Pe fondul temperaturilor ridicate şi debitului scăzut,
Mortalitatea piscicolă de pe râul Suceava, cauzată de deversări de ape
industriale de la Ambro în canalul colector al ACET, dar şi a dejecţiilor vidanjabile
direct în canalizarea oraşului
·
Ştefan Groaza,
directorul ACET, spune că, de două ori pe lună, există şocuri de intrare în
staţia de epurare proprie, cel mai probabil de la Ambro, iar de pe 12 iunie, de
când colectorul de la fostu CCH este monitorizat, funcţionarea a revenit în
parametri.
·
„În special
seara, după ora 18.00, o serie de vidanje tranzitează oraşul şi deversează, nu
în staţia de epurare, aşa cum este prevăzut în contracte şi în procedură, ci în
diverse cămine şi canale colectoare de la periferia localităţii”, a punctat directorul general al ACET Suceava.
·
Prefectul
Mirela Adomnicăi, preşedintele CJSU, consideră că este nevoie de o întâlnire
ulterioară, cu toate instituţiile implicate şi cu autorităţile locale, „pentru
că, se pare, suntem depăşiţi de situaţie”.
Poluarea accidentală care a provocat mortalitate piscicolă pe râul
Suceava, în aval de localitatea Tișăuți, respectiv de staţia de epurare a ACET,
prestatorul serviciului de apă alimentare cu apă şi de canalizare, a făcut
obiectul şedinţei extraordinare, de ieri, a Comitetului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă. Directorul general Ştefan Groza
Suceava şi a asumat răspunderea pentru o parte din cele întâmplate, însă a ţinut
să pună în vedere că acestea nu ţin exclusiv de ACET. „Este regretabil că s-a
întâmplat acest lucru, dar ACET Suceava consideră că mortalitatea piscicolă
înregistrată pe râul Suceava, în aval de staţia de epurare, a fost rezultatul
unui cumul de cauze, multe dintre ele neintrând în zona de responsabilitatea a
operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare”, a
subliniat Ştefan Groza. Prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele CJSU, a iterat
că, „după analizele efectuate, mai degrabă sau mai târziu decât a trebuit, a
rezultat că, practic, a fost o problemă tehnică, pentru că aceasta s-a ivit
după staţia de epurare”. Mirela
Adomnicăi a cerut lui Ştefan Groza ca, pe lângă măsurile de monitorizare, să întărească
colaborarea cu instituţiile competente să intervină, „pentru că, în momentul în
care acţionăm cu severitate şi pagubele înregistrate sunt mai mici”. Directorul
Groza s-a simţit dator să intervină cu clarificări, neferindu-se să spună că la
înrăutăţirea situaţiei ar fi contribuit şi Ambro, care a evacuat ape industriale
în canalul colector al ACET, ocolind propria staţie de epurare. De asemenea,
Groza susţine că nu poate controla vidanjarea foselor septice şi a bazinelor
vidanjabile din jurul Sucevei, cerând sprijin Poliţei Locale, astfel încât
vidanjele să nu mai fie golite în canalele căminele de la marginea Sucevei. „Să
nu se înţeleagă că fost vorba despre o deversare accidentală, despre o
funcţionare deficitară. Staţia de epurare funcţionează, în mod continuu, 24 de
ore din 24, deci nu a fost un debit deosebit faţă de cel normal, care rezultă
din procesul de epurare. Dar, pe fondul depăşirii parametrilor la intrarea în
staţia de epurare - şi aici îmi asum ceea ce spun-, este în discuţie veşnica
problemă cu Ambro. Ambro nu ar trebuie
să aducă ape industriale în colectorul care se află în incinta fostului
Combinat de celuloză şi hârtie şi care, apoi, să ajungă în staţia de epurare a
municipiului Suceava. Ambro are o staţie de epurare separată, însă, constat,
de-a lungul timpului, că, de două ori pe lună, ne întâlnim cu aceste şocuri de
intrare în staţia de epurare. De aceea a luat măsura monitorizării colectorului
C, prin prelevarea de probe, iar de când facem acest lucru, de pe 12 iunie,
staţia funcţionează normal este în parametri. Pe de altă parte avem o problemă
şi cu operatorii care fac vidanjare. Unii au contract şi sunt autorizaţi, însă
au apărut pe piaţă şi persoane fizice care deţin vidanje. În special seara,
după ora 18.00, aceste vidanje tranzitează oraşul şi deversează, nu în staţia
de epurare, aşa cum este prevăzut în contracte şi în procedură, ci în diverse
cămine şi canale colectoare de la periferia localităţii”, a punctat Ştefan
Groza, directorul general al ACET Suceava, subliniind că societatea nu are
personal suficient astfel încât să le supravegheze pe toate.
·
DSVSA a
amendat ACET cu de 12.000 de lei, pentru „neasigurarea protejării peştilor
împotriva intoxicării”. SGA dând o amendă de 35.000 de lei pentru „neanunţarea
cu privire la producerea unei poluări accidentale”.
Dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv la Direcţiei Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a precizat că la momentul sesizării,
doi specialişti ai instituţiei s-au deplasat la faţa locului, constatând
fenomenul de mortalitate la peşti mari, „care au, probabil, nevoie de mai mult
oxigen”. „Am recoltat probe de apă şi
de peşti şi analizându-le, la aceştia din urmă s-au constatat hemoragii masive,
ca urmare a hipoxiei. 
Chiar şi în buletinUL de analiză se specifică
insuficienţa oxigenului sau lipsa acestuia”, a arătat dr. Dănuţ Corneanu,
menţionând că, potrivit legii, DSVSA a aplicat ACET o amendă contravenţională
în valoare de 12.000 de lei, pentru „netratarea apelor reziduale şi
neasigurarea protejării animalelor/peştilor împotriva intoxicării. Daniel
Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor, a precizat
că ACET a fost amendată 35.000 de lei, pentru „neanunţarea unităţilor de
gospodărirea apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale”. „Dacă
eram anunţaţi, interveneam la barajul Mihoveni, prin eliberarea unei cantităţi
mai mari de apă, pentru a face diluţia în aval. În amonte de ACET nu am găsit peşte
mort, apa era limpede, reieşind foarte clar şi din analize că oxigenul era sub
limite, ca urmare a deversării de ape neepurate”, a specificat dr. executiv
Daniel Drăgoi, adăugând că la înregistrarea de mortalitate piscicolă au contribuit
un cumul de factori, printre care şi temperaturile ridicate şi debitul scăzut
al râului Suceava.
