Peste 60 de localităţi sucevene sunt vulnerabile la poluarea cu nitriţi
· Cauzele constau în neamenajarea de platforme comune de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide, precum şi în deversarea la întâmplare a apelor menajere
· După 1990, semnalate au fost frecvente intoxicaţii la copiii mici care au consumat produse de origine vegetală şi apă cu conţinut de nitriţi şi nitraţi, nefiind exclusă posibilitatea formării nitrozaminelor cancerigene
În judeţul Suceava există 64 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, face cunoscut Sistemul de Gospodărire a Apelor. Directorul coordonator Ioan Ungureanu arată că una dintre cauze se referă la faptul că în zonele respective nu au fost amenajate platforme comune de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide, la nivelul gospodăriile micilor producători agricoli existând, de asemenea, foarte puţine astfel de amenajări individuale. Dl. Ungureanu precizează că gradul mare de vulnerabilitate la infestarea cu nitraţi este şi urmare a netratării apele uzate menajere, acestea, deversate la întâmplare, infiltrându-se în pânza freatică. „Alte cauze se referă la infiltraţiile de ape uzate provenite de la bazine vidanjabile neetanşe şi existenţa unui număr mare de closete de tip uscat”, subliniază şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor, Ion Ungureanu.
În judeţ, conform datelor Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, 17 administraţii locale aplică măsuri de prevenire a intoxicării populaţiei cu nitriţi. Respectivele măsuri sunt impuse de Directiva nr .91 a Consiliului Europei privind combaterea infestării apelor de suprafaţă şi pânzei freatice cu compuşi ai azotului. Respectivele primării trebuie să aplice planuri de reducerea a impactului substanţelor chimice remanente în sol încă de pe vremea agriculturii socialiste. În judeţul Suceava problematica amintită a devenit deosebit de actuală în momentul în care au fost semnalate frecvente intoxicaţii acute şi cronice la copiii mici care au consumat produse alimentare de origine vegetală şi apă cu conţinut crescut de nitriţi şi nitraţi. Implicaţiile toxicologice ale acestor substanţe chimice au devenit şi mai complexe în urma evidenţierii efectului cumulativ al nitraţilor şi al posibilităţii formării nitrozaminelor cancerigene.
· Cauzele constau în neamenajarea de platforme comune de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide, precum şi în deversarea la întâmplare a apelor menajere
· După 1990, semnalate au fost frecvente intoxicaţii la copiii mici care au consumat produse de origine vegetală şi apă cu conţinut de nitriţi şi nitraţi, nefiind exclusă posibilitatea formării nitrozaminelor cancerigene
În judeţul Suceava există 64 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, face cunoscut Sistemul de Gospodărire a Apelor. Directorul coordonator Ioan Ungureanu arată că una dintre cauze se referă la faptul că în zonele respective nu au fost amenajate platforme comune de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide, la nivelul gospodăriile micilor producători agricoli existând, de asemenea, foarte puţine astfel de amenajări individuale. Dl. Ungureanu precizează că gradul mare de vulnerabilitate la infestarea cu nitraţi este şi urmare a netratării apele uzate menajere, acestea, deversate la întâmplare, infiltrându-se în pânza freatică. „Alte cauze se referă la infiltraţiile de ape uzate provenite de la bazine vidanjabile neetanşe şi existenţa unui număr mare de closete de tip uscat”, subliniază şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor, Ion Ungureanu.
În judeţ, conform datelor Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, 17 administraţii locale aplică măsuri de prevenire a intoxicării populaţiei cu nitriţi. Respectivele măsuri sunt impuse de Directiva nr .91 a Consiliului Europei privind combaterea infestării apelor de suprafaţă şi pânzei freatice cu compuşi ai azotului. Respectivele primării trebuie să aplice planuri de reducerea a impactului substanţelor chimice remanente în sol încă de pe vremea agriculturii socialiste. În judeţul Suceava problematica amintită a devenit deosebit de actuală în momentul în care au fost semnalate frecvente intoxicaţii acute şi cronice la copiii mici care au consumat produse alimentare de origine vegetală şi apă cu conţinut crescut de nitriţi şi nitraţi. Implicaţiile toxicologice ale acestor substanţe chimice au devenit şi mai complexe în urma evidenţierii efectului cumulativ al nitraţilor şi al posibilităţii formării nitrozaminelor cancerigene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu