Banca de Gene de la Suceava, scoasă din circuitul cercetării naţionale şi internaţionale de o decizie pripită şi injustă a Ministerului Agriculturii
· Hotărârea de ridicare a personalităţii juridice şi trecere în structura Laboratorului central pentru calitatea seminţelor fost luată fără consultarea conducerii instituţiei sucevene, măsura putând duce la încetarea parteneriatelor de cercetare cu finanţare externă
· Desfiinţarea Băncii contravine legislaţiei internaţionale care obligă la conservarea propriei biodiversităţi, unitatea de la Suceava fiind „punct focal” în implementarea prevederilor Tratatului internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură
Legea privind restructurarea agenţiilor guvernamentale, asumată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, îşi face deja efectul. Întrucât actul normativ nu este fundamentat şi aplicat cum trebuie, una dintre instituţiile de importanţă capitală din ţară, respectiv Banca de Gene Suceava, riscă să-şi înceteze activitatea de cercetare. De vină este o decizie a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care lasă unitatea suceveană fără personalitate juridică, aceasta fiind, pur şi simplu, absorbită de Laboratorului central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, structură cu care este nu are nicio legătură. Demersul este unul de natură să evidenţieze modul în care Ministerul Agriculturii a înţeles să opereze şi să raporteze la Guvern diminuarea numărului de agenţii din subordine şi reducerea cheltuielilor cu personalul aferent.
· Directorul instituţiei, dr. Biolog Silvia Străjeru, spune că numeroasele intervenţii pe care le-a făcut nu au avut niciun ecou la factorii responsabili, aceştia nesinchisind să-i răspundă la memorii sau să o primească la audienţe
Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava protestează faţă de decizia de trecere a unităţii în subordinea Laboratorului central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, hotărâre luată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale fără consultarea conducerii locale a acesteia. Dr. biolog Silvia Străjeru, şeful instituţiei, spune că nu a beneficiat de vreo înştiinţare oficială despre transferul în cauză, la memoriile adresate factorilor responsabili neprimind niciun răspuns. La fel, domnia sa a bătut la uşile mai multor oficiali judeţeni şi naţionali, aceştia necatadicsind să o primească în audienţă. „Nu am identificat nicio raţiune pentru un asemenea demers şi nici nu s-a găsit cineva care să-mi explice de ce s-a hotărât aşa ceva. De la Ministerul Agriculturii mi s-a spus doar că rămâne aşa cum s-a stabilit. Am făcut toate demersurile pe căi legale, pentru că nu sunt membru al niciunei formaţiuni politice şi alte mijloace nu deţin. Alte argumente nu am decât cele ale ştiinţei, profesiei şi datoriei pe care mi-am făcut-o în toţi aceşti ani în care am fost la conducerea Băncii”, relevă dna Străjeru. Directorul Silvia Străjeru accentuează că demersul Ministerului tutelar are drept consecinţă pierderea personalităţii juridice şi susţine că doar statutul actual al instituţiei, cel de unitate distinctă, reprezintă soluţia optimă de asigurare a securităţii colecţiilor de germoplasmă vegetală, inclusiv a resurselor bugetare pentru susţinerea activităţii specifice.
· Pe plan mondial, tendinţa consacrată este ca băncile de gene să fie reprezentate de instituţii independente, cu statut şi mandat bine definite
Pe de altă parte - susţine dna Străjeru - absorbţia Băncii în structura Laboratorului central, susţinut financiar în principal din surse extrabugetare, poate duce la perturbaţii şi disfuncţionalităţi pe linie de gestionare a fondului genetic naţional. De asemenea, în cazul în care se concretizează, respectivul transfer se poate constitui într-o frână în calea scopului pentru Băncii de Gene sucevene. Dr. biolog Silvia Străjeru evidenţiază că un element strategic în sprijinul organizării de facto este acela că Banca garantează şi facilitează accesul la sursele de material genetic păstrat la Suceava, asigurând, în acelaşi timp, colaborarea eficientă şi reprezentare de rang egal la nivelul ţărilor Uniunii Europene. Domnia sa spune că, pe plan mondial, tendinţa consacrată este cea conform căreia băncile de gene trebuie să fie reprezentate de instituţii independente, cu statut şi mandat bine definite, în vederea îndeplinirii obiectivului pentru care au fost înfiinţate, respectiv cel de prezervare a patrimoniului genetic vegetal. În sprijinul acestei afirmaţii, ca argument este adus şi modul de organizare din ţările Uniunii Europene, în care patrimoniul genetic este gestionat de structuri distincte care acoperă toate tipurile de resurse şi care sunt coordonate de departamente specializate ale administraţiei centrale.
· Graţie recunoaşterii de care se bucură, instituţia suceveană organizează cursuri internaţionale de instruire pe tema tehnicilor de conservare genetică a plantelor
Directorul Silvia Străjeru atrage atenţia că măsura desfiinţării Băncii de Gene Suceava contravine legislaţiei internaţionale în domeniu, care obligă părţile contractante la conservarea propriei biodiversităţi, unitatea suceveană fiind, totodată, „punct focal” pentru implementarea prevederilor Tratatului internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură, parafat şi de România. În plus, pe aceleaşi coordonate se situează şi Programul guvernamental pentru perioada 2009-2012 care, la capitolul privind cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea, prevăzându-se necesitatea consolidării cadrului instituţional pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private. În acest context, important de menţionat este că, încă din anul 1993, Banca de Gene Suceava este partener în programul european de cooperare în domeniul resurselor genetice vegetale, iar din 2005 activează în reţeaua de dezvoltare sud-est europeană, poziţii în care a obţinut rezultate notabile, recunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate şi concretizate prin participarea, în acest an, la 6 proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau de Guvernul Suediei. Mai mult, graţie acestei recunoaşteri, instituţia suceveană organizează cursuri de instruire având ca tematică tehnicile de conservare genetică a plantelor, beneficiarii fiind cadre universitare din ţările membre ale reţelei amintite. „Subliniem faptul că prin pierderea personalităţii juridice, prestigiul şi vizibilitatea Băncii de gene la nivel european şi internaţional - câştigate prin competenţă şi profesionalism în 20 de ani de activitate - se vor diminua, o consecinţă imediată fiind încetarea parteneriatelor de cercetare cu finanţare externă”, pune în vedere dr. biolog Silvia Străjeru, adăugând că o dovadă incontestabilă a importanţei funcţionării de sine-stătătoare a instituţiei o reprezintă însuşi faptul că, în ultimii ani, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a finanţat un amplu proiect de modernizare a sediului şi laboratoarelor Băncii de Gene, valoarea investiţiei ridicându-se la 3 milioane de lei.
· Colecţiile Băncii de Gene, însumând 15.620 de probe, de la 340 de specii, contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor erodării genetice
Banca de Resurse Genetice Vegetale, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.371/1990, funcţionează, în prezent, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ca instituţie publică, finanţată integral de la bugetul de stat. Unitate de referinţă şi cu caracter de unicitate pentru cercetarea agricolă din România, instituţia are ca mandat conservarea, în condiţii de securitate şi la standarde ştiinţifice internaţionale, a patrimoniului fitogenetic autohton de la toate speciile cu înmulţire sexuată. În scopul îndeplinirii mandatului, unitatea desfăşoară activităţi specifice de colectare, studiere, regenerare/multiplicare a materialului genetic introdus în colecţii, conservarea acestuia, prin plasarea în colecţia strategică a României, precum şi de stocare a informaţiilor aferente eşantioanelor de seminţe. Colecţiile Băncii de Gene, însumând 15.620 de probe, care aparţin la 340 de specii vegetale, reprezintă preţioase surse de diversitate genetică(în special de germoplasmă rezistentă la factorii de stres biotic şi abiotic) destinate programelor de ameliorare actuale sau viitoare. Totodată, Banca de Resurse Genetice Vegetale furnizează material biologic pentru a fi reintrodus în cultură, în caz de dispariţie a acestuia ca urmare a fenomenului de erodare genetică, cauzată de factori naturali sau artificiali. Prin activităţile de explorare-colectare a varietăţilor tradiţionale, încă aflate în cultură în anumite zone din ţară, Banca de Gene contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor erodării genetice, conservând cea mai importantă componentă a biodiversităţii, cu relevanţă pentru agricultură şi alimentaţie, adică cea reprezentată de resursele genetice vegetale.
· Hotărârea de ridicare a personalităţii juridice şi trecere în structura Laboratorului central pentru calitatea seminţelor fost luată fără consultarea conducerii instituţiei sucevene, măsura putând duce la încetarea parteneriatelor de cercetare cu finanţare externă
· Desfiinţarea Băncii contravine legislaţiei internaţionale care obligă la conservarea propriei biodiversităţi, unitatea de la Suceava fiind „punct focal” în implementarea prevederilor Tratatului internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură
Legea privind restructurarea agenţiilor guvernamentale, asumată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, îşi face deja efectul. Întrucât actul normativ nu este fundamentat şi aplicat cum trebuie, una dintre instituţiile de importanţă capitală din ţară, respectiv Banca de Gene Suceava, riscă să-şi înceteze activitatea de cercetare. De vină este o decizie a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care lasă unitatea suceveană fără personalitate juridică, aceasta fiind, pur şi simplu, absorbită de Laboratorului central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, structură cu care este nu are nicio legătură. Demersul este unul de natură să evidenţieze modul în care Ministerul Agriculturii a înţeles să opereze şi să raporteze la Guvern diminuarea numărului de agenţii din subordine şi reducerea cheltuielilor cu personalul aferent.
· Directorul instituţiei, dr. Biolog Silvia Străjeru, spune că numeroasele intervenţii pe care le-a făcut nu au avut niciun ecou la factorii responsabili, aceştia nesinchisind să-i răspundă la memorii sau să o primească la audienţe
Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava protestează faţă de decizia de trecere a unităţii în subordinea Laboratorului central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor, hotărâre luată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale fără consultarea conducerii locale a acesteia. Dr. biolog Silvia Străjeru, şeful instituţiei, spune că nu a beneficiat de vreo înştiinţare oficială despre transferul în cauză, la memoriile adresate factorilor responsabili neprimind niciun răspuns. La fel, domnia sa a bătut la uşile mai multor oficiali judeţeni şi naţionali, aceştia necatadicsind să o primească în audienţă. „Nu am identificat nicio raţiune pentru un asemenea demers şi nici nu s-a găsit cineva care să-mi explice de ce s-a hotărât aşa ceva. De la Ministerul Agriculturii mi s-a spus doar că rămâne aşa cum s-a stabilit. Am făcut toate demersurile pe căi legale, pentru că nu sunt membru al niciunei formaţiuni politice şi alte mijloace nu deţin. Alte argumente nu am decât cele ale ştiinţei, profesiei şi datoriei pe care mi-am făcut-o în toţi aceşti ani în care am fost la conducerea Băncii”, relevă dna Străjeru. Directorul Silvia Străjeru accentuează că demersul Ministerului tutelar are drept consecinţă pierderea personalităţii juridice şi susţine că doar statutul actual al instituţiei, cel de unitate distinctă, reprezintă soluţia optimă de asigurare a securităţii colecţiilor de germoplasmă vegetală, inclusiv a resurselor bugetare pentru susţinerea activităţii specifice.
· Pe plan mondial, tendinţa consacrată este ca băncile de gene să fie reprezentate de instituţii independente, cu statut şi mandat bine definite
Pe de altă parte - susţine dna Străjeru - absorbţia Băncii în structura Laboratorului central, susţinut financiar în principal din surse extrabugetare, poate duce la perturbaţii şi disfuncţionalităţi pe linie de gestionare a fondului genetic naţional. De asemenea, în cazul în care se concretizează, respectivul transfer se poate constitui într-o frână în calea scopului pentru Băncii de Gene sucevene. Dr. biolog Silvia Străjeru evidenţiază că un element strategic în sprijinul organizării de facto este acela că Banca garantează şi facilitează accesul la sursele de material genetic păstrat la Suceava, asigurând, în acelaşi timp, colaborarea eficientă şi reprezentare de rang egal la nivelul ţărilor Uniunii Europene. Domnia sa spune că, pe plan mondial, tendinţa consacrată este cea conform căreia băncile de gene trebuie să fie reprezentate de instituţii independente, cu statut şi mandat bine definite, în vederea îndeplinirii obiectivului pentru care au fost înfiinţate, respectiv cel de prezervare a patrimoniului genetic vegetal. În sprijinul acestei afirmaţii, ca argument este adus şi modul de organizare din ţările Uniunii Europene, în care patrimoniul genetic este gestionat de structuri distincte care acoperă toate tipurile de resurse şi care sunt coordonate de departamente specializate ale administraţiei centrale.
· Graţie recunoaşterii de care se bucură, instituţia suceveană organizează cursuri internaţionale de instruire pe tema tehnicilor de conservare genetică a plantelor
Directorul Silvia Străjeru atrage atenţia că măsura desfiinţării Băncii de Gene Suceava contravine legislaţiei internaţionale în domeniu, care obligă părţile contractante la conservarea propriei biodiversităţi, unitatea suceveană fiind, totodată, „punct focal” pentru implementarea prevederilor Tratatului internaţional privind resursele genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură, parafat şi de România. În plus, pe aceleaşi coordonate se situează şi Programul guvernamental pentru perioada 2009-2012 care, la capitolul privind cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea, prevăzându-se necesitatea consolidării cadrului instituţional pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private. În acest context, important de menţionat este că, încă din anul 1993, Banca de Gene Suceava este partener în programul european de cooperare în domeniul resurselor genetice vegetale, iar din 2005 activează în reţeaua de dezvoltare sud-est europeană, poziţii în care a obţinut rezultate notabile, recunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate şi concretizate prin participarea, în acest an, la 6 proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau de Guvernul Suediei. Mai mult, graţie acestei recunoaşteri, instituţia suceveană organizează cursuri de instruire având ca tematică tehnicile de conservare genetică a plantelor, beneficiarii fiind cadre universitare din ţările membre ale reţelei amintite. „Subliniem faptul că prin pierderea personalităţii juridice, prestigiul şi vizibilitatea Băncii de gene la nivel european şi internaţional - câştigate prin competenţă şi profesionalism în 20 de ani de activitate - se vor diminua, o consecinţă imediată fiind încetarea parteneriatelor de cercetare cu finanţare externă”, pune în vedere dr. biolog Silvia Străjeru, adăugând că o dovadă incontestabilă a importanţei funcţionării de sine-stătătoare a instituţiei o reprezintă însuşi faptul că, în ultimii ani, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a finanţat un amplu proiect de modernizare a sediului şi laboratoarelor Băncii de Gene, valoarea investiţiei ridicându-se la 3 milioane de lei.
· Colecţiile Băncii de Gene, însumând 15.620 de probe, de la 340 de specii, contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor erodării genetice
Banca de Resurse Genetice Vegetale, înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr.371/1990, funcţionează, în prezent, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ca instituţie publică, finanţată integral de la bugetul de stat. Unitate de referinţă şi cu caracter de unicitate pentru cercetarea agricolă din România, instituţia are ca mandat conservarea, în condiţii de securitate şi la standarde ştiinţifice internaţionale, a patrimoniului fitogenetic autohton de la toate speciile cu înmulţire sexuată. În scopul îndeplinirii mandatului, unitatea desfăşoară activităţi specifice de colectare, studiere, regenerare/multiplicare a materialului genetic introdus în colecţii, conservarea acestuia, prin plasarea în colecţia strategică a României, precum şi de stocare a informaţiilor aferente eşantioanelor de seminţe. Colecţiile Băncii de Gene, însumând 15.620 de probe, care aparţin la 340 de specii vegetale, reprezintă preţioase surse de diversitate genetică(în special de germoplasmă rezistentă la factorii de stres biotic şi abiotic) destinate programelor de ameliorare actuale sau viitoare. Totodată, Banca de Resurse Genetice Vegetale furnizează material biologic pentru a fi reintrodus în cultură, în caz de dispariţie a acestuia ca urmare a fenomenului de erodare genetică, cauzată de factori naturali sau artificiali. Prin activităţile de explorare-colectare a varietăţilor tradiţionale, încă aflate în cultură în anumite zone din ţară, Banca de Gene contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor erodării genetice, conservând cea mai importantă componentă a biodiversităţii, cu relevanţă pentru agricultură şi alimentaţie, adică cea reprezentată de resursele genetice vegetale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu