Vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 64 de localităţi sucevene

·        Cauza o reprezintă lipsa, din comunele şi oraşele judeţului, a platformelor organizate de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide.

·        Ingerarea peste limita admisă poate duce la hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicaţii, cianoză severă sau chiar la cancer.

Pe teritoriul judeţului Suceava există 64 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, informează Agenţia pentru Protecţia Mediului, potrivit căreia datele sunt conform Ordinului Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1552/2008, care aprobă, pe judeţe, lista zonelor cu surse de nitraţi.   Principala cauză a acestei situaţii o reprezintă lipsa, din comunele şi oraşele judeţului, a platformelor organizate de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide. Singura excepţie este oraşul Frasin, însă, în cursul anului 2013, solicitări de finanţare pentru construirea de platforme de depozitare a gunoiului de grajd şi  deşeurilor menajere au fost depuse de primăriile din Todireşti, Gălăneşti, Vicovu de Sus şi Gura Humorului. În judeţul Suceava, vulnerabilitatea la poluarea cu nitraţi este crescută şi din cauză că există foarte puţine platforme individuale de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide în gospodăriile micilor producători agricoli. Pe de altă parte, apele uzate menajere netratate se infiltrează în pânza freatică, la fel ca şi apele uzate provenite de la bazine vidanjabile neetanşe. Nu în cele din urmă,  de vină pentru poluarea cu nitraţi se face şi existenţa, cu preponderenţă în localităţile rurale, a unui număr mare de closete de tip uscat.

Conform Manualului de operare pentru anul 2013, la nivelul judeţului Suceava au fost monitorizate 3 porţiuni de ape curgătoare încadrate în categoria zonelor vulnerabile la nitraţi. Este vorba despre râul Suceava în secţiunea Mihoveni; pârâul Pozen, afluent al râului Suceava, la Satu Mare şi despre râul Moldova, în aval de Gura Humorului. Potrivit informării Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în urma analizelor efectuate s-a constatat că toate secţiunile încadrate în categoria zone vulnerabile la nitraţi au înregistrat concentraţii sub limita maximă admisă şi prevăzută de directivele europene.

Efectele ingerării unei cantităţi de nitraţi peste limita admisă constau în hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicaţii, cianoza severă sau chiar în cancer. Cei mai vulnerabili la nitraţi sunt sugarii, care pot prezenta o serie de afecţiuni, începând de la diareea infecţioasă, până la intoleranţa la anumite proteine, intoxicaţia cu metale grele şi altele.