De Ziua Mondială a Libertăţii Presei

Distincţia specială „Meritul Bucovinei” pentru  oamenii de presă suceveni

·        Începuturile şi evoluţia a presei bucovinene au fost evocate de către Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi, autor al unei teze de doctorat cu această tematică.

·        Cristina Slavic, de la Muzeul Bucovinei  a evidenţiat că pe 25 decembrie 1989, despre Revoluţie publică „Crai Nou”, în acele zile tumultuoase apărând „Tinerii revoluţiei”, „Arboroasa” şi „Nord Press”, apoi „Monitorul de Suceava”, în 1995, iar ulterior „Obiectiv de Suceava” şi „Jupânu.

·        „O naţiune este sănătoasă, iar o democraţie este funcţională, dacă pionul de bază, libertatea presei funcţionează”, a spus Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava.

Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” a organizat expoziţia „Presa din Bucovina 1860-2018”. Vernisajul expoziţie a avut loc joi seara, pe 3 mai, dată la care este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Evenimentul a fost inclus în calendarul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri. „Cu toţii ne-am străduit, astfel încât să aducem în faţa vizitatorilor noştri, crâmpeie din aceste epoci istorice”, a spus Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava  a urat „La mulţi ani!” oamenilor de presă de la toate instituţiile mass media din judeţ, dar şi reprezentanţilor organelor de presă centrale. „Sunt 25 de ani de când a fost legiferată Ziua Mondială a Libertăţii Presei şi am socotit că în Anul Centenar merită să stăm câteva minute de vorbă şi să vizionăm expoziţia despre istoria presei din Bucovina, până în prezent, deci una de peste 175 de ani. 
Este o activitate vie, cu inteligenţă în domeniul mass media, o tradiţie pentru această zonă a Bucovinei”, a reliefat Gheorghe Flutur, menţionând că „o naţiune este sănătoasă, iar o democraţie este funcţională, dacă pionul de bază, libertatea presei funcţionează”.  Începuturile şi evoluţia a presei bucovinene au fost evocate de către Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi,  autor al unei teze de doctorat cu această tematică. Apariţia presei post-decembristă a fost prezentată de Cristina Slavic, de la Muzeul Bucovinei. ”După 1989, presa din Bucovina, la fel ca întreaga presă din România cunoaşte o evoluţie spectaculoasă. Odată cu înlăturarea regimului comunist, nevoia de cunoaştere era imensă în rândul populaţiei. Astfel, şi în Suceava, apar idei care reflectă evenimentele de la Revoluţia din Decembrie 1989. Mai exact, ziarul <Zori Noi>, îşi schimbă denumirea în Suceava, în zilele de 23 şi 24 decembrie, o denumire pe care a avut-o doar 2 zile. În primul număr s-a publicat Comunicatul Frontului Salvării Naţionale şi au apărut diverse exemple prezentate sucevenilor în acele zile dramatice de Decembrie 89. La 25 decembrie 1989, publicaţia a decis să se numească ”, a evidenţiat Cristina Slavic, adăugând că în acele zile tumultuoase au apărut şi „Tinerii revoluţiei”, „Arboroasa”, „Nord Press” şi, mai apoi, „Monitorul de Suceava”, pe 13 noiembrie 1995, iar ulterior, publicaţiile „Obiectiv de Suceava” şi „Jupânu”. Presei pe suport de hârtie, posturilor de radio, posturilor de televiziune, precum şi publicaţiilor electronice on-line din judeţul Suceava, dar şi colaboratorilor mijloacelor de informare în masă de la nivel naţional le-a fost decernată distincţia specială „Meritul Bucovinei”. Distincţia acordată Cotidianului „Crai Nou” a fost înmânată redactorul-şef Liviu Clement, care a mulţumit organizatorilor manifestării, foştilor şi actualilor colegi din redacţie, cititorilor de Crai Nou şi tuturor consumatorilor de presă, inclusiv colegilor de breaslă, care fac, în Suceava, „o societate mai bună”.

Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei pe 23 decembrie 1993, de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.