15 aprilie 2016

Primăria ar putea face compromisuri pentru preluarea Casei de Culturii
·        „Nu ştiu dacă este o simplă declaraţie sau o chestie serioasă”, a declarat primarul Ion Lungu, după o vehiculată intenţie a sindicatelor de a ceda sediul instituţiei de cultură în schimbul unor spaţii corespunzătoare. 
·        În schimbul Casei Culturii ar fi putea fi disponibil inclusiv în fostul sediu al Casei de Pensii, de pe strada „Petru Rareş”, lângă Autogară.
Primăria municipiului Suceava este dispusă la negocieri pe marginea preluării Casei de Cultură, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Şeful administraţiei sucevene face această afirmaţie după întâlnire de la Vatra Dornei a confederaţiilor sindicale, cadru în care s-ar fi discutat despre cedarea  caselor  de cultură din administrarea sindicatelor în cea a unităţilor administrativ-teritoriale. Conducerea sindicatelor ar fi solicitat un alt imobil în schimb, iar ediul-şef sucevean a declarat că se pot găsi soluţii în acest sens.  „Sunt dispus dialog. Am văzut din presă contextul în care s-au făcut aceste afirmaţii, dar nu ştiu dacă este o simplă declaraţie sau o chestie serioasă. Însă Primăria municipiului Suceava este dispusă la orice dialog, la un compromis, dacă este nevoie, pentru a prelua Casa de Cultură. Este un lucru foarte important ca arhitectură şi ca totalitate pentru oraşul nostru”, a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că în schimbul Casei Culturii ar fi putea fi asigurate spaţii corespunzătoare, inclusiv în fostul sediu al Casei de Pensii, de pe strada „Petru Rareş”, lângă Autogară.         

De precizat este că, la sfârşitul anului 2013, după o solicitare a Ordinului Arhitecţilor din România(OAR), Primăria municipiului Suceava a propus Ministerului Culturilor şi Cultelor clasarea Casei Culturii a sindicatelor în categoria monumentelor istorice. În urma unei întâlniri în cadrul Asociaţiei Municipiilor din România(AMR), primarul Ion Lungu declara că premierul Victor Ponta a promis că va legifera transferarea caselor de cultură în administrarea autorităţilor locale. La acea dată, Lungu a avut discuţii cu conducerea instituţiei culturale, în vederea încheierii unei asocieri cu aceasta din urmă, astfel ca, în schimbul unor acoperirii unor cheltuieli din bugetul local, spaţiile Casei Culturii să nu mai fie închiriate către terţi cu activităţi diverse. Reprezentaţii sindicatelor justifică închirierea spaţiilor prin aceea că, din sumele încasate cu titlul de chirie sunt plătite facturile la utilităţi, salariile personalului, precum şi alte cheltuieli. De menţionat este faptul că, tratative pe marginea transferării obiectivului amintit către Primărie se poartă de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii celor 4 confederaţii sindicale, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor din România, structură de care funcţiona înainte de 1989. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, a fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea