În ciuda creşterii cu 62% a costurilor,

Centura neterminată a Sucevei nu va trece în conservare

·        „Soluţia de conservare este una nu tocmai bună, pentru că aceasta va genera costuri suplimentare, care, sigur, sunt în sarcina contractantului, şi nu a noastră”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

·        „Vreau spun, categoric, că această centură este o lucrare foarte amplă, care, din păcate, şi-a crescut costurile cu 62%, când procedura legală permite creşterea cu doar 50%”, arată  şeful executivului judeţean.

Şoseaua de centură a municipiului Suceava nu va fi trecută în conservare, a declarat ieri, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, menţionând că, recent, a avut discuţii cu Mircea Pop, director general al CNADNR. Nechifor a ţinut să reamintească faptul că a făcut acest demers cu toate că investiţia este finanţată din bugetul de stat, iar beneficiarul este Compania de Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR). Responsabilul judeţean sucevean spune că la obiectivul de investiţii din jurul reşedinţei de judeţ se înregistrează probleme din cauza creşterii nepermis de mult contravalorii intervenţiilor.     

Astfel, în anul 2007, prin Hotărâre de Guvern, când s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, valoarea investiţiei era de 220 de milioane de lei, ulterior, începând cu 2008, când a demarat lucrarea, la un grad fizic de execuţie prezent de circa 76%,  creşterea valorică a acesteia ridicându-se cu aproximativ 62% şi ajungând la de 370 de milioane de lei.  Nechifor a pus în vedere că, în anul 2012, finanţarea pentru această investiţie a fost de circa 75 de milioane de lei, având ponderea cea mai mare în comparaţie cu anii trecuţi. Însă, din nefericire, banii au fost consumaţi pe achitarea intervenţiilor făcute anterior şi rămase nedecontate, o parte dintre datoriile  către compania executantă urmând a fi achitate după rectificarea, de la sfârşitul acestei luni, a bugetului de stat.  „În intervalul anterior, alocarea financiară a fost una modestă, ea nedepăşind suma de 200 de milioane de lei. Timp de 4 ani s-au alocat 125 de milioane de lei, iar doar în acest an s-au dat 75 de milioane de lei. Suntem în situaţia în care statul român, prin CNDANR mai are ceva datorii către firma privată care execută lucrarea, iar în urma discuţiilor de la Ministerul Transporturilor, CNADNR, precum şi cu premierul Victor Ponta, sperăm ca, la final de lună, când va fi rectificarea bugetului de stat pe anul 2012, să avem parte de nişte plăţi suplimentare faţă de cele 75 de milioane de lei, care s-au decontat deja în acest an”, arată şeful administraţiei judeţene sucevene. Nechifor reliefează că intenţia - cel puţin cea a autorităţilor judeţene - nu este aceea de trece investiţia în conservare, soluţie care ar presupune costuri suplimentare.       „Soluţia de conservare este una nu tocmai bună, pentru că aceasta va genera costuri suplimentare, care, sigur, sunt în sarcina contractantului, şi nu a noastră, în niciun caz. Vreau să asigur că facem toate demersurile ca această lucrare să ajungă la finalitate, chiar dacă este foarte scumpă”,  susţine preşedintele Consiliului Judeţean.  

·        Guvernul analizează cum s-a produs acestă creştere exagerată de costuri.

Investiţia mai are 24% de executat din stadiul fizic prevăzut iniţial, şeful CJ contrazicând unele voci din administraţia judeţeană  anterioară care iterau că lucrările pot fi terminate într-un termen foarte scurt.  „Este un lucru fals, acest stadiu presupunând foarte multe lucrări. Pe tronsonul care leagă DN 17 de DN 2 există necesitatea de a turna un strat final de uzură, lucrări prevăzute pentru balustrade la podul care traversează râul Suceava, precum şi alte foarte multe investiţii”, relevă Nechifor. Şeful CJ consideră că suplimentarea pe parcurs a contravalorii  execuţiei este de neînţeles, Guvernul făcând o analiză a depăşirii cu 12% a nivelului maxim permis de 50%. „Vreau spun, categoric, că această centură este o lucrare foarte amplă, care, din păcate, şi-a crescut costurile cu 62%, când procedura legală permite creşterea cu doar 50%. Guvernul analizează cum a fost posibil acest lucru, aşa cum analizează foarte multe lucruri care, în timp, au dovedit că s-a produs o creştere exagerată de costuri”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, adăugând că săptămâna viitoare va fi prezent la Suceava noul director al companiei care face investiţia. Precizările făcute de şeful executivului judeţean survin unei interpelări a consilierului judeţean PDL, Sorina Barbu, care şi-a exprimat  temeri în legătură cu tragerea pe dreapta a obiectivului de investiţii şi  trecerea a acestuia în conservare. „Am dori să ştim care sunt perspectivele pentru continuarea lucrărilor la şoseaua  de centură, întrucât, la ora actuală, acolo a început să se fure materiale. Am dori să se dispună o analiză, să vedem ce se poate face, în continuarea, deoarece menţinerea în conservare a cestor lucrări este foarte scumpă, de preferat fiind continuarea lor”, a subliniat Sorina Barbu, în cadrul plenului deliberativului judeţean, de ieri. Execuţia la prima rută ocolitoare a municipiului Suceava a demarat efectiv în 2009, constructorul fiind firma SCCF Group Colas Iaşi, iar beneficiarul, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Varianta de ocolire are, potrivit priectului de la acea dată, o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Şchiea –  Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei spre frontiera cu Ucraina. Valoarea iniţială a proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul era prevăzut cu două benzi, o lăţime de 7 metri, permiţând o viteză de circulaţie de 80 km/oră. Iniţial, pe traseul ocolitor trebuiau a fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Prevăzute erau, de asemnea, 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.