Primăria ar putea face compromisuri pentru
preluarea Casei de Culturii
·
„Nu ştiu dacă este o simplă declaraţie sau o chestie
serioasă”, a declarat primarul
Ion Lungu, după o vehiculată intenţie a sindicatelor de a ceda sediul
instituţiei de cultură în schimbul unor spaţii corespunzătoare.
·
În schimbul
Casei Culturii ar fi putea fi disponibil inclusiv în fostul sediu al Casei de
Pensii, de pe strada „Petru Rareş”, lângă Autogară.
Primăria
municipiului Suceava este dispusă la negocieri pe marginea preluării Casei de
Cultură, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Şeful
administraţiei sucevene face această afirmaţie după întâlnire de la Vatra
Dornei a confederaţiilor sindicale, cadru în care s-ar fi discutat despre
cedarea caselor de cultură din administrarea sindicatelor în
cea a unităţilor administrativ-teritoriale. Conducerea sindicatelor ar fi
solicitat un alt imobil în schimb, iar ediul-şef sucevean a declarat că se pot
găsi soluţii în acest sens. „Sunt dispus dialog. Am văzut din presă
contextul în care s-au făcut aceste afirmaţii, dar nu ştiu dacă este o simplă
declaraţie sau o chestie serioasă. Însă Primăria municipiului Suceava este
dispusă la orice dialog, la un compromis, dacă este nevoie, pentru a prelua
Casa de Cultură. Este un lucru foarte important ca arhitectură şi ca totalitate
pentru oraşul nostru”, a declarat primarul Ion Lungu, adăugând că în
schimbul Casei Culturii ar fi putea fi asigurate spaţii corespunzătoare,
inclusiv în fostul sediu al Casei de Pensii, de pe strada „Petru Rareş”, lângă
Autogară.
De precizat este
că, la sfârşitul anului 2013, după o solicitare a Ordinului Arhitecţilor din
România(OAR), Primăria municipiului Suceava a propus Ministerului Culturilor şi
Cultelor clasarea Casei Culturii a sindicatelor în categoria monumentelor
istorice. În urma unei întâlniri în cadrul Asociaţiei Municipiilor din
România(AMR), primarul Ion Lungu declara că premierul Victor Ponta a promis că
va legifera transferarea caselor de cultură în administrarea autorităţilor
locale. La acea dată, Lungu a avut discuţii cu conducerea instituţiei
culturale, în vederea încheierii unei asocieri cu aceasta din urmă, astfel ca,
în schimbul unor acoperirii unor cheltuieli din bugetul local, spaţiile Casei
Culturii să nu mai fie închiriate către terţi cu activităţi diverse. Reprezentaţii
sindicatelor justifică închirierea spaţiilor prin aceea că, din sumele încasate
cu titlul de chirie sunt plătite facturile la utilităţi, salariile
personalului, precum şi alte cheltuieli. De menţionat este faptul că, tratative
pe marginea transferării obiectivului amintit către Primărie se poartă de mai
multă vreme. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii celor 4 confederaţii
sindicale, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor
din România, structură de care funcţiona înainte de 1989. Actuala Casă de
Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind
inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput
într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, a fost
plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de
pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.