Aplicarea „în grabă” a legilor fondului funciar, principala cauză a problemelor de cadastru şi publicitate imobiliară 

·        interviu cu Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava. 

Se ştie că judeţul Suceava are un specific în ceea ce priveşte procedurile de înregistrare cadastrală, pe teritoriul acestuia funcţionând două astfel de sisteme. Cum s-a realizat armonizarea acestora după 1990?   

Într-adevăr, pe teritoriul judeţului Suceava, în contextul  evoluţiei sale istorice, au funcţionat două sisteme de publicitate imobiliară. Este vorba, în primul rând, despre sistemul austriac, denumit şi sistemul de publicităţii reale, deoarece evidenţa acestui sistem se ţine pe imobil, şi nu pe proprietar. De asemenea, în zona fostului Regat, folosit a fost sistemul de transcripţiuni şi inscripţiuni, denumit şi sistemul publicităţii personale, întrucât evidenţa este ţinută pe proprietar, şi nu pe imobil. Dintr-o analiză  sumară a celor două sisteme de publicitate imobiliară, se pot constata deosebirile esenţiale dintre acestea, dar mai ales eficienţa sistemului de publicitate reală, al cărţii funciare. În anul 2004, conform prevederilor HG nr. 1210, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a preluat activitatea de publicitate imobiliară de la Ministerul Justiţiei, iar la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti au fost înfiinţate oficii de cadastru şi publicitate imobiliară, prin reorganizarea fostelor oficii de cadastru, geodezie şi cartografie şi a birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii. Între cele două alternative, sistemul dual, de inspiraţie germană, cu istorie veche - considerat însă conservator, costisitor şi greu de gestionat şi sistemul integrat modern, mai ieftin şi mai uşor de administrat, existent astăzi în majoritatea statelor din Uniunea Europeană - statul român a optat pentru sistemul integrat. Astfel, prin sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor; măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice, inclusiv identificarea şi înregistrarea proprietarilor, al altor deţinători legali de imobile şi a posesorilor. Totodată, sunt furnizate datele necesare sistemului de impozite şi taxe, pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de instituţiile abilitate şi este realizată publicitatea imobiliară, care asigură opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobile.

Care este stadiul actual al aplicării legilor fondului funciar? Ce greutăţi se întâmpină în acest domeniu? 

 În ceea ce priveşte emiterea titlurilor de proprietate, activitatea la nivelul comisiilor locale şi Comisiei judeţene de fond funciar a fost suspendată, conform art. 7, alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Legea prevede că activitatea acestor comisii se suspendă până la întocmirea  situaţiei centralizatoare la nivel local a terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi a celor forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care poT face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială. Excepţie fac hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, pentru care emiterea titlurilor de proprietate nu a fost sistată.

Pentru unităţile administrativ-teritoriale în care activitatea de inventariere a terenurilor a fost finalizată, prin ordin al prefectului judeţului Suceava activitatea comisiilor locale de fond funciar a fost reluată. Astfel, în prezent este reluată activitatea  comisiilor locale de fond funciar din 113 din totalul de 114 unităţi administrativ-teritoriale. După reluarea activităţii comisiilor locale de fond funciar, titlurile de proprietate se pot emite numai dacă terenul cuprins în acestea se identifică cu terenurile inventariate ca rezervă retrocedabilă a comisiei locale de fond funciar. Dacă nu s-a identificat rezervă la inventariere sau aceasta s-a epuizat, pentru cererile rămase nesoluţionate se vor aplica prevederile Legii nr. 165/2013,  de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, printr-un regulament în care se vor stabili procedurile care trebuie urmate în astfel de situaţii. De precizat este faptul că, Comisia judeţeană de fond împreună cu OJCPI Suceava sunt în fază avansată în ceea ce priveşte elaborarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei judeţene Suceava pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi a modului de lucru al acesteia cu comisiile locale. Amintim de asemenea, că pentru suprafeţele de teren intravilan sau extravilan aferente zonelor necooperativizate sunt aplicabile prevederile art. 27, alin (2) din Legea nr. 18/1991, cărora nu li se aplică termenul de decădere prevăzut de legislaţia specială privind solicitarea reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate. În aceste cazuri, titlurile de proprietate au un caracter recognitiv.

Pe de altă parte, precizăm că „neieşirea din indiviziune” nu influenţează corecta înregistrare a imobilelor în cadastru şi cartea funciară, ieşirea din indiviziune fiind o opţiune a proprietarilor. La fel, în cazul actelor sub semnătură privată, care sunt înscrisuri întocmite de părţi, fără intervenţia vreunui organ al statului, din punct de vedere al publicităţii imobiliare acestea nu pot certifica proprietatea şi nu fac obiectul înscrierilor în cărţile funciare.  Pentru valabilitatea actelor sub semnătură privată, Codul Civil precizează condiţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească.                               

Care credeţi că sunt cauzele care au generat această stare de fapt? Au îngreunat birocraţia şi taxele mari desfăşurarea în bune condiţii a procedurilor legale?    

Considerăm principala cauză a multor probleme cu care ne confruntăm în prezent este în aplicarea „în grabă” a legilor fondului funciar. Dacă ar fi fost create toate condiţiile şi mijloacele pentru ca, în toate cazurile, punerile în posesie să fie făcute prin măsurători precise, însoţite de întocmirea planurilor parcelare, iar titlurile de proprietate emise în aceste condiţii să fi fost înscrise din oficiu în carte funciară, multe dintre situaţiile actuale, la care vă referiţi, nu ar fi existat astăzi. Din punctul de vedere al tarifelor de la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, precizăm că acestea nu au fost niciodată mari. Mai mult, există situaţii în care nu se percepe tarif, cum ar fi cazul primei înregistrări în cadastrul şi cartea funciară a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, dobândite prin titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar.

Rezolvă noile prevederi legale aceste probleme?

Din acest punct de vedere, există două direcţii principale de acţiune, respectiv finalizarea procesului de restituire, prin aplicarea Legii nr. 165/2013 şi implementare Programului Naţional de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cum se va derula efectiv  Programul Naţional de Cadastru şi Publicitate Imobiliară?

Programul Naţional de Cadastru şi Publicitate Imobiliară 2015-2023 este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare şi de HG nr.294/2015. PNCCF a fost instituit în scopul înregistrării gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, dar şi al eliberării certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară posesorilor ca proprietari şi, după caz, a dezbaterilor succesorale.  

Conform HG nr. 294/2015, PNCCF are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, la nivelul întregii ţări. Înregistrarea are loc la nivel de unitate administrativ-teritorială rurală şi urbană, în fiecare comună, oraş sau municipiu, şi nu la nivel judeţean. Principalele activităţi care se vor derula în cadrul PNCCF sunt: campanii de informare şi conştientizare publică cetăţenilor; identificarea imobilelor şi a deţinătorilor; realizarea de măsurători cadastrale; colectarea actelor juridice de la deţinători; integrarea şi prelucrarea datelor şi întocmirea documentelor cadastrale; afişarea publică a documentelor cadastrale; înregistrarea şi soluţionarea cererilor de rectificare formulate de proprietari/posesori; actualizarea documentelor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare, în conformitate cu reglementările în vigoare. De menţionat este că ordinea în care unităţile administrativ-teritoriale vor intra în program se stabileşte în baza unei proceduri pentru stabilirea fluxului de lucru şi a modului de aplicare a criteriilor pentru prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea includerii acestora în Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023.