Fermierii suceveni
aşteaptă lansarea noilor finanţări europene
·
Aceştia sunt interesaţi mai mult de succesoarele
măsurilor privind susţinerea instalării tânărului fermier şi sprijinirea
fermelor de subzistenţă.
·
„Se speră ca aceste sume
să ajungă la beneficiarii care sunt cu adevărat fermieri, pentru că au mai fost
anumite sincope, corectate pe parcursul anilor trecuţi”, informează Mihai Moraru,
şeful AFIR.
Versiunea oficială a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală este transmisă
Comisiei Europene de la Bruxelles, sperându-se ca noul PNDR să fie peste
aprobat în circa două luni, după care Agenţai pentru Finanţarea Investiţiilor
Rurale va pune la dispoziţie ghidurile solicitantului şi fişele măsurilor,
informează Mihai Moraru directorul
executiv al instituţiei sucevene. Şeful AFIR Suceava evidenţiază că deja
există două măsuri de care fermierii sunt interesaţi cel mai mult, prima dintre
ele fiind Măsura 6.1, succesoarea Măsurii 1.1.2, „Instalarea tinerilor
fermieri”. „Acesta vine cu unele modificări constructive, suma maximă
acordată crescând până la 60.000-70.000 de euro, iar finanţarea fiind integrală
din fondurile bugetului de stat şi cele ale Comisiei Europene. De asemenea, se
schimbă sistemul, în sensul că nu vor mai fi luate în considerare unităţile
de dimensionare economică, ci se va
aplica o nouă formă de evaluare a proiectelor, şi anume valoarea producţiei
standard”, arată Moraru, precizând că aceasta din urmă, obţinută în
exploataţia proprietate, trebuie să fie cuprinsă între 15.000 de euro şi 50.000
de euro. De mare interes este, de
asemenea, Măsura 6.3, continuarea Măsurii 1.4.1 „Sprijin pentru fermele de
subzistenţă”, prin intermediul căreia agricultorii pot accesa, pentru un singur
proiect, fonduri de 15.000 de euro. La fel ca şi în cazul de mai sus, viitorul
beneficiar trebuie să facă dovada existenţei unei ferme şi a unei producţii standard variind între
8.000 de euro şi 15.000 de euro. „Se speră ca aceste sume să ajungă la
beneficiarii care sunt cu adevărat fermieri, pentru că au mai fost anumite
sincope, dar care s-au corectat pe parcursul anilor trecuţi. Beneficiarii trebuie să fie stabiliţi în mediul rural, să
existe o exploataţie pe care o preiau sau pe care au deţin deja, şi pe care vor
să dezvolte, să aibă locul de muncă şi domiciliul în localitatea în care se
dezvoltă investiţia”, arată şeful AFIR Suceava, Mihai Moraru,
subliniind că va face demersurile ca informaţiile să ajungă cât mai corecte şi
complete la fermierii suceveni. Prin noua programare europeană, în cadrul
politicii agricole comune şi Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, pentru
România este alocată o sumă de 8,15 miliarde de euro. În scopul reducerii
birocraţiei, noul PNDR are 14 măsuri, comparativ cu cel din din exerciţiul
bugetar european 2007-2014, care a avut 24 de măsuri. Măsurile din actualul „şeptenal european” au
în vedere, în principal, dezvoltarea infrastructurii rurale, investiţiile în
ferme şi în industria alimentară.
