Disperarea pe piaţa suceveană a laptelui
· Fermierii suceveni se plâng de preţul mic oferit de procesatori, în timp ce aceştia din urmă spun că nu au cui să-şi vândă produsele
· Producătorii de lapte se văd siliţi să renunţe la animale, de cealaltă parte prelucrătorii restrângându-şi activitatea, iar cei mai mici închizându-şi porţile
După aderarea României la Uniunea Europeană, producătorii şi procesatorii interni de lapte s-au văzut descoperiţi în faţa presiunii concurenţei din vestul Europei. Forţaţi de împrejurări, întocmind proiecte şi accesând finanţări comunitare, agricultorii suceveni şi-au înfiinţat ferme zootehnice competitive, iar procesatorii şi-au adus fabricile la standardele omologilor din spaţiul european. Toate acestea s-au întâmplat în timp relativ scurt, însă, tocmai în momentul în care erau optimişti în legătură cu viitorul afacerii lor, agenţii economici din domeniu au fost loviţi în plin de criza economică. Scăderea puterii de cumpărare, contractarea pieţei de desfacere, precum şi faptul că rafturile supermarketurilor sunt pline cu produse lactate de import, i-a lovit în plin atât pe crescătorii de vaci cu lapte, cât şi pe prelucrători. Fermierii se plâng că laptele subvenţionat şi ieftin adus de procesatori din ţările vecine le ia „pâinea de la gură”, în timp ce controalele organelor abilitate nu s-au lăsat cu niciun fel de măsuri de protejare a furnizorilor autohtoni de aur alb.
· Din cauza preţului mic care îl obţineau pe litrul de lapte, mulţi crescători îşi vând sau sacrifică animalele
Afectaţi rapid şi cel mai profund au fost micii producătorii cu 1-4 vaci, mai ales cei din zona montană, a căror singură sursă de venit este creşterea animalelor şi valorificarea laptelui. O primă consecinţă a intrărilor de la extern a fost scăderea preţului oferit de fabrici la achiziţie, acesta coborând până la 0,50 de lei pe litru, sau chiar sub acest nivel. În acest context, mulţi dintre micii crescători şi-au vândut sau sacrificat vacile, preferând să consume laptele în gospodării, pentru alimentaţia proprie, sau să îl dea la animalelor. De cealaltă parte, fermierii adevăraţi cu zeci de capete de bovine, s-au trezit în situaţia ingrată de a nu-şi mai putea onora creditele la bancă, furnizorii de furaje, cheltuielile cu utilităţile şi serviciile. Aceştia spun că pentru a funcţiona şi a fi cât de cât rentabilă, o fermă de vaci mulgătoare ar trebui să încaseze între 1 leu şi 1,3 lei pe fiecare litru de lapte, inclusiv subvenţia de 0,3 lei/litru de lapte conform acordată de la bugetul statului. Deoarece nici nu poate fi vorba despre asemenea preţuri şi ca urmare a întârzierii plăţii subvenţiilor, lipsei protecţiei guvernamentale şi reducerii cererii din partea procesatorilor, şi acestei categorii de fermierii îi mai rămâne decât să-şi lichideze efectivele.
· Producătorii fără mulgători automate şi instalaţii de răcire nu vor mai beneficia de niciun fel de subvenţii
Viitorul nu sună deloc bine pentru crescătorii de bovine. La sfârşitul acestui an expiră perioada convenită de acordare a subvenţiilor la lapte, iar dacă Guvernul nu va obţine o prelungire la negocierile cu Comisia Europeană, fermierii români vor fi şi mai defavorizaţi în raport cu omologii lor din ţările Europei. Încă o lovitură vine şi din partea interdicţiei de colectare a laptelui neconform, adică a celui care depăşeşte numărul maxim de germeni şi celule somatice. Întrucât micii producători individuali sunt prea săraci ca să-şi achiziţioneze mulgători automate şi răcitoare, iar asociaţii de profil nu prea există, cei mai mulţi dintre săteni nu-şi vor mai putea preda, ca până acum, laptele la fabrici.
· Mulţi dintre fermieri nu şi-au mai reînnoit declaraţiile anuale de cotă, fiind dispuşi să renunţe la dreptul de a preda lapte la fabrici sau de al vinde la piaţă
De altfel, într-un judeţ renumit pentru activitatea în zootehnie, numărul de bovine este în continuă scădere. Fenomenul este resimţit la declararea cotelor de lapte, Ion Postolache, consilier la Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte(DACL), din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava precizând că, în comparaţie cu 2008, anul acesta foarte mulţi dintre fermieri nu şi-au mai reînnoit declaraţiile anuale. „Pur şi simplu, au venit şi ne-au aruncat hârtia în faţă, spunând că nu le mai trebuie nimic, că nu mai au nevoie de aşa ceva. Mulţi producători spun că nu mai duc laptele la fabrică din cauza preţului foarte mic, că sunt amânaţi la plată chiar şi câte două luni, preferând să ţină o vacă pentru consum propriu”, relevă dl Postolache, adăugând că sătenii nu s-au prezentat să-şi clarifice situaţia nici în ruma somaţiile legale de rigoare, cei în cauză riscând să-şi piardă cotele. Cota de lapte atribuită trebuie valorificată, specifică reprezentantul DACL. Dacă din diferite motive aceasta nu poate fi folosită, prevederile legale în vigoare stabilesc că o realizare de minim 70 de procente din total nu atrage vreo sancţiune, ci o reconstituire integrală în anul următor. În cazul în care la procesator s-a predat sub 70 la sută din cantitatea alocată, producătorul pierde diferenţa nerealizată, aceasta fiind orientată înspre rezerva naţională, în vederea realocării. Un centralizator al situaţiei deţinătorilor de cotă va fi cunoscut abia la finele acestei luni, în prezent la DACL Suceava fiind în evidenţă 41.625 de cote de livrări la procesare şi 16.000 de cote de vânzări directe. Corespunzător acestora, pentru livrări la fabrici este alocată o cantitate de 97,9 milioane kg lapte, iar pentru vânzări pe piaţa liberă un de 73,1 milioane kg lapte. Întrucât instituţia acordă şi consiliere, s-a observat că o parte dintre micii crescători au reticenţe faţă declararea cotei de lapte, gândul ducându-i la vechiul sistem de predare obligatorie a unor cantităţi de produse către statul comunist.
· În ultimul timp, APIA a tăiat de la plată sute de dosare de acordare a subvenţiei la laptele predat
Recent, în cadrul unei întâlniri dintre conducerea Consiliului Judeţean, specialişti în agricultură, producători, procesatori şi comercianţi, Lya Chiriac, şef serviciu de specialitate în cadrul APIA, releva că numărul de dosare pentru plata subvenţiei la lapte se diminuează în mod îngrijorător. „Deoarece scad efectivele, se diminuează şi cantitatea de lapte procesat. Ţin să anunţ că, în ultima perioadă, în fiecare lună, avem şi peste 400 de dosare cu 600-700 de animale tăiate de la plată. Este un lucru îngrijorător, prelucrătorii care contau pe un anumit număr de animale putând avea probleme ”, relevă dna Chiriac. Sprijinul financiar de 0,3 de lei pe litru se acordă trimestrial, pentru laptele cu un număr total de germeni mai mic sau egal cu 100.000 pe mililitru şi un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000 pe mililitru. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dacă în perioada 2004-2007 efectivele de vaci mulgătoare au crescut de la 112.000 la 120.000 de capete, în 2008 acestea au scăzut la 86.140 de capete(cu peste 30 de procente).
· La coada vacii au rămas doar vârstnicii, tinerii plecînd la muncă peste graniţă
Directorul coordonator al Direcţiei Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru nu pare să întrevadă o diminuare alarmantă a numărul de bovine cu lapte din gospodăriile sucevenilor, deşi acceptă că, din cauza migrării forţei de muncă de la sate în occident, acasă, „la coada vacii” au rămas doar vârstnicii. Oficialul DSVSA susţine că scăderea efectivelor este relativă, numărul total de bovine din judeţ rămânând aproximativ constant, mai ales ca urmare a înfiinţării de ferme zootehnice cu sprijin guvernamental. Domnia sa spune că, de asemenea, un rol important îl are şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care vine în ajutorul respectivei categorii de agricultori. Este vorba despre un sprijin financiar acordat exploataţiilor cu cel puţin 3 capete de bovine, în judeţ existând un număr însemnat de beneficiari.
· Volumul importurilor este de maxim 0,7% din totalul procesat în judeţ
Paradoxal, cu toate că preţul de achiziţie a laptelui este mic, nici procesatorii nu o duc mai bine. Pe fondul situaţiei economice nefavorabile, fabricanţii mici, care nu au un nivel ridicat de productivitate şi competitivitate, au ajuns deja să adopte măsuri extreme, micşorându-şi producţia, suspendându-şi temporar activitatea sau chiar închizându-şi porţile. Dr. Petrea Dulgheru recunoaşte că procesatorii suceveni au probleme, acestea nefiind, însă, de natura unui dezastru. „Există probleme la procesatori, însă fiecare dintre aceştia, care cum şi-au făcut investiţiile, trebuie să aibă şi un management corespunzător, astfel încât să poată rezista pe piaţă”, explică şeful instituţiei sanitar-veterinare sucevene, adăugând că regresul pe piaţa laptelui este determinat de căderea cererii, unităţile de procesare nepermiţându-şi să producă pe stoc. Petrea Dulgheru confirmă faptul că în Suceava intră lapte din afara graniţelor, iterând, însă, volumul importurilor este de maxim 0,7% din totalul procesat în judeţ.
· Fermierii suceveni se plâng de preţul mic oferit de procesatori, în timp ce aceştia din urmă spun că nu au cui să-şi vândă produsele
· Producătorii de lapte se văd siliţi să renunţe la animale, de cealaltă parte prelucrătorii restrângându-şi activitatea, iar cei mai mici închizându-şi porţile
După aderarea României la Uniunea Europeană, producătorii şi procesatorii interni de lapte s-au văzut descoperiţi în faţa presiunii concurenţei din vestul Europei. Forţaţi de împrejurări, întocmind proiecte şi accesând finanţări comunitare, agricultorii suceveni şi-au înfiinţat ferme zootehnice competitive, iar procesatorii şi-au adus fabricile la standardele omologilor din spaţiul european. Toate acestea s-au întâmplat în timp relativ scurt, însă, tocmai în momentul în care erau optimişti în legătură cu viitorul afacerii lor, agenţii economici din domeniu au fost loviţi în plin de criza economică. Scăderea puterii de cumpărare, contractarea pieţei de desfacere, precum şi faptul că rafturile supermarketurilor sunt pline cu produse lactate de import, i-a lovit în plin atât pe crescătorii de vaci cu lapte, cât şi pe prelucrători. Fermierii se plâng că laptele subvenţionat şi ieftin adus de procesatori din ţările vecine le ia „pâinea de la gură”, în timp ce controalele organelor abilitate nu s-au lăsat cu niciun fel de măsuri de protejare a furnizorilor autohtoni de aur alb.
· Din cauza preţului mic care îl obţineau pe litrul de lapte, mulţi crescători îşi vând sau sacrifică animalele
Afectaţi rapid şi cel mai profund au fost micii producătorii cu 1-4 vaci, mai ales cei din zona montană, a căror singură sursă de venit este creşterea animalelor şi valorificarea laptelui. O primă consecinţă a intrărilor de la extern a fost scăderea preţului oferit de fabrici la achiziţie, acesta coborând până la 0,50 de lei pe litru, sau chiar sub acest nivel. În acest context, mulţi dintre micii crescători şi-au vândut sau sacrificat vacile, preferând să consume laptele în gospodării, pentru alimentaţia proprie, sau să îl dea la animalelor. De cealaltă parte, fermierii adevăraţi cu zeci de capete de bovine, s-au trezit în situaţia ingrată de a nu-şi mai putea onora creditele la bancă, furnizorii de furaje, cheltuielile cu utilităţile şi serviciile. Aceştia spun că pentru a funcţiona şi a fi cât de cât rentabilă, o fermă de vaci mulgătoare ar trebui să încaseze între 1 leu şi 1,3 lei pe fiecare litru de lapte, inclusiv subvenţia de 0,3 lei/litru de lapte conform acordată de la bugetul statului. Deoarece nici nu poate fi vorba despre asemenea preţuri şi ca urmare a întârzierii plăţii subvenţiilor, lipsei protecţiei guvernamentale şi reducerii cererii din partea procesatorilor, şi acestei categorii de fermierii îi mai rămâne decât să-şi lichideze efectivele.
· Producătorii fără mulgători automate şi instalaţii de răcire nu vor mai beneficia de niciun fel de subvenţii
Viitorul nu sună deloc bine pentru crescătorii de bovine. La sfârşitul acestui an expiră perioada convenită de acordare a subvenţiilor la lapte, iar dacă Guvernul nu va obţine o prelungire la negocierile cu Comisia Europeană, fermierii români vor fi şi mai defavorizaţi în raport cu omologii lor din ţările Europei. Încă o lovitură vine şi din partea interdicţiei de colectare a laptelui neconform, adică a celui care depăşeşte numărul maxim de germeni şi celule somatice. Întrucât micii producători individuali sunt prea săraci ca să-şi achiziţioneze mulgători automate şi răcitoare, iar asociaţii de profil nu prea există, cei mai mulţi dintre săteni nu-şi vor mai putea preda, ca până acum, laptele la fabrici.
· Mulţi dintre fermieri nu şi-au mai reînnoit declaraţiile anuale de cotă, fiind dispuşi să renunţe la dreptul de a preda lapte la fabrici sau de al vinde la piaţă
De altfel, într-un judeţ renumit pentru activitatea în zootehnie, numărul de bovine este în continuă scădere. Fenomenul este resimţit la declararea cotelor de lapte, Ion Postolache, consilier la Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte(DACL), din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava precizând că, în comparaţie cu 2008, anul acesta foarte mulţi dintre fermieri nu şi-au mai reînnoit declaraţiile anuale. „Pur şi simplu, au venit şi ne-au aruncat hârtia în faţă, spunând că nu le mai trebuie nimic, că nu mai au nevoie de aşa ceva. Mulţi producători spun că nu mai duc laptele la fabrică din cauza preţului foarte mic, că sunt amânaţi la plată chiar şi câte două luni, preferând să ţină o vacă pentru consum propriu”, relevă dl Postolache, adăugând că sătenii nu s-au prezentat să-şi clarifice situaţia nici în ruma somaţiile legale de rigoare, cei în cauză riscând să-şi piardă cotele. Cota de lapte atribuită trebuie valorificată, specifică reprezentantul DACL. Dacă din diferite motive aceasta nu poate fi folosită, prevederile legale în vigoare stabilesc că o realizare de minim 70 de procente din total nu atrage vreo sancţiune, ci o reconstituire integrală în anul următor. În cazul în care la procesator s-a predat sub 70 la sută din cantitatea alocată, producătorul pierde diferenţa nerealizată, aceasta fiind orientată înspre rezerva naţională, în vederea realocării. Un centralizator al situaţiei deţinătorilor de cotă va fi cunoscut abia la finele acestei luni, în prezent la DACL Suceava fiind în evidenţă 41.625 de cote de livrări la procesare şi 16.000 de cote de vânzări directe. Corespunzător acestora, pentru livrări la fabrici este alocată o cantitate de 97,9 milioane kg lapte, iar pentru vânzări pe piaţa liberă un de 73,1 milioane kg lapte. Întrucât instituţia acordă şi consiliere, s-a observat că o parte dintre micii crescători au reticenţe faţă declararea cotei de lapte, gândul ducându-i la vechiul sistem de predare obligatorie a unor cantităţi de produse către statul comunist.
· În ultimul timp, APIA a tăiat de la plată sute de dosare de acordare a subvenţiei la laptele predat
Recent, în cadrul unei întâlniri dintre conducerea Consiliului Judeţean, specialişti în agricultură, producători, procesatori şi comercianţi, Lya Chiriac, şef serviciu de specialitate în cadrul APIA, releva că numărul de dosare pentru plata subvenţiei la lapte se diminuează în mod îngrijorător. „Deoarece scad efectivele, se diminuează şi cantitatea de lapte procesat. Ţin să anunţ că, în ultima perioadă, în fiecare lună, avem şi peste 400 de dosare cu 600-700 de animale tăiate de la plată. Este un lucru îngrijorător, prelucrătorii care contau pe un anumit număr de animale putând avea probleme ”, relevă dna Chiriac. Sprijinul financiar de 0,3 de lei pe litru se acordă trimestrial, pentru laptele cu un număr total de germeni mai mic sau egal cu 100.000 pe mililitru şi un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000 pe mililitru. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dacă în perioada 2004-2007 efectivele de vaci mulgătoare au crescut de la 112.000 la 120.000 de capete, în 2008 acestea au scăzut la 86.140 de capete(cu peste 30 de procente).
· La coada vacii au rămas doar vârstnicii, tinerii plecînd la muncă peste graniţă
Directorul coordonator al Direcţiei Sanitare-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru nu pare să întrevadă o diminuare alarmantă a numărul de bovine cu lapte din gospodăriile sucevenilor, deşi acceptă că, din cauza migrării forţei de muncă de la sate în occident, acasă, „la coada vacii” au rămas doar vârstnicii. Oficialul DSVSA susţine că scăderea efectivelor este relativă, numărul total de bovine din judeţ rămânând aproximativ constant, mai ales ca urmare a înfiinţării de ferme zootehnice cu sprijin guvernamental. Domnia sa spune că, de asemenea, un rol important îl are şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale care vine în ajutorul respectivei categorii de agricultori. Este vorba despre un sprijin financiar acordat exploataţiilor cu cel puţin 3 capete de bovine, în judeţ existând un număr însemnat de beneficiari.
· Volumul importurilor este de maxim 0,7% din totalul procesat în judeţ
Paradoxal, cu toate că preţul de achiziţie a laptelui este mic, nici procesatorii nu o duc mai bine. Pe fondul situaţiei economice nefavorabile, fabricanţii mici, care nu au un nivel ridicat de productivitate şi competitivitate, au ajuns deja să adopte măsuri extreme, micşorându-şi producţia, suspendându-şi temporar activitatea sau chiar închizându-şi porţile. Dr. Petrea Dulgheru recunoaşte că procesatorii suceveni au probleme, acestea nefiind, însă, de natura unui dezastru. „Există probleme la procesatori, însă fiecare dintre aceştia, care cum şi-au făcut investiţiile, trebuie să aibă şi un management corespunzător, astfel încât să poată rezista pe piaţă”, explică şeful instituţiei sanitar-veterinare sucevene, adăugând că regresul pe piaţa laptelui este determinat de căderea cererii, unităţile de procesare nepermiţându-şi să producă pe stoc. Petrea Dulgheru confirmă faptul că în Suceava intră lapte din afara graniţelor, iterând, însă, volumul importurilor este de maxim 0,7% din totalul procesat în judeţ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu