Primăria ar putea face compromisuri pentru
preluarea Casei de Culturii
·
„Nu ştiu dacă este o simplă declaraţie sau o chestie
serioasă”, a declarat primarul
Ion Lungu, după o vehiculată intenţie a sindicatelor de a ceda sediul
instituţiei de cultură în schimbul unor spaţii corespunzătoare.
·
În schimbul
Casei Culturii ar fi putea fi disponibil inclusiv în fostul sediu al Casei de
Pensii, de pe strada „Petru Rareş”, lângă Autogară.
De precizat este
că, la sfârşitul anului 2013, după o solicitare a Ordinului Arhitecţilor din
România(OAR), Primăria municipiului Suceava a propus Ministerului Culturilor şi
Cultelor clasarea Casei Culturii a sindicatelor în categoria monumentelor
istorice. În urma unei întâlniri în cadrul Asociaţiei Municipiilor din
România(AMR), primarul Ion Lungu declara că premierul Victor Ponta a promis că
va legifera transferarea caselor de cultură în administrarea autorităţilor
locale. La acea dată, Lungu a avut discuţii cu conducerea instituţiei
culturale, în vederea încheierii unei asocieri cu aceasta din urmă, astfel ca,
în schimbul unor acoperirii unor cheltuieli din bugetul local, spaţiile Casei
Culturii să nu mai fie închiriate către terţi cu activităţi diverse. Reprezentaţii
sindicatelor justifică închirierea spaţiilor prin aceea că, din sumele încasate
cu titlul de chirie sunt plătite facturile la utilităţi, salariile
personalului, precum şi alte cheltuieli. De menţionat este faptul că, tratative
pe marginea transferării obiectivului amintit către Primărie se poartă de mai
multă vreme. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii celor 4 confederaţii
sindicale, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor
din România, structură de care funcţiona înainte de 1989. Actuala Casă de
Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind
inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput
într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, a fost
plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de
pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.