Trei contestaţii la licitaţia pentru reabilitarea străzilor, podului rutier de peste râul Suceava şi pasajului CFR Iţcani 

·        Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor s-a adresat însăşi asociaţia de firme câştigătore, care a cerut organismului din Capitală să nu ia în considerare contestaţiile firmelor nemulţumite. 

·        „Vom intra cu siguranţă în criză de timp, însă sperăm să mai obţinem o prelungire”, reliefează edilul-şef  Ion Lungu. 

Trei dintre ofertanţii la licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de modernizare cu fonduri europene a 10 artere din municipiul Suceava a podului de peste râul Suceava şi pasajului de cale ferată, ambele din cartierul Iţcani, precum şi a două poduri din Burdujeni, s-au adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Şeful administraţiei locale din reşedinţa de judeţ, Ion Lungu, a  declarat că, o dată cu întârzierile cauzate de analizarea şi soluţionarea contestaţiilor se intră în criză de timp.  întrucât termenul de finalizare a lucrărilor este data de 15 iulie 2015, iar intervenţiile sunt de amploare destul de mare.„De ceea ce ne-am temut nu am scăpat. Din păcate sunt 3 contestaţii depuse la proiectul privind reabilitarea celor 10 străzi, repararea capitală a podului de peste râul Suceava şi pasajul de calea ferată din zona Iţcani”,  a iterat ieri, Lungu într-o conferinţă de presă. Contestaţii au făcut Tehnic Asist Botoşani, descalificată la licitaţiei pe motiv de lipsă de lucrării similare, Geprocon Iaşi care a pierdut în faţa competitorilor. Cel mai interensantă este însă contestaţia venită din partea uneia dintre firmele asociaţiei câştigătoare a licitaţiei pentru atribuirea execuţiei, respectiv Victor Construct Botoşani.„Însăşi câştigătorul, firma Victor Construct a făcut o contestaţie ideea de a nu lua în considerare celelalte două contestaţii. După ce vin răspunsurile de la CNSC, ce care dă sentinţa definitivă este Curtea de Apel. Deci, este clar, demararea acestor lucrări va fi întârzia. Încerc să cred că CNSC va da un răspuns cât mai rapid, astfel, încât, în cele din urmă, să reuşim să desemnăm un câştigător. Vom intra cu siguranţă în criză de timp, iar atunci când se ajunge în această situaţie lucrările se fac cum se fac. Sperăm să mai obţinem o prelungire dar vom vedea la momentul potrivit”, reliefează edilul-şef. Lungu s-a arătat nemulţumit că nu au fost adoptate prevederi legale care să sancţioneze firmele care, ştiind că nu au dreptate, contestă doar de dragul de a contesta. „S-a spus că propunerile nu sunt în concordanţă cu normele europene privind concurenţa şi, ca atare, nu s-a mai întâmplat nimic”, a explicat primarul Ion Lungu. Reamintim că licitaţia pentru proiectul de modernizare cu fonduri rezultate în urma economiilor din cadrul POR a fost câştigată  asocierea Idecon Zaragoza, Victor Construct Botoşani şi Autotehnorom Suceava pentru 18,8 milioane de lei(fără TVA), adică la 72,3% din valoarea indicatorilor tehnico-economici iniţiali. 

Rostogolirea creditului contractat pe timpul „administraţiei Mîrza”, comision de 270.000 de lei

·        Este vorba despre comisionul de rambursare anticipată achitat către creditorul BCR, în vederea refinanţării datoriei publice locale din 2005, Consiliul Judeţean angajând unui alt credit, în valoare de 13 milioane de lei.

·        Pe deasupra, contractarea noului credit impune  majorarea cu 350.000 de lei a creditelor bugetare, sumă necesară plăţii dobânzilor aferente anului 2014.

Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean se îmbogăţeşte. Banii care intră la „rezervă” prin hotărâre a aleşilor judeţeni provin din disponibilizarea definitivă a ratei de circa 1 milion de lei, cuprinsă în bugetul de venituri şi cheltuieli în semestrul al doilea al anului 2014, pe care administraţia judeţeană  trebuia să o achite în contul unui credit contractat încă din anul 2005, pe timpul administraţiei Mîrza. Rectificarea bugetului judeţean survine contractării a unui nou credit în valoare de 13 milioane de lei, în vederea refinanţării datoriei publice locale. Angajarea acestuia din urmă credit nu rămâne însă fără urmări, pentru achitarea anticipată a vechiului „împrumut” către Banca Comercială Română, de la bugetul judeţean achitându-se un comision de rambursare anticipată în valoare de 270.000 de lei. Pe de altă parte, contractarea noului credit impune majorarea cu 350.000 de lei a creditelor bugetare, sumă necesară plăţii dobânzilor aferente anului 2014. „Suplimentarea de credite bugetare pentru plata şi dobânzilor sunt determinate de refinanţarea creditului contractat la BCR şi plata dobânzilor aferente anului 2014, pentru creditele nou contractate”, se arată în raportul compartimentului de specialitate al Consiliului Judeţean. Reamintim că, prin Hotărârea nr. 22/2014, Consiliul Judeţean a aprobat contractarea unui credit în valoarea totală de 33 de milioane de lei, cu scopul refinanţării datoriei publice locale contractată în anul 2005, modernizării Aeroportului Suceava şi finalizării unor lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene. Iniţial, Comisia de autorizare a împrumuturilor locale de pe lângă Ministerul Finanţelor Publice nu a avizat contractarea, de către Consiliul Judeţean Suceava, a unui credit intern de 6 milioane de lei. În cauză este suma necesară cofinanţării cheltuielilor proprii din proiectul de modernizarea a suprafeţei de mişcare, balizajului, turnului de control şi de amenajare a terenului, în vederea amplasării sistemului de navigaţie ILS, proiect materializat la Aeroportul „Ştefan ce Mare” din Suceava. Comisia de autorizare şi-a susţinut demersul prin aceea că, fiind beneficiarul proiectului, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava trebuie să contracteze în nume propriu creditul cu pricina. Pentru aceasta,  a fost nevoie de girul Consiliului Judeţean, „pentru implementarea în bune condiţii a proiectului de modernizare a pistei”, deliberativul judeţean, aprobând garantarea creditului de 6 milioane de lei  angajat de R.A. Aeroportul Suceava. Gradul de îndatorare a judeţului Suceava este de sub 17%.

În 2005, Consiliul Judeţean a angajat la BCR un credit de 20 de milioane de lei pentru a putea face investiţii în infrastructura rutieră şi în alte obiective de interes judeţean. Ulterior creditul a fost suplimentat cu încă 6 milioane de lei, pentru reabilitarea fostei clădiri a Sanepid, actuala „Casa a prieteniei”, precum şi a pistei Aeroportului Suceava. Executivul judeţean a apelat la această modalitate de finanţare ca urmare resurselor financiare limitate ale bugetului, insuficiente pentru realizarea investiţiilor absolut necesare.

Lucrările la reţele de apă şi cele de canalizare, pe loc din cauza Sărbătorilor pascale şi liberelor de Ziua muncii

·        O serie de termene au fost prelungite cu 30 de zile, întârzieri înregistrându-se şi ca urmare a neclarificării  regimului proprietăţii asupra terenurilor pe care se intervine cu săpături.

Lucrările de modernizare şi extindere a  reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare aferente Programului Operaţional Sectorial Mediu bat mai mult pasul de loc, a precizat ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu după întâlnirea de analiză de la sediul Primăriei cu factorii responsabili  din cadrul proiectului. „Este clar că nu sunt avansuri remarcabile, având în vedere faptul că au fost Sărbătorile pascale. Mai mult, şi în această săptămână, pe 1 şi pe 2 mai nu se lucrează”, arată edilul-şef al municipiului. De altfel, intervenţii la infrastructura subterană de utilităţii care aveau ca termen limită data de 30 aprilie 2014 nu au putut fi respectate, consultanţii constructorii şi autorităţile locale sucevene căzând de acord asupra prelungirii cu încă o lună a duratei execuţiei, respectiv până pe 31 mai. Primarul Lungu are reţineri în privinţa respectării inclusiv a acestui din urmă grafic, referindu-se la strada „Aurel Vlaicu”, care este răscolită de săpături de ani de zile, plină de noroi sau praf şi creând disconfort  riveranilor. Totuşi, Lungu a decretat că firmele constrctoare nu se mai pot prevala de faptul că staţiile de asfalt nu funcţionează. „Un lucru nu mai poate fi amânat, având în vedere că s-au pornit staţiile şi se poate trece la turnarea de asfalt sau betoane, acolo unde este cazul”, relevă primul gospodar al urbei reşedinţă. Şeful executivului s-a referit, în mod special, la strada „Mitocului” unde s-a asfaltat la finele sezonului trecut, iar stratul turnat nu a rezistat până în primăvară. Într-o situaţie necorespunzătoare se află străzile „Iacob Zadic” şi „Grigore Antipa”, începute încă de anul anterior şi pe care încă nu s-a trecut la amenajarea covoarelor asfaltice. Alături de aceste din urmă artere, care captează fluxuri importante de trafic, afectată şi este şi strada „Narciselor” din  Zamca, asupra căreia, de asemenea, s-a insistat în sensul urgentării intervenţiilor. Pe de altă parte, lucrările sunt în întârziere şi ca urmare a neclarificării  regimului proprietăţii terenurilor pe care se intervine la reţelele de apă şi reţelele de canalizare. Este cazul străzii „Parcului”, pe care introducerea conductelor şi amenajarea canalizării presupune afectarea unei suprafeţe aparţinând Direcţiei Silvice. „Atunci când s-a făcut proiectul nu s-a identificat foarte bine partea cadastrală”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. În total, prin POS-Mediu, în municipiul Suceava extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă  se face pe 76 de străzi, reabilitările având ca ţintă 25,4 de km de conducte, de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, au parte doar de reabilitare.   Câştigătorul licitaţiei pentru execuţie este compania germană Pfeiffer.      

În primul trimestru,

Inspectorii silvici suceveni, 6 sesizări penale pentru doborâri ilegale de arbori

În primul trimestru al anului 2014, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava au avut 158 de inspecţii, bătând cu piciorul 2.528 de hectare de fond forestier şi de terenuri cu vegetaţie forestieră din afara acestuia. Astfel, potrivit inspectorului şef Daniel Constantin Coroamă, în timpul patrulărilor descoperite au fost tăieri ilegale în volum de 214 metri cubi de masă lemnoasă, prejudiciu cauzat în acest mod fiind de 47.558  de lei. În consecinţă, controlorii au întocmit 6 sesizări penale pentru 176 de metri cubi de material lemnos doborât abuziv şi cu un nivel al pagubelor de 33.389 de lei. Controalele de exploatare din partizile autorizate de ocoalele silvice au fost la nivelul numeric al 173 de asemenea acţiuni, cele 49 de sancţiuni contravenţionale date celor certaţi cu legislaţia silvică însumând 35.100 de lei. Pe linia circulaţiei şi provenienţei materialului lemnos, depozitării acestuia în depozite şi pieţele în care este valorificat, cele 69 de verificări din trafic şi târguri specializate s-au lăsat cu ridicarea în vederea confiscării a 342 de metri cubi de lemn, precum şi cu „prescrierea” a 26 de amenzi cu o valoare totală de 65.000 de lei. Amenzile aplicate de către inspectorii silvici în timpul controalelor care au avut ca obiect debitarea materialului lemnos au însumat nu mai puţin de 311.000 de lei, celor 78 de sancţionaţi contravenţional confiscându-li-se fizic 97 de metri cubi, iar valoric, alţii 3.801 de metru cubi. Inspectorul şef Constantin Daniel Coroamă precizează, totodată, că, pentru neîncheierea de contracte de administrare sau de prestări de servicii, de către proprietarii de pădure, cu structuri silvice autorizate în acest sens, lucrătorii ITRSV au dat 59 de amenzi, valoarea acestora totalizând 37.000 de lei. Terenurile împădurite neadministrate din judeţul Suceava se ridică la 15.208 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5% din suprafaţa totală de pădure. 

Contribuţiile pentru pensii, neacoprite în proporţie de 45%

·        În martie, au fost adunate contribuţii sociale în valoare de 376.004 de lei, faţă de 578.199 de lei, considerate a fi datorate de către persoanele asigurate.

În intervalul 1-31 martie 2013, veniturile Casei Judeţene de Pensii Suceava din contribuţii de asigurări sociale, au fost de 376.004 de lei, faţă de 578.199 de lei, considerate a fi datorate de către persoanele asigurate, relevă o informare a instituţiei sucevene. Astfel, conform datelor CJP, rezultă că, în intervalul la care facem referire, veniturile bugetului asigurărilor de stat s-au realizat în proporţie de doar 65,03%. Conform Casei de Pensii, calculul că este conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care stipulează că, începând cu 1 ianuarie 2011, termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale, pentru persoanele asigurate cu contract de asigurare socială sau declaraţie individuală de asigurare este data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia. În acest sens, de remarcat este faptul că, în primele 3 luni ale anului 2014, lucrătorii Casei Judeţene de Pensii Publice au emis, tocmai pentru nedepunerea în timp a declaraţiilor nominale, 6 sancţiuni contravenţionale cu avertisment. Prin acest demers, conducerea Casei Judeţene de Pensii Suceava are în vedere îmbunătăţirea procedurii de urmărire a respectării, de către angajatori, a prevederilor legale privind declararea obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, în scopul evidenţierii punctajelor medii lunare obţinute de asiguraţi, cât al determinării corecte a obligaţiilor de plată către fondurile de pensii administrate privat(pentru asiguraţii eligibili). Conform informării citate, în luna martie 2014 au fost, de asemenea, încheiate noi contracte de asigurare, în plată fiind 2.317 de asemenea convenţii. În sistemul informatic au continuat să fie preluate declaraţiile  nominale depuse la Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală, pentru luna februarie 2014, dar şi a celor restante pe anii anteriori, acestea ridicându-se la un total de 9.453, inclusiv cele din 2001-2010.  Pe adresa instituţiei sucevene au sosit şi au fost rezolvate, în luna la care facem referire, 372 petiţii, în timp ce la ghişee au fost acordate relaţii pentru 2.955 de persoane interesate.  

Sucevenii au început anul cu venituri salariale în scădere

·        Câştigul salarial mediu net al salariaţilor suceveni a fost în februarie 2014 cu 27,9% sub nivelul mediei nete pe ţară.

Veniturile salariale ale sucevenilor au scăzut în cea de doua lună a anului. Aşa anunţă Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, potrivit căreia câştigul salarial mediu net în luna februarie 2014 a fost, în judeţul Suceava, de 1.172 de lei de persoană, 19 lei mai mic faţă de ianuarie, respectiv în scădere cu 1,6%. Informarea DJS relevă că venituri peste media judeţului, adică în creştere cu 3,7% au realizat salariaţii din agricultură, silvicultură, vânătoare, piscicultură şi servicii anexe, în timp ce angajaţii din servicii au băgat în buzunar cu 1,5% mai puţin, iar cei din industrie şi construcţii au luat în mână cu 2,1% în minus în raport cu ianuarie. În conformitate cu datele oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, câştigul salarial mediu net al salariaţilor suceveni a fost în februarie  2014 cu 27,9% sub nivelul salariului mediu net pe ţară, acesta din urmă fiind în valoare de 1.626 de lei de persoană. Pe de altă parte, de precizat este faptul că în comparaţie cu luna omoloagă anului 2013, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a înregistrat un spor de 55 lei, adică unul de 4,9%. Pe sectoare de activitate, în intervalul februarie 2013-februarie 2014, câştigul salarial mediu net a săltat cu 15,6 procente în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, precum şi cu 7,9% în cel al serviciilor. Însă, acesta a cunoscut o diminuare de 1,1% în industrie şi construcţii. Nu în cele din urmă, informarea DJS reliefează că, în luna februarie 2014, în judeţul Suceava, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost 98,1% comparativ cu luna ianuarie 2014 şi 103,8% comparativ cu luna corespunzătoare a anului 2013.

Ultima şansă de autorizare a asociaţiilor de crescători care vor da adeverinţe pentru prime la animale

Marţi este ultima zi în care organizaţiile sau asociaţiile crescătorilor de animale pot depune dosarele de autorizare care să le permită să elibereze adeverinţe fermierilor solicitanţi de ajutoarelor naţionale tranzitorii(ANT) în sectorul zootehnic, anunţă Eugen Mogoş, directorul executiv al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. Şeful APIA arată că criteriile de eligibilitate şi modelul de cerere pentru speciile bovine şi ovine/caprine, cât şi în cazul ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne din zonele defavorizate sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale  nr.  573 din  17 aprilie 2014. Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul schemei decuplată de producţie în sectorul lapte şi în sectorul carne, documentaţia înaintată la APIA de către fermieri trebuie să includă adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine al solicitantului în cazul în care acesta deţinea un efectiv de maxim 19 capete vaci în exploataţie la data de 28 februarie 2014. La fel, sunt obligaţi să aducă adeverinţă producătorii agricoli din exploataţiile nou-înfiinţate în perioada 1 februarie 2013-17 aprilie 2014, înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2013-2014 şi care deţin cel mult 19 capete vaci la data depunerii cererilor. Adeverinţa trebuie obligatoriu eliberată de către o organizaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită şi cu reprezentare naţională sau de către o asociaţie a crescătorilor de bovine afiliată la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentare naţională. Prin urmare toţi reprezentanţii organizaţiilor sau asociaţiilor care îndeplinesc condiţiile şi doresc să elibereze adeverinţe să depună documentele necesare în termenul legal, mai au la dispoziţie doar 2 zile. „După expirarea termenelor de 7 zile de la data publicării actului normativ, APIA afişează, pe site-ul propriu, lista cu organizaţiile crescătorilor de bovine cu reprezentare naţională şi asociaţiile crescătorilor de bovine legal constituite afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentare naţională şi cu asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite care pot elibera adeverinţele necesare”, a declarat directorul executiv al APAI Suceava, Eugen Mogoş. 

Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă

Provocare: protecţia lucrătorilor faţă de riscurile expunerii la substanţe chimice

·        La sediul ITM Suceava au fost prezentate exemple de  bună practică pe linia protejării, formării şi instruirii lucrătorilor expuşi la agenţi chimici periculoşi.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a marcat, printr-o masă rotundă, Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţii în muncă, comemorată în fiecare an pe 28 aprilie, zi în care mişcarea sindicală din întreaga lume onorează memoria victimelor accidentelor şi bolilor profesionale. În acest sens, anual, Organizaţia Internaţională a Muncii lansează câte o temă, una în concordanţă cu tendinţele emergente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Tema pentru anul 2014 este „Securitate şi sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă”, la evenimentul ţinut la sediul ITM Suceava fiind invitaţi şi participând, alături de inspectorii de muncă din cadrul Serviciului „Control securitate şi sănătate în muncă” al instituţiei, reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale, patronatului şi cei ai angajatorilor. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, cu acest prilej s-a prezentat Raportul elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii cu privire la situaţia utilizării substanţelor chimice şi impactului acestora asupra locului de muncă şi mediului înconjurător, precum şi eforturile naţionale şi internaţionale de rezolvare a problematicii în cauză.  Participanţii la lucrări şi-au exprimat opiniile, dând exemple de bună practică pe linia protejării, formării şi instruirii lucrătorilor expuşi la agenţi chimici periculoşi. „Substanţele chimice sunt esenţiale pentru viaţă, iar beneficiile lor sunt larg răspândite şi bine cunoscute. Astăzi, în toată lumea se folosesc medicamente şi produse pentru protecţia plantelor, de exemplu. Protecţia lucrătorilor faţă de riscurile asociate cu expunerea la aceste substanţe chimice reprezintă însă una dintre cele mai importante provocări pentru toţi cei implicaţi în asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă”, subliniat Romeo Butnariu. Cu ocazia Zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă Organizaţia Internaţională a Muncii promovează prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel global. În multe părţi ale lumii, autorităţile naţionale, sindicate, organizaţii patronale şi practicieni în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă organizează, în acest sens, diverse activităţi. 

La Bursa de la finele săptămânii,

Peste 650 de suceveni, selectaţi în vederea eventualei angajări

·        Cu încadrare la faţa locului s-au ales 42 de persoane fără  loc de muncă.

·        Cîmpulung Moldovenesc, deficitar la slujbe vacante, a angajat jumătate din totalul de la nivel de judeţ.

Bursa generală a locurilor de muncă din ultima zi lucrătoare a săptămânii trecute s-a lăsat cu angajarea pe loc a 42 de şomeri. Cel puţin aşa prezintă oficialii Agenţiei Judeţene pentru Ocuaprea Foreţei de Muncă, după manifestarea desfăşurată într-un supermarket din municipiul Suceava, „Casa germană din Rădăuţi” şi la sediile agenţiilor locale din Fălticeni şi Cîmpulung Moldovenesc. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM spune că 106 agenţii economici au scos la Bursă 537 de slujbe descoperite, iar pe la standurile acestora s-au perindat 1.751 de persoane fără de lucru sau altele interesate să-şi găsească un nou job, mai convenabil. Cea mai bogată ofertă, dar şi interesul cel mai sporit, s-au remarcat în municipiul Suceava, unde 33 de angajatori au scos la bătaie 251 de locuri de muncă, adică aproape  jumătate din total, acestea din urmă fiind vânate de 862 de concurenţi, adică tot aproximativ 50% din participaţii căutători de serviciu.  De remarcat este faptul că municipiul Cîmpulung Moldovenesc - localitate urbană cunoscută ca deficitară la capitolul locuri de muncă vacante - s-a remarcat prin angajarea „instantanee” a 21 de persoane neocupate, respectiv a jumătate din cei care s-au bucurat de această şansă la nivel de judeţ, după Bursa de vineri 25 aprilie. În top, din acest punct de vedere, urmează zonele Fălticeni, cu 9 angajări imediate şi  Rădăuţi cu 7, în timp ce municipiul Suceava a fost codaş, cu numai 5 încadrări la faţa locului. Purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava precizează că, în ţară, acţiuni similare s-au derulat în judeţele Dolj, Buzău, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov şi Maramureş. În urma centralizării datelor la nivel naţional, s-a constatat înregistrarea unei medii de 65 de angajatori participanţi, care au oferit, în medie, 683 locuri de muncă. Pentru interviuri ulterioare au fost selectate, în medie, 552 de partcipanţi. „Alături de locurile vacante, participanţii la bursă au consultat ofertele de formare profesională ale formatorilor autorizaţi din Suceava, putând opta pentru calificări complementare celor pe care le oferă agenţia noastră. La o lună de la închiderea bursei, vom publica datele finale referitoare la statistica ocupării Bursei”, a precizat Anca Capverde.

La Bursa de ieri,

Exigenţe mai mari pentru ocuparea locurilor de muncă vacante

·        La manifestare au participat furnizori privaţi de formare profesională, cei care, până în acum, erau priviţi drept competitori cu AJOFM.

În municipiul Suceava a fost îngrămădeală mare la Bursa generală a locurilor de muncă ţinută, în mod tradiţional, în ultima zi de vineri a lunii aprilie.  Persoanele care nu au de lucru nu au mai aşteptat să se facă 10.00, ora începerii acţiunii, dând năvală dinaintea acesteia pe la standurile agenţilor economici ofertanţi. Potrivit directorului executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Mirela Adomnicăi,  anul acesta, târgul general de joburi a fost organizat într-un supermarket, „o locaţie deschisă” pentru persoanele care sunt fie în căutarea unui loc de muncă, fie a unei posibilităţii de calificare. Aceasta din urmă oportunitate a fost oferită prin invitarea şi participarea. „Diferenţa este că, anul acesta se cere o mai strictă calificare pentru ocuparea locului de muncă vacant oferit.  Şi, deoarece noi, ca instituţie publică, suntem limitaţi în oferta de formare profesională, am apelat la parteneriatul operatorilor privaţi de pe piaţa muncii, care oferă oportunităţii de formare profesională, fiind în număr de 6, la această manifestare”, a subliniat Adomnicăi.

·        Cei care nu şi-au găsit un loc un loc de muncă vor rămâne cu o experienţă folositoare.

Cei 100 de potenţiali angajatori, au venit cu un disponibil de circa 500 de locuri de muncă vacante, in ambele cazuri participarea numerică, dar şi oferta, fiind aproximativ la nivelurile înregistrate în anii anteriori. Tot ca noutate, participantă la Bursă a fost şi o firmă de consultanţă tehnică în căutarea unui loc de muncă, personalul societăţii asistând persoanele interesate în vederea întocmirii curicullumului vitae şi învăţându-le cu privire la modul în care trebuie să se prezinte în faţa viitorului eventual angajator. „După această bursă ne dorim realizarea indicatorului tradiţional, cel de angajare a cât mai multe persoane, precum şi de selectare a altora în vederea încadrării. Cei care nu şi-au găsit un loc un loc de muncă vor rămâne cu experienţa căpătată în căutarea acestuia, experienţă care va fi de ajutor la un viitor interviu”, a specificat directorul executiv al AJOFM, Mirela Adomnicăi.

La împlinirea a 100 de ani, Vasile Bodnar, veteran de război, sărbătorit de autorităţile sucevene

·        Centenarului i se va acorda distincţia de cetăţean de onoare, în august, 2009, Ludovic Carol Lemne având parte de aceleaşi onoruri, după împlinise 100 de ani, fiind, atunci, cel mai în vârstă locuitor al Sucevei.

Primăria municipiul Suceava va sărbători un locuitor al reşedinţei de a judeţ care anul acesta a ajuns la un secol de viaţă. Este vorba despre Vasile Bodnar, veteran de război, care pe 3 mai împlineşte frumoasa vârsta de 100 de ani. „Prin faptul că împlineşte 100 de ani, domnul Bodnar dovedeşte că avut o viaţă cumpătată şi că a fost un exemplu pentru municipiul Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu. Centenarul Vasile Bodnar va fi sărbătorit în cadrul unui eveniment organizat de administraţia locală, „cu diplomă aniversară, un tort şi cu un sprijin financiar, pentru că aşa este corect, pentru cei care au ajuns la astfel de frumoasă o vârstă”. Pe de altă parte, pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local din 30 aprilie figurează un proiect de hotărâre prin care aleşii suceveni urmează să aprobe ca veteranului Vasile Bodnar să i se acorde titlul de cetăţean de onoare al municipiului Suceava.    

De precizat este faptul că, în cadrul şedinţei Consiliului Local din 27 august 2009, primarul Lungu, a înmânat diploma de cetăţean de onoare al municipiului, suceveanului Ludovic Carol Lemne. Distincţia a fost acordată după ce, pe 5 august, dl. Lemne împlinise 100 de ani, fiind, atunci, cel mai vârstă locuitor al urbei capitală de judeţ. Edilul-şef Ion Lungu  evidenţia, la acea dată, că „momentul este unul unic în activitatea autorităţilor sucevene”.

Potrivit regulamentului Consiliului Local, distincţia de cetăţean de onoare „se poate acorda foştilor deţinuţi politici sau veterani de război care, prin activităţile lor ulterioare, au adus un aport deosebit la realizarea unei legături între municipiu şi alte localităţi” şi, respectiv, „personalităţilor care, prin performanţele lor, au contribuit la formarea şi creşterea prestigiului oraşului Suceava”. Reşedinţa de judeţ are, în prezent, în jur 160 de cetăţeni de onoare.

Până pe 30 aprilie,

APIA aşteaptă cereri pentru ajutorul de stat la motorina folosită în agricultură  

·        Sprijinul se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă, aceasta din urmă stabilită la 21 de euro la 1000 de litri.

Cererile pentru ajutorul de stat acordat pentru motorina consumată în lucrările agricole mecanizate din trimestrul I al anului 2014 se depun până pe 30 aprilie. Eugen Mogoş, directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava precizează că sprijinul se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă - stabilită la 21 de euro la 1000 de litri -, ajutorul vizând motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate din agricultură. Potrivit oficialului APIA, beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de alte documente prevăzute prin lege. Astfel, beneficiarii au obligaţia comunicării către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, în scris, a opţiunii referitoare la modalitatea de achiziţionare a cantităţii de motorină, respectiv integral sau în tranşe. Cantităţile de motorină care fac obiectul acestui ajutor de stat se stabilesc pin ordin al ministrului Agriculturii, cu avizul Ministerului Finanţelor. Eugen Mogoş arată că beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt persoanele juridice, cât şi persoanele fizice care se angajează să se autorizeze ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale. Este vorba despre producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi organismele de cercetare. De menţionat este faptul că potenţialii beneficiari nu trebuie să facă subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare şi pe numele acestora să nu fi fost emisă o decizie de recuperare a ajutorului de stat. Cererile de plată sunt depuse până la finele lunii următoare trimestrului pentru care se solicită rambursarea.

Peste 1.100 de preşedinţi şi locţiitori, în secţiile de votare pentru europarlamentare 

·        Pe liste sunt 1.515 de aspiranţi, dintre care 5 magistraţi, 175 jurişti şi 1.335 de persoane cu bună reputaţie, aceştia participând la o tragere la sorţi.

Ieri, Instituţia Prefectului judeţului Suceava a finalizat listele cu magistraţi, jurişti şi persoane cu o reputaţie bună din rândul cărora, prin tragere la sorţi, vor fi desemnaţi preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale ale secţiilor de votare. Prefectul Florin Sinescu informează că pe cele trei liste au fost înscrise 1.515 de aspiranţi, dintre care 5 magistraţi, 175 jurişti şi 1.335 de persoane cu bună reputaţie. Deoarece în judeţ, pentru alegerile din 25 mai 201 sunt delimitate 553 de secţii de votare, numărul celor înscrişi este suficient pentru a asigura necesarul de 1.106 persoane. Astăzi, listele sunt transmise pentru avizare către Autoritatea Electorală Permanentă urmând ca, până pe 10 mai 10 mai 2014, aibă loc tragerea la sorţi.  Prefectul Sinescu, a avut ieri, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, o întrevedere şefii de post, tematica abordată fiind păstrarea ordinii publice pe toată durata campaniei electorale care începe astăzi.  Totodată a fost stabilită repartizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne pentru paza celor 553 secţii. Astfel, în 269 de secţii aceasta va fi asigurată de angajaţii IPJ, 112 revin Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, 101 - Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, 41 - Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, iar 30 de secţii de votare sunt în sarcina Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni. „Până în prezent, organizarea se desfăşoară fără probleme, conform graficului din Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014.  Organizarea corectă este o prioritate a Instituţiei Prefectului. Jandarmii, poliţiştii, poliţiştii de frontieră şi personalul din cadrul ISU care vor asigura, potrivit legii, paza secţiilor de votare şi desfăşurarea în bune condiţii a întregului proces electoral trebuie să intervină prompt în vederea sancţionării celor care nu respectă legislaţia electorală în vigoare”, a declarat Florin Sinescu,  prefectul de Suceava. 

Spitalul Judeţean de Urgenţă, lăsat fără aparatura medicală prevăzută în lista de investiţii din acest an   

• Este vorba, printre altele, despre turnul laparoscopic, ecograful de înaltă performanţă, aparatul pentru electroencefalogramă şi electrocardiograful portabil. 

• „Echipamentele medicale rămân în planul de achiziţii, pentru o eventuală rectificare bugetară”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava renunţă la o parte din aparatura medicală cu care trebuia să se doteze pe durata anului 2014, aceasta fiind scoasă de pe lista de investiţii. Este vorba despre turnul laparoscopic, ecograful de înaltă performanţă, masa post-mortem cu aspiraţie şi înălţime reglabilă, aparatul pentru electroencefalogramă, electrocardiograful portabil, precum şi de distilatorul pentru prepararea apei distilate. Lista de investiţii a fost întocmită în vederea dotării cu aparatură şi echipamente medicale a secţiei de neurologie şi laboratorului de anatomie patologică, subunităţi spitaliceşti cuprinse în lucrări de reabilitare şi modernizare. De asemenea, dotările prevăzute în acest an pentru secţiile de gastroenterologie şi ORL aveau drept scop îmbunătăţirea performanţelor ambulatoriului integrat al  Spitalul Judeţean de Urgenţă. Şeful administraţi judeţene sucevene, Cătălin Nechifor, speră ca respectivele dotări să fie reintroduse pe lista de investiţii, în eventualitatea operării unei rectificări a bugetului judeţean. „S-a procedat la modificarea listei de investiţii în funcţie de priorităţile solicitate, cu menţiunea că prevederile bugetare pe surse bugetare nu se modifică, iar echipamentele medicale înlocuite din listă rămân în planul de achiziţii, pentru o eventuală rectificare bugetară, spre a fi reintroduse în buget”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

Pe de altă parte, în regim de urgenţă, pe lista de investiţii au fost introduse 45 de paturi pentru secţia de neurologie şi procurarea de echipamente medicale precum cântare de organe, targă pentru decedaţi, linia endoscopică digestivă, camera video endoscopică, sursa de lumină şi cablul pentru chirurgie endoscopică etc.     

În primele 2 luni ale anului,

 În judeţul Suceava, înfiinţate 13 firme cu capital străin

·        Capitalul social subscris însumează 21.000 de lei, adică  635,4 dolari sau 465,8 euro.

Judeţul Suceava nu ocupă poziţii favorabile în clasamentul privind societăţile cu capital străin constituite în acest an.   

Astfel, în luna februarie a anului 2014, în judeţ au fost înmatriculate 5 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Conform recentelor date oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică, valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în perioada la care face referire, de 7.000 de lei, respectiv de 207 dolari sau 151 de euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în februarie, judeţul Suceava ocupă locul 17 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se află, de asemenea, pe poziţia a 27-a după mărimea capitalului social exprimat în valută. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-28 februarie 2014, în judeţul Suceava s-au înregistrat 13 firme cu capital social subscris străin, acesta din urmă însumând 21.000 de lei, adică  635,4 dolari sau 465,8 euro.  

Necesar de 1,8 milioane de euro pentru modernizările din jurul Palatului Administrativ   

·        „În măsura în care lucrurile vor merge bine, după 30 aprilie vom pune bazele modernizării a zonei centrale a municipiului Suceava”,  a declarat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu.

În şedinţa ordinară a Consiliului Local, convocată pentru ziua de 30 aprilie, aleşii municipali vor avea în faţă un proiect de hotărâre privind modernizarea zonei centrale a municipiului    Suceava, prin reabilitarea aleii pietonale, străzilor şi sistemului de iluminat public. Valoarea proiectului care vizează perimetrul Palatului Administrativ se ridică la 1,8 milioane de euro, adică aproximativ 8,2 milioane de lei. O sumă de 7 milioane de lei este disponibilă după ce în cadrul licitaţiei pentru adjudecarea executantului proiectului de reabilitare a 10 străzi, 3 poduri şi pasarelei CFR Iţcani s-a realizat o economie de ordinul de mărime amintit. Astfel, odată cu obţinerea girului plenului deliberativului, cererea de  finanţare, respectiv de orientare a celor 7 milioane de lei, va fi trimisă Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamţ. „Sper ca pe 30 aprilie, în Consiliul Local, să fie aprobaţi indicatorii tehnico-economici şi, mai apoi, să depunem proiectul la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. În măsura în care lucrurile vor merge bine, după această dată vom pune bazele modernizării şi a zonei centrale a municipiului Suceava”,  a declarat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. În acest proiect, municipiului Suceava îi revine o cotă de cofinanţare de 2% din valoarea totală a proiectului, adică una de peste 165.000 de lei.  Proiectul este apreciat de şefii celor instituţii care îşi desfăşoară activitatea în Platul Administrativ, respectiv cei ai Consiliului Judeţean şi Prefecturii. „Apreciem proiectul de reabilitare a zonei centrale, din faţa Palatului Administrativ, care va fi o zonă pietonală şi care se va transforma într-o piaţetă publică în care sucevenii să se simtă bine”, evidenţia, cu altă ocazie, preşedintele Consiliului  Judeţean, Cătălin Nechifor, menţionând că, în valoare urmează să fie pusă şi Casa Culturii, obiectiv cultural aflat în apropiere.

Persoanele cu studii superioare, puţin căutate la Bursa locurilor de muncă   

·        Din 500 de slujbe vacante, doar 500 se adresează absolvenţilor de facultăţi 

Astăzi, 25 aprilie, în organizarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava se desfăşoară Bursa generală a locurilor de muncă, acţiune care are avea loc la Iulius Mall Suceava, „Casa germană” Rădăuţi, precum şi la sediile locale ale AJOFM din Fălticeni şi Cîmpulung Moldovenesc. Directorul executiv al AJOFM, Mirela Adomnicăi, face cunoscut faptul că la bătaie sunt scoase aproximativ 500 de slujbe vacante, acestea fiind disponibile la 82 de agenţi economici. Conform şefului instituţiei sucevene abilitate, cele mai multe oferte se adresează doritorilor cu studii medii, în domenii precum construcţiile, comerţul, serviciile hoteliere şi alimentaţia publică, aflate în plin sezon de reluare a activităţii. Astfel, printre alţii, angajatorii caută lucrători specializaţi în meseriile de constructor de structuri, dulgher, mecanic de utilaje, instalatori, bucătari, ospătari, manichiurişti şi frizeri. La Bursa locurilor de muncă, posesorii de studii superioare îşi pot găsi de lucru în prelucrarea lemnului, fabricarea de maşini şi utilaje, activităţi de difuzare şi transmitere de programe, asigurări şi telecomunicaţii. Ocupaţiile solicitate de către agenţii economici în aceste domenii sunt cele de programator, inginer mecanic, economist, specialist în domeniul securităţii muncii şi consultant financiar. Cei mai mulţi agenţi economici care oferă locuri de muncă sunt din municipiul Suceava, respectiv 23, urmaţi de alţii 25 din Cîmpulung Moldovenesc, 19 din Rădăuţi şi 15 din Fălticeni. Peste 240 de slujbe sunt oferite în Suceava, 115 în Rădăuţi, 85 în Fălticeni şi 46 în Cîmpulung Moldovenesc. Persoanelor cu studii superioare li se pun la dispoziţie dor 26 de locuri de muncă. 

Economii de 20 milioane de euro, în urma licitaţiilor pentru lucrările POS Mediu, de la reţelele de apă şi cele de canalizare   

·        Acestea se datorează atribuirii execuţiei la valori contractuale sub preţul de pornire,  primarul Sucevei, Ion Lungu, crezând că s-a ivit o oportunitate pentru extinderea proiectului şi la alte artere din reşedinţa de judeţ.

Economii importante au fost realizate în cadrul proiectelor aferente Programului Operaţional Sectorial-Mediu de modernizare şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare din judeţul Suceava, a precizat, ieri, şeful administraţiei locale a municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Edilul-şef sucevean spune că aşa a rezultat în urma discuţiilor purtate cu, Ştefan Groza, managerul general al operatorului regional de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate ACET Suceava, economiile de 20 de milioane de euro datorându-se atribuirii lucrărilor la valori contractuale sub preţul de pornire a licitaţiilor. Lungu crede că aceasta este o oportunitate pentru extindere, prin contracte adiţionale, a proiectului din reşedinţa de judeţ şi la infrastructura de apă şi canalizare de pe alte artere deficitare la acest capitol. Iniţial, pentru aglomerarea urbană Suceava- Salcea s-au solicitat fonduri nerambursabile de 30 de milioane de euro, însă municipiului reşedinţă i s-a aprobat o finanţare de 15 de milioane de euro, iar oraşului Salcea, una de 9 milioane de euro.  „Faţă de cei 120 de milioane de euro - aşa am înţeles de la domnul director Groza - există, până în prezent, economii de 20 de milioane de euro, ca urmare a licitaţiilor în minus, adică la sume mai mici faţă de indicatorii tehnico-economici prevăzuţi la nivelului întregului proiect. Este o situaţia paradoxală, pentru că, la vremea respectivă, am cerut mai mult pentru aglomerarea urbană Suceava-Salcea. Ca urmare, am fi interesaţi să mai introducem în proiect nişte străzi din municipiul Suceava”, reliefează ocupantul fotoliului din Areni. Lungu spune că în fruntea listei de priorităţi este strada „Traian Vuia”, prinsă în finanţare cu bani de la bugetul local, cu investiţii de circa 1 milion de euro, arteră care figurează şi în programul de reabilitare a infrastructurii rutiere. „Vom purta discuţii cu operatorul regional, consultantul şi conducerea executivului judeţean, pentru că suma amintită este economisită la nivelul întregului proiect, care este coordonat de Consiliului Judeţean”, explicat primarul Sucevei, Ion Lungu.

Studiul de fezabilitate a fost întocmit de EPTISA România, cu  o valoare a investiţiei de 120 de milioane de euro pentru întregul judeţ Suceava, finanţarea fiind solicitată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Sector apă şi apă uzată.  La nivel judeţean sunt prevăzute lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru 5 aglomerări urbane, respectiv Suceava-Salcea, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului. În Suceava au fost vizate extinderea reţelelor de utilităţi din Iţcani, precum şi introducerea acestora din urmă în noile cartiere ale urbei respectiv „Tătăraşi”, „Lanişte” şi cel adiacent bulevardului „Sofia Vicoveanca”.  Astfel, extinderea reţelelor  de alimentare cu apă urma a se face pe 76 de străzi şi cu circa 31,3 km, iar reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte, de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului. Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, sunt prinse în lucrări de reabilitare.

Afişajul electoral europarlamentar în locuri nepermise, sancţionat de Primărie 

·        Nerespectarea legii se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 de lei şi 1000 de lei, în cazul persoanelor fizice şi cu 150 de lei-1500 de lei, în cel al persoanelor juridice.

Astăzi, pe raza municipiului Suceava sunt montate, în cele 32 de amplasamente, panourile pentru  afişajul electoral. Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe pe 25 aprilie, primarul Ion Lungu anunţând că partidele, alianţele         politice, alianţele electorale, candidaţii minorităţilor naţionale şi cei independenţi pot expune, doar pe panourile special amenajate, câte un singur afiş. Lungu face precizarea că acestea din urmă sunt repartizate în mod echitabil în toate cartierele oraşului, formaţiunile politice şi candidaţii care lipesc afişe în staţii de transport în comun, pe stâlpii sau zidurile clădirilor riscând amenzi contravenţionale. „Rog partidele politice să respecte întocmai locurile de afişaj, să nu mai umple tot oraşul, toţi stâlpii şi alte locuri publice mai vizibile cu afişe. Chiar vom fi fermi şi vom amenda pe cei care nu respectă prevederile legale”, a declarat edilul-şef, Ion Lungu. O hotărâre a Consiliului Local prevede că aplicarea afişelor în locuri nepermise se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 de lei şi 1000 de lei, în cazul persoanelor fizice şi cu 150 de lei-1500 de lei, în cel al persoanelor juridice. Potrivit HG nr. 80/2014 privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European, campania electorală se va desfăşura în cele 30 de zile de dinaintea scrutinului, adică începând vineri, 25 aprilie, şi până sâmbătă, 24 mai, la ora 7.00. În conformitatea cu  Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, dar şi cetăţenii, au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă. De asemenea, în cele 30 de zile, candidaţii vor avea dreptul la spatii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală in unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi, în perioada de ţinere a cursurilor.

Executant pentru reabilitarea a 10 străzi, podului rutier şi pasajului CFR Iţcani 

·        Dacă nu se vor înregistra contestaţii, pe 30 aprilie va fi semnat contractul de execuţie a lucrărilor.

Execuţia aferentă proiectului de reabilitare cu fonduri europene a 10 artere importante din municipiul Suceava, pasarelei CFR Iţcani, podului de peste râul Suceava, din acelaşi cartier, precum şi a alte două poduri de pe strada „Plevnei” şi „Cuza Vodă” din Burdujeni” are un câştigător. Primarul Ion Lungu a făcut public ieri, într-o conferinţă de presă, că în urma verificării întreprinse după licitaţiei în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, oferta depusă de asocierea Idecon, Victor Construct şi Auto Tehnorom a fost declarată învingătoare pentru 18,8 milioane de lei(fără TVA), adică la 72,3% din valoarea contractului. Şeful municipalităţii arată că s-a realizat o economie de 27,3 milioane de lei faţă de indicatorii tehnico-economici iniţiali, rămânând  disponibilă suma de 7,5 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 1,7 milioane de euro”. Şeful administraţiei locale spune că licitaţia a fost una transparentă, iar dacă nu se vor înregistra contestaţii, pe 30 aprilie va fi semnat contractul de execuţie a lucrărilor din proiect. „Au fost depuse 9 oferte, două faze  de oferte, una de eligibilitate şi alta de licitaţie electronică. Termenul de depunere a contestaţiilor este  28 aprilie, adică 10 zile de la avizul Ministerului de Finanţe şi comunicarea  făcută de către noi. Sper, că nu vor fi contestaţii, pentru că după licitaţia electronică, una transparentă, nu vedem ce s-ar mai putea contesta”, a evidenţiat Lungu.

Prin implementarea proiectului, în capitala de judeţ vor intra în reabilitare 10 artere de circulaţie, cea mai importantă fiind Bulevardul „George Enescu”. Acesta va fi modernizat prin amenajarea unei benzi suplimentare destinată exclusiv staţionărilor, celelalte 4 fiind disponibile doar pentru traficul auto. Finalizate vor fi modernizările de pe DE 85, executate în prima etapă a proiectului POR din anii trecuţi, în lucru intrând străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii se vor desfăşura, de asemenea, pe străzile „Universităţii”, precum şi la două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Reparaţii capitale, la părţile de infrastructură şi suprastructură, vor fi făcute la podul rutier de peste râul Suceava şi pasajul CFR, ambele din cartierul Iţcani. Finanţarea este obţinută din economiile făcute în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), respectiv la proiectul din anii anteriori, cel de reabilitare a magistralei rutiere centrale a urbei reşedinţă şi a altor artere importante din cartierele oraşului. „Sper să putem semna contractul pe 30 aprilie, deoarece proiectul este parte a exerciţiului bugetar 2007-2013, iar termenul de finalizare este 15 iulie 2015. Mai avem un an de zile pentru a-l pune în practică şi sper să reuşim acest lucru”, subliniat primarul de Suceava, Ion Lungu. Proiectul este finanţat în proporţie de 80,35% din Fondul European de Dezvoltare Regională(FEDR), aferent Programului Operaţional Regional,  17,65% din bugetul de stat, ar 2% este contribuţia a bugetului local sucevean.  

Ediţia jubiliară a Festivalului „Lira de aur”, finanţată cu 50.000 de lei  de la bugetul local sucevean

·        În urmă cu un an, din vistieria municipală, prin votul aleşilor, pentru susţinerea manifestării au fost alocate fonduri de 74.000 de lei.

Festivalul concurs de interpretare instrumentală „Lira de aur”, ediţia a XXXV-a, se va desfăşura anul acesta, în reşedinţa de judeţ, în perioada 23-25 mai, anunţă primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Şeful administraţiei locale a ţinut să precizeze că, şi în 2014, Primăria Suceava va fi principalul finanţator al Festivalului. De altfel, în şedinţa Consiliului Local de pe 30 aprilie, municipalitatea suceveană se va asocia cu Asociaţia culturală „Lira de aur” Suceava, în vederea susţinerii financiare a manifestării cu suma de 50.000 de lei. „Sperăm să fie suficient pentru a se putea organiza, în condiţii normale, a XXXV-a ediţie, jubiliară a Festivalului ”, a precizat şeful executivului local, Ion Lungu. În urmă cu un an, din vistieria municipală, prin votul aleşilor, pentru susţinerea manifestării au fost alocate fonduri de 74.000 de lei. La acea dată, Lungu spunea că este vorba despre un eveniment de referinţă pentru capitala de judeţ, iar după ce nu a  mai fost finanţat de Ministerul Educaţiei, Festivalul a fost preluat în totalitatea şi finanţat de către Primărie. Reamintim că, în 2006, Consiliului Judeţean, printr-un un memoriu adresat Ministerului Educaţiei şi Cercetării, solicita acestei structuri să nu confişte Festivalul concurs de interpretare „Ciprian Porumbescu”, de la Suceava, dotat cu trofeul  „Lira de Aur”, prin transferarea manifestării în cauză la nivel central. În misivă se arăta că, după 1989, reluarea concursului a fost posibilă graţie Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Prefecturii, Consiliului Judeţean, Primăriei Suceava şi Colegiului naţional de artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, care au asigurat protocolul, sălile de studiu, sălile pentru concurs, precum şi serviciile  de secretariat şi logistică. Precizăm, de asemenea, că, în urmă cu 8 ani, după ce primarul Ion Lungu a fost neplăcut impresionat de starea proastă a vechiului instrument muzical, Primăria a dat, de la bugetul local, 70.000 de lei pentru achiziţionarea unui pian de producţie japoneză.

În primul trimestru,

La Prefectura Suceava, 137 de reclamaţii privind retrocedarea de terenuri şi imobile

Pe durata trimestrului întâi al anului 2014, pe adresa Instituţiei Prefectului judeţului Suceava au sosit 300 de petiţii, face public prefectul Florin Sinescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu informează că 45 au ajuns la Prefectură prin intermediul organelor administraţiei publice centrale, restul de 355 fiind depuse direct la registratura la instituţiei. Potrivit şefului serviciilor desconcentrate în teritoriu, dintre acestea din urmă 137 se referă la cereri de retrocedare de terenuri şi imobile. În două cazuri s-a cerut audienţă directă la prefect, în altele două s-a solicitat majorare sau recalculare de pensii, 7 sunt reclamaţii la adresa unor funcţionari publici, în timp ce altele 147 reprezintă cereri cu obiect divers. Într-un singur caz, la Prefectura Suceava s-a reclamat tulburarea liniştii şi ordinii publice. Petiţiile au fost soluţionate în termen, iar în două situaţii au fost constituite, prin ordin, comisii mixte care au trecut la verificarea aspectelor sesizate.  Astfel, prin ordinul nr. 63 din 13 martie 2014 a fost înfiinţată comisia mixtă de verificare a sesizării adresată prefectului judeţului Suceava de către un grup de cetăţeni ai comunei Preuteşti, care vizau o serie de nereguli la Asociaţia producătorilor agricoli „Şomuzul Mare” Preuteşti. Verificările efectuate au condus la concluzia că nu toate aspectele semnalate sunt reale, în baza contractului încheiat cu Primăria comunei Preuteşti fiind executate toate lucrările pe păşunile aflate în posesia acestei asociaţii. În plus, s-a constatat că sumele provenite din subvenţia pe păşune, fonduri primite de la APIA, au fost cheltuite conform destinaţiei lor. Dat fiind faptul că nu există o corelare în ceea ce priveşte numărul de animale înscrise în registrul agricol al localităţii, cu cele aflate în evidenţa medicului veterinar şi cele pentru care se acordă subvenţie prin APIA, s-a propus ca evidenţa animalelor crotaliate, existentă la medicul veterinar, să fie transmisă Primăriei comunei Preuteşti, pentru a se face verificările şi, eventual, corecturile necesare. În cele din urmă, prin ordinul 109 din 11 aprilie 2014 s-a constituit comisia mixtă de verificare a  unei sesizări adresate Prefectului judeţului Suceava de un grup de cetăţeni din oraşul Liteni, acţiunea fiind în curs de desfăşurare.