Referendum pe tema renunţării la sistemul centralizat de alimentare cu apă cladă şi căldură

·       Din toamnă Bioenergy va majora preţul energiei produse în centrala pe biomasă, condiţii în care trebuie să se revină la subvenţionarea covârşitoare din vistieria municipală, deoarece, în caz contrar, consumatorii casnici vor fi puşi în dificultate financiară, iar unii chiar în imposibilitate de plată.     

·       „N-ar ar fi corect ca un cetăţean din Burdujeni, cu 500 de lei pensie, să plătească subvenţie la termoficare şi pentru primar, care are salariu mare şi este la sistemul centralizat”, reliefează primarul Ion Lungu, acceptând că trecerea masivă pe centrale individuale ar aduce prejudiciu şi actualilor posesori, întrucât sistemul din Suceava nu are capacitatea de alimenta cu gaze naturale totalul de aproximativ 33.000 de locuinţe.   

Debranşările la de sistemul centralizat de termoficare din municipiul Suceava continuă, însă ritmul nu este unul superior anilor anteriori, în ciuda faptului că producătorul Bioenergy a avut probleme cu decontarea certificatelor pentru biomasă, iar din toamnă se anunţă o majorare, la „gardul centralei”, a tarifului gigacaloriei produse. „În acest an expiră acel preţ referenţial de 119 de lei pe gigacalorie la gardul centralei. Este clar că va fi solicitată o majorare de preţ. Noi am crezut că venind cu această nouă centrală vor scădea costurile Primăriei în ceea ce priveşte termoficarea. Eram pe drumul cel bun, însă o altă soluţie nu întrevăd, deoarece costurile de acolo nu se închid”, a punctat primul gospodar al urbei reşedinţă. Şeful executivului  este de părere că populaţia nu va mai putea suporta o majorare de preţ şi că, probabil, pentru funcţionarea sistemului, se va reni la susţinerea covârşitoare din vistieria municipală.  Astfel, dacă în anul 2016 de la bugetul local s-au plătit subvenţii de 5 milioane de euro, în 2017 acesta au scăzut la 4,4 milioane de euro, însă după ce în sarcina populaţiei s-a pus 75% din diferenţa dintre tarifele la agentul termic. În anul în curs, conform actualelor tarife, achitate din puşculiţa comună sunt estimate a fi circa 3 milioane de euro. Însă, din octombrie, la 5 ani după punerea în folosinţă a centralei pe biomasă, Bioenergy are cale libere la mărirea preţului de livrare a energiei termice. În aceste condiţii, susţinerea financiară din partea autorităţilor municipale ar urma să crească din nou până la 5 milioane de euro. Ion Lungu consideră că acest lucru nu este drept, întrucât din dările achitate inclusiv de posesorii de centrale individuale pe gaze naturale, se va suporta o parte din cheltuielile cu încălzirea locuinţelor branşate la sistemul centralizat de termoficare.

 În aceste circumstanţe, în calcul este luată organizarea unui referendum pe tema renunţării la serviciul  comun de alimentare cu apă cadă şi căldură, însă procedurile sunt destul de laborioase şi îndelungate. „Avem o problemă de echitate: jumătate de oraş este la sistemul centralizat, iar cealaltă jumătate nu este. N-ar ar fi corect ca un cetăţean din Burdujeni, cu 500 de lei pensie, să plătească subvenţie la termoficare şi pentru primar, care are salariu mare şi este la sistemul centralizat”, reliefează Ion Lungu, recunoscând că trecerea masivă pe centrale individuale pe gaze naturale ar aduce prejudiciu şi actualilor posesori, întrucât sistemul Suceava nu are capacitatea de alimenta totalul de aproximativ 33.000 de locuinţe. Şeful executivului consideră că, în conformitate cu opinii avizate, cât şi practica din ţările civilizate, soluţia recomandată ar fi tot serviciul în sistem centralizat, însă o creştere substanţială a tarifelor ar pune consumatorii casnici în dificultate financiară, iar pe unii chiar în incapacitate de plată.  Primarul a făcut referire şi la 13 mari administraţii din ţară care au renunţat la alimentare centralizată cu apă caldă şi căldură, printre care celr din Alba Iulia, Bistriţa, Satu Mare, Neamţ, Caraş Severin, Sălaj, Olt, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Mureş şi Brăila. „Eu sunt totuşi, adeptul sistemului centralizat. Soluţia nu este câte o centrală la fiecare apartament, pentru că va creşte preţul la gaz metan, creşte şi poluarea, şi va veni şi vremea când se vor plăti taxe pentru aceasta”, a explicat primarul Sucevei, accentuând că, de asemenea, un serviciu centralizat de calitate şi la tarife acceptabile ar presupune continuarea reabilitării sistemului de transport distribuire şi furnizare a agentului termic, în vederea reducerii pierderilor.  

La concesionare,

Serviciu special pentru îngroparea cablurile care atârnă pe stâlpii şi blocurile din Suceava

·       „Primăria nu are nici forţa, nici personalul necesare, dar nici nu vom sta să angajăm oameni pentru a urmări fiecare cablu prin oraş”, arată edilul-şef Ion Lungu, menţionând că fiecare operator de servicii de comunicaţii va trebui să plătească o taxă câştigătorului licitaţiei.

·       O primă tentativă de „îngropare” a cablurilor suspendate  a avut loc în anul 2012, dar ADRNE nu a aprobat demersul, din cauză că lucrările diminuau valoarea proiectului POR de reabilitare a infrastructurii rutiere.

Autorităţile locale din municipiul Suceava lucrează la un sistem de „canalizaţie subterană” a cablurilor. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu care, într-o conferinţă de presă, a precizat că „este urât să vezi atârnând cabluri pe toţi stâlpii, atunci când intri în oraş”, arătând că, în acest sens, va fi organizată o licitaţie de atribuire în concesiune a respectivului serviciu.  „Primăria nu are nici forţa, nici personalul necesare , dar nici nu vom sta să angajăm oameni pentru a urmări fiecare cablu prin oraş. Nu inventăm noi roata, vom face un contract de concesionare, un model similar fiind deja aplicat în Oradea”, arată edilul-şef. Conform lui Lungu, municipiul Suceava pune la dispoziţie terenurile aparţinând domeniul public, în vederea realizării respectivului tip de „canalizaţie subterană”, colaborând cu operatorul în vederea promovării şi dezvoltării noului sistem. La rându-i, viitorul concesionar urmează să acopere, cu surse financiare proprii, cheltuielile de proiectare, realizare şi executare propriu-zisă a obiectivului în cauză. Totodată, firma concesionară se obligă să sigure accesul nediscriminatoriu la sistemul de „cabluri îngropate”, însă, în schimbul acestuia, îşi rezervă dreptul de a percepe o taxă. Demersul presupune mai multe faze, începând cu studiul topografic, proiectul tehnic, asigurarea asistenţei tehnice şi realizarea efectivă a investiţiei. Primarul Ion Lungu crede că investiţia poate fi materializată în maxim 2 ani, contractul de concesiune va fi parafat pentru o perioadă de 10 ani, iar redevenţa percepută de autorităţi va fi de 15%. „Îmi doresc ca, în această vară, să intrăm cu acest proiect şi caietul de sarcini în Consiliul Local, astfel încât să declanşăm procedura de licitaţie”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. O primă tentativă de „îngropare” a cablurilor suspendate  a avut loc în anul 2012, când prin finanţare POR 2007-2013, au fost înlocuiţi stâlpii din sistemul de iluminat public şi s-a reparat infrastructura de pe magistrala rutieră principală a urbei capitală de judeţ. La acea dată, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est nu a aprobat amenajarea de canale pentru cabluri, din cauză că lucrările diminuau valoarea proiectului principal. De cealaltă parte, societăţile de operare prin cablu de pe raza urbei reşedinţei de judeţ nu au răspuns chemării autorităţilor de a intra într-un parteneriat. De remarcat este faptul că, în februarie 2010, şeful executivului sucevean retrăgea de pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului local proiectul de hotărâre privind aprobarea extinderii prin licitaţie publică a reţelei de fibră optică pe stâlpii de iluminat public din municipiul reşedinţă. Cererea aparţinea unui cunoscut operator în domeniu, iar Ion Lungu îşi motiva motivat gestul prin aceea că, după promovarea proiectului local, la nivel naţional intrau în vigoare reglementări care interziceau pozarea aeriană a reţelelor de servicii de telecomunicaţii prin cablu.  

Suceava, primul municipiu din Regiunea de Nord-Est care depune un proiect de revitalizarea comunităţilor defavorizate   

·       Este vorba despre Centrul multifuncţional „Arta” Iţcani, valoarea finanţării nerambursabile europene fiind de 6,42 de milioane de lei, cu o durată de realizare de 36 de luni.  

·       Pe lângă cinematograf, clădirea modernizată va găzdui servicii ale Primăriei, un birou al Poliţiei Locale, un cabinet medical, un centru de activităţi recreative, un centru de consiliere şi informare şi un centru educaţional.

Municipiul Suceava este primul din Moldova care a depus un proiect pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, în cauză fiind Centrul multifuncţional „Arta” Iţcani. „Acolo vrem să facem o clădire cu etaj, pe structura cinematografului Arta, pe care l-am preluat de la RADF şi căruia suntem obligaţi să îi păstrăm obiectul de activitate, prevăzută fiind, astfel, o sală de spectacole cu 200 de locuri. Clădirea va avea un singur nivel, iar în partea din spate va fi şi un etaj tehnic”, subliniază Lungu. Imobilul reabilitat va avea 1.156 de metri pătraţi, 826 de metri pătraţi la parter, iar 329 de metri pătraţi la etaj. Valoarea lucrărilor este de 6,42 de milioane de lei, Primăria contribuind cu 128.504 de lei. Termenul de realizare a investiţiei este de 36 de luni de la semnarea contractului de finanţare, 24 de luni fiind execuţia efectivă. În clădirea modernizată va funcţiona servicii ale Primăriei, imobilul găzduind, în acelaşi timp, un birou al Poliţiei Locale, un cabinet medical, un centru de activităţi recreative, un centru de consiliere şi informare, un centru educaţional şi grupuri sanitare. Între timp, serviciul specializat al executivului lucrează la reabilitarea celor două străzi din preajmă, respectiv „Aron Pumnu” şi „Biruinţei”. „Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, în 2 ani de zile, să putem avea acest sediu nou la Iţcani, acolo unde este aşteptat de cetăţeni”, a încheiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

Pe lângă proiectul amintit, municipiul Suceava ar putea accesa suma de 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice, cu sistem de e-tiketing şi „monitorizare în trafic a flotelor”. La aceasta se adaugă circa 3 milioane de lei pentru regenerarea zonelor urbane şi spaţiilor verzi, 3,62 de milioane de lei pentru grădiniţele din Burdujeni-sat şi din zona centrală, precum şi 620.000 de lei pentru şcolile tehnice.

TPL nu mai poate asigura plata salariilor şi nici întreţinerea parcului auto

·       Drept urmare, Consiliul Local va analiza cererea de majorare a tarifului pentru bilete de la 2 lei pe călătorie, la 2,5 lei pe călătorie, creşterea propusă a tarifului la abonamentul nominal integral pentru toate liniile fiind de la 66 de lei pe lună, cât este acum, la 75 de lei pe lună.

·       Ultima majorare a preţului biletelor datează de la 1 ianuarie 2011, cu un an în urmă tariful pentru abonamentul integral fiind stabilit la 500 de lei pe lună, după ce, în perioada precedentă, un talon costa 90 de lei pe toate liniile, 75 de lei pe 2 linii şi 45 de lei pe o linie.

Adunarea Generală a Acţionarilor de la societatea Transport Public Local (TPL) Suceava a hotărât modificarea tarifelor la biletele şi abonamentele de călătorie cu mijloacele de transport din parcul auto al firmei. Consiliul Local va analiza înspre aprobare, în şedinţa din această săptămână, majorarea cu 25%  a preţului biletului, respectiv de la 2 lei pe călătorie, la 2,5 lei pe călătorie. Totodată, prin proiectul de hotărâre de pe masa aleşilor municipali, propusă este inclusiv creşterea tarifului la abonamentul nominal integral pentru toate liniile, de la 66 de lei pe lună, cât este acum, la 75 de lei pe lună. Pe de altă parte, abonamentul unic lunar nenominal ar putea costa 115 lei, abonamentul unic fracţional nominal pentru 15 zile-46 de lei, iar cel unic fracţional nominal pentru 7 zile-27 de lei. Eliberat va fi şi abonamentul unic nominal pentru o singură zi, cu o valoare de 6 lei. Ultima creştere a tarifelor a trecut de plenul deliberativului local în anul 2010, Darie Romaniuc arătând, într-o notă justificativă că, de atunci, preţul motorinei a crescut cu 1 leu, ceea ce înseamnă 100.000 de lei pe lună cheltuieli  în plus doar la acest capitol. La fel, cheltuielile cu energia electrică sunt cu 100% mai mari faţă de acum 8 ani, iar cele cu reparaţiile şi întreţinerea au crescut semnificativ în comparaţie cu 2010 când autobuzele aveau 4 ani de exploatare şi circa 300.000 km la bord, în comparaţie cu aproximativ 1 milion km adunaţi până în momentul de faţă. În consecinţă, înlocuirea unor subansmable, precum cutiile de viteză şi punţile motoare, costă câte 10.000 de euro pentru fiecare dintre acestea. În sprijinul propunerii de majorare a tarifelor la bielete şi abonamente, Romaniuc a mai invocat, deprecierea leului în faţa euro, dar şi creşterea ratei inflaţiei.

·       Salariile mici şi imposibilitatea plătirii timpului lucrat peste program a acumulat nemulţumiri în rândul membrilor Sindicatului „Autobuzul”, aceştia ameninţând chiar cu greva generală.

Nu în ultimul rând, directorul TPL a  evidenţiat că 50% din salariaţii societăţii la care autorităţile municipale sunt unic acţionar au salariul minim pe economie de 1.900 de lei pe lună, la acelaşi nivel ca în anul 2010, când acesta era de 800 de lei pe lună.  „Cu veniturile realizate din titlurile de călătorie, bilete şi abonamente, la valoarea din anul 2010, nu se mai pot susţine nici plata salariilor şi nici întreţinerea parcului auto”, subliniază Darie Romaniuc, directorul TPL, în nota justificativă.  În expunerea de motive la proiectul de hotărâre de Consiliu Local  iniţiat de primarul Ion Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovchi, se precizează că şoferii angajaţi la TPL Suceava au salarii  sub cele ale salariaţilor firmelor de transport similare din ţară ceea ce a dus la subdimensionarea personalului, cât şi la necesitatea efectuării orelor suplimentare. Dealtfel, imposibilitatea plătirii timpului lucrat peste program a acumulat nemulţumiri în rândul membrilor Sindicatului „Autobuzul”, aceştia ameninţând chiar cu greva generală. Şeful executivului municipal sucevean a recunoscut că salariile lucrătorilor TPL sunt sub cele ale personalului serviciilor şi direcţiilor din administraţia publică locală, însă este de părere că soluţia nu ar sta tocmai în scumpirea preţului călătoriei, ci în atragerea unui număr cât mai mare de clienţi.  „Aşa cum a mai spus, cred că lucrurile de acolo se vor rezolva efectiv atunci când vor veni autobuzele electrice şi se vor face economii, prin scăderea de 7 ori a cheltuielilor cu combustibilul”, a unea în vedere Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, în decembrie 2010, prin hotărâre de Consiliul Local, tichetele de transport pe autobuzele şi microbuzele TPL s-au scumpit de la 1,5 lei pe călătorie la 2 lei pe călătorie, majorarea survenind unei tentative similare, eşuate în luna septembrie. Interesat de remarcat este faptul că, mai îninte, adică de la 1 ianuarie 2010, tariful pentru abonamentul nominal integral valabil pe toate liniile a fost aprobat la nivelul de 50 de lei pe lună. Anterior acestei măsuri, un talon de călătorie pe toate liniile era de 90 de lei, pe 2 linii-de 75 de lei, iar pe o linie-de 45 de lei. Edilul şef Ion Lungu arata, la acea dată, că municipiul Suceava are cel mai mic preţ din ţară, la Iaşi abonamentul fiind de 97 de lei pe lună, la Cluj Napoca-106 lei, la Ploieşti-104 lei, la Buzău-70 de lei, Buzău, la slatina-66 de lei,  iar la Tîrgu Mureş-100 lei. Ulterior a fost introdus abonamentul nominal integral cu valoare de 66 de lei pe lună şi valabil pentru toate liniile.   

Economie de 3 milioane de lei din creditul de la CEC Bank, orientată către agrement, infrastructură rutieră şi sportivă     

·       Din total, 1 milion de lei se va duce, într-o o doua etapă de lucrări la Zona de  agrement „Tătăraşi”,  pe sisteme de tiroliană şi escaladă, cişmele, sistem de udare a spaţiilor verzi, pistă de bowling, sistem de supraveghere video, alei, balustrade de protecţie, cât şi pe plantări de foioase.    

Consiliul Local va hotărî asupra redistribuirii unei economii de 3 milioane de lei în vederea  finanţării  executării unor obiective investiţii de pe raza municipiului Suceava.  Conform propunerii legislative sumă de 500.000 de lei va lua calea extinderii reţelei de alimentare cu energie electrică în cartierul din zona Aleea Dumbrăvii, o alta de 519.244 de lei va fi destinată susţinerii financiare a lucrărilor de modernizare a străzii „Lev Tolstoi” din cartierul Burdujeni-sat, iar încă una de 1 milion de lei va servi reabilitării terenului de sport de la Colegiul tehnic „Samuil Isopescu”. De asemenea, după aprobarea în Consiliul Local, suma de 1 milion de lei va putea fi cheltuită în vederea continuării lucrărilor din etapa a doua de amenajare a Zonei de  agrement „Tătăraşi”. În ceea ce priveşte acest din urmă obiectiv, autorităţile locale intenţionează să finanţeze lucrări pentru „implementarea unor sisteme de tiroliană şi escaladă pentru copii şi, separat, pentru adulţi; a unui grup de cişmele, cuplat cu un sistem de udare a spaţiilor verzi; extinderea sistemului de alei din pavele şi din piatră către noile obiective; amenajarea unei piste de bowling şi a unui sistem de supraveghere video”. Totodată, vor fi montate balustrade de protecţie în zona de drum a lacului şi vor fi plantate specii de foioase în zonele deficitare.                      

Reamintim că în vederea realizării obiectivului, autorităţile sucevene au contractat un credit de 10 milioane de lei, acordat de CEC Bank, pentru o dobânda anuală de 1,5% peste cea de referinţă, la care se adaugă comisionul de administrare de 0,65%. La începutul lui 2017, accesul la linia de credit nu  a mai fost permis, pe motiv că acesta poate duce la creşterea gradului de îndatorare şi la depăşirea deficitului bugetar de 3% convenit cu organismele europene. Iniţial, Primăria a tras doar 900.000 de lei din creditul în cauză, lucrările făcute în primele 6 luni ale lui 2016 fiind plătite din veniturile bugetului local.  Ion Lungu preciza, la acea dată că, întrucât banii cheltuiţi din vistieria municipală nu pot fi recuperaţi din creditul cu pricina, va face demersuri ca suma corespunzătoare din credit să fie orientată înspre alte obiective de investiţii. Pe lângă amenajarea Zonei de  agrement „Tătăraşi”, creditul CEC Bank a servit la cofinanţarea proiectelor cu fonduri elveţiene  nerambursabile „Management  modern şi eficient al iluminatului public în municipiul Suceava” şi „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”.        

Judeţul Suceava adună, într-un an, un plus de aproape 3.582 de contracte de muncă active

·       De remarcat est faptul că, dacă în intervalul  1 mai 2017-1 mai 2018, numărul contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată a crescut cu 4.246, cel al contractelor de muncă pe durată determinată s-a micşorat cu 664.

Judeţul Suceava strânge, de la un an la altul, un număr tot mai mare de contracte de muncă.  Cel puţin aşa se poate concluziona în urma consultării datelor Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES). „Ca urmare a interogării registrului general de evidenţă a salariaţilor s-a constatat faptul că la data de 1 mai 2018 figurează ca fiind înregistrate un număr de 125.748 contracte individuale de muncă active”, subliniază Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Dintre acestea, 118.515 sunt contracte de muncă pe durată nedeterminată, iar 7.233 contracte de muncă pe durată determinată. În urmă cu 1 an, adică pe 1 mai 2017, din judeţul Suceava, la registrul de evidenţă electronică a salariaţilor figurau 122.166 de contracte individuale de muncă active, dintre care 114.269 erau contracte pe durată nedeterminată, iar 7.897 contracte de muncă pe durată determinată. Aceasta înseamnă că, într-un an, adică în intervalul 1 mai 2017-1mai 2018, judeţul Suceava a câştigat 3.582 de contracte de muncă active. De remarcat este faptul că, dacă în intervalul la care facem referire numărul contractelor individuale de muncă pe durată nedeterminată a crescut cu 4.246, cel al contractelor de muncă pe durată determinată s-a micşorat cu 664. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, la începutul anului trecut, în judeţul Suceava cele mai multe contracte active de muncă, erau înregistrate în industria prelucrătoare, urmată de comerţul cu ridicata, cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În ordine descrescătoare  se înscriau învăţământul; transportul şi depozitarea; construcţiile; sănătatea şi asistenţa socială; hotelurile şi restaurantele; administraţia publică, apărarea şi asigurările sociale din domeniul public; activităţile profesionale ştiinţifice şi tehnice, precum şi alte activităţi de servicii.În continuare veneau activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport; distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare; industria extractivă; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; informaţiile şi comunicaţiile; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, dar şi intermedierile financiare şi asigurările. La finele listei se aflau tranzacţiile imobiliare; activităţile organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale, activităţile gospodăriilor private şi în calitate de angajator personal casnic. Sucevenii figurau şi cu contracte de muncă în activităţi fără cod CAEN, respectiv în cele neclasificate.                   

După primul trimestru al lui 2018,

Judeţul Suceava, locuri nu tocmai onorante la capitalul străin atras

·       Cele 10 firme cu participare externă au subscris  echivalentul a 5.396,8 de euro, ceea ce înseamnă 0,7% din totalul societăţilor comerciale şi, respectiv, 0,05% din valoarea capitalului de la nivel naţional.  

Judeţul Suceava ocupă poziţii în clasamentul privind societăţile cu capital străin constituite în acest an. Astfel, în luna martie a lui 2018, în judeţ au fost înmatriculate 2 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, ceea ce reprezintă 0,4% din totalul firmelor de acest fel, înmatriculate la nivelul întregii ţări.  Conform celor mai noi informaţii oferite publicităţii de către Direcţia Judeţeană de Satistică, care citează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna martie, de 400 de lei, adică echivalentul a 105,8 de dolari, respectiv a 85,8 de euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în martie 2018, judeţul Suceava ocupă locul 26 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se află, de asemenea, pe poziţia a 29-a după mărimea capitalului social exprimat în valută. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 martie 2018, în judeţul Suceava s-au înregistrat 10 firme cu participare străină la capitalul social subscris, acesta din urmă însumând 25.100 de lei, adică  6.710,8 de dolari sau 5.396,8 de euro. Acesta înseamnă 0,7% din numărul total al societăţilor comerciale şi 0,05% din valoarea capitalului social subscris la nivel naţional.   

Firmă din construcţii, sesizare penală pentru un prejudiciu de aproape 800.000 de lei adus bugetului statului

·       Inspectorii fiscali au instituit o măsură asigurătoare pentru 1,15 de milioane de lei, la firmele din domeniul cu pricina aceştia având 25 de descinderi.

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au desfăşurat, în primul trimestru al anului 2018, 126 de acţiuni de control, în urma acestora fiind atrasă la bugetul statului o sumă suplimentară de 3,3 de milioane de lei, informează purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea. Potrivit responsabilului AJFP, controalele efectuate în perioada la care facem referire s-au concretizat în amenzi totalizând 5.400 de lei, în baza verificărilor făcute pierderea fiscală diminuându-se cu 1,13 de milioane de lei. Pe de altă parte, în primele 3 luni ale anului, inspectorii de specialitate au instituit o măsură asigurătoare pentru 1,15 de milioane de lei şi, totodată, au întocmit o sesizare penală. În ambele aceste din urmă situaţii, în cauză este vorba despre un agent economic din construcţii în cazul căruia prejudiciul făcut bugetului statului însumează 796.832 de lei, la firmele din domeniul cu pricina inspectorii fiscali având 25 de descinderi. În domeniul energetic, lucrătorii specializaţi ai AJFP au făcut două controale, cu stabilirea atragerii suplimentare la buget a 22.467 de lei, iar în domeniul agroalimentar s-au întreprins 29 de verificări, cu recuperarea suplimentară a 434.309 de lei şi diminuarea cu 701.894 de lei a pierderii fiscale. În transporturi, în urma a 34 de acţiuni de control s-a stabilit un supliment de 726.630 de lei, s-au dat amenzi de 1.500 de lei, iar pierderea fiscală s-a micşorat cu 107.980 de lei. Două amenzi însumând 500 de lei au dat controlorii fiscali la operatorii din turism, prilej cu care s-au atras suplimentar şi 20.215 de lei. La operatorii din domeniul prelucrării şi exploatării lemnului, cele 34 de controale s-au lăsat cu amenzi de 2.400 de lei, atragerea suplimentară în vistieria statului a 585.756 de lei şi o reducerea a pierderii fiscale cu 323.920 de lei. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, în primele 3 luni ale anului 2018, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 75 de acţiuni, dintre care 223 de inspecţii fiscale generale, 64 de inspecţii fiscale parţiale, 8 controale inopinate şi 5 cercetări la faţa locului.

Într-o singură lună, 

Inspectorii de muncă suceveni au descoperit 24 de lucrători la negru

·       „Pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 24 de angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 150.000 lei”, precizează inspectorul şef Romeo Butnariu.

În luna aprilie a anului 2018, inspectorii de muncă suceveni au depistat 35 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, declară că în cauză sunt 8 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, la care se adaugă 24 de persoane depistate la lucru, însă fără ca acestea să aibă încheiate contracte individuale de muncă, cum legea prevede. În acelaşi timp, inspectorii specializaţi suceveni au prins 3 lucrători în afara programului legal, aşa cum acesta a fost stabilit în cadrul contractelor de muncă cu timp parţial. „Pentru muncă nedeclarată au fost sancţionaţi 24 de angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 150.000 lei”, a subliniat inspectorul şef Romeo Butnariu. Pe parcursul lunii aprilie, în domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 215 controale. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM, verificările s-au concretizat în aplicarea a 65 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ridicându-se la 226.000 de lei. Pe lângă cele amintite, pe durata acţiunilor de control, inspectorii ITM Suceava au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui oblogatoriu în cazul muncii suplimentare. De asemenea, s-a mai constatat că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte.

Pentru salvarea de vieţi omeneşti,

Poliţiştii de la „Circulaţie”, dotaţi de către autorităţile sucevene cu două pistoale-radar în valoare de 124.000 de lei

·       „Sigur că o să fie unii care o să înjure Primăria că pune radare la dispoziţia Poliţiei”, a declarat primarul Ion Lungu, opinând că judeţul şi municipiul Suceava sunt campioane la accidente rutiere.

Primăria municipiului Suceava a achiziţionat cu 651.920 de lei bucata, două pistoale-radar mobile, care intră în dotarea poliţiştilor de la „Circulaţie”. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat, într-o conferinţă de presă, că de la bugetul local s-a alocat un  total 123.840 de lei, respectivele mijloace fiind deja recepţionate de către Serviciul Poliţei Rutiere. Lungu crede că, în scop preventiv, achiziţionarea pistoalelor-radar mobile era necesară, mai ales pe fondul numărului mare de accidente de circulaţie grave din municipiu şi din judeţ.  „Sigur că o să fie unii care o să înjure Primăria că pune radare la dispoziţia Poliţiei, însă eu cred că este un act de responsabilitate. Din nefericire, judeţul şi chiar municipiul Suceava sunt campioane la accidente rutiere. Măcar să putem salva vieţi omeneşti prin aceste dotări, pentru că, se ştie, şoferii au frică de aceste radare, amenzile fiind foarte mari. Aceste pistoale mobile sunt foarte performante şi eficiente, şi sper ca în final oamenii de bună credinţă să aprecieze acest lucru, pentru că prin aceste dotări făcute către Poliţie vor fi salvate vieţi omeneşti”, a precizat Ion Lungu şeful executivului sucevean, recunoscând că există perioade cu trafic lent, dar şi altele „când se circulă şi cu 150 km la oră, când se pot face raliuri”.     În şedinţa Consiliului Local de pe data de 31 mai, aleşii locali vor vota un proiect de hotărâre privind aprobarea unui contract prin care cele două mijloace radar vor fi date în comodat, pe o perioadă de 10 ani, lucrătorilor de la Serviciul Poliţiei Rutiere.

În lungime de peste 100 de metri,

Noul pod peste râul Suceava, în zona Termica, va costa 1 milion de euro

·       „Am rămas surprins de valoarea mică, am vrut să o verific, a venit proiectantul şi a susţinut că este bine aşa”, a spus primarul Lungu, adăugând că anul acesta ar putea începe construirea efectivă a obiectivului.

·       Noua rută de ocolire a zonei supermaketurilor ar urma să „înţepe” Calea Unirii la intersecţia cu strada „Aurel Vlaicu”, să continue pe strada „Apeductului”-noul pod- strada „Energeticianului”, cu ieşire în DN 29, înspre Plopeni.

Primăria municipiului Suceava a intrat în posesia Studiul de prefezabilitate pentru realizarea  noului pod peste râul Suceava, în aval de cel de pe Calea Unirii, în folosinţă la această dată.  Având menirea de descongestiona traficul auto din zona comercială Burdujeni, podul va avea o lungime de 104,4 metri, o lăţime de 7 metri şi  două trotuare de câte 1,5 metri. Primarul Ion Lungu anunţat că, în acest stadiu al promovării obiectivului, valoarea totală a investiţiei  este apreciată la 4,25 de milioane de lei, adică aproximativ 1  milion de euro. „Mă aşteptam la mult mai mult, însă sigur, totul se raportează la lungime, fiind vorba strict despre pod, pe care se va putea intra şi ieşi, chiar de pe drumurile de pământ care astăzi sunt acolo. La Termica se iese în strada betonată, iar pe strada <Apeductului> sunt nişte drumuri de căruţe. Am rămas surprins de valoarea mică, am vrut să o verific, a venit proiectantul şi a susţinut că este bine aşa”, a spus primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Potrivit edilului-şef, finanţarea va fi asigurată din creditul de 25 de milioane de de lei pe care autorităţile sucevene intenţionează să-l contracteze de la bănci şi a cărui aprobare, în Comisia Naţională pentru Împrumuturi de pe lângă Ministerul de Finanţe, va fi discutată pe 4 iunie. De altfel, Lungu spune că, la rectificarea de la finele lunii iunie, din motive preventive, prin bugetul local se va aloca o asumă pentru susţinerea cu fonduri proprii a demersurilor următoare. „Vrem să facem studiul de fezabilitate, demarăm procedura şi mi-aş dori să începem lucrările în acest an. Este un lucru foarte important pentru oraş, pentru fluidizarea traficului în zonă, deoarece, în ciuda măsurilor pe care le-am luat, în zona comercială sunt momente în care tot mai este aglomerat. Vreau să cred că anul acesta vom putea demara construcţia al noul pod peste râul Suceava”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, apreciind că execuţia ar putea dura 24 de luni.  Astfel, noua rută de ocolire a zonei supermaketurilor din Lunca Sucevei ar urma să „înţepe” Calea Unirii, la intersecţia cu strada „Aurel Vlaicu” şi să continue pe strada „Apeductului” - noul pod pe râul Suceava - strada „Energeticianului” - ieşire în DN 29, prin apropierea Termica, înspre Plopeni. În martie 2017, Ion Lungu intenţiona să ceară Guvernului ca obiectivul de pe râul cu acelaşi nume să fie finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), la „poziţia 7” referitoare la „realizarea, modernizarea, reabilitarea de poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale”. O altă variantă de finanţare vehiculată era şi Axa 13 „Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii” a POR 2014-2020, cu Obiectivul specific 13.1 „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din în oraşele mici şi mijlocii din România, proiectele putând fi depuse până pe 30 august 2018.

Investiţia în Divizia de transport ecologic, condiţie obligatorie pentru achiziţionarea autobuzelor electrice

·       Acessta este preconizată la 1,5 milioane de lei, incluzând platforma de garare, staţia de mentenanţă, birourile, vestiarele, depozitul de scule şi piese, standul pentru verificare auto şi spălătoria auto.

·       Municipiul Suceava va depune un proiect european pentru  accesarea 25,4 de milioane de lei, în vederea achiziţionării a 30 de autobuze electrice de capacitate mare şi a 10 autobuze de capacitate mică.

În municipiul Suceava se va constitui Divizia de transport electric a societăţii de transport public local TPL. Investiţia propusă pentru înfiinţarea acesteia este supusă aprobării în şedinţa Consiliului Local de la finele acestei luni, aceasta incluzând amenajarea terenului, construirea platformei betonate şi realizarea unei împrejmuiri metalice. Din fondul de rezervă al bugetului local urmează a fi disponibilizată o sumă de 1,5 milioane de lei, lucrările vizând o suprafaţă totală de 9.750 de metri pătraţi. Astfel, platforma de garare va fi de 5.000 de metri pătraţi; staţia de mentenanţă va avea 900 de metri pătraţi; birourile-60 de metri pătraţi; vestiarele-80 de metri pătraţi; depozitul de scule şi piese-50 de metri pătraţi; standul pentru verificare auto-65 de metri pătraţi, iar spălătorie auto-65 de metri pătraţi. „Sper să realizăm investiţia în acest an, să punem această platformă la dispoziţia proiectului prin care vrem să achiziţionăm autobuzele electrice şi să constituim Divizia de transport ecologic în municipiul Suceava”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei. În cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava ar putea accesa 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a 30 de autobuze electrice de capacitate mare şi a 10 autobuze de capacitate mică, cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”.  Aprobarea Proiectului  „Sistem integrat de transport ecologic” este condiţionată de construirea, pe o suprafaţă proprietate a autorităţilor locale, a unor amenajări corespunzătoare pentru adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor de transport în cauză. Municipiul Suceava avea terenuri disponibile în Lunca Sucevei, la fostul operator de termoficare în sistem centralizat, dar şi la actualul sediul al TPL, însă suprafeţele sunt afectate de procese cu Termica şi, respectiv, TASA.

Cadastrare generală gratuită în derulare în 64 de unităţi administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava

·       Lucrările de înregistrare sistematică au fost încheiate în Moara şi Mănăstirea Humorului, „urmând ca numărul acestora să crească cu cele care vor intra în program prin finanţarea din acest an”, evidenţiază Vasile Mocanu, directorul executiv al OJCPI Suceava.

·       Suma plătită pentru lucrările de cadastru general a fost majorată de la 60 de lei până la 132 de lei pentru un imobil, alocările crescând la 155.000 de lei pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, comparativ cu 150.000 lei, în 2017 şi 135.000 lei, în 2016.

În primele cinci luni ale acestui an, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava a încheiat contracte de finanţare cu 101 de unităţi administrativ-teritoriale din cele 102 eligibile, în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF),  în vederea  realizării lucrărilor de cadastru general, gratuite pentru cetăţeni. Vasile Mocanu, director executiv al insituţiei declară că primarii din judeţul Suceava care au decis să înceapă sau să continue lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor în 2018, fără costuri pentru proprietari, au semnat contracte de finanţare cu OJCPI Suceava. „Urmează ca unităţile administrativ-teritoriale beneficiare a finanţării să încheie contracte de prestări servicii cu prestatorii, persoane fizice şi juridice autorizate în domeniu, perioada de contractare fiind între 21 mai şi 9 iulie 2018, în funcţie de data încheierii contractului de finanţare cu OJCPI Suceava”, reliefează Vasile Mocanu. În anul 2018, suma alocată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru înregistrarea imobilelor în evidenţele de cadastru şi cartea funciară a crescut la 155.000 de lei pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, comparativ cu 150.000 lei, în 2017 şi 135.000 lei, în 2016.Directorul executiv Mocanu precizează că, în cazul finanţării aferente anului 2018, la propunerea ANCPI, Guvernul a adoptat câteva măsuri pentru accelerarea lucrărilor de cadastru general efectuate în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF). Astfel, potrivit OUG nr. 31/2018, suma plătită pentru lucrările de cadastru general a fost majorată proporţional cu gradul de dificultate al lucrării, fiind cuprinsă între 60 de lei şi 132 de lei de imobil. Totodată, începând cu alocările financiare din 2018, fac obiectul lucrărilor de cadastru general, atât imobilele cuprinse în sectoarele din extravilan cât şi imobilele cuprinse în sectoarele mixte din intravilan/extravilan, iar prestatorii vor fi plătiţi şi pentru integrarea în cadastrul general a cărţilor funciare nedefinitive, înregistrate anterior în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

·       Prefectul Mirela Elena Adomnicăi a cerut prestatorilor autorizaţi şi primarilor din judeţ implicare maximă la implementarea în condiţii optime a programului.

La întâlnirea din această lună cu conducerea OJCPI Suceava, operatorii autorizaţi au primit informaţiile necesare şi au fost instruiţi cu privire la procesul de finanţare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale. Mirela Elena Adomnicăi, prefectul judeţului Suceava, prezentă la întrunirea cu persoanele fizice şi juridice autorizate, a accent, cum la fel, a procedat şi la întâlnirile cu primarii din judeţ, asupra importanţei Programului Național de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF). Reprezentatul Guvernului în teritoriu a insistat asupra necesităţii implicării atât a persoanelor fizice şi persoanelor juridice autorizate, cât şi a primarilor, astfel încât implementarea PNCCF să se deruleze în condiţii optime.La această dată, în judeţul Suceava sunt încheiate lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor în două unităţi administrativ-teritoriale, respectiv Moara şi Mănăstirea Humorului, finanţate fiind lucrări aflate în derulare în alte 64 de unităţi administrativ-teritoriale. „Urmând ca numărul acestora să crească cu cele care vor intra în program prin finanţarea din acest an, 2018”, evidenţiază Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Reamintim că obiectivul principal al Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri şi clădiri) din România în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Programul este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI, cu peste 4 miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional, sumă depăşind 300 de milioane de euro.

Primă de 1.500 de lei pentru absolvenţii care se angajează în mai puţin de 60 de zile de la terminarea cursurilor  

·       Prima tranşă, în valoare de 750 de lei, se acordă laintrarea în câmpul muncii, diferenţa urmând a fi plătită după 1 an de la încadrare.

·       „Absolvenţii care nu se angajează primesc indemnizaţia de şomaj de 250 de  lei pe lună, pe durata a 6 luni, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat”, precizează Anca Capverde purtătorul de cuvânt al AJOFM.

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi ai şcolilor speciale din  promoţia 2017-2018, care se înregistrează la Agenţia Judeţeană pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava, angajându-se în termen de 60 de zile de la data absolvirii, pot fi primii beneficiari ai primei de inserție. Potrivit purtătorului de cuvânt Anca Capverde, prestaţia în valoare de 1.500 lei a fost legiferată şi introdusă începând cu anul 2018, având ca scop stimularea absorbţiei pe piaţa muncii a tuturor absolvenţilor care se încadrează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 1 an. Cea dintâi tranşă a primei, una în valoare de 750 de lei, se acordă la angajare, diferenţa urmând a fi plătită după 1 an de la încadrare. „Recomandăm absolvenţilor ciclului superior al liceului, care doresc să înceapă cariera profesională şi caută un loc de muncă, să se înregistreze în evidenţele AJOFM Suceava în perioada 26 mai-24 iulie 2018, etapă obligatorie pentru obţinerea primei de inserţie în urma angajării şi, după caz, a indemnizaţiei de şomaj de 250 de  lei pe lună, pe durata a 6 luni, indiferent dacă au promovat sau nu examenul de bacalaureat”, precizează purtătorului de cuvânt al AJOFM, subliniind că absolvenţii ciclului inferior al liceului, cei ai învăţământului profesional sau învăţământului special, cu finalizarea studiilor la date calendaristice diferite, au aceleaşi beneficii, doar dacă se înregistrează la Agenţie în mai puţin de 60 de zile de la absolvire, termen de decădere din drepturi pentru toţi absolvenţii. Conform Ancăi Capverde, elevii din ultimul an de studiu, care nu au situaţia şcolară încheiată la momentul absolvirii, pot avea parte de aceleaşi beneficii, însă în condiţiile înregistrării în scriptele AJOFM  într-un timp mai scurt de 60 de zile de la promovarea examenului de corigenţă.De precizat este faptul că absolvenţii cu studii superioare sunt beneficiarii prestaţiilor amintite, dacă se înregistrează în baza de date a AJOFM Suceava în termen de 60 de zile de la încheierea ultimului an de studii sau de la data la care au luat examenul de licenţă, dacă susţinerea şi promovarea acestuia nu este mai mare 1 an de la finalizarea studiilor. „Toți absolvenții care nu au reușit să se înregistreze în termenul de 60 de zile de la data absolvirii, pot beneficia oricând de serviciile de ocupare specializate, respectiv de orientare în carieră, medierea locurilor vacante pe plan local sau în străinătate, suport pentru calificare la locul de muncă prin ucenicie sau prin stagiul destinat inserţiei absolvenţilor cu studii superioare, formare profesională”, explică Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţeană pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava. 

În primul trimestru,

Comisarii suceveni de mediu au suspendat activitatea a doi agenţi economici

·       Aceştia au aplicat amenzi totalizând 117.700 de lei, au dat 16 avertismente, făcând şi o propunere de suspendare a actelor de reglementare.

În primul trimestrul al anului 2018, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut un total de 257 de controale, informează comisarul şef Adriana Iordache. Oficialul instituţiei sucevene face cunoscut că personalul din subordine a  întreprins 111  de inspecţii planificate la obiective încadrate în clasele de risc A, B, C şi D şi cuprinse în Planul de control pentru anul 2018, dintre care 57 în domeniul poluării industriale, iar 54 în cel al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În perioada amintită, comisarii de mediu suceveni au desfăşurat inclusiv 146 de inspecţii neplanificate, în cadrul acestora din urmă, 32 de acţiuni fiind făcute pentru verificarea sesizărilor şi petiţiilor; 4 în vederea respectării condiţiilor impuse de actele de reglementare, iar 4 inspecţii au fost urmare a auto-sesizării. Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu a impus efectuarea a 86 de inspecţii, în timp ce 18 de controale au avut loc în colaborare cu alte autorităţi, respectiv cu Instituţia Prefectului a judeţului Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina” şi Sistemul de Gospodărire a Apelor. O singură inspecţie a vizat identificarea de obiective noi. Comisarul şef Adriana Iordache  a declarat că, pe durata acţiunilor de control, constatate au fost 41 de sancţiuni contravenţionale principale, gardienii de mediu aplicând 25 amenzi în valoare totală de 117.700 de lei şi dând 16 avertismente. Totodată, comisarii suceveni de mediu au luat măsura aplicării a două sancţiuni contravenţionale complementare, respectiv de suspendare a activităţii a doi agenţi economici, făcând, de asemenea, şi o propunere de suspendare a actelor de reglementare. Printre tipurile de inspecţii efectuate în primul trimestrul al anului 2018 se numără cele la instalaţii, operatori şi amplasamente cu pericol de accidentare; la depozitele de deşeuri în funcţiune, în curs de închidere sau de realizare a celor ecologice; la instalaţiile de incinerare şi co-incinerare; la staţii de epurare sau la operatori cu potenţial de poluare, precum şi cele în siturile „Natura 2000”. De menţionat sunt şi  monitorizarea activităţilor care intră sub incidenţa reglementărilor europene privind emisiile industriale; verificări la utilizatorii de solvenţi organici, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili, dar şi inspecţiile la operatori economici şi persoane fozice, efectuate în baza petiţiilor înregistrate la sediul Comisariatului Judeţean al Gărzii Mediu Suceava, dar şi în urma auto-sesizării.

Controlorii CAS Suceava:

Zeci de descinderi la furnizorii de servicii medico-farmaceutice  

·       „Nu s-au efectuat controale privind concediile medicale, deoarece nu au existat reclamaţii şi sesizări referitoare la nerespectarea prevederilor legale”, a precizat  Cristi Victor Bleortu, preşedintele director al CAS Suceava.

Respectarea clauzelor contractuale de către furnizorii de servicii medico-farmaceutice face obiectul unei permanente activităţi de control, susţine Cristi Victor Bleortu, preşedintele director al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava.  Conform şefului CAS, în primele 3 luni ale anului 2018, Serviciul „Control”  al instituţiei a întreprins un total de 63 de verificări la furnizorii aflaţi sub contract cu CAS. Controlorii au avut 25 de descinderi la medicii de familie; 9 la medicii de specialitate clinică şi 2 la furnizori de servicii medicale de specialitate paraclinică, respectiv în laboratoare, dar şi în unităţi de radiologie şi imagistica medicală. Încă 15 acţiuni de control au vizat farmaciile; unul s-a făcut în spitale; 7 la furnizorii care derulează programe naţionale de sănătate şi alte 7 la furnizorii de servicii medicale stomatologice. Nu în cele din urmă, inspectorii serviciului specializat al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au trecut pe la unul dintre furnizorii de servicii medicale de îngrijiri medicale la domiciliu. „Nu s-au efectuat controale la persoanele fizice sau la persoanele juridice privind concediile medicale, deoarece nu au existat reclamaţii şi sesizări referitoare la nerespectarea prevederilor legale”, a precizat  Cristi Victor Bleortu, preşedintele director al Casei de Asigurări de Sănătate

CAS Suceava are 840 de contracte şi acte adiţionale parafate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice.

Casa de Asigurări de Sănătate are contracte cu 840 de furnizori

·       Cele mai multe, respectiv 278, sunt pentru medicina primară. iar 137 cu farmaciile.

La 31 martie 2018, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava avea încheiate 840 de contracte cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale din judeţul Suceava. "CAS Suceava încheiat, pentru trimestrul întâi, cu furnizorii de servcii medico-faramaceutice pe baza actelor adiţionale la contractele semnate în anul 2027", a declarat preşedintele director general Cristi Bleorţu. Pe tipuri de furnizori de servicii medico-farmaceutice, cele mai multe, adică 278, sunt pentru medicina primară. Urmează, în ordine descrescătoare, furnizorii de medicamente, respectiv farmaciile, cu 137 de contracte; ambulatoriul de specialitate clinic-106; furnizorii de dispozitive medicale-68; asistenţa medicală dentară-53; ambulatoriul de specialitate paraclinic-28; ambulatoriul de specialitate de recuperare-10; îngrijirile la domiciliu, cu 4 acte contracte parafate cu furnizorii de servicii medicale. Pe de altă parte, 3 acte adiţionale au fost semnate pentru programul de diabet zaharat şi 130 în cazul farmaciilor cu circuit deschis. Pentru servicii medicale de dializă sunt încheiate 3 contracte, iar pentru programele de sănătate derulate prin unităţi spitaliceşti, sunt parafate altele 4.  Un contract este parafat cu un furnizor de transport sanitar neasistat. 

În 6 luni, 

„Înrolările” în „Spaţiul privat virtual" au săltat cu aproape 40 la sută   

·       Prin intermediul serviciului, salariaţii pot afla dacă angajatorul le declară contribuţiile de asigurări sociale

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice anunţă că, potrivit prevederilor legale, contribuabilii pot opta pentru comunicarea prin mijloace electronice. Potrivit AJFP, în acest sens, pe site-ul Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, disponibil este Serviciul „Spaţiu privat virtual" (SPV), pe care contribuabilii pot să se informeze asupra obligaţiilor fiscale de achitat. Astfel, la debut de lună aprilie 2018 „înrolaţi” în SPV erau 4.581  de utilizatori din raza de administrare a AJFP Suceava, persoane juridice, persoane fizice, cât şi alte entităţi. Începutul lunii octombrie 2017 optaseră pentru această formă de comunicare 2.798 de interesaţi, creşterea fiind de 1.783 de agenţi economici, sporul fiind de aproape 40”.  „Pagina web oferă facilitatea descărcării deciziilor de impunere, începând încă din anul 2013. De asemenea, puteţi verifica dacă angajatorul dumneavoastră declară contribuţiile de asigurări sociale”, se arată într-o informare a AJFP. Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice face cunoscut că Serviciul „Spaţiu privat virtual" oferă persoanelor fizice care nu deţin un certificat digital calificat posibilitatea de a depune, printr-un canal securizat, declaraţia privind veniturile realizate din România „D 200”. Pentru a transmite simplu şi rapid declaraţia  „D 200” electronic, prin intermediul „Spaţiului privat virtual", pot fi vizualizate şi instrucţiunile de completare. Unul dintre obiectivele specifice ale Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală în strategia de îmbunătăţire a relaţiilor dintre contribuabili şi autoritatea fiscală este acordarea de servicii la distanţă. Astfel, prin OUG nr. 40/2014 şi a OMFP nr. 1154/2014 s-a stabilit cadrul legal pentru  aceste servicii.

În urma controalelor sanitar-veterinarilor suceveni,

Proprietari amendaţi pentru vânzarea de animale în lipsa documentelor sanitare veterinare

·       În trimestrul întâi al anului, cei care au încălcat legea s-au ales cu amenzi în valoare de 23.600 de lei, precum şi cu 22 de avertismente.

·       Inspectorii DSVSA au avut şi 20 de acţiuni de supra-control în cadrul eşantioanelor aleatorii de verificări pentru acordarea subvenţiilor APIA.

În trimestrul întâi al anului 2018, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au organizat şi desfăşurat nu mai puţin de 470 de controale, monitorizarea şi verificarea fiind acţiuni prevăzute în Planul Naţional Cadru de Inspecţie şi Control. Dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al instituţiei sanitar-veterinare sucevene, declară că, în timpul descinderilor, ca urmare a în neregulilor depistate, aplicate au fost 33 de amenzi, valoare acestora însumând 23.600 de lei. În alte 22 de cazuri, agenţii economici au primit doar avertismente, lucrătorii DSVSA dispunând şi confiscarea a 138 kg de produse alimentare din pieţe şi unităţi de comercializare. „Cele 33 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate, în principal,  pentru vânzarea sau înstrăinarea animalelor fără documente sanitare veterinare, pentru comercializarea produselor alimentare fără respectarea condiţiilor de igienă, dar şi pentru depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală”, a precizat, dr. Dănuţ Corneanu, şeful DSVSA Suceava.  Totodată, în perioada amintită, lucrătorii de specialitate ai instituţiei sucevene au făcut 9 audituri şi 6 evaluări în unităţi de procesare a laptelui, dar şi în unităţi de procesare a cărnii. Pe de altă parte, în cele dintâi 3 luni ale 2018, înregistrate din punct de vedere sanitar veterinar au fost 169 de noi unităţi pentru vânzare directă, cât şi de unităţi pentru vânzare cu amănuntul. Demersul face parte din atribuţiile privind evaluarea şi încadrarea în grupe de risc a unităţilor, înregistrarea structurilor de profil nou-înfiinţate, dar şi a mijloacelor de transport auto. Astfel, pe această din urmă linie, personalul DSVSA a pus 84 de vize auto şi a autorizat 241 de mijloace de transport alimente. În acelaşi interval, exploataţiile profesionale şi cele nonprofesionale din judeţul Suceava au făcut obiectul a 20 de acţiuni de supra-control ale inspectorilor sanitar-veterinari, acestea făcând parte din eşantioanelor aleatorii de verificări pentru acordarea subvenţiilor prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.