Aeroportul Suceava, auditat în vederea autorizării tehnice pentru traficul de călători 

La nivelul Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava este derulat un audit  tehnic, autorul fiind Autoritatea Aeronautică Română, structură care are competenţe pe linia autorizării unităţilor aeroportuare. „Aceasta va certifica autorizaţia tehnică a Aeroportului Suceava, în sensul de a furniza servicii pentru trafic de pasageri”, a declarat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.   

Nechifor spune că, tot în această perioadă, au fost obţinute documente deosebit de importante pentru proiectul major prin care Consiliul Judeţean îl derulează prin intermediul Regiei Autonome Aeroportul „Ştefan cel Mare”. Este vorba despre proiectul finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport”, pe axa II, „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport”. Acesta include amenajarea pistei pe infrastructură elastică, prelungirea acesteia de la 1800 de metri la 1460 de metri, precum şi lărgirea de la  30 la 45 de metri.  O altă componentă are în vedere modernizarea instalaţiei de balizaj şi a celei de înlăturarea a depunerii  de gheaţă de pe aeronave, „care vor face ca Aeroportul Suceava să fie funcţional şi pe ceaţă sau alte fenomene meteo dificile”. Amenajat, de asemenea, va fi şi un nou turn de control.  „Practic, pentru acest proiect, în această perioadă  s-a obţinut avizul Autorităţii Aeronautice Române, Inspecţiei de Stat în Construcţii, trebuind a fi luat şi cel de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Urmează să obţinem elemente clarificatore de la ANRMAP pentru că, deja, pe SEAP este prezentă documentaţia pentru executarea lucrărilor fizice”, a declarat Cătălin Nechifor, precizând că licitaţia pentru desemnarea constructorului ar urma să aibă loc cel târziu în decembrie. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de circa 127 de milioane de lei noi, la care se adaugă fonduri neeligibile de 39 de milioane de lei.   Jumătate din finanţare este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar cealaltă jumătate de lei de la bugetul de stat şi  bugetul judeţean.