42%
din risipa de alimente este generată de gospodăriile individuale
·
În Anul internaţional al
agriculturii de familie, agricultorii sunt chemaţi să aibă grijă de sănătatea
zonelor umede.
·
Pentru obţinerea de profit, s-au utilizat pesticide şi
îngrăşăminte chimice, care au dus la „otrăvirea” acestor , susţine şeful APM
Suceava, Vasile Oşean.
Tema pentru Ziua mondială a zonelor
umede, aniversată pe 2 februarie, este, în acest an „Zonele umede şi agricultura”,
sloganul sub care este marcat evenimentul fiind „Zonele umede şi agricultura: parteneri
pentru dezvoltare”. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava informează că, prin
alegerea temei şi sloganului, vizată este derularea unei campanii de încurajare a acţiunilor şi măsurilor privind practicile agricole care susţin zonele
umede sănătoase, fiind binecunoscut rolul esenţial al zonelor umede în
dezvoltarea agriculturii. „Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava
invită pe agricultori, dar şi restul populaţiei, să aibă mai multă grijă de
sănătatea zonelor umede, care contribuie foarte mult la asigurarea resurselor
noastre vitale”, a subliniat Vasile Oşean, director executiv al
APM. Oşean a evidenţiat că promovarea dezvoltării economice a condus la presiuni
asupra zonelor umede, întrucât, pentru obţinerea unui profit cât mai mare, s-au
utilizat pesticide şi îngrăşăminte chimice, care au dus la „otrăvirea” suprafeţelor
respective. De
asemenea, în scopul promovării activităţii micilor fermieri, ONU a declarat
2014 drept Anul internaţional al agriculturii de familie. Astfel, forurile
internaţionale atrag atenţia lumii asupra rolului fermelor mici în reducerea
foamei şi sărăciei, protejând, în acelaşi timp, mediul şi biodiversitatea şi
contribuind la o dezvoltare durabilă a zonelor rurale. De asemenea, Parlamentul
European a hotărât ca 2014 să fie Anul european de combatere a risipei de
alimente. Acţiunile din 2014 an urmăresc sensibilizarea consumatorilor, în aşa
fel încât, până în 2025, cantitatea de
deşeuri alimentare să se reducă la jumătate. În prezent, 42% din risipa de
alimente la nivel european este generată de gospodăriile individuale, urmate de
supermarket-uri şi restaurante. Aceasta în condiţiile în care, 79 de milioane
de cetăţeni europeni trăiesc sub pragul sărăciei.