi combatere a cazurilor de muncă nedeclarată la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, acţiune desfăşurat şi la nivel naţional. „În vederea identificării şi combaterii cazurilor de muncă nedeclarată, această acţiune a vizat angajatorii şi lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor”, a declarat Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava. Butnariu spune că inspectorii de muncă au controlat 37 angajatori, iar în urma verificărilor şi neregulilor descoperite, la 9 dintre aceştia s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor ridicându-se la 64.000 lei. Lucrătorii ITM au depistat 3 operatori economici care au primit la muncă 5 persoane fără  a le întocmi contracte individuale de muncă în formă scrisă,  angajatorii cu pricina fiind amendaţi cu un total de 50.000 de lei. Campania a urmărit, printre altele, creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor vizavi de necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă, precum şi diminuarea consecinţelor sociale şi economice care derivă din nerespectarea reglementărilor cu specific. Inspectorul şef Romeo Butnariu  a  mai precizat că, în timpul descinderilor, au mai fost depistate deficienţe legate de nepăstrarea, la sediul angajatorului, a registrului general de evidenţă a salariaţilor şi dosarelor personale ale acestora din urmă. Totodată, s-a constatat că unii angajatori nu a putut face dovada înmânării către salariaţi a unui exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii, la alţii lipsind şi dovezile privind achitarea drepturilor salariale.

Bani pentru două drumuri judeţene, pin programul naţional de dezvoltare 

Două porţiuni de drumuri judeţene din judeţul Suceava vor beneficia de investiţii, fiind asfaltate şi modernizate cu bani de la bugetul de stat. Disponibilizată de la centru este suma de 2,1 milioane de lei, care  este alocată judeţului în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2013 privind aprobarea Programului naţional de dezvoltare rurală.  Banii sunt prinşi în bugetul de venituri şi cheltuieli ai Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri a Consiliului Judeţean Suceava, contractul de finanţare pentru cele două obiective sucevene fiind semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţie Publice.

Suma de 1,1 milioane de lei va lua calea asfaltării drumului judeţean DJ 176 Vama-Vatra Moldoviţei, pe o lungime de 6 km. Diferenţa de 1 milioane de lei va dirijată înspre modernizarea drumului judeţean DJ 209 H Baia-Cornu Luncii, în lucru intrând 4,3 km de şosea.

În sensul celor menţionate, Consiliul Judeţean, cu prilejul întrunirii ordinare de ieri,  a suplimentat lista de investiţii a Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri.               

Judeţul Suceava, dotat cu 5 autofreze pentru zăpadă şi un vehicul pe şenile

Judeţul Suceava va  avea la dispoziţie noi utilaje de intervenţie în situaţiile de urgenţă, apărute pe durata iernii.  Aceasta după ce Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară EuroNEst, cu sediul la Iaşi, va promova înspre la finanţare proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de intervenţie în situaţii de urgenţă, în condiţii de iarnă”. Valoarea totală a proiectului este de aproape 21 de milioane de lei, fonduri cu care, pentru cele 6 judeţe componente ale Regiunii de Dezvoltare Nord Est, vor fi achiziţionate 24 de auto-freze şi 6 vehicule cu şenile. În cadrul acestuia, la Suceava vor ajunge 5 auto-freze şi un vehicul pe şenile.  În acest sens, bugetul judeţean sucevean, potrivit unei hotărâri aprobate în şedinţa de ieri, va contribui cu 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, respectiv cu 87.124 de lei. De asemenea, Consiliul Judeţean Suceava va asigura resursele necesare implementării optime a proiectului, în sumă de 4,26 de milioane de lei, fonduri care ar urma să fie rambursate şi recuperate integral din instrumentele structurale. Prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.3. „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie în situaţie de urgenţă”, Regiunii de Dezvoltare Nord Est i s-a alocat, pentru perioada2007-2013, 16,24 de milioane de euro, consiliile judeţene din regiune contribuind cu 2% din total. Graţie implementării primului şi celui de al doilea proiect, Suceava a primit 20 auto-speciale de intervenţie în situaţii de urgenţă, inclusiv pentru descarcerare şi asistenţă medicală. Un al treilea proiect este pe cale de implementare, contractul de finanţare fiind semnat, judeţul Suceava având repartizată o auto-specială de intervenţie şi salvare la înălţime.                        

Comisie pentru transformarea Pieţei „Ichim” în grădiniţă

·        „Nu este nicio şmecherie la mijloc, am făcut strategii, însă cu toate eforturile, piaţa nu a funcţionat”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu

O comisie, a cărei componenţă a fost aprobată în şedinţa de ieri a Consiliului Local Suceava, va analiza oportunitatea achiziţionării clădirii  fostei pieţe agroalimentare private din cartierul Obcini, în  vederea transformării acesteia în grădiniţă pentru copiii  din zonă.  Comisia va negocia, cu administratorul societăţii comerciale Ichim Serv, inclusiv preţul la care ar putea avea loc tranzacţia,  demersurile pentru cumpărarea imobilului în cauză fiind iniţiate încă din anul 2008, dată la care deliberativul local şi-a dat acordul de principiu pentru efectuarea achiziţiei. Repunerea pe tapet a problemei survine cererilor familiilor din cartierul Obcini, grădiniţa în funcţiune de doar de circa 3 ani, de pe strada „Slătioarei” neacoperind numărul solicitărilor.  Piaţa agro-alimentară de cartier din Obcini a fost închisă după ce s-a constat că aceasta nu-şi auto-finanţează activitatea. Pentru deschiderea pieţei, executivul municipal s-a asociat cu societatea comercială Ichim Serv, care a pus la dispoziţie cădirea şi dotările aferente, precum şi cu Vasile Moscaliuc, care  a contribuit cu o suprafaţă de teren de 1100 de metri pătraţi. De la bugetul local, în reabilitări, pietruire, pavare, împrejmuire şi dotări a fost investită suma de 150.000 de lei, cei doi asociaţi ai administraţiei sucevene urmând să câştige de pe urma taxelor percepute de la comercianţi. Din păcate pentru aceştia din urmă, afacerea a fost una sortită eşecului, locuitorii cartierului preferând să meargă la cumpărături în super-marketurile deschise în apropiere sau la Piaţa agro-alimentară din „George Enescu”. Acum, conducătorul executivului sucevean, Ion Lungu şi Consiliul Local sunt gata să mai meargă încă o dată pe mâna pieţei „Ichim” şi să construiască, în locaţia în cauză, o grădiniţă cu program prelungit. Deoarece clădirea principală nu suportă o supraetajare, Primăria intenţionează să cumpere imobilele pieţei şi să facă „o dezvoltare pe orizontală”. „Piaţa poate fi transformată, însă depinde cu ce costuri. Trebuie găsită o soluţie, pentru că Primăria şi Consiliul Local au investit nişte bani acolo. Deşi intenţia fost bună, au apărut supermarketurile şi lumea nu mai merge la piaţă. Nu este nicio şmecherie la mijloc, am făcut strategii, însă cu toate eforturile,  piaţa nu a funcţionat”, a declarat primarul Sucevei, Ion Lungu.  

Zona Metropolitană Suceava porneşte la drum  cu 14 localităţi componente

·        „Primul proiect este cel de transport metropolitan, municipalitatea având ca strategie aducerea de aducerea de autobuze noi, electrice sau hibride, iar cu cele actuale să ne extindem în localităţile membre”, a subliniat primarul Ion Lungu.

Comitetul Director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitana” Suceava, a aprobat ieri, primirea de noi membri, din structură făcând parte, de acum înainte şi comunele Dumbrăveni, Hînţeşti şi Udeşti. Astfel, Zona Metropolitană ajunge la 14 membri,  pe o rază de aproximativ 20 km, şi circa 185.000 de locuitori, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava precizând că, astfel, sunt întrunite criteriile de populaţie şi suprafaţă pentru accesarea fondurilor comunitare în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene. Lungu, în calitate de preşedinte  al Asociaţiei a precizat că se insistă pe întocmirea studiului de dezvoltare al Zonei Metropolitane, un prim proiect comun avut în vedere fiind dezvoltarea serviciului integrat de transport în comun de călători.  „Pornim la drum cu aceste 14 localităţi şi sper ca, până la sfârşitul anului, să avem proiecte concrete, care vor rezulta din studiul de dezvoltare al Zonei Metropolitane. Primul proiect este cel de transport metropolitan, municipalitatea având ca strategie aducerea de aducerea de autobuze noi, electrice sau hibride, iar cu cele actuale să ne extindem în localităţile membre”, a subliniat edilul şef sucevean.  Lungu a ţinut să arate că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitana” Suceava nu intră în conflict cu asocierea pentru dezvoltare policentrică Suceava-Botoşani, care va fi materializată în perioada următoare.  „Nu există vreo incompatibilitate, întrucât zona policentrică Suceava-Botoşani se referă la investiţii teritoriale integrate privind zonele urbane şi arealul acestora”, explicat ocupantul fotoliului din Areni. Primarul Ion Lungu a reliefat că, în perspectiva europeană 2014-202, municipiul Suceava acţionează pe 3 paliere: prin Consiliul Local al municipiului Suceava, Zona Metropolitană Suceava şi viitoarea zonă policentrică Suceava-Botoşani.        

La finele lunii aprilie, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară  „Zona Metropolitană” au aderat comunele, Vereşti, Siminicea şi Stroieşti. Acestea s-au alăturat municipiului Suceava, oraşului Salcea şi comunelor Adîncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Bosanci.

Consiliului Local a aprobat, în şedinţa ordinară de ieri, asocierea municipiului Suceava cu municipiul Botoşani, în vederea creării unui areal de promovare şi dezvoltare, prin accesarea instrumentelor de finanţare aferente programelor de investiţie teritoriale integrate(ITI). Primarul Ion Lungu, precizând că demersul are, ca punct de plecare, necesitatea constituirii, într-un interval optim de timp, a formelor organizatorice care să permită accesarea programelor de finanţare europeană din perioada 2014-2020.  

Areal de dezvoltare Suceava-Botoşani

·        „Proiectul îşi propune colaborarea pentru mobilizarea resurselor proprii, în vederea gestionării procesului de accesare a programelor de finanţare ale Uniunii Europene din perioada 2014-2020”, declară primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

Municipiul Suceava se asociază cu municipiul Botoşani, în vederea creării unui areal de promovare şi dezvoltare, prin accesarea instrumentelor de finanţare aferente programelor de investiţie teritoriale integrate(ITI). Proiectul de hotărâre de asociere este pus pe masa de dezbateri a Consiliului Local Suceava, în şedinţa ordinară de astăzi, iniţiatorul acestuia, primarul Ion Lungu, precizând că demersul are, ca punct de plecare, necesitatea constituirii, într-un interval optim de timp, a formelor organizatorice care să permită accesarea programelor de finanţare europeană din perioada 2014-2020.  „Proiectul îşi propune să concretizeze voinţa celor două unităţi administrativ-teritoriale de a colabora pentru mobilizarea resurselor proprii, în vederea gestionării procesului de accesare a programelor de finanţare ale Uniunii Europene. În această etapă, până şi contractul de asociere va cuprinde doar clauze cu valoare de principiu, acestea urmând a se constitui în obligaţii concrete doar în momentul în care vor fi determinate priorităţile, investiţiile comune optime, precum şi programele care să permită realizarea acestora”, a declarat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. Astfel, clauzele generale şi clauzele concrete ale contractului de asociere între municipiul Suceava şi municipiul Botoşani, inclusiv obligaţiile financiare care vor trebui asumate de cele două părţi, vor fi, de asemenea, supuse analizării şi aprobării  deliberativului sucevean şi, respectiv, celui botoşănean. Contractul de asociere va fi semnat ulterior, în condiţiile mandatelor aprobate de cele două consilii locale, de către ordonatorii principali de credite, adică de către primarul de Suceava, Ion Lungu şi, omologul său de la Botoşani, Ovidiu Portariuc.                                

În propunerea privind Cadrul financiar multianual 2014-2020 se arată că planificarea şi punerea în aplicare a fondurilor Cadrului Strategic Comun (CSC) „trebuie să depăşească graniţele birocratice şi să dezvolte o abordare integrată”.

TPL preia, din nou, transportul public de călători din municipiul Suceava  

Societatea de transport public local TPL va presta, în continuare, serviciul de transport persoane în municipiul Suceava. Consiliul Local Suceava va aproba, din nou, atribuirea în gestiune delegată a respectivei activităţi, cu toate că, în prezent, TPL  este executantul serviciului de transport, în baza contractului de concesiune nr. 987 din 30 septembrie 2005, contract care a fost încheiat pentru o a perioadă de 49 de ani. Demersul autorităţilor sucevene este justificat prin aceea că, ulterior concesionării, prin Legea nr. 92 din 2007, durata maximă a delegării gestiunii serviciului de transport public local de persoane, realizat cu autobuze, a fost limitat la 6 ani. În aceste circumstanţe, s-a impus perfectarea unui nou contract, actul normativ amintit stipulând că „toate contractele de atribuire a gestiunii serviciului public de transport public local, valabil încheiate la data  intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele, potrivit clauzelor contractuale, până la expirarea acestora, dar nu mai mult decât termenul limită prevăzut prin lege”. Atribuirea contractului de delegare a gestiunii se face direct, fără procedură de licitaţie public, legislaţia în vigoare permiţând acest lucru.  

În municipiul Suceava, serviciul de transport public local de persoane, prin curse regulate, este prestat de societatea comercială TPL, firmă care aparţine Consiliului Local şi care are 33 de autobuze de mare capacitate şi 9 microbuze, numite generic maxi-taxi. De asemenea, transportul de persoane este execut de 4 operatori privaţi, care, cu 27 de microbuze, deservesc  5 trasee, altele decât cele ale TPL. Delegarea pe o durată de 5 ani a serviciului complementar de transport către aceştia din urmă operatori a avut loc în anul 2011, vizate fiind traseele care nu au putut fi acoperite cu autobuzele de mare capacitate. Pe de altă parte, pe lângă traseele principale, TPL, prin contractul de concesiune din 2005, le-a preluat şi pe cele pe care, din cauza numărului scăzut de călători, sunt considerate nerentabile şi neatractive pentru  ceilalţi operatori. 

De la bugetul judeţean, 40.000 de lei pentru turneul de fotbal  „Patru regiuni pentru Europa”

Bugetul judeţean suportă cheltuielile cu participarea echipei sucevene la turneul internaţional de fotbal pentru juniori „Patru regiuni pentru Europa”. Aceasta este una dinte acţiunile organizate, în comun, de judeţul Suceava, şi regiunile Schwaben din Germania, Cernăuţi din Ucraina, precum şi cu Departamentul Mayenne din Franţa. Prima dată, turneul „Patru regiuni pentru Europa” a fost ţinut în anul 2002, în cadrul acestuia ”tineri în vârstă de sub 16 ani, din cele 4 zone, având posibilitatea ca, prin intermediul activităţilor sportive şi interculturale, să se cunoască mai bine”.   

Anul acesta, turneul este organizat la Cernăuţi, în intervalul 19-24 august, tinerii care vor reprezenta judeţul Suceava în Ucraina provenind de la cluburi  de profil din judeţ, respectiv de la CSS „Nicu Gane” Fălticeni, Liceul cu Program Sportiv Suceava, dar şi de la Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava.

În vederea participării delegaţiei sucevene la această competiţiei internaţională  este necesară o sumă de 40.000 de lei, aceasta urmând a fi aprobată în şedinţa de mâine a Consiliului Judeţean.

Fondurile au menirea de a acoperi cheltuielile cu transportul, contravaloarea asigurărilor de sănătate, cât şi diurna legală pentru 16 sportivi, 2 antrenori, 5 eleve, 1 profesor însoţitor, 6 reprezentanţi ai administraţie publice locale, precum şi 2 translatori. De asemenea, cu banii în cauză vor fi asigurate, printre altele, echipament de joc, mingi şi fanioane.       

Judeţul Suceava nu poate asigura plata ajutorului de şomaj

·        De la angajatori şi angajaţi, prin contribuţiile obligatorii, se adună doar o treime din necesarul pentru plată a şomerilor indemnizaţi.

Banii adunaţi de la salariaţi, cât şi de agenţii economici suceveni, nu  sunt suficienţi pentru a acoperi ajutoarele pe care sunt îndreptăţiţi să le primească şomerii în plată.    

Astfel, în judeţul Suceava, la sfârşitul anului trecut, fondul bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj era de circa 12 milioane de lei, bani care asigură doar circa o treime din necesarul pentru achitarea indemnizaţiilor de care au parte şomerii suceveni, inclusiv a cheltuielile aferente acestora, necesarul fiind de aproximativ 34 de milioane de lei. Mirela Adomnicăi, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, opinează că situaţia este similară cu cea înregistrată în cazul bugetului pentru asigurări sociale, din care sunt achitate pensiile, ambele bugete funcţionând pe deficit. „Contribuţiile suportate atât de angajatori, cât şi de angajaţi, nu reuşesc să acopere indemnizaţiile şi celelalte prestaţiile care sunt plătite din cele două bugete. Cheltuielile suportate din bugetul pentru asigurări de şomaj sunt de 3 ori mai mari decât veniturile, ceea ce însemnă că statul trebuie să facă un efort şi să suplimenteze respectivele contribuţii cu alte sume, astfel încât să acopere cea importantă parte a cheltuielilor, respectiv indemnizaţiile de şomaj”, explică şeful AJOFM, menţionând că, din acelaşi buget sunt achitate contribuţiile pentru asigurările sociale de sănătate, dar şi cele pentru pensii şi alte drepturi de asigurările sociale  aferente indemnizaţiei de şomaj.

·        Rata şomajului în judeţul Suceava a fost de 5,29%, una peste cea înregistrată la nivel naţional, de 5,01%.

AJOFM a făcut, în 2012, plăţi totale de 41 de milioane de lei, diferenţa 70 milioane de lei reprezentând subvenţii acordate angajatorilor care au încadrat absolvenţi; şomeri în vârstă de peste 45 de ani, precum şi persoane care mai aveau 3 ani până la împlinirea vârstei limită de pensionare. În aceeaşi categorie se încadrează subvenţiile în valoarea de 2 milioane de lei acordate operatorilor economici la angajarea tinerilor cu probleme sociale, în vârstă de sub 25 de ani. Primele pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă s-au ridicat la 1,7 milioane de lei, beneficiarii fiind persoanele care s-au angajat într-o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de cea de domiciliu,  O sumă de acelaşi nivel a luat calea şomerilor care s-au angajat înainte de expirare a plăţii indemnizaţiei de şomaj.   În 2013, la începutul lunii iunie, după 5 luni trecute din acest an tendinţa rămâne aceeaşi. În luna mai, rata şomajului în judeţul Suceava a fost de 5,29%, una peste cea înregistrată la nivel naţional, de 5,01%.

„O treime sunt veniturile realizate la bugetul local al asigurărilor pentru şomaj, diferenţa de două treimi reprezentând-o cheltuielile efectuate cu suplimentare de la bugetul general consolidat statului”, a explicat Mirela Adomnicăi, director executiv al AJOFM Suceava.           

Terenuri de la stat, pentru restituirea imobilelor preluate abuziv  de regimul comunist 

·        Prefectura este în imposibilitate de a face reconstituiri pe vechile amplasamente, întrucât acestea nu sunt disponibile.  

Instituţia Prefectului Judeţului Suceava face toate demersurile posibile pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile de finalizare a procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. O comisie constituită la nivelul Prefecturii va centraliza balanţele funciare întocmite în fiecare unitate administrativ-teritorială. Vizate sunt 3 categorii de terenuri, respectiv cele aflate la dispoziţia comisiilor de fond funciar, terenuri din domeniul privat al comunei, oraşului sau municipiului, precum şi terenuri din domeniul public al acestora. Prefectul, Florin Sinescu,  informează că, în judeţul Suceava este nevoie de circa 4050 de hectare de terenuri cu păduri şi, întrucât vechiul amplasament nu este disponibil, s-a optat pentru reconstituiri din proprietatea de stat. „Am solicitat ,de la Minister, să obţinem această suprafaţă din pădurea statului. Legea nr. 1 din 2001 şi Legea nr. 247 din 2005 interziceau acest lucru, însă, este îmbucurător că, prin noul act normativ, legiuitorul a prevăzut ca din pădurea proprietate de stat să facem puneri în posesie, să putem finaliza şi acest proces”, a declarat Sinescu, adăugând că solicitările menţionate sunt trecute deja prin Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, urmând a fi operate punerile în posesie.

·        În cazul neidentificării de suprafeţe agricole libere, se va apela la Agenţia Domeniilor Statului.

În calitate de preşedinte al comisiei, Sinescu precizează că, în ceea ce priveşte solicitările de terenuri agricole, acestea ţintesc nu mai puţin de 700 de hectare, vechiul amplasament fiind, de asemenea, ocupat. De aceea, în cazul neidentificării de suprafeţe libere, se va apela la Agenţia Domeniilor Statului. „Sperăm ca această nouă balanţă să identifice toate terenurile disponibile, pe care să le punem la dispoziţia foştilor proprietari. Sigur, în cazul în care aceste suprafeţe nu vor suficiente, vizăm pe cel care sunt la dispoziţia ADS, teren agricol care se află în proprietatea statului”, a reliefat reprezentantul Guvernului în teritoriu. Prefectul Florin Sinescu a ţinut să arate că, aplicarea legilor fondului funciar este înspre sfârşite în judeţul Suceava, procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, punere în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate depăşind 98% din total.                   

Noi cupluri de aur, celebrate de Zilele Sucevei

„Sunteţi lângă primar, lângă Primărie, în lunga noastră misiune de a  reconstrui oraşul”, le-a spus şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu, semicentenarilor neîntrerupţi în ale convieţuirii legale din reşedinţa de judeţ, cu ocazia celebrării nunţii de aur a cuplurilor care nu s-au despărţit niciodată, după 50 de ani de la prima şi singura lor căsătorie. Primăria şi Consiliul Local din municipiul Suceava au sărbătorit, pe 24 iunie, cu ocazia Zilelor Sucevei, alte uniuni legale care au supravieţuit continuu nu mai puţin de jumătate de veac.  „În fiecare an, de zilele oraşului, sărbătorim cuplurile de aur. Din 2004, de când sunt primarul municipiului Suceava, am sărbători aproximativ 900 de cupluri de aur. Ei sunt un model pentru oraşul nostru, pentru familiile lor, şi le doresc multă sănătate. Acesta este un demers de a duce o oază de recunoştinţă şi le dorim să poată contribui, în continuare, la dezvoltarea Sucevei ”, a reliefat edilul şef, Ion Lungu. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, le-a înmânat celebraţilor, diploma de fidelitate, un buchet de flori şi o sumă simbolică de bani, după care, aniversaţii, invitaţii şi oficialităţile au ciocnit, cu toţii, câte o cupă de şampanie.               

ACET riscă să returneze 52 de milioane de lei din programul ISPA

Sucevenii urmează scăpa definitiv de miasmele neplăcute  degajate de nămolul rezultat din procesul de tratare şi epurare a apelor uzate adunate din canalizarea municipiului reşedinţă de judeţ, abia din toamnă încolo. „Problemele apărute la staţia de tratare-epurare a apelor menajere din municipiul Suceava, legate de mirosul înţepător  au fost  rezolvate temporar, urmând a fi finalizate definitiv după data de 1 septembrie 2013”, a declarat, într-o conferinţă presă, şeful administraţiei locale, Ion Lungu. Ştefan Groza, directorul general al societăţii de utilităţi comunale, spune că se fac toate eforturile pentru a aduce staţia de tratare-epurare din Lunca Sucevei  într-o stare de funcţionare normală şi a se elimina disconfortul creat sucevenilor. Staţia de tratare-epurare a fost modernizată în cadrul Programului ISPA, cu investiţii de 13,69 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, lucrările demarând în 2008 şi încheindu-se în noiembrie 2011. Forţaţi de faptul că, la termenul de dare în folosinţă a obiectivului, trebuiau obligatoriu să fie achitate, din fonduri europene, rambursările pentru ceea ce deja era materializat, certificatul de recepţie s-a semnat doar la stadiul respectiv al intervenţiilor, în principal pentru construcţii. Astfel, pentru intervalul următor, au rămas de făcut probele tehnologice şi de pus, efectiv în funcţiune, staţia de tratare-epurare. Întrucât, instalaţiile nu puteau fi amorsate pe perioada iernii, s-a stabilit ca probele în cauză să fie efectuate până în vara anului trecut. Dytras Spania, executantul lucrărilor de modernizarea, a reuşit să pună în funcţiune doar linia de apă a staţiei de tratare-epurare, aceasta făcându-şi treaba la parametrii proiectaţi. Conducerea companiei spaniole s-a angajat că duce la capăt şi componenta de nămol, însă, în iarna 2012-2013, instalaţia de dezhidratare a acestuia din urmă s-a defectat. Cu acordul Agenţiei pentru Protecţia Mediului nămolul a fost stocat în depozitul staţiei, iar cantităţile care nu au mai încăput, au fost transportate în zona Ambro. Încă din luna aprilie, pentru  atenuarea mirosului, pe depozite s-au făcut tratamente cu clorură de var şi hidroclorit. Ulterior, soluţia identificată împreună cu Agenţia de Protecţie a Mediului şi celelalte organe abilitate, a fost cea de depozitare pe haldele de zgură ale societăţii comerciale Termica. În viitor, 10% din cantitatea de nămol rezultată ar urma să fie transportată la depozitul ecologic de deşeuri de la Moara, iar pentru diferenţa respectivă trebuind găsite alte variante, printre care şi cea de la Termica, valabilă până în 2018, prin amestecarea nămolului cu umiditate scăzută cu zgura rezultată din arderea cărbunelui. Staţia de tratare-epurare produce 20-25 de metri cubi de nămol pe zi, adică până la 9.000 de metri cubi pe an, în prezent  cantităţile rezultate fiind transportate direct pe haldele din zona operatorului de termoficare. „Am pus în funcţiune instalaţia de dezhidratare, aceasta funcţionează normal, şi să sperăm că nu vom mai avea probleme”, a declarat directorul general al ACET. Ştefan Groza a precizat că 1 august este data la care expiră garanţia de bună execuţie, după care contractul cu firma spaniolă Dytras poate fi reziliat. Autorităţile sucevene încearcă să execute scrisoare de garanţie de 1,3 milioane de euro, astfel încât, prin atribuirea lucrărilor către o altă firmă, „să continue punerea în funcţiune”. Aceasta întrucât, în prezenţa reprezentaţilor organismelor europene şi băncii finanţatoare a cofinanţării părţii sucevene, trebuie efectuate probele tehnologice şi recepţia finală de staţiei de tratare-epurare modernizate. „La ultimul certificat de recepţie trebuie să demonstrăm succesul acestui proiect. În caz contrar, suntem pasibili să returnăm nu doar banii pentru staţia de epurare, ci întreaga sumă de 52 de milioane de euro, pentru întreg proiectul IPSA de alimentare cu apă şi canalizare din municipiul Suceava”, a evidenţiat Ştefan Groza,        

Pensionarii de peste 90 de ani nu au unde   să-şi aniverseze ziua de naştere

·        Vechiul club al pensionarilor CFR a fost transformat în discotecă,  persoanele de vârsta a treia neavând unde să-şi petreacă timpului liber

Pensionarii CFR cer conducerii Prefecturii să le asigure, pe raza municipiului Suceava, un club în care să vârstnicii din reşedinţa de judeţ să deruleze diferite activităţi. Vasile Palaghiu, preşedintele Confederaţiei „Unirea” a pensionarilor spune că intenţionează ca, săptămânal, să organizeze, în colaborare cu medici pensionari, consultaţii pentru membrii asociaţiei, însă, în acest sens, nu este găsit un spaţiu disponibil.   „Suntem în curs de a începe o colaborare cu medici pensionari care, pe diferite afecţiuni, respectiv pe cele mai cunoscute, să facă o evaluare săptămânală a membrilor asociaţiei. Însă, nu avem un sediu pentru club şi, deşi am cerut acest lucru la Consiliul Judeţean, totul a rămas în coadă de peşte”, arată Palaghiu, menţionând că, pentru sediul Asociaţiei, lunar este achitată, către CFR, o chirie substanţială. Vârstnicii au prezentat această doleanţă prefectului Florin Sinescu, în şedinţa Comitetului judeţean de dialog social pentru probleme vârstnicilor, menţionând că în fostul club al pensionarilor, aparţinând tot CFR, funcţionează, acum, o modernă discotecă. Reprezentantul pensionarilor CFR, Vasile Palaghiu reliefează că persoanele de vârsta a treia nu au unde să-şi petreacă timpului liber, respectiv unde să fie sărbătorite şi să li se înmâneze cadouri simbolice aniversaţilor, în special celor de peste 90 de ani. Pe de altă, parte, în prezent, atunci când există această posibilitate, pensionarii în vârstă de peste 80 de ani beneficiază de vizite medicale la domiciliu. 

Gratuitate la transportul în comun, în schimbul voturilor pensionarilor suceveni  la următoarele alegeri

·        De la începutul lui 2009, bugetul sucevean nu mai susţine financiar abonamentele acordate gratuit pensionarilor cu pensii de sub 1000 lei.

·        „Este un avertisment pentru viitoarele alegeri”, au pus în vedere pensionarii suceveni.

Pensionarii suceveni cer gratuitate la transportul pe mijloacele societăţii publice de transport local TPL Suceava. Această problemă a fost ridicată ieri, la Palatul Administrativ, cu prilejul întâlnirii lunare pe care Comitetul judeţean de dialog social pentru problemele persoanelor vârstnice au avut-o cu prefectul Judeţului Suceava, Florin Sinescu. Pensionarii au precizat că municipiul Suceava nu acordă asemenea facilităţi persoanelor în vârstă, aşa cum se întâmplă în alte localităţi omoloage.             „Am luat legătura cu câteva judeţe, să văd cum circulă pensionarii. La Vaslui şi Bîrlad, de la 70 de ani în sus, toţi folosesc gratuit mijloacele de transport în comun”, a  evidenţiat unul dintre şefii de asociaţii ale pensionarilor din reşedinţa de judeţ. De cealaltă parte, prefectul spune că aspectul semnalat ţine competenţa Consiliului Local al municipiului Suceava. „Noi putem face o propunere către Consiliul Local, care are competenţă pe această linie. Suntem în măsură să facem o recomandare în acest sens, doar consilieri locali rămânând să se pronunţe în legătură  cu aceasta”, a precizat reprezentatul Guvernului în teritoriu Florin Sinescu.

Pensionarii au  cerut ca, atunci când proiectul de hotărâre va fi dezbătut în plen, mijloacele de informare în masă să facă publice numele consilierilor care se împotrivesc, în aşa fel încât, pe viitor, vârstnicii să aibă mai multă grijă cui dau votul.   „Vrem să vedem care sunt consilierii care opun ca pensionarii să circule gratuit. Este şi un avertisment pentru viitoarele alegeri”, au pus în vedere pensionarii suceveni. Aceştia au arătat că, Consiliul Judeţean al Persoanelor Vârstnice au maia înaintat o adresă către primarului Ion Lungu şi Consiliului Local, cu semnături adunate de la membrii fiecărei asociaţii, aşteptând şi în prezent un răspuns. De la începutul lui 2009, bugetul municipal sucevean nu mai susţine financiar abonamentele acordate gratuit pensionarilor cu pensii de sub 1000 lei.  Decizia a fost luată pe fondul crizei economice, la acea dată edilul şef Ion Lungu precizând că Primăria este obligată să manifeste prudenţă în legătură cu angajarea cheltuielilor. La debutul anului 2012, s-a intenţionat subvenţionarea cu 50% a abonamentelor pentru pensionari, însă atât conducerea executivului, cât şi Consiliul Local, nu au  identificat necesarul financiar pentru acordarea acestei facilităţi. 

Amânare pentru creditul de 4,6 de milioane de lei, necesar la încheierea reabilitării fostului Cinema „Modern”

Deschiderea ofertelor din cadrul licitaţiei pentru creditul bancar în valoare de 4,6 milioane de lei pe care Primăria municipiului Suceava intenţionează să-l contracteze în vederea finalizării intervenţiilor de modernizare a fostul cinematograf „Modern” nu a mai avut loc la termenul stabilit.   „Pentru data de 17 iunie a fost stabilită analiza ofertelor, însă una dintre unităţile bancare ofertante a cerut o amânare”, a anunţat Ion Lungu, şeful administraţiei locale. Investiţia totală în amenajarea Centrului Cultural „Bucovina” este de 13 milioane de lei, până în prezent fiind plătită efectiv suma de 7 milioane de lei. Între timp, dup ce s-a trecut de faza „la roşu”, execuţia a fost reluată, edilul şef susţinând că, până la venirea sezonului rece, lucrările se vor apropia de final. La reluarea intervenţiilor, structura de rezistenţă era finalizată, închiderile la 80% din total, iar finisajele erau făcute în proporţie de 60%. „La Centrul cultural Bucovina se lucrează şi sperăm, noi, ca, până la sfârşitul anului, terminăm, în mare parte acest proiect”, a declarat Lungu, menţionând că s-a  trecut de faza „la roşu”, iar atunci când va fi gata, fostul cinematograf Modern va adăposti majoritatea instituţiilor culturale din reşedinţa de judeţ.  Cu creditul de 4,6 milioane de lei, gradul de îndatorare al Primăriei ar ajunge la 17,49%, unul sub limita de 30% impusă de legislaţia în vigoare. După terminarea lucrărilor, efectuate de Civica Grup Suceava, sala de spectacole va avea 300 de locuri, prin extinderea clădirii vechi obţinându-se o suprafaţă desfăşurată de 2.500 de metri pătraţi. Noul imobil extins va avea 3 etaje, plus un etaj tehnic, compartimentate în birouri, spaţii pentru expoziţii, magazin, bibliotecă, laboratoare, cabine, depozit pentru costume, spălătorie etc. Ion Lungu,  a precizat că pentru dotări va mai fi cheltuit încă 1 milion de lei de lei, sumă prinsă în bugetul local pe anul 2013. 

În judeţul Suceava mai trăiesc 7.700 de veterani

·        Veteranii suceveni sunt nemulţumiţi că unii dintre transportatorii auto şi feroviari nu acceptă foile de drum gratuite, obligându-i să plătească contravaloarea călătoriilor.

Judeţul Suceava mai are 7.700  de veterani de război, faţă de   34.000 câţi erau, în anul 1990, în evidenţa  Asociaţiei Naţionale a Veteranilor, s-a arătat ieri, în şedinţa Comitetului judeţean de dialog social pentru problemele persoanelor vârstnice, în care  s-a precizat că, la nivel naţional, supravieţuitorii celei de a doua conflagraţii mondiale sunt în număr de aproximativ 100.000. Membrii filialei sucevene a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor au reliefat că, în general, toate drepturile prevăzute în actele normative cu specific sunt acordate cu regularitate, atât indemnizaţiile, cât şi asistenţa medicală gratuită la domiciliu şi în ambulatoriu. În ceea ce priveşte biletele de tratament, veteranii nu s-au confruntat cu nereguli, deoarece „fiind în vârstă, se deplasează foarte greu şi renunţă la a mai pleca în staţiuni”. Veteranii au evidenţiat şi mici deficienţe care i-au afectat, dar care, între timp „s-au reparat”. Este vorba - după o perioadă de plată de 2 ani - despre scutirea completă de la plata impozitul agricol.

În schimb, veteranii suceveni sunt nemulţumiţi că unii dintre transportatorii auto şi feroviari nu acceptă tichetele de călătorie gratuite, obligându-i să plătească contravaloarea acesteia sau „chiar îi dau jos”. La întâlnirea de ieri, cu prefectul Florin Sinescu, reprezentanţii  Comitetului consultativ de dialog social pentru problemele persoanelor vârstnice au reclamat că aceste practici se întâlnesc pe mai multe trasee rutiere scurte din zonele Fălticeni, Hînţeşti, Slatina, Mălini, Zvoriştea, Zamostea Vatra Dornei, dar şi pe calea ferată Fălticeni-Dolhasca. Ei au cerut prefectului de Suceava sprijin pentru respectarea acestui drept al vârstnicilor, Florin Sinescu propunând ca, la întâlnirea de luna viitoare, să invite, la discuţii, şi pe reprezentanţii Autorităţii Rutiere Române şi  Inspectoratului de Control al Traficului.

Primarul Ion Lungu, un prim an de nou mandat, marcat de criză 

·        „Din cei 9 ani de mandat, acesta  a fost cel mai greu din punct de vedere financiar”, a declarat edilul şef sucevean într-o conferinţă de presă.

·        Lungu crede lucrurile au fost, totuşi, „mişcate” şi că există şanse de promovare a noi proiecte pentru municipiul Suceava.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava îşi face, sub auspiciile  crizei economico-financiare, bilanţul primului an din cel de al treilea mandat.  „Primul an din mandatul 2012-2014 a fost marcat de criză financiară şi, când spun aceasta, mă bazez pe lucruri concrete”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă,  edilul şef sucevean.  Lungu spune că aceasta se vede şi din încasările foarte mici la bugetul local, „ceea ce denotă că oamenii nu au bani, puterea de plată fiind scăzută, atât la cetăţeni, cât şi la agenţii economici”.

Şeful municipalităţii precizează că, în ciuda tuturor greutăţilor, acest prim an din cel de al treilea mandat al său, a fost  marcat, totuşi, de unele realizări. Astfel, Lungu a exemplificat cu materializarea proiectelor europene de 29 de milioane de euro, din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană,  enumerând darea în folosinţă, la 1 decembrie, anul trecut, a parcărilor subterane din centrul Sucevei; inaugurarea lucrărilor la de Centrul de conservare a tradiţiilor bucovinene, finalizarea intervenţiilor de reabilitare a reţelelor de apă şi a celor de canalizare de pe străzile „Mitocelului”, „Câmpului” şi Aleea Dumbrăvii, acesta urmând fi asfaltate în perioada care vine. Ocupantul fotoliului din Areni nu a uitat „aspectul cel mai important”, demararea execuţiei noii centrale de termoficare a Sucevei, care va fi dată în folosinţă în noul sezon rece, dar nici punerea în circuit, la finele lui aprilie, a celui de al doilea adăpost pentru câinii fără stăpân. La capitolul investiţii noi, Lungu evidenţiază apropiata semnare a contractului de finanţare pentru modernizarea, cu fonduri europene, a încă 11 străzi şi aprobarea celor 3 proiecte care vor fi materializate din fonduri elveţiene.

·        Lungu constată „starea deplorabilă” a străzilor secundare, acestea urmând a fi reparate după finalizarea licitaţiei de atribuirea a serviciului de întreţinere a infrastructurii rutiere.

Şeful administraţiei publice locale susţine că, până la sfârşitul acestui an, ar putea fi încheiată reabilitarea fostului cinematograf „Modern”, la ruta ocolitoare a reşedinţei de judeţ urmând a avea loc inaugurarea  tronsonului Pătrăuţi-Şcheia. Totodată, menţionate au fost conturarea Zonei Metropolitane Suceava şi demararea procedurilor pentru constituirea Zonei Policentrice Suceava-Botoşani. Primarul Ion Lungu a subliniat că o serie de probleme au fost rezolvate parţial, la acest capitol incluzând cea legată de depozitarea deşeurilor menajere, groapa ecologică de la Moara fiind încă în curs de construire. De asemenea, constată este şi „starea deplorabilă” a străzilor secundare, artere care vor fi reparate, cu fonduri proprii, după finalizarea licitaţiei de atribuirea a serviciului de întreţinere a infrastructurii rutiere, contract în valoarea de 28 de milioane de euro. Lungu a făcut referire şi la deficienţele de la staţia de tratare-epurare a apelor uzate din Lunca Sucevei, aspectele legate de „mirosul înţepător” fiind rezolvate temporar şi trebuind a fi clarificate după 1 august.                      

„Cu toată criza economică, eu cred că am reuşit să mişcăm lucrurile şi există şanse promovăm noi proiecte pentru municipiul Suceava. Una peste alta, zic că este un  satisfăcător, în condiţii de criză economică. Spun asta în calitate de primar, din cei 9 ani de mandat, acesta  a fost cel mai greu din punct de vedere financiar”, a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.     

Dacă nu vor fi contestaţii,

Asfaltor pentru următorii 2 ani, în municipiul Suceava

·        Noul contract are valoarea de 28 de milioane de lei, obiectul contractului constituindu-l executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a străzilor.

În urma licitaţiei organizată şi ţinută în acest sens, municipiul Suceava are, deocamdată, un nou operator  pentru repararea şi întreţinerea arterelor de circulaţie din capitala de judeţ. În competiţie au intrat 4 ofertanţi, respectiv Geiger Transilvania, SCCF Drumuri şi Poduri Timişoara, asocierea Tehnic Asist Botoşani, precum şi asocierea SUCT, Florconstruct şi Con Bucovina Suceava. Primarul Ion Lungu a informat ieri, că în urma aplicării criteriilor de atribuire, preţul mediu ponderat cel mai scăzut l-a oferit consorţiul sucevean SUCT, Florconstruct şi Con Bucovina Auto. De altfel, acesta a fost declarat câştigător al licitaţiei pentru delegarea prin concesionare a serviciului public de reparare şi întreţinere a infrastructurii de rutiere din urbea reşedinţă de judeţ. „Sigur, de regulă, intervin şi contestaţii, însă, sper ca, în perioada cea mai scurtă de timp, să avem asfaltor pentru următorii 2 ani, în municipiul Suceava”, a declarat primul gospodar a Sucevei, Ion Lungu.

Noul contract va fi semnat pentru o perioadă de 2 ani, şi nu de un an ca până acum, în aşa fel încât Primăria să-şi poată face şi aplica o strategiei în domeniu. În anii trecuţi, delegarea se făcea  pentru un sigur an, iar după multele contestaţii, constructorul era cunoscut abia în toamnă, când nu se mai puteau face lucrări.

Obiectul contractului îl constituie executarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a străzilor, în vederea menţinerii parametrilor geometrici a suprafeţelor carosabilului şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a traficului rutier din municipiul Suceava, în funcţie de necesităţi, valoarea acestuia fiind de 28 de milioane de lei.  Până în prezent, serviciul de  reparare şi întreţinere a străzilor  a fost prestat de asocierea formată din societăţile comerciale SUCT Suceava şi Florconstruct Suceava. Contractul a fost valabil pentru o perioadă de 12 luni, având valoarea de 14 milioane de lei.

Gheorghe Acatrinei:

Noul preşedinte al PRM va fi ales pe 27 iulie

·        Lui Corneliu Vadim Tudor i se reproşează căderea PRM de la 25% la 1%, precum  şi „eternele scuze”, conform cărora partidul a „fost furat de mafia politică, de serviciile secrete şi alte forţe oculte”.

Noul preşedinte al Partidului România Mare va fi ales la Congresul formaţiunii, care va  avea loc pe 27 iulie, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Acatrinei, liderul organizaţiei judeţene Suceava a PRM. Gheorghe Acatrinei, alături de preşedintele organizaţiei peremiste judeţene Neamţ, Dumitru Badea, a fost  unul dintre şefii de filiale care au stat la originea convocării Plenarei Consiliului Naţional al PRM din 15 iunie, în care au fost revocate organele centrale de conducere a partidului, iar preşedintelui Corneliu Vadim Tudor a fost „invalidat din funcţie”. Acatrinei arată că decizia de invalidare, precum şi alegerea Comitetului Director şi Biroului Permanent au fost statutare, asupra acestora pronunţându-se 29 de filiale din ţară.  Ex-senatorul PRM de Suceava spune că Vadim Tudor a destituit, de la sine putere, în urma modificării statutului, mai mulţi  preşedinţi de organizaţii judeţene, printre care şi cel de la Suceava, însă, „Consiliul Naţional a hotărât revenirea la normal”. Gheorghe Acatrniei a precizat că, atât personal, cât şi Dumitru Badea, iniţiatorii ai „mişcării” nu îşi vor depune candidatura la funcţia de preşedinte al PRM, însă, probabil, vor face parte din organele centrale de conducere. De asemenea, liderul judeţean sucevean al PRM, subliniază că, în cursa pentru funcţia de preşedinte poate să se înscrie şi actualul invalidat, Corneliu Vadim Tudor. De la Suceava, la Congresul de la finele lunii iulie vor participa circa 150 de membri ai PRM, iar cu acest prilej va fi stabilit şi programul partidului, astfel încât acesta „să ajungă la guvernare”. Începând cu 1 iulie, toate organizaţiei locale îşi vor „completa şi aduce la zi toate organele de conducere”. Printre altele, Delegaţii la Plenara Consiliului Naţional din data de 15 iunie i-au reproşat preşedintelui Corneliu Vadim Tudor căderea PRM în preferinţele electoratului, de la 25% la 1%, precum  şi „eternele scuze”, conform cărora partidul a „fost furat de mafia politică, de serviciile secrete şi alte forţe oculte”.                     

Contract de 19.000 de euro pentru Festivalul medieval

·        Anul acesta va fi, în august, marcată împlinirea a 625 de ani de la atestarea documentară a Sucevei.

Primăria municipiului Suceava ţine o nouă licitaţie, respectiv cea pentru organizarea Festivalului de artă medievală, manifestărilor care ar urma să se desfăşoare în luna august.   Valoarea contractului, valabil pentru 3 luni, are o valoarea de 19.000 de euro, banii fiind destinaţi „contractării” artiştilor, tipăririi programului manifestărilor, amenajării scenei pentru susţinerea spectacolelor şi cheltuielilor cu cazarea. Primarul Ion Lungu susţine că, manifestările vor avea o amploare mai mare, mai ales că anul acesta este marcată împlinirea a 625 de ani de la atestarea documentară a Sucevei. Edilul şef, Ion Lungu, a declarat că, la fel ca şi în cazul Festivalului „Lira de aur”, municipalitatea va fi şi finanţator al Festivalului de artă medievală, o sumă cu această destinaţie urmând a fi aprobată de Consiliul Local. „Ţinem acest foarte important  eveniment de artă medievală la Suceava. Pe 1 august sărbătorim  şi  625 de ani de la atestarea documentară a municipiului Suceava, de aceea vrem să organizăm evenimente de mai largă amploare. În măsura în care suma amintită este insuficientă, vom aloca, pe lângă aceşti bani europene şi o sumă din bugetul local, astfel încât să avem o finanţare corespunzătoare şi să ţinem un eveniment corespunzător”, a evidenţiat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Reamintim că licitaţia pentru achiziţionarea de costume medievale nu s-a bucurat de succes.    pentru adjudecarea sumei de aproape 120.000 de lei scoase la bătaie de municipalitate neînregistrându-se nicio ofertă. Ambele licitaţii sunt ţinute în cadrul proiectului „Perlele medievale-Suceava, Hotin Soroca”. Acesta este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun „România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013”.

Manifestările de Zilele Sucevei, monitorizate cu maximă atenţie

·        „Vrem să ne asigurăm că sănătatea şi siguranţa populaţiei nu sunt puse în pericol”, a pus în vedere Florin Sinescu.

Ieri, la sediul Instituţiei Prefectului s-a reunit comisia mixtă de control cu privire la organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate zilelor localităţilor din judeţul Suceava. La întâlnire au participat prefectul Florin Sinescu, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu şi reprezentanţii instituţiilor abilitate în comisia amintită. Întrunirea avut ca temă stabilirea măsurile de luat cu prilejul manifestărilor din perioada 21-24 iunie, interval în care sunt celebrate Zilele Sucevei. „Am solicitat ca toate structurile implicate să monitorizeze cu maximă atenţie manifestările, care se vor desfăşura în patru locaţii în municipiul Suceava, atât din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, cât şi privitor la asigurarea liniştii şi ordinii publice”, a precizat prefectul Sinescu, menţionând că nu este urmărită aplicarea de amenzi, ci respectarea regulile de comercializare a produselor şi prestare a serviciilor în locurile publice. Conform reprezentantului Guvernului în teritoriu, în atenţia inspectorilor vor sta nu doar respectarea normelor igienice de depozitare, preparare şi expunere a alimentelor, ci şi amplasarea de toalete ecologice şi pubele de gunoi, verificate din punct de vedere tehnic urmând a fi şi instalaţiile din parcurile de distracţii. „Trebuie să facem front comun pentru a ne asigura că sănătatea şi siguranţa populaţiei nu sunt puse în pericol la acest gen de manifestări”, a pus în vedere Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava.  Comisia mixtă de control a fost constituită prin ordin al prefectului, în temeiul prevederilor HG 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice. Din aceasta fac parte reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Gărzii Financiare şi Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Instalaţiilor de Ridicat.

Societatea suceveană de transport călători pierde clienţi

• Veniturile TPL din vânzările de bilete şi abonamente au scăzut, mai ales în condiţiile în care tarifele sunt menţinute la vechea valoare.

• Printre cauze se numără încetarea activităţii unor societăţi comerciale, suprapunerea traseelor operatorilor particulari maxi-taxi peste cele ale TPL, precum şi sporirea numărului de microbuze care efectuează această activitate.

Anul trecut, veniturile societăţii de transport public de călători TPL Suceava s-au înscris pe un trend descendent, relevă un raport privind situaţia economico-financiară a societăţii. 

Astfel, dacă în 2009 firma la care unic acţionar este municipalitatea suceveană înregistra venituri din exploatare de 13,93 de milioane de lei, în anul următor acestea au scăzut la 13,78 de milioane de lei, după care au sporit până la 14,55 de milioane de lei, coborând, din nou, în 2012, la 14,01 milioane de lei. Cele mai consistente venituri sunt obţinute din vânzarea de bilete şi abonamente, încasările respective diminuându-se, de la 11,53 de milioane de lei în 2009, la 11,22 de milioane de lei, în 2010, consemnându-se o creştere la 12,02 de milioane de lei-în 2011, după care, în 2012, veniturile din această sursă au rămas la nivelul din anul anterior. În ordine, ca volum al încasărilor, urmează veniturile din subvenţiile primite de la bugetul local al municipiului Suceava, respectiv cele pentru acoperirea diferenţei de tarif la transportul elevilor, studenţilor, persoanelor cu handicap, veteranilor, eroilor Revoluţiei, refugiaţilor, deportaţilor sau deţinuţilor politic.  Categoriile amintite au avut parte, după caz, de reduceri sau gratuităţi, sumele în cauză făcându-se venituri ale TPL şi fiind de 1,29 de milioane de lei în 2009. În anul 2010, acestea au cunoscut o diminuare până la 1,66 de milioane de lei, un maxim de 1,72 de milioane de lei în 2011, după care au scăzut drastic, în 2012, la 1,33 de milioane de lei, adică cu 23% faţă anul anterior. La sumele, amintite, TPL a mai realizat venituri din taxări auto, prestări de servicii, precum şi din despăgubiri. 

• În condiţiile în care firma se afundă în pierderi, Consiliul Local a amânat majorarea cu 10% a contravalorii abonamentelor de călătorie.  

Analiza economico-financiară a TPL evidenţiază că prin scăderea de la an la an a numărului de călători, şi veniturile din vânzările de bilete şi abonamente au fost mai mici, mai ales în condiţiile în care tarifele respective au fost menţinute la aceeaşi valoare. Printre cauzele care au condus la diminuarea numărului de persoane care apelează la serviciul de transport al TPL, sunt enumerate încetarea sau comprimarea activităţii unor societăţi comerciale, suprapunerea traseelor operatorilor particulari maxi-taxi peste cele ale TPL, ca urmare a lucrărilor la infrastructură, precum şi sporirea numărului de microbuze care efectuează această activitate pe raza municipiului Suceava. „Se observă că, pentru ultimii ani, tariful mediu pentru transportul urban de călători nu acoperă costurile efectuate de societate pentru îndeplinirea obiectului de activitate”, relevă directorul TPL, Darie Romaniuc, care a menţionat că nu se are în vedere o creşterea a preţului biletului de călătorie, în curs de soluţionare fiind o solicitare de scumpirea abonamentelor.  

De precizat este faptul că, în luna februarie, Consiliul Local a amânat majorarea cu 10% a contravalorii abonamentelor de călătorie cu mijloacele de transport ale TPL. Potrivit proiectului de hotărâre, abonamentul lunar nominal integrat general, valabil pentru toate liniile, ar urma să fie în valoare de 66 de lei, cel fracţionat pentru 15 zile va putea fi procurat contra a 40 de lei, iar cel pe 7 zile va costa 24 de lei. Atunci, Darie Romaniuc declara că, în ultimii 3 ani, unitatea pe care o conduce a înregistrat pierderi, acestea fiind cauzate, în principal, de creşterea bruscă a preţului combustibilului şi de suportarea, din resurse proprii, a diferenţei de 30 de lei dintre valoarea  reală de 60 de lei a abonamentului şi valoarea de 15 lei pe lună, achitată de elevi şi studenţi, şi de încă 15 lei, parte onorată din bugetul local. La această dată, călătorii suceveni plătesc 60 de lei pentru abonamentul lunar nominal integral general valabil pentru toate liniile, 36 de lei pentru legitimaţia fracţionată valabilă 15 zile şi pe toate liniile, în timp ce abonamentul fracţionat nominal pentru 7 zile şi pe toate liniile costă 22 de lei. Ultima majorare a abonamentelor a avut loc la sfârşitul lunii iunie 2011.