31 octombrie 2014

Săli de operaţie pentru maidanezi  şi pisici vagabonde
·        Întrucât numărul câinilor îngrijiţi în adăposturi creşte, se impune alocarea a 50.000 de lei pentru hrănirea acestora.
Municipiul Suceava pune gratuit la dispoziţia Asociaţiei pentru protecţia animalelor "Pro Animals Tina" o clădire cu suprafaţa de 70 de metri pătraţi situată în Lunca Sucevei. Imobilul astfel atribuit pe o perioadă de 10 ani, şi care are 5 încăperi, va fi folosit pentru amenajarea de săli de operaţie în scopul sterilizării animalelor fără stăpân, precum şi în vederea aplicării de tratamente câinilor din cele două adăposturi de pe malul râului Sucevei.  Potrivit Doiniţei Cocriş, reprezentant al Asociaţiei amintite şi consilier local, de aceste servicii vor beneficia şi câinii acelor locuitori ai reşedinţei de judeţ care nu au posibilităţi materiale. Cocriş precizează, totodată, că amenajarea şi dotarea spaţiilor în cauză vor fi susţinute financiar de partenerii  "Pro Animals Tina". "Vor fi amenajate săli preoperatorii şi postoperatorii, depozite de medicamente şi materiale sanitare, vestiar pentru angajaţi, sală de aşteptare pentru cetăţenii care se  adresează Asociaţiei pentru adopţii sau alte probleme, sală de întocmirea a diverse documente, precum şi alte săli, cu diferite destinaţii impuse de legislaţia în vigoare. Partenerii care susţin şi acum o parte din cheltuielile adăpostului vor investi şi pentru realizarea acestor obiective, astfel încât clădirea să corespundă exigenţelor normelor actuale în domeniul gestionării câinilor fără stăpân", a reliefat Doiniţa Cocriş.  În cele două adăposturi special amenajate se află peste 1.200  de câini, în această toamnă fiind strânşi de pe străzi aproape 350 de maidanezi. Primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu, spune că este mulţumit de colaborarea cu Asociaţia pentru protecţia animalelor "Pro Animals Tina" şi că speră ca, în următoarea perioadă, graţie acestei colaborări, să fie sterilizate cât mai multe animale. Întrucât numărul câinilor îngrijiţi în adăposturi creşte, obligatorie este alocarea a 50.000 de lei, sumă necesară pentru procurarea hranei. "Noi nu dădeam bani pentru hrană, aceasta fiind asigurată de >. Este o problemă delicată, sensibilă, dificil de gestionat, însă suntem pe un drum bun", a opinat edilul-şef Ion Lungu. 
Minorii cu autism beneficiază de terapie cognitiv-comportamentală cu sprijin financiar municipal
·        Singura metodă de recuperare o reprezintă intervenţia timpurie, începând de la vârsta de 4-5 ani, una intensivă, de 30-40 de ore pe săptămână.     

Municipalitatea suceveană s-a asociat cu Asociaţia de Sprijinire a Persoanelor cu Persoanelor cu Autism(ASPA). Astfel, de la bugetul Sucevei este alocată suma de 20.000 de lei, bani care sunt alocaţi familiilor care au copii diagnosticaţi cu autism, în scopul continuării terapiei cognitiv-comportamentale. Este vorba despre cel de al treilea an în este perfectat acest gen de colaborare, în cauză fiind minori din reşedinţa de judeţ, care, astfel, vor avea acces la serviciile specializate integrate de sănătate şi educaţie, respectiv la psihoterapie. ASPA, asociaţie înfiinţată de părinţii copiilor cu probleme, desfăşoară acţiuni de identificare şi integrare educaţională şi socială a persoanelor cu tulburări din spectrul autist, împlinirea nevoilor fizice, emoţionale, de securitate, socializare, precum şi de stimulare a persoanelor asistate. Urmărite sunt, de asemenea, clarificarea situaţiei şcolare şi suportul pentru finalizarea acesteia; dezvoltarea capacităţii de relaţionare cu alte persoane; socializarea copiilor cu afecţiuni din spectrul autist, prin integrarea în diferite grupuri de copii de aceeaşi vârstă; asistarea familiilor copiilor cu probleme, precum şi încurajarea administraţiei locale de a perfecta parteneriate cu organizaţiile neguvernamentale. Deşi numărul copiilor care ar avea dreptul la aceste servicii  este mult mai mare, pentru acest proiect au fost aleşi 8 minori din  familiile care au început terapia cu resurse proprii şi cu ani în urmă. Scopul terapiei cognitiv-comportamentale este recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi integrarea lor socială. Persoanele autiste sunt încadrate în categoria persoanelor cu handicap grav, cu însoţitor, în majoritatea cazurilor acestea neavând discernământ, fiind grevate de retard intelectual şi neavând capacitatea să se întreţină şi să-şi poarte singure de grijă. Studii recente au demonstrat că singura metodă de recuperare o reprezintă intervenţia timpurie, începând de la vârsta de 4-5 ani, una intensivă, de 30-40 de ore pe săptămână.      
Sucevenii vor vedea filme 3D, de 20 de miliarde de lei vechi
·        Atât costă amenajările, echipamentul şi dotările pentru proiecţia de filme în format tridimensional la "Centrul Cultural Bucovina", construit pe ruinele fostului cinematograf ceauşist "Modern".
·        Pe de altă parte, s-au invit "scăpări" la proiectare şi au a apărut lucrări neprevăzute, pentru terminarea lucrărilor fiind necesară o sumă de peste 35 de miliarde de lei vechi.        

Pentru a fi duse la capăt, intervenţiile de reabilitare a fostului cinematograf "Modern" şi de amenajare a Centrului Cultural "Bucovina" din municipiul Suceava reclamă o consistentă infuzie financiară, în acest sens, fiind nevoie de actualizarea indicatorilor tehnic-economici ai investiţiei, aprobaţi cu ani în urmă, şi de girul Consiliului Local. "De când am pornit această investiţie, în urmă cu 5 ani de zile, au fost nişte scăpări la partea de proiectare, iar atunci când am mers în teren, am constat că au apărut nişte lucrări neprevăzute acolo", reliefează şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu.    Potrivit lui Lungu, s-au invit intervenţii obligatorii privind asigurarea racordării la postul de transformare a energiei electrice, reamplasarea rezervorului pentru stingerea incendiilor, amenajarea noii staţii de dedurizare a apei şi staţiei de pompare, îmbunătăţiri la instalaţia de ventilare-condiţionare, precum şi la instalaţia de stingere a incendiilor. Însă, cea mai mare sumă va fi consumată pentru dotările necesare amenajării şi funcţionării unui cinematograf tridimensional. În total, indicatorii tehnico-economici cresc cu 3,54 de milioane de lei(35,4 miliarde de lei vechi), fondurile cele mai consistente, adică aproximativ 20 miliarde de lei vechi), fiind înghiţite de amenajările, echipamentul şi dotările pentru proiecţia de filme în format 3D. "Toate se înscriu într-o zonă pertinentă, având în vedere că noile majorări survin unui proiect demarat cu mult timp în urmă şi că este necesar să terminăm această investiţie", a explicat primarul Ion Lungu, precizând că obiectivul va fi dat în folosinţă la mijlocul lui 2015. Până în prezent reabilitarea fostului cinematograf „Modern” - lucrări adjudecate de Civica Grup - a înghiţit 9,7 milioane de lei(97 de miliarde de lei vechi). Compania Naţională de Investiţii(CNI) ar putea finanţa încheierea execuţiei, autorităţile locale sperând să primească din Capitală 3 milioane de lei(adică 30 de miliarde de lei vechi).  Licitaţia pentru desemnarea constructorului viitorului Centru  Cultural „Bucovina” fost ţinută pe 8 iulie 2010, atunci primarul Ion Lungu  estimând că lucrările vor ţine 2 ani.                  
Noul stadion al Sucevei, investiţie de 1.000 de miliarde de lei vechi  
·        "Sunt şanse reale să finalizăm acest stadion din alte fonduri, şi nu din credite contractate de administraţia locală", a declarat primarul Ion Lungu, după ce, cu alt prilej, se optase pentru atragerea de finanţare europeană nerambursabilă.
·        Iniţiativa vine pe fondul degradării accentuate a stadionului Areni, arena în folosinţă necesitând lucrări de anvergură şi costisitoare la structura de rezistenţă a tribunelor.

Consilierii locali au aprobat ieri, în şedinţa ordinară lunară, realizarea obiectivului de investiţii "Stadion sportiv în municipiul Suceava".  Noul stadion polisportiv urmează a avea o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite. Acesta va fi dotat cu instalaţie de nocturnă şi toate facilităţile impuse de normele europene şi internaţionale aflate în vigoare la momentul actual. Astfel, dimensiunile terenului de fotbal, spaţiile auxiliare, precum şi dotările specifice vor îndeplini cu acurateţe cerinţele UEFA impuse în vederea omologării stadionului în cadrul categoriei 4, de exigenţă maximă, conform regulamentelor UEFA Stadium Infrastructure Regulation Edition 2010. De asemenea, pista de atletism, cu dotările corespunzătoare, va îndeplini cerinţele Federaţiei Române de Atletism, pentru a găzdui competiţii internaţionale, conform IAAF Track and Fileds Facilities Manual. "Fără să dau astăzi amănunte - le voi da la momentul potrivit - sunt şanse reale să finalizăm acest stadion din alte fonduri, şi nu din credite contractate de administraţia locală", a declarat primarul Ion Lungu, după ce, cu alt prilej,  se optase pentru atragerea de finanţare europeană nerambursabilă. Stadionul va fi amenajat pe o suprafaţă de 120.000 de metri pătraţi, proprietate a municipiului Suceava, aflată la ieşirea din reşedinţa de judeţ înspre municipiul Suceava. Valoarea investiţiei, derulată, pe durata a 3 ani, este de aproximativ 100 de milioane de lei(1.000 de miliarde de lei vechi),  amenajarea incluzând, de asemenea, piste de atletism, spaţii verzi, parcuri, alei pietonale, drumuri, trotuare şi parcări. "Se doreşte dezvoltarea pe termen lung a unei baze sportive moderne, a unui complex sportiv modern, din care să facă parte şi un stadion. Zona prezintă un cadrul natural şi o privelişte favorabilă înspre centrul municipiului, promiţând, astfel, o viitoare dezvoltare de amploare în vecinătatea acestuia", se arată în raportul compartimentului de specialitate al executivului.   Iniţiativa vine pe fondul degradării accentuate a stadionului Areni, capacităţii reduse a acestuia, amplasării în centrul civic, lipsei facilităţilor obligatorii dictate de nomele internaţionale, precum şi a parcărilor. Pe de altă parte, pentru a putea fi folosită la capacitatea maximă construită, arena necesită lucrări de anvergură şi costisitoare la structura de rezistenţă a tribunelor. 
Primăria Suceava a reuşit să vândă doar 7 apartamente ANL
·        Altele 8 au fost lăsate goale şi vor fi repartizate către solicitanţii aflaţi pe lista de priorităţi.   

Numai 7 unităţi de locuit construite cu fonduri guvernamentale  prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) au fost vândute, până acum, în municipiul Suceava. "S-au vândut 7 apartamente din cele existente, însă noi ne doream să fie mai multe", a declarat primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu. Astfel, au fost achiziţionate, de către chiriaşi, 5 apartamente de pe Bulevardul "1 Decembrie", din prejma Staţiunii de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă, iar altele două de pe strada "Putna", din cartierul Burdujeni.  Ordonanţa Guvernului nr. 6 din 23 iulie 2014 oferă beneficiarilor de locuinţe ANL posibilitatea achiziţionării în rate lunare a spaţiilor de locuit, cu un avans de minim 15% din valoarea de vânzare. Până în urmă cu circa 2 luni, sucevenii respectivi puteau să devină proprietari pe apartamentele ANL doar în urma plăţii integrale a contravalorii locuinţei sau a contractării unui credit ipotecar. Prin hotărâre a Consiliului Local din decembrie 2013, la vânzare au fost scoase 21 de unităţii de locuit situate în cartierele Obcini şi „Priveghetorii”, titularii contractelor de închiriere solicitând cumpărarea apartamentelor şi garsonierelor în cauză. Pentru perfectarea tranzacţiei, titularul contractului sau membrii familiei acestuia nu trebuie să aibă în proprietate o altă locuinţă, iar venitul mediu brut pe membru de familie, la data vânzării, nu va depăşi cu 100% salariul mediu pe economie. Pe de altă parte, alte 8 locuinţe au fost lăsate goale şi vor fi repartizate către solicitanţii aflate pe lista de priorităţi.  "S-au mai eliberat 8 locuinţe ANL. Există o listă de priorităţi aprobată la începutul anului, apartamentele fiind repartizate conform acesteia", relevă edilul-şef, Ion Lungu. Din total, 7 unităţi de locuit se află pe strada "Putna" din cartierul Burdujeni, respectiv 4 garsoniere şi 3 apartamente cu câte două camere. O altă garsonieră ANL înstrăinată este pe strada "Grigore Ureche" din cartierul "Zamca".  Potrivit legii, beneficiarii de locuinţe ANL vor avea vârsta sub 35 de ani la data depunerii cererii, aceştia şi membrii familiei lor netrebuind să mai deţină o locuinţă în proprietate sau cu chirie, una proprietate de stat, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale sau a unităţii în care îşi desfăşoară activitatea solicitanţii, în municipiul Suceava ori pe o rază mai mică de 10 km faţă de reşedinţa de judeţ.

29 octombrie 2014

Delapidări de 600 de mii de lei, la asociaţiile de proprietari din municipiul Suceava
·        "Eu cred că este foarte important să eliminăm această verigă, care o constituie asociaţia de proprietari, în aşa fel încât operatorul să aibă contract direct cu cel care este beneficiarul final", susţine Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ.
Până la finele acestui an, pe masa Consiliului Local Suceava va ajunge un proiect de hotărâre prin care societăţile de apă-canalizare-epurare ACET, şi ce a de termoficare, Termica, vor fi obligate să încheie convenţii cu consumatorii serviciilor în cauză. 

Declaraţia aparţine primarului municipiului Suceava, Ion Lungu.  "Vom face tot posibilul ca, până la sfârşitul acestuia an, să dăm o hotărâre de Consiliul Local prin care operatorii ACET şi Termica să întocmească acele convenţii individuale", a precizat Lungu. Edilul-şef susţine că este necesar ca beneficiarii să aibă o relaţie directă cu furnizorii, opinând că asociaţia de proprietari, ca structură intermediară, trebuie să dispară de traseu. Aceasta în condiţiile în care s-a constatat că şefii asociaţiilor fac plăţi preferenţiale către prestatorii de servicii, ba chiar mai mult,  delapidează sume de sute de mii de le de lei. "Deşi nu este treaba primarului să încaseze bani de la asociaţiile de proprietari, ne crucim ce vedem pe la acestea. Eu cred că este foarte important să eliminăm această verigă care o constituie asociaţia de proprietari, în aşa fel încât operatorul să aibă contract direct cu cel care este beneficiarul final. Cu cât pătrund în profunzimea problemelor, la o simplă estimare, am văzut 6 miliarde de lei vechi, delapidări de la asociaţiile de proprietari, sume care sunt în instanţă, care se judecă, şi pe care noi contăm că vor ajunge la Termica", a explicat şeful administraţie locale sucevene, Ion Lungu. Într-o discuţie informală cu aleşii municipali, aceştia din urmă au propus şefului executivului să se procedeze analizarea lunară activităţii asociaţiilor de proprietari. Accent s-ar pune pe asociaţiile cu datorii, ale căror diriguitori manifestă - în opinia şefului municipalităţii - o  atitudine pasivă, neluând măsuri de încasare a facturilor restante. "Vin preşedinţi care ocupă această funcţie de 10-15 ani şi ne iau la întrebări, în loc să îi luăm noi pe ei, referitor la aceste sume care nu au fost încasate. Una este să stai pe scaun şi să aştepţi, în condiţii paşnice, să vină să îţi plătească cineva suma, iar alta este să te zbaţi, să mergi, să dai în judecată, să execuţi şi să insişti", a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Potrivit unei situaţii a Serviciului de specialitate al Primăriei, 60% din cele peste 100 de asociaţii de proprietari figurează cu datorii istorice către transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de agent termic, Termica. Restanţele populaţiei către operatorul din Lunca Sucevei sunt de aproximativ 4 milioane de euro.    
Blestemul termoficării:
Negocierile cu Thermonet au eşuat, iar sucevenii nu scap de Termica  
·        Cel mai probabil, licitaţia va fi reluată anul viitor, iar dacă se ţine cont de procedurile îndelungate şi greoaie, precum şi de probabilitatea înregistrării de contestaţii, iarna viitoare va prinde autorităţile locale şi pe suceveni în aceeaşi situaţie fără perspectivă în care se află şi în prezent.  
·        "M-a îmbătrânit, m-a albit acest subiect al Termica(...) Cred că, de 10 ani, nu este zi lăsată de la Dumnezeu, să nu vorbim de termoficare", relevă edilul-şef sucevean, Ion Lungu.
Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, va pune pe masa deliberativului local, un proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii termenului de prestare a serviciului public de transport, distribuţie şi furnizare a energie termice de către societatea comercială în insolvenţă Termica Suceava. Demersul survine eşuării negocierilor dintre Comisia specială a autorităţilor locale şi reprezentanţii firmei Thermonet - în vederea preluării activităţii amintite - prelungirea urmând fi valabilă până la desemnarea unui operator care va asigura gestiunea prin concesionare a serviciului în cauză. Întrucât nu este membru al Comisiei de negociere, şeful municipalităţii s-a ferit să comenteze pe marginea tratativelor dintre cele două părţi, preferând să aştepte prezentares raportului de rigoare în plenul legislativului. "Nu mă voi pronunţa asupra raportului, până ce acesta nu va fi aprobat în Consiliul Local, dar ca măsură preventivă, am pregătit, pe ordinea suplimentară de zi, un proiect prin care se aprobă prelungirea prestării serviciului de către Termica. În concluzie, se va relua această licitaţie, cel mai probabil anul viitor. De aceea, până atunci vom da mandat societăţii Termica să presteze acest serviciu", a spus ocupantul fotoliului din Areni.  
Pe de altă parte, Lungu a ţinut să menţioneze că protocolul dintre Primărie, Termica şi Bioenergy, prin care 42% din încasările curente ale producătorului, distribuitorului şi furnizorului de agent termic să ajungă în conturile societăţii producătoare a agentului termic, este pe cale de a fi materializat "trebuind încă unele semnături". După ce consilierii locali au majorat tariful gigacaloriei la un nivel sub cel pretins de către transportator, Bioenergy a plusat şi a cerut 45% din sumele adunate, ceea ce, evident, nu a fost pe placul  Termica. "Cei de la Termica nu sunt de acord cu 45%, cât este ponderea din tariful total, ci doar cu 42%. În final au fost de acord şi cei de la Bioenergy cu 42% din noua sumă aprobată în Consiliul Local. Sper să semnăm protocolul, astfel încât să existe o certitudine a încasării energiei termice livrate, acesta fiind, implicit, un document important către bancă, în asigurarea unui cash-flow, a unei finanţări corespunzătoare la societatea Bioenergy", a declarat Ion Lungu. Reamintim că, după două etape de licitaţie, la care nu s-au înscris minim 3 competitori, la negocieri au fost invitaţi prestatorul titular Termica Suceava, cât şi Thermonet Suceava, societate nou constituită cu sediul social pe strada „Energeticianului” din Suceava şi având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). Cele două firme au participat la ambele etape ale licitaţiei, însă Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat la statului. Drept pentru care, Consiliul Local au hotărât să treacă la etapa următoare, ce a negocierilor cu oficialii Thermonet.

În circumstanţele prezentate, dacă se iau în calcul procedurile îndelungate şi greoaie, precum şi riscul depunerii de contestaţii la licitaţie, există toate premisele ca sezonul rece următor să prindă, atât pe responsabilii municipali suceveni, cât şi populaţia reşedinţei de judeţ, în aceeaşi situaţie fără orizont în care se află şi la această dată. "M-a îmbătrânit, m-a albit acest subiect al Termica, al blestemului termoficării, pentru că asta este realitatea! Cred că, de 10 ani, nu este zi lăsată de la Dumnezeu, să nu vorbim de termoficare", a conchis edilul-şef Ion Lungu.      

28 octombrie 2014

Din ce toată vara constructorii au tras de timp,
Străzile distruse de săpăturile la conductele subterane nu mai pot fi asfaltate   
·        "Au început deja motivările că sunt pregătiţi să toarne asfaltul sau betonul, însă nu o pot face din cauza frigului", a remarcat primarul Ion Lungu.
Temperaturile negative au venit, iar constructorii din proiectul european de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi celor de canalizare din municipiul Suceava nu au mai putut reface carosabilul distrus de săpături. Ieri, în şedinţa săptămânală de analiză, Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ le-a spus executanţilor de la Pfeiffer, că după ce în sezonul estival au tras de timp,  acum nu se mai poate asfalta din cauza îngheţului. "De ce ne-am temut nu am scăpat. Am avertizat toată vara să fie grăbite lucrările, că vine vremea rece şi o să rămânem descoperiţi. S-a întâmplat acest lucru, şi au început deja motivările că sunt pregătiţi să toarne asfaltul sau betonul, însă nu o pot face din cauza frigului", a remarcat primarul.  Lungu a apreciat finalizarea străzii "Nicolae Iorga", din prejma Staţiei CFR Burdujeni, astfel încât aceasta să poată fi redată circulaţiei.  Terminate au fost, de asemenea, străzile "Cireşilor", "Dimitrie Loghin" şi "Izvoarele Sucevei". "Am mai smuls vreo 4 străzi din mâna constructorilor", relevă ediul-şef. Ieri, în cartierul Obcini, strada "Bistriţei" a fost închisă circulaţiei, iar jumătate din cvartal a rămas fără apă rece la robinete pe durata a 12 ore, cauza constând în efectuarea unor branşamente între conductele înlocuite. Nealimentaţi, ca urmare a intervenţiilor la reţele, au fost şi sucevenii din zona centrală a urbei,  respectiv cei care locuiesc pe strada "Veronica Micle".
·        Constructorul a nu poate asfalta simultan două căi de circulaţie, întrucât nu dispune de capacitatea necesară.
În cartierul "George Enescu", două artere, adică "Luceafărului" şi "Zorilor",  sunt afectate de săpături pe distanţe relativ mari, iar şanţurile ar trebui acoperite, astfel încât pe timp de iarnă să se poată circula. Într-o situaţie oarecum asemănătoare se află şi strada "Gheorghe Doja" din Burdujeni. "Am cerut constructorilor să se mobilizeze la asfaltare, turnare de betoane şi reparaţii cu pavele la trotuare, acolo unde este cazul. Aceasta având în vedere că săptămână viitoare vremea este mai caldă, temperaturile mai bune şi se va putea lucra în condiţii de normalitate", a reliefat primul gospodar al oraşului.

 Ion Lungu a accentuat că, după ce au fot terminate intervenţiile din subteran, rămân de asfaltat, de urgenţă, străzile "Petru Rareş", din prejma Pieţei agroalimentare centrale, precum şi strada "Zamca"  din cartierul cu acelaşi nume, care au tot fost mai bine de jumătate de an". Chiar în această din urmă situaţie, constructorul a pus în vedere că nu poate trece simultan la asfaltarea ambelor căi de circulaţie, întrucât nu dispune de capacitatea necesară. "Se pare că nu au contractate ferme, ori nu colaborează cum trebuie firmele specializate în lucrări de asfaltare şi turnare de betoane. În ceea ce priveşte montarea conductelor şi efectuarea branşamentelor, se pare că au forţă de muncă suficientă", a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.   
În primele 9 luni ale anului,
Casa de Sănătate, decontări de 230 de milioane de lei pentru serviciile prestate către asiguraţii suceveni
·       Cei mai mulţi bani, adică 123,28 de milioane de lei au luat calea unităţilor spitaliceşti din judeţ.
·        Unicul centru de permanenţă s-a ales cu 374.679 de lei, îngrijirile la domiciliu au cheltuit 168.900 de lei, în timp ce contravaloarea prestaţiilor medicale acordate în ţările UE s-a ridicat la 1,8 de milioane de lei.
În baza actelor adiţionale sau contractelor perfectate, în primele 3 trimestre ale anului, către furnizorii de servicii farmaceutico-medicale a fost decontată suma de 228,51 de milioane de lei, informează Adela Băişanu, preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava. Astfel, pentru serviciile prestate către asiguraţi, CAS a plătit 89,23 de milioane de lei pentru medicamente; 123,28 de milioane de lei pentru spitale; 25,41 de milioane de lei pentru servicii medicale în asistenţa medicală primară; 24,64 de milioane de lei pentru medicamentele destinate bolilor cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ; 12,12 milioane de lei pentru servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate, dar şi 4,73 de milioane de lei pentru servicii medicale paraclinice. Fonduri în valoare de 2,86 de milioane de lei au acoperit cererile de finanţare a dispozitivelor şi echipamentelor medicale; cu 2,51 de milioane de lei s-au decontat materialele sanitare specifice utilizate in programele naţionale de sănătate, cu 1,12 milioane de lei s-au plătit serviciile medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii, iar serviciile dentare au primit 448.730 de lei. Conform informării privind activitatea instituţiei în primele 9 luni ale anului 2014, unicul centru de permanenţă din judeţ s-a ales cu decontări de 374.679 de lei, cu îngrijirile la domiciliu s-au cheltuit 168.900 de lei, în timp ce contravaloarea prestaţiilor medicale acordate în ţările UE s-a ridicat la 1,8 de milioane de lei.

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a încheiat, cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, acte adiţionale la contractele pentru anul 2013, acestea fiind valabile în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2014. În această din urmă lună, a avut loc procesul de contractare a serviciilor farmaceutice pe toate domeniile de asistenţă medicală, acoperind integral anul în curs. Prin acelaşi comunicat, CAS Suceava informează că este vorba despre 713 acte adiţionale, dintre care, pe tipuri de furnizori de servicii medico-farmaceutice, cele mai multe, adică 287, sunt pentru medicina primară. Urmează, în ordine, furnizorii de medicamente, adică farmaciile, cu 148 de acte adiţionale; ambulatoriul de specialitate clinic-101; furnizorii de dispozitive medicale-68; asistenţa medicală dentară-48; ambulatoriul de specialitate paraclinic-28; ambulatoriul de specialitate de recuperare-15; asistenţa medicală spitalicească-10; îngrijirile la domiciliu, cu 8 acte adiţionale parafate cu furnizorii de servicii medicale. 
Bani pentru agricultura ecologică
·        Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutorul de minimis este de 1.180 de lei pentru o exploataţie cuprinsă între 0,30 de hectare şi 5 hectare, respectiv de 845 de lei, în cazul unei exploataţii cu dimensiuni variind de la 5,1 hectare la 20 de hectare.

·        Ajutoarele se plătesc începând cu data de 2 decembrie 2014, sumele încasate ca urmare a unor date sau situaţii nereale fiind considerate necuvenite şi recuperându-se, ulterior, de la cei cu pricina.
Până pe 7 noiembrie, pot fi depuse cererile pentru acordarea ajutorului compensatoriu destinat exploataţiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică. Beneficiarii schemei de sprijin sunt întreprinderile care deţin exploataţii înregistrate în sistemul de  agricultură ecologică şi se află sub contract cu un organism de inspecţie şi certificarea acreditat pe teritoriul Uniunii Europene şi aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, face cunoscut Iacob Caciur, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava. De asemenea acces la acest ajutor pot avea producătorii agricoli persoane fizice, persoanele fizice autorizate, persoanele juridice, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale. Toţi cei menţionaţi trebuie să fi depus cereri în anul 2013, pentru exploataţiile cuprinse între 0,30  de hectare şi 5 hectare, respectiv, între 5,1 hectare şi  20 de hectare. În vederea obţinerii ajutorului de minimis, beneficiarii vor merge cu dosarele la Centrul Judeţean al APIA din municipiul Suceava, acestea trebuind să cuprindă copii după actul de identitate, certificatul de înregistrare, documentele care fac dovada folosinţei terenului, fişele de înregistrare în agricultura ecologică, cât şi după contractul încheiat cu organismul de inspecţie şi certificare. Totodată documentaţia va include certificatul de producător  emis potrivit prevederilor Hotărâri de Guvern nr. 661/2001. Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutorul de minimis este de 1.180 de lei pentru o exploataţie cuprinsă între 0,30 de hectare şi 5 hectare, respectiv de 845 de lei, în cazul unei exploataţii cu dimensiuni variind de la 5,1 hectare la 20 de hectare. Ajutoarele se plătesc începând cu data de 2 decembrie 2014, sumele încasate ca urmare a unor date sau situaţii nereale, atestate sau înscrise de către beneficiari în documente, fiind considerate necuvenite şi recuperându-se ulterior de la cei cu pricina. "APIA verifică permanent modul de respectarea a prevederilor legale de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis", a precizat Iacob Caciur, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava.             

27 octombrie 2014

Inspectorii sanitari veterinari suceveni au interzis activitatea a 140 de firme           

În cursul anului 2014, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au efectuat 1.653 de controale, face public directorul executiv Ionuţ Lurenţiu Leon Postolache. Potrivit şefului instituţiei sanitare veterinare sucevene, în urma inspecţiilor lucrătorilor specializaţi, aplicate au fost 105 de sancţiuni contravenţionale, emise fiind inclusiv 15 ordonanţe de suspendare şi 141 de ordonanţe de interzicere a activităţii în domeniul sanitar veterinar. Directorul executiv precizează că activitatea de supraveghere, îndrumare şi control în sectorul de siguranţei alimentare la nivelul judeţului Suceava se realizează prin intermediul a 12 circumscripţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, organizate la nivelul oraşelor din judeţ, în care activează 14 medici veterinari, precum şi în cadrul a 12 circumscripţii sanitare veterinare zonale, cu tot atâţia medici veterinari. Conform şefului DSVSA, Ionuţ Lurenţiu Leon Postolache, la această dată, în judeţul Suceava, în sectorul cărnii roşii, există şi funcţionează 18 unităţi autorizate pentru schimburi intracomunitare, cu ştampila ovală, precum şi 16 unităţi autorizate din sectorul laptelui şi produselor lactate. Aceasta în conformitate cu normele sanitare veterinare privind procedura de autorizare a unităţilor care produc, procesează, depozitează, transportă şi/sau distribuie produse de origine animală, precum şi cu prevederilor regulamentelor Comunităţii Europene referitoare la regulile de igienă a produselor alimentare de origine animală.  La fel, în judeţ sunt înregistrate sanitar-veterinar 7.378 de obiective pentru activitatea de vânzare cu amănuntul, dintre care 13 carmangerii, 12 măcelarii, 18 centre independente de prelucrare a laptelui, 432 de restaurante, 6.913 de alte unităţi de alimentaţie publică şi comercializare de produse alimentare, precum şi 1.223 de producători agricoli şi agenţi economici cu activitate de vânzare directă. 
Doborârea abuzivă de arbori, obiectul a 32 sesizări penale
·        Operatorii economici care debitează material lemnos        s-au ales cu amenzi însumând peste 1 milion de lei.

Inspectorii silvici suceveni au desfăşurat, în primele trei trimestre ale anului 2014, 501 de inspecţii pe 37.473 de hectare de fond forestier şi vegetaţie forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, precum şi controale de exploatare în partizile autorizate de către ocoalele silvice, informează Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava. Inspectorul şef Daniel Constantin Coroamă, declară că, în urma descinderilor, controlorii au întocmit 32 de sesizări penale, cei în cauză fiind cercetaţi  pentru tăierea ilegală a 1.744 de metri cubi de masă lemnoasă, cu o valoare de 281.886 de lei. Pe de altă parte, şeful ITRSV informează că pe latura de exploatare au fost desfăşurate 427 de acţiuni de control, cele 91 de amenzi date ridicându-se la 74.000 de lei. Alte 158 de verificări, care au vizat circulaţia materialului lemnos, s-au concretizat în 74 de amenzi în sumă de 195.000 de lei şi confiscarea a 694 de metri cubi de volum de material lemnos. 
Acţiunile de control urmărind provenienţa masei lemnoase s-au consumat atât în trafic, cât şi în pieţele în care aceasta era valorificată. Nu în cele din urmă, încă 21 de controale au avut ca ţintă pe operatorii economici care debitează material lemnos. Agenţilor economici depistaţi în neregulă li s-au confiscat 96 de metri cubi de masă lemnoasă în fizic şi 19.268 de metri cubi în bani, cele 248 de amenzi aplicate însumând 1,06 milioane de lei. Şeful ITRSV, Daniel Constantin Coroamă, a mai precizat că, urmare  a controalelor făcute la proprietarii de pădure, pentru neîncheierea de contacte de administrare/prestări de servicii publice, respectivii deţinători s-au ales cu 83 de amenzi totalizând 64.000 de lei.   

25 octombrie 2014

La Casa de Pensii,
Peste 20.300 de suceveni, "expertizaţi" în vederea încadrării într-un grad de invaliditate
·        Analizată este respectarea criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, iar în baza acestora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate.
În primele trei trimestre ale anului 2014, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava s-au prezentat pentru expertiză 20.333 de cazuri, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Potrivit statisticii citate, în 11 situaţii dosarele au fost respinse, iar în altele 17 s-a procedat la „depensionare”, ca urmare a revizuirii la termen. În acest din urmă caz, conform prevederilor Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. Ca urmare, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. La fel „despensionarea” poate surveni cererii înaintate de persoana încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate. De precizat este faptul că, pe lângă casele de pensii funcţionează comisii de verificare a pensionarilor de invaliditate, acestea din urmă având în componenţă medici experţi ai asigurărilor sociale. Structurile în cauză au misiunea de a verifica corectitudinea încadrării, din comisie nefăcând parte medicul expert care a efectuat ultima expertiză. Membrii comisiei se concentrează asupra respectării criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. Totodată, controlată este fundamentarea încadrării în gradul de invaliditate respectiv, pe baza documentelor medicale existente în dosar, în cazurilor neconcludente sau insuficient documentate fiind dispusă reexpertizarea.  În situaţia în care comisia nu se poate pronunţa asupra cazului analizat, aceasta va trimite dosarul medical la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, însoţit de un  referat de prezentare. 
Munca nedeclarată, prestată de peste 260 de suceveni
·        Luna trecură, pe linia relaţiilor de muncă, lucrătorii ITM au dat amenzi însumând 124.000 de lei.

Luna trecută, inspectorii de muncă suceveni au depistat 263 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, informează şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Potrivit inspectorului şef sucevean, este vorba despre 16 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi despre 244 persoane ale căror contracte au fost transmise totuşi în REVISAL, însă după expirarea termenului legal. Pe de altă parte, inspectorii ITM au depistat şi 3 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia desfăşurându-şi activitatea la 3 angajatori. În luna la care facem referire, în domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului de Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 320 de controale. În urma verificărilor s-au aplicat 69 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 124.000 de lei. În ceea ce priveşte munca la negru, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmelor descoperite că aveau muncitori fără contracte de muncă individuale li s-au dat amenzi în sumă  de 30.000  de lei. Pe durata controalelor, inspectorii ITM Suceava au mai depistat  deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal şi celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. De asemenea, s-a descoperit că unii dintre agenţii economici nu ţin seama de dispoziţiile legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 
Black market", campanie de depistare a muncii fără forme legale
·        Acţiunea inspectorilor de muncă suceveni a vizat piaţa neagră a forţei de muncă şi s-a axat pe identificarea şi sancţionarea cazurile de muncă nedeclarată şi nefiscalizată, a muncii parţial evidenţiate, cât şi pe combaterea evaziunii fiscale rezultată din aceste practici ilegale.
·        "Călcaţi", inopinat, pe timp de noapte şi zi, au fost angajatorii din construcţii, reparaţii şi întreţinere de maşini,  industria lemnului şi confecţii, 5 firme la care "prestau" la negru 9 persoane fiind amendate cu un total de 90.000 lei.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie a desfăşurat o campanie comună de prevenire, descoperire şi sancţionare a ilegalităţilor comise în domeniul utilizării forţei de muncă fără forme legale de angajare, dar şi de reducere a incidenţei muncii nedeclarate. Descinderile au avut loc în baza Planului comun de acţiune "Black market" care a urmărit, printre altele, identificarea şi combaterea muncii nedeclarate; verificarea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă; diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din încălcarea acestora; eliminarea neconformităţilor constatate;  identificarea angajatorilor care utilizează în mod nelegal munca copiilor şi tinerilor, cât şi sancţionarea contravenţională ori tragerea la răspundere penală a persoanelor care  s-au abătut de la reglementările în domeniu. Angrenaţi în acţiune au fost 13 inspectori de muncă. Aceştia au avut 51 de controale, în urma acestora aplicându-se 20 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 100.100 lei. În timpul verificărilor lucrătorii ITM au depistat 9 persoane fără forme legale de angajare care îşi desfăşurau activitatea la 5 angajatori, firmele din urmă fiind amendate cu un total de 90.000 lei. "Scopul campaniei a fost acela de a identifica şi sancţiona cazurile de muncă nedeclarată şi nefiscalizată, munca parţial evidenţiată, cât şi combaterea evaziunii fiscale rezultată din respectivele practici ilegale. Acţiunile de control au avut un caracter inopinat şi s-au desfăşurat atât în timpul zilei cât,  şi pe durata nopţii", declară inspectorul şef Romeo Butnariu, adăugând că  domeniile de activitate vizate au fost construcţiile, reparaţiile şi întreţinerea de maşini,  industria lemnului şi confecţii. Printre deficienţele constatate de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă în domeniul relaţiilor de muncă se numără cele privind neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, nerespectarea prevederilor legale privind repausul săptămânal şi munca suplimentară, precum şi cele referitoare la netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă şi modificărilor intervenite, în registrul general de evidenţă a salariaţilor. 
Judeţul Suceava are 65 de asociaţii cu profil zootehnic, 22  în sectorul vegetal, una în pomicultură şi 14 cu profil mixt
·              În sectorul vegetal sunt înregistrate 57.578 de ferme, iar în zootehnie funcţionează 105 de ferme de bovine, 7 de porcine, 208 de ovine şi caprine, 5 de păsări, 4 de cabaline şi 65 de stupine.
Direcția Județeană pentru Agricultură Suceava monitorizează şi actualizează evidenţa exploataţiilor agricole vegetale, zootehnice, mixte şi familiale existente la nivelul judeţului, sprijinind producătorii agricoli  în vederea  înfiinţării a unora noi, dar şi a dezvoltării şi modernizării celor existente. Astfel, potrivit unei situații a primei instituții agricole a județului, în sectorul vegetal sunt înregistrate 57.578 de ferme care deţin între 1 hectar şi 1.470 de hectare. Dintre acestea, 479 sunt ale persoanelor fizice autorizate, 224-întreprinderi individuale, 45-întreprinderi familiale, iar 129 au fost constituite ca asociaţii comerciale. Majoritatea covârşitoare a exploataţiilor, adică, 56.339, aparţin micilor agricultori, respectiv gospodăriilor individuale, asociaţiile de crescători de animale şi utilizatorii păşune deţinând 98 de exploataţii, unităţile de cult-216 , iar alte categorii de fermieri având 48 de exploataţii. În zootehnie, în judeţul Suceava sunt monitorizate 105 ferme de bovine cu 10 până la 370; 7 ferme de porcine, cu 1.870 până la 4.500 capete, precum şi 208 de  ferme de ovine şi caprine care au între 25 şi 250 capete. Un număr de 5 ferme cresc între 4.000 şi 35.000 de păsări; 4 ferme de cabaline au 47 până la 446 capete; în timp ce 65 de deţinători de stupine exploatează între 50 şi 150 de stupi.
 Direcția Județeană pentru Agricultură acordă, de asemenea, asistenţă şi sprijină asociaţiile profesionale şi grupurile de producători în vederea  eficientizării activităţii desfăşurate, desfășurând acţiuni pentru  implementarea şi extinderea  acestor forme  de organizare. Conform aceleiaşi informări a Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, în județul Suceava funcționează 11 grupuri de producători. Dintre acestea, câte unul se ocupă cu comercializarea cărnii de porcine, fructelor și produselor horticole destinate procesării, iar două au ca obiect de activitate comercializarea de miere de albine și produse apicole. Cele mai multe grupuri de producători constituite în județul Suceava, adică 6, funcționează în domeniul comercializării laptelui şi produselor lactate. Dosarele acestor grupuri de producători au fost trimise la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru validare, conform normelor legale în vigoare. În ce priveşte promovarea formelor  moderne de organizare, la nivelul judeţului îşi desfăşoară activitatea 65 de asociaţii cu profil zootehnic; 22  în sectorul vegetal, una în pomicultură, iar 14 au profil mixt. 

24 octombrie 2014

Aproape 350 de aleşi suceveni şi-au declarat independenţa sau au migrat înspre alte partide
·        Aceştia şi-au putut exprima opţiunea politică potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014.

Aleşii locali suceveni au profitat de prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 55/2014, declarându-şi independenţa politică s-au migrând înspre alte formaţiuni politice decât cele din care au făcut parte anterior. Astfel, potrivit unei situaţii făcute publice ieri, de către prefectul de Suceava, Florin Sinescu, 346 de aleşi și-au exprimat opțiunea conform actului normativ amintit. Între aceştia se numără 14, consilieri judeţeni, 24 de primari, 276 de consilieri locali, 25 de viceprimari și, de asemenea, 32 supleanți de pe listele electorale din 2012. În ceea ce îi priveşte pe membrii deliberativului judeţean, şi-au exprimat opţiunea cu privire la noul partid politic din care doresc să facă parte, consilierul judeţean PPDD, Adrian Isepciuc, precum şi cei ai PNL, Cristina Teodorovici şi Brînduşel Nichitean, prin semnarea unei adeziuni la Partidul Social Democrat. De asemenea, şi-au exprimat opţiunea în scris să devină independenţi, potrivit actului normativ amintit, aleşii judeţeni PNL, Ioan Piticari, Raul Gabriel Rotaru şi Gheorghe Ghişovan. Tot la statutul de independent au trecut consilierii judeţeni PDL, Mihai Creţeanu, Cristian Cuciureanu, Mihai Voloşeniuc şi Bogdan Paul Boncheş. Totodată, şi-au declarat independenţa politică 2 membri PPDD ai Consiliului Judeţean, adică Mihai Artene şi Petru Preutescu. Astfel, Alianţa Creştin Democrată care avea 23 din totalul de 36 de membri ai deliberativului, pierde majoritatea din forul legislativ judeţean, rămânând cu 14 aleşi, dintre care 3 ai PNL şi 11 ai PDL.   La alegerile locale din urmă cu 2 ani, în judeţul Suceava au fost aleşi 114 primari şi 1.528 consilieri. Din rândul acestora din urmă au fost aleşi 115 viceprimari, preşedintele Consiliului Judeţean şi 36 de consilieri judeţeni, consilieri care au dat şi pe cei 2 vicepreşedinţi ai executivului judeţean. Ordonanța de Urență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală a fost publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646, din 2 septembrie 2014. În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți, și-au putut exprima, în scris, și o singură dată, opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte, ori să devină independenți, fără ca persoanele în cauză să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor.
În judeţul Suceava,
Şase bovine bolnave de bluetongue sunt sub tratament, iar alta a murit  
·        De luat în calcul  este vaccinarea contra bluetongue animalelor din zonele expuse, însă aceasta se poate efectua doar cu acordul Comisiei Europene, susţine dr. Ionuţ Lurenţiu Leon Postolache, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Pe durata lunii octombrie, în judeţul Suceava au fost înregistrate 6 focare de boală a limbii albastre, informează dr. Ionuţ Lurenţiu Leon Postolache, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, care precizează că în toate cazurile este vorba despre bovine crescute în gospodării ale populaţiei. Postolache a subliniat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, că primul dintre focare este cel din Ostra, confirmat la o bovină care prezenta semnele specifice maladiei. Următoarele cazuri s-au înregistrat la câte un animal din aceeaşi specie din localităţile Corlata, Cacica, Lupcina şi Botoşana, în timp ce în Pleşeşti s-au îmbolnăvit două bovine. În toate situaţiile animalele cu pricina sunt sub tratament, cu excepţia bovinei din Cacica, care a murit, iar pe numele proprietarului s-a întocmit dosar pentru acordarea de despăgubiri de la bugetul statului.  Şeful DSVSA Suceava a arătat că în toate focarele au fost stabilite măsuri restrictive pe o rază de 20 km faţă de zona de control pentru boala limbii albastre. Astfel, animalele care nu prezintă semne clinice specifice vor circula în afara zonei în cauză doar în vederea sacrificării în abatoare autorizate sanitar-veterinar.  Pe de altă parte, s-a procedat la evaluarea efectivelor de animale susceptibile, respectiv a bovinelor, caprinelor şi ovinelor, iar târgurile de animale sunt închise. "Pentru gestionarea acestei boli, este necesar ca proprietarii de animale din speciile susceptibile să anunţe medicului veterinar  orice modificare a statusului de sănătate şi să respecte întocmai regulile de circulaţie impuse prin programele de măsuri. De asemenea, este de luat în calcul vaccinarea contra bluetongue serotipul 4, vaccinare care se poate efectua doar cu acordul Comisiei Europene", a declarat  dr. Ionuţ Lurenţiu Leon Postolache, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. 
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava suferă de pe urma lipsei de personal
·        Faţă de anul 2004, bugetul de cheltuieli s-a diminuat până la cu 75%, instituţia desfăşurându-şi activitatea într-un spațiu închiriat şi înregistrând restanțe la plata chiriei și utilităților.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava, instituție care a fost înfiinţată la începutul deceniului trecut, este afectată de insuficienţa personalului care o deserveşte, semnalează directorul executiv, Aurel Buzincu. "Concepută într-un anume spirit și în legătură cu îndeplinirea unei anume misiuni, în evoluția ei, instituţia a suferit transformări care i-au redus resursele în mai mare măsură decât atribuțiile,-care s-au înmulțit", semnalează Buzincu. Astfel, de la 15 posturi existente la înființarea ca Direcție, aceasta are în prezent 9 posturi, însă doar 7 sunt ocupate, dintre care 6 de către angajați efectiv activi, respectiv 4 funcționari publici, directorul și un salariat contractual. În consecinţă, Direcţia Judeţeană pentru Cultură se izbeşte de greutăţi în ceea ce privește acoperirea cu personal specializat a unora dintre activitățile curente interne, cum ar fi cele din compartimentul financiar-contabil, dar și a unei serii din sarcinile instituționale specifice. "Întâmpinăm dificultăți în a îndeplini sarcini legate de controlul efectuării de către contribuabilii cu atare obligații a plăților că Fondul Cultural Național și a , după cum avem dificultăți în constatarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația domeniului, precum și în gestionarea relațiilor noastre cu Justiția, în care activitatea ne implică" reliefează şeful instituţiei de cultură judeţene. Totodată - atrage atenţia Buzincu -, bugetul de cheltuieli materiale și servicii al Direcţiei s-a diminuat până la 25% din valoarea celui al anului 2004, numai în 2011 și 2012 scăderea cumulată fiind 60%. Pe de altă parte, instituția nu are sediul său propriu, desfășurându-și activitatea într-un spațiu închiriat. Drept urmare, reducerile bugetare ale ultimilor ani au creat dificultăți de finanțare a activității curente, la această dată Direcţia înregistrând restanțe la plata chiriei și utilităților, nereuşind, la fel, să acopere cheltuielilor curente de funcționare. "În plus, procesele pierdute în două cauze care implică plăți ne-au adus în situația de executare silită pentru sume care adunate înseamnă circa 120.000 de lei, mai mult decât alocația bugetară a instituției pentru cheltuieli materiale și servicii pe anul 2014. În ciuda acestor aspecte însă, suntem printre serviciile deconcentrate performante ale Ministerului Culturii", a punctat Aurel Buzincu, director executiv al Direcţiei Judeţeane pentru Cultură Suceava.  

22 octombrie 2014

Apă caldă de astăzi dimineaţă şi încălzire, la cerere, de joi noaptea
·        Dacă plăţile nu se fac în fluxul convenit iniţial cu domnul primar Ion Lungu şi cu cei de la Termica, nu există garanţia că vom avea toată iarna apă caldă şi căldură”, avertizează Vasile Ilie directorul general al Bioenergy.
Locuitorii municipiului Suceava vor avea apă caldă la robinete începând de joi dimineaţă. Anunţul este făcut de directorul general al producătorului de energie termică Bioenergy,  care a precizat că, în ciuda faptului că suma datorată de transportatorul Termica nu a fost achitată, aşa cum s-a convenit, conducerea celei dintâi firme a hotărât să repornească centrala pe biomasă. Mai mult, arată Ilie, Primăria nu dat niciun ban Bioenergy. „Toate eforturile pe care le-a făcut Primăria în 20 de zile ale lunii octombrie, împreună cu Termica,  s-a concretizat într-un milion de lei, faţă de 16 milioane de lei datorii”, precizează responsabilul  Bioenergy. Vasile Ilie subliniază că, în urma negocierilor dintre reprezentanţii Bioenergy, acţionarului Adrem Invest şi prefectului Florin Sinescu, pe de o parte, şi conducerea Schweighoffer Holzindustrie, de cealaltă parte,  acest din urmă  furnizor a consimţit, „pe cuvânt de onoare”, să ridice sechestrul de pe parte din masa lemnoasă din depozitul din Lunca Sucevei, însă doar cu angajamentul că plata combustibilului va fi făcută eşalonat. Vasile Ilie reliefat că biomasa pusă la dispoziţie ajunge, inclusiv în cazul funcţionarii în regim de încălzire, pentru o perioadă de doar cel mult 20 de zile.  Întrucât central intră în parametrii optimi în circa 16 ore de la pornire, directorul general al Bioenergy susţine că, la solicitarea Termica şi asociaţiilor de proprietari, caloriferele sucevenilor ar putea fi încălzite începând  de joi seara.  „Dacă plăţile nu se fac în fluxul convenit iniţial cu domnul primar Ion Lungu şi cu cei de la Termica, nu există garanţia că vom avea toată iarna apă caldă şi căldură. Acesta pentru că acţionarii noştri nu pot să se tot împrumute din bancă şi să garanteze apa caldă şi încălzirea din municipiul Suceava. De aceea, sperăm şi în înţelegerea celor care beneficiază de apă caldă şi căldură. Sper ca primarul şi Consiliul Local, proprietarii Termica, să facă toate eforturile, împreună cu această societate, astfel încât să se achite de îndatorirea contractuală”, a explicat Vasile Ilie, cerându-şi scuze, pentru disconfortul creat, de la sucevenii cu plata la zi.

Bioenergy a oprit centrala în cognenerare pe biomasă pe 7 octombrie, anunţul fiind făcut, în Suceava, de Adrian Bodea, preşedintele Consiliului de Administraţie al grupului de firme Adrem Invest.  Ion Lungu, primarul municipiului Suceava afirma, marţi, că, printr-o adresă, producătorul de energie termică Bioenergy a înştiinţat Primăria municipiului Suceava că, pentru reluarea furnizării apei calde, până vineri, în conturile societăţii ar trebui să intre 4,2 milioane de lei.