În judeţul Suceava,
Peste 23.000 de hectare,
de restituit în dosare nesoluţionate din 1990 până în 2013
·
Comisiile locale procedează atât la inventarierea
suprafeţelor deja retrocedate, cât şi cea care ar putea fi restituită în natură
celor îndreptăţiţi.
·
Suprafaţa care intră sub incidenţa Legii 165 din 2013 este
855.300 de hectare, până în prezent fiind inventariate 453.181 de hectare,
adică 52% din total.

·
După Revoluţie a fost pusă în posesie 342.782 de hectare,
pentru aceasta fiind emise şi titluri de proprietate
La această dată - arată
reprezentantul Guvernului în teritoriu -, în conformitate cu art. 7 al Legii nr. 165, Comisia judeţeană de fond
funciar are activitate doar în cazul hotărârilor judecătoreşti definitive şi
irevocabile. Drept urmare, din 20 mai 2013, s-au ţinut 3 şedinţe ale structurii
amintite, cu care ocazii a fost validată restituirea a 258 de hectare, dintre
care doar un hectar este cu destinaţie agricolă. În baza hotărârile judecătoreşti
în cauză, în intervalul la care facem referire au fost emise 79 de titluri. Prefectul
de Suceava Florin Sinescu a precizat că, după Revoluţie, în baza Legii nr.18,
Legii nr.169, Legii nr. 1 şi Legii nr.247, până în momentul de faţă a fost pusă
în posesie 342.782 de hectare, pentru aceasta fiind emise şi titlurile de
proprietate aferente. Din total, 233.428 de hectare sunt terenuri agricole, iar
109.344 de hectare fiind ocupate de vegetaţie forestieră. „Ţin să
specific faptul că, în această perioadă, s-a desprins concluzia că la nivelul
unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, există preocupare din partea
majorităţii primarilor în aplicarea prevederilor acestui act normativ,
identificând sursele necesare angajării personalul specializat care să efectueze
lucrările de inventariere a terenurilor şi dând dovadă de promptitudine şi
corectitudine în comunicarea datelor pe care le solicităm”, a arătat
şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu. Florin
Sinescu a iterat că există şi primari
care, în calitatea lor de preşedinţi ai comisiilor locale de inventariere, au
tergiversat încheierea contractelor de colaborare cu specialiştii „topo”, fapt
care a condus la întârzieri. Ca exemplu negativ au fost date primăriile din Fălticeni,
Vatra Dornei, Cajvana, Milişăuţi, Dolhasca, Salcea, Vicovu de Sus, Brodina,
Calafindeşti, Dorneşti, Drăgoieşti, Drăguşeni, Grăniceşti, Fîntînele, Horodnic
de Sus, Ostra, Panaci, Satu Mare, Slatina, Şaru Dornei, Şcheia, Ulma, Voitinel,
Volovăţ, Vultureşti, Vadu Moldovei, Adîncata, Frumosu Mitocu Dragomirnei,
Preuteşti, Volovăţ şi Broşteni.