Potenţa financiară şi tehnică a constructorului, de vină pentru nefinalizarea în termen a centurii de ocolire a Sucevei

·        „Atunci când fac oferta tehnică şi financiară, companiile care câştigă licitaţiile sunt obligate să aibă inclusiv sursă de finanţare bancară pentru a putea închide lucrările respective”, susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

Amânarea  repetată  a termenelor de dare în folosinţă a rutei ocolitoare a municipiului Suceava este şi urmare puţinătăţii companiilor serioase care ar putea să se angreneze în lucrări de anvergură şi să îşi respecte angajamentele.    Nechifor  a dat ca exemplu pozitiv ceea ce se întâmplă pe DN 29 Suceava-Botoşani, unde la modernizări contractate de administraţie judeţeană lucrează firma UMB Spedition, a lui Dorinel Umbrărescu, şi care, „dacă ar fi posibil ar intra, în continuare, înspre Siret, pentru a lucra şi la centură”.

„Este vorba despre potenţa financiară şi tehnică a firmelor, iar, din păcate, unele sunt în situaţii financiare dificile. Este de la sine înţeles pentru toată lumea, că nimeni nu plăteşte decât ceea ce înseamnă avansul legal în ceea ce priveşte lucrările de asemenea amploare. Atunci când fac oferta tehnică şi financiară, companiile care câştigă licitaţiile sunt obligate să aibă inclusiv sursă de finanţare bancară pentru a putea închide lucrările respective. Din păcate, nu există multe companii importante în situaţia de a face lucrări la termen şi de calitate”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean. Nechifor a făcut comparaţie, de asemenea, cu cei 200 km de drumuri naţionale pe care compania lui Dorinel Umbrărescu a turnat covoare asfaltice în 2003, în cadrul programului aniversar „Ştefan cel Mare şi Sfânt-500 de ani” şi care „executate de o firmă care avut capacitate sunt şi acum în regulă, după 10 ani de exploatare”. Cătălin Nechifor a reliefat că, din păcate, Grupul francez Colas, câştigătorul licitaţiei de execuţie a centurii ocolitoare a municipiului Suceava s-a retras din afacere, executant rămânând SCCF Iaşi. Nechifor relevă că la nivelul Comisiei Europene se are în vedere schimbarea legislaţiei privind achiziţiile publice, aceasta trebuind a fi adoptată şi în România, mai ales în condiţii în care „nimeni nu plăteşte pentru nerespectarea angajamentelor”.  

„Nu ţine de noi acest lucru, dar sper foarte mult, din experienţa pe care am avut-o până acum, ca legiuitorul să pună nişte condiţii, în aşa fel încât firmele care nu-şi fac treaba să nu mai poată veni la licitaţii şi să se comporte, în continuare, la fel”,   a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.    

Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Carosabilul cu 2 benzi va a avut prevăzute o lăţime de 7 metri şi o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor sau fost proiectate 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri.  Amenajate trebuiau a fi, de asemenea, 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, cu o lungime de 17,7 metri. Iniţial valoarea proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Construcţia şoselei de centură a Sucevei a început în 2008, de atunci investiţia mărindu-şi continuu valoarea, ajungând, după unele aprecieri, la 86 de milioane de euro.