Traficul greu şi
Blocurile cu risc seismic îi bagă pe suceveni în spital
· La solicitările repetate de expertizare, Guvernul nu a dat niciun leu, iar din cauza crizei este puţin probabil ca fondurile să mai vină
Conducerea administraţiei locale sucevene caută soluţii legale şi financiare pentru expertizarea seismică a blocurilor cu probleme din reşedinţa de judeţ. Demersul este făcut după ce la solicitările înaintate Consiliului Judeţean, şi trimise de către această instituţie la Bucureşti, nu s-a primit niciun răspuns. De fonduri nici că se poate vorbi, primarul Ion Lungu fiind hotărât să mai intervină o dată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. „Noi, de fiecare dată, am înaintat aceste solicitări de expertizare la Consiliul Judeţean, care le-a dat mai departe la Ministerul Lucrărilor Publice, şi acolo au rămas. S-au promis sume, însă fondurile nu au fost alocate efectiv. Încercăm să reluăm demersurile, dar în actualele condiţii de criză este mai greu. În măsura în care ni se va permite, vom încerca să suportăm noi, de la primărie, contravaloarea expertizării blocurilor vechi”, precizează dl. Lungu. Intervenţia edilului şef survine unei interpelări pe această temă din cadrul întâlnirii de ieri cu şefii de asociaţii, Aurel Nichiforean, preşedintele de la Asociaţia nr.25 „Centru”, reproşând că după o adresă înaintată primăriei în 2005, precum şi după altele ulterioare, nu s-a văzut niciun rezultat. Dl Nichiforean spune că traficul greu de strada „Ana Ipătescu” zguduie blocurile din temelii şi că oamenii se îmbolnăvesc psihic de pe urma stresului zilnic. „Din cauza transportului greu, blocurile se cutremură, iar oamenii trăiesc clipe coşmar. Unii s-au şi internat din această cauză. Lumea este panicată de vechimea acestor blocuri, fiindcă, la orice mişcare de autovehicul greu, pereţii şi lucrurile din apartamente trepidează”, a explicat Aurel Nichiforean.
Printre clădirile cu risc din zona centrală se numără blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile „Alexandru cele Bun”, „Ana Ipătescu” şi ”Mihai Viteazu”, unele dintre ele fiind ridicate chiar şi în deceniile patru, cinci sau şase ale secolului trecut. Potrivit unei mai vechi situaţii a executivului, pe raza urbei reşedinţă de judeţ există 45 de imobile cu potenţial risc privind rezistenţa şi stabilitatea şi cu încadrare în clasele de risc seismic II şi III. În general, judeţul Suceava este relativ puţin afectat de mişcările telurice din Vrancea, însă ar putea avea mai mult de suferit de pe urma unui cutremur care s-ar produce pe falia tectonică situată în Ucraina.
Blocurile cu risc seismic îi bagă pe suceveni în spital
· La solicitările repetate de expertizare, Guvernul nu a dat niciun leu, iar din cauza crizei este puţin probabil ca fondurile să mai vină
Conducerea administraţiei locale sucevene caută soluţii legale şi financiare pentru expertizarea seismică a blocurilor cu probleme din reşedinţa de judeţ. Demersul este făcut după ce la solicitările înaintate Consiliului Judeţean, şi trimise de către această instituţie la Bucureşti, nu s-a primit niciun răspuns. De fonduri nici că se poate vorbi, primarul Ion Lungu fiind hotărât să mai intervină o dată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. „Noi, de fiecare dată, am înaintat aceste solicitări de expertizare la Consiliul Judeţean, care le-a dat mai departe la Ministerul Lucrărilor Publice, şi acolo au rămas. S-au promis sume, însă fondurile nu au fost alocate efectiv. Încercăm să reluăm demersurile, dar în actualele condiţii de criză este mai greu. În măsura în care ni se va permite, vom încerca să suportăm noi, de la primărie, contravaloarea expertizării blocurilor vechi”, precizează dl. Lungu. Intervenţia edilului şef survine unei interpelări pe această temă din cadrul întâlnirii de ieri cu şefii de asociaţii, Aurel Nichiforean, preşedintele de la Asociaţia nr.25 „Centru”, reproşând că după o adresă înaintată primăriei în 2005, precum şi după altele ulterioare, nu s-a văzut niciun rezultat. Dl Nichiforean spune că traficul greu de strada „Ana Ipătescu” zguduie blocurile din temelii şi că oamenii se îmbolnăvesc psihic de pe urma stresului zilnic. „Din cauza transportului greu, blocurile se cutremură, iar oamenii trăiesc clipe coşmar. Unii s-au şi internat din această cauză. Lumea este panicată de vechimea acestor blocuri, fiindcă, la orice mişcare de autovehicul greu, pereţii şi lucrurile din apartamente trepidează”, a explicat Aurel Nichiforean.
Printre clădirile cu risc din zona centrală se numără blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile „Alexandru cele Bun”, „Ana Ipătescu” şi ”Mihai Viteazu”, unele dintre ele fiind ridicate chiar şi în deceniile patru, cinci sau şase ale secolului trecut. Potrivit unei mai vechi situaţii a executivului, pe raza urbei reşedinţă de judeţ există 45 de imobile cu potenţial risc privind rezistenţa şi stabilitatea şi cu încadrare în clasele de risc seismic II şi III. În general, judeţul Suceava este relativ puţin afectat de mişcările telurice din Vrancea, însă ar putea avea mai mult de suferit de pe urma unui cutremur care s-ar produce pe falia tectonică situată în Ucraina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu